Sunteți pe pagina 1din 62

Universitatea ˝Dunărea de Jos˝ Facultatea de Medicină și Farmecie

Patogeneza bolilor infecţioase Curs II Șef de lucrări Dr. Miruna Drăgănescu
Patogeneza bolilor
infecţioase
Curs II
Șef de lucrări
Dr. Miruna Drăgănescu

Patogeneza

►Pathos = boală,suferinta ►Genesis = naştere ►In producerea unei infecţii intervin o multitudine de factori şi
►Pathos = boală,suferinta
►Genesis = naştere
►In producerea unei infecţii intervin o
multitudine de factori şi variabile, o serie de
elemente permit conturarea unui cadru
conceptual de patogeneză,in care relatia
agresor-gazda joaca rolul principal.
Relația agent infecțios -gazdă ► Presupune două aspecte: 1. Recunoașterea de către gazdă a microorganismelor și
Relația agent infecțios -gazdă
Presupune două aspecte:
1.
Recunoașterea de către gazdă a
microorganismelor și apărarea față de agresori.
2.
Dezvoltarea la microorganismele din mediu ale
unor capacități care să permită evitarea
mecanismelor de apărare ale gazdei.
Relațiile agresor-gazdă sunt influențate de o serie de
factori din mediul înconjurător care modifică atât
capacitatea de apărare a gazdei cât și
agresivitatea microorganismelor.
Relația agent infecțios-gazdă
Relația agent infecțios-gazdă
Contaminarea=prezenţa unui microorganism pe o suprafaţă corporală, obiecte, substanţe (inclusiv apa, alimentele) fără multiplicare şi fără
Contaminarea=prezenţa unui microorganism pe o
suprafaţă corporală, obiecte, substanţe (inclusiv
apa, alimentele) fără multiplicare şi fără vreo
reacţie din partea gazdei;
Colonizarea=multiplicarea unor microorganisme la
nivelul ţesuturilor gazdei,fără producerea vreunei
reacţii detectabile din partea acesteia;
Infecţia=ansamblul proceselor biologice legate de
interacţiunea dintre microorganismul patogen aflat
in multiplicare şi gazdă.
Relația agent infecțios-gazdă
Relația agent infecțios-gazdă
Relația agent infecțios-gazdă Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze o gazdă și să interacționeze
Relația agent infecțios-gazdă Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze o gazdă și să interacționeze

Agentul infecțios este un microorganism capabil să

invadeze o gazdă și să interacționeze cu acesta.

Boala infecțioasă exprimă modificările anatomo- funcționale care apar în cursul interacțiunii dintre agentul infecțios și gazdă și care depășesc un

anumit prag critic care se manifestă prin semne,

simptome și alterări biologice.

Procesul infecțios este o noțiune extinsă la relațiile

dintre agentul infecțios și gazdă intra și post

infecțioase.

Relația agent infecțios-gazdă Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze o gazdă și să interacționeze
Relația agent infecțios-gazdă Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze o gazdă și să interacționeze
Relația agent infecțios-gazdă Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze o gazdă și să interacționeze
Relația agent infecțios-gazdă Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze o gazdă și să interacționeze
Relația agresor-gazdă 1.Bariere naturale 1.Adezivitate 2.Imunitate 2.Multiplicare nespecifică 3.Patogenitate 3.Imunitate 4.Virulență specifică: 5.Infecțiozitate celulară 1.Infecție acută
Relația agresor-gazdă
1.Bariere naturale
1.Adezivitate
2.Imunitate
2.Multiplicare
nespecifică
3.Patogenitate
3.Imunitate
4.Virulență
specifică:
5.Infecțiozitate
celulară
1.Infecție
acută
6.Invazivitate
umorală
aparentă sau
inaparentă
7.Toxicogeneză
4.Adaptare
progresivă
8.Adaptabilitate
gazdă
agresor
5.Reactivitate
9.Putere
2.Infecție
particulară
antigenică
cronică
(vârstă,sex,
genetică)
3.Purtător
de germeni

4.Imunitate

Formele de manifestare ale infecției
Formele de manifestare ale infecției
► În funcție de răspunsul organismului gazdă la decese Infecția simptomatică agresiunea agentului infecțios infecția poate
► În funcție de răspunsul
organismului gazdă la
decese
Infecția simptomatică
agresiunea agentului
infecțios infecția poate
fi manifestă clinic (cu
Infecția asimptomatică
diferite forme) sau
asimptomatică
(inaparentă).
► Icebergul
epidemiologic al
formelor de
manifestare ale
Neinfectați

infecției.

Formele de manifestare ale infecției
Formele de manifestare ale infecției
I.Infecția acută, manifestă clinic poate fi: ► Localizată (abces, furuncul)-ag patogen rămâne cantonat la poarta de
I.Infecția acută, manifestă clinic poate fi:
► Localizată (abces, furuncul)-ag patogen rămâne
cantonat la poarta de intrare.
► De focar (sinuzita, otita, colecistita)-ag patogen
rămâne în apropierea porții de intrare dar infecția
are răsunet general (febră, stare generală
alterată,etc).
► Regională (TBC, limfogranulomatoza veneriană)-
ag patogen depășește poarta de intrare și
afectează gg limfatici. Poate fi o etapă în
dezvoltarea infecției sistemice.
Formele de manifestare ale infecției
Formele de manifestare ale infecției
Infecția acută, manifestă clinic (continuare) ► Sistemică: 1. ciclică-care are o evoluție previzibilă- incubație, invazie,stare, declin,
Infecția acută, manifestă clinic (continuare)
► Sistemică:
1. ciclică-care are o evoluție previzibilă-
incubație, invazie,stare, declin, convalescență-fiind
urmată de imunitate durabilă/de scurtă durată sau
de persistența agentului patogen în organism.
2. septicemică-evoluție imprevizibilă, gravă, cu
mortalitate ridicată(sepsis, endocardite).

Forme de manifestare ale

infecției
infecției
II.Infecția subclinică are manifestări ușoare clinic dar modificări biologice. Poate determina complicații, sechele(infecția cu SHGA, hepatita
II.Infecția subclinică are manifestări ușoare clinic dar
modificări biologice. Poate determina complicații,
sechele(infecția cu SHGA, hepatita C)
III. Infecția inaparentă – fără modificări clinice sau
biologice dar are expresie imunologică sau se
poate evidenția agentul patogen(HVA,
gripa,rubeola).
Constituie modalitatea de imunizare ocultă sau de
răspândire a infecției.

Forme de manifestare ale

infecției
infecției
IV.Infecția latentă apare când există un echilibru temporar/definitiv între microrganism și gazdă(TBC, herpesvirusuri). Agentul infecțios rămâne
IV.Infecția latentă apare când există un echilibru
temporar/definitiv între microrganism și gazdă(TBC,
herpesvirusuri).
Agentul infecțios rămâne cantonat la poarta de intrare/în
vecinătate/distanță și se poate exprima clinic după o
perioadă de timp în prezența factorilor favorizanți.
V.Infecția cronică-persistența ag patogen în organismul
gazdei.
VI.Purtător de germeni- sunt foști bolnavi/pers sănătoase
care dețin și elimină continuu, intermitent,temporar sau
cronic agenți patogeni(VHB, Salmonella typhy)
Relația agent infecțios-gazdă ► În conflictul patogen-gazdă, agentul infecțios intervine cu atu-urile sale: Patogenitatea este capacitatea
Relația agent infecțios-gazdă
► În conflictul patogen-gazdă, agentul
infecțios intervine cu atu-urile sale:
Patogenitatea este capacitatea de a produce
boala-și nu toate microrganismele sunt patogene.
Virulența este o măsură a patogenității care indică
capacitatea de a invada(depăși barierele) gazda
și severitatea bolii.
Factorii de virulență sunt molecule componente ale
agenților infecțioși: enzime(exo), toxine
(exo/endo), etc.
Doza infectantă Doza infectantă este reprezentată de pragul critic al numărului de microbi la care apar
Doza infectantă
Doza infectantă este reprezentată de pragul
critic al numărului de microbi la care apar
semne de boală.
Escherichia spp. = 10
Salmonella spp. = 10
Shigella spp. = 2x10²
microbi
Treponema = 5x10¹
Care gen este cel mai infecţios?
Relația agent infecțios-gazdă Față de agresiunea microbiană organismul se apără cu ajutorul mai multor bariere. Apărarea
Relația agent infecțios-gazdă
Față de agresiunea microbiană
organismul se apără cu ajutorul mai
multor bariere.
Apărarea organismului este de două feluri:
I.Nespecifică care intervine inițial și care acționează
identic idiferent de agresor(agent infecțios).
II.Specifică care intervine mai târziu, țintit asupra
unui agresor specific.
I.Apărarea nespecifică 1.Barierele anatomice naturale
I.Apărarea nespecifică
1.Barierele anatomice naturale
2.Apărarea nespecifică umorală și celulară ► Barierele anatomice intervin în apărare prin mai multe mecanisme: a.Fizic
2.Apărarea nespecifică umorală și celulară
► Barierele anatomice intervin în apărare prin mai multe
mecanisme:
a.Fizic - prin oprirea pătrunderii microorg. datorită integrității
acestora: tegumente, mucoase(mucus protector la nivel
respirator,genito-urinar),bariera hemato-encefalică.
b.Chimic – prin realizarea unui mediu acid, neprielnic
dezvoltării patogenilor:acizii grași ai glandelor sebacee,ph-
ul pielii, aciditatea gastrică,etc.
c.Mecanic – prin îndepărtarea patogenilor de pe tegumente
sau mucoase(descuamarea stratului cornos
superficial,mișcarea cililor respiratori, tusea, strănut,
motilitatea intestinală).

d.Biologic – prin acțiunea florei normale care intră în competiție pentru receptori și factori nutritivi cu agresorii.

I.Apărarea nespecifică 1.Barierele anatomice naturale 2.Apărarea nespecifică umorală și celulară ► Barierele anatomice intervin în apărare
2. Apărarea nespecifică 2.Apărarea nespecifică umorală și celulară 2.a.Apărarea umorală este compusă dintr-o serie de molecule
2. Apărarea nespecifică
2.Apărarea nespecifică umorală și celulară
2.a.Apărarea umorală este compusă dintr-o serie de molecule
biologic active care sunt grupate într-un complex sau
acționeză indvidual pentru stoparea/limitarea pătrunderii
patogenilor.
Lizozimul este un polipeptid cu activitate enzimatică prezent
în lacrimi, salivă, plasmă, lapte matern, secreții nazale cu
rol în distrugerea peretelui bacterian(peptidoglican) al
cocilor gram pozitivi.
Sistemul complement este format din 34 proteine plasmatice
care intervine pe două căi (clasică/alternă) în fagocitoză,
actvarea mastocitelor, etc.
Citokinele sunt polipeptide secretate de limfocite cu rol în
inițierea unor fenomene inflamatorii.
Interferonii au rol antiviral, antiproliferativ și imunomodulator
Fibronectina este o glicoproteină cu rol în aderența
intercelulară.
Lizozimul
Lizozimul
Sir Alexander Fleming 1922 Structura lizozimului
Sir Alexander Fleming 1922
Structura lizozimului
2. Apărarea nespecifică 2.b.Apărarea nespecifică celulară se realizează cu ajutorul unor celule ˝specializate˝ în fagocitoză- cel
2. Apărarea nespecifică
2.b.Apărarea nespecifică celulară se realizează cu
ajutorul unor celule ˝specializate˝ în fagocitoză-
cel mai puternic și rapid mecanism de apărare.
Celulele fagocitare sunt:
► PMN neutrofile (activate de complement)
► Macrofage circulante=monocite
► Macrofage fixe=cel Kupffer hepatice,macrofagele
alveolare, astrocitele,etc.
► Celulele NK (natural killer) care distrug celule
infectate viral sau bacterian (Salmonella typhi) și
celule tumorale.
Celulele fagocitare sunt: PMN neutrofile (activate de complement) Macrofage circulante=monocite Macrofage fixe=cel Kupffer hepatice,macrofagele alveolare, astrocitele,etc.
Celulele fagocitare sunt:
PMN neutrofile (activate de
complement)
Macrofage
circulante=monocite
Macrofage fixe=cel Kupffer
hepatice,macrofagele
alveolare, astrocitele,etc.
Celulele NK (natural killer) care
distrug celule infectate viral
sau bacterian (Salmonella
typhi) și celule tumorale.
Elie Metchnikoff(1845-1916) ► Laureat al premiului Nobel in 1908 In cei 28 ani de munca la
Elie Metchnikoff(1845-1916)
► Laureat al premiului Nobel in
1908
In cei 28 ani de munca la Institutul
Pasteur a abordat 3 direcţii de
cercetare:
1.
Fagocitoza şi imunitatea
2.
Bolile infecţioase şi microbismul
intestinal
3.
Procesul de imbătrânire
A observat in cursul unor studii
privind inflamaţia o serie de
celule amoeba-like pe care le-a
numit “fagocite” care ingerau
materiale dăunătoare;
A descris “fagocitoza”ca o reacţie
normală de apărare impotriva
infecţiei
II. Apărarea specifică
II. Apărarea specifică
► Apărarea specifică este umorală și celulară 1.Apărarea umorală specifică este reprezentată de anticorpi ( solubili
► Apărarea specifică este
umorală și celulară
1.Apărarea umorală specifică
este reprezentată de
anticorpi ( solubili sau
fixați pe suprafața
celulelor). Anticorpii sau
imunoglobulinele(Ig) sunt
structuri glicoproteice,
secretate de (plasmocite)
limfocitele B. Fiecare
unitate are în componență
4 polipeptide legate prin
punți disulfitice.
Sunt 5 clase de Ig:
A, M, G, D, E.
Ig A
Ig A

Ig M

II. Apărarea specifică ► Apărarea specifică este umorală și celulară 1.Apărarea umorală specifică este reprezentată de
2. Apărarea specifică Anticorpii determină: Răspunsul imun este de două feluri: ► Favorizarea fagocitozei prin imobilizarea
2. Apărarea specifică
Anticorpii determină:
Răspunsul imun este de două
feluri:
► Favorizarea fagocitozei
prin imobilizarea
patogenilor
► Inițial, la un prim contact
cu antigenul față de care
se dezvoltă atc =
► Neutralizarea toxinelor
microbiene
răspunsul imun primar.
Apare la 7-14
zile de la
► Neutralizarea particulelor
virale circulante
contactul cu atg. și se
manifestă prin apariția Ig
► Blocarea atașării microbilor
pe receptorii celulari
M.
► Distrugerea celulelor
infectate
► Răspunsul imun secundar
(anamnestic) apare la
► Inițierea inflamației prin
interacțiunea cu antigenele
și complementul
reîntâlnirea cu un atg și
corespunde apariției Ig G.
II.Apărarea specifică 2.Apărarea specifică celulară este asigurată de limfocitele T (derivate din timus), prezente în sânge,limfă,
II.Apărarea specifică
2.Apărarea specifică celulară este asigurată de limfocitele T
(derivate din timus), prezente în sânge,limfă, măduvă
osoasă, ganglioni, splină.
Limfocitele T sunt o populație celulară heterogenă, fiind
diferențiate în:
► Limfocite Th(helper) divizate în Th1 și Th2, îndeplinind
rolul de˝dirijori ai sistemului imun˝. Prezintă pe suprafața
lor receptori CD4.
► Limfocite Ts(supresoare) au receptori CD8.
► Limfocite Tc(citotoxice) au receptori CD8 și eliberează
perforine(induc apariția porilor în celula infectată care este
distrusă prin liză osmotică).
► Limfocite Tm(cu memorie)
Limfocitele T participă la răspunsul imun în colaborare cu
moleculele complexului major de histocompatibilitate.
Principii de diagnostic în B.I. ► Diagnosticul complet al unei boli infecțioase include criterii epidemiologice, clinice
Principii de diagnostic în B.I.
Diagnosticul complet al unei boli infecțioase
include criterii epidemiologice, clinice și de
laborator. Acesta din urmă fiind și elementul
decisiv în atitudinea terapeutică și în confirmarea
diagnosticului.
Criteriile clinice de diagnostic sunt
1.
istoricul bolii și
2.
examenul clinic al pacientului( sindroamele
majore întâlnite în practica infecțioasă sunt:
icteric, febril, meningian, diareic, adenomegalic,
respirator, eruptiv.
Criterii de diagnostic ► Criteriile epidemiologice sunt reprezentate de 1. Prezența receptivității pentru o boală infecțioasă(sugerată
Criterii de diagnostic
► Criteriile epidemiologice sunt reprezentate
de
1.
Prezența receptivității pentru o boală
infecțioasă(sugerată clinic)
2.
Evidențierea sursei de infecție(călătorii,
contact cu persoane bolnave,etc)
3.
Evidențierea căii de transmitere sugestive
pentru boala suspicionată.
Criterii de diagnostic ► Criteriile de laborator în diagnosticul bolilor infecțioase se referă la: 1. Examene
Criterii de diagnostic
► Criteriile de laborator în diagnosticul bolilor infecțioase se
referă la:
1. Examene nespecifice: HL,fibrinogen, transaminaze,
bilirubină, etc.
2. Examene specifice, de evidențiere a unui agent patogen:
• directe-prin examen microscopic, cultură,
IF(evidențiază atg microbiene) ,
evidențierea genomului
microbian prin tehnici moleculare-PCR.
• Indirecte-prin evidențierea atc îndreptați
împotriva patogenului=serodiagnostic(RFC, IFI,ELISA)
Criterii de tratament în bolile infecțioase Tratamentul unei B.I. este complex, vizând agentul etiologic și .efectele
Criterii de tratament în bolile
infecțioase
Tratamentul unei B.I. este complex, vizând agentul etiologic și .efectele
infecţiei asupra organismului.
Obiectivele generale ale tratamentului sunt:
1.Combaterea agentului etiologic
► Tratament etiologic cu antibiotice, antivirale, antifungice
► Tratament specific cu produse biologice: seruri, imunoglobuline, vaccinuri
2.Restabilirea macroorganismului –gazdă:
► Corectarea dezechilibrelor funcţionale şi a sindroamelor ameninţătoare de
viaţă: insuficienţa respiratorie, cardio-circulatorie,renală, hepatică,
deshidratarea, edemul cerebral, hipertensiunea intracraniană;
► Tratament patogenic: antiinflamator, imunomodulator
► Tratament simptomatic
► Tratament de susţinere şi stimulare nespecifică a gazdei(pacient)
3.Asigurarea unor condiţii igieno-dietetice optime
TRATAMENTUL ETIOLOGIC FARMACODINAMICA FARMACOCINETICA Efecte terapeutice Concentrația la locul Concentrația infecției Serică posologie Concentrația Variabilă în
TRATAMENTUL ETIOLOGIC
FARMACODINAMICA
FARMACOCINETICA
Efecte terapeutice
Concentrația
la locul
Concentrația
infecției
Serică
posologie
Concentrația
Variabilă în
Efecte farmacologice
în alte
timp
Și
țesuturi
toxice
RELAȚIA DINTRE FARMACOCINETICĂ (PK) ȘI FARMACODINAMICĂ (PD)
Principalele clase de antibiotice I.Betalactamine III.Aminoglicozide si polimixine A.Peniciline IV.Tetracicline B.Cefalosporine V.Cloramfenicol C.Carbapeneme VI.Chinolone II.Inlocuitori ai
Principalele clase de antibiotice
I.Betalactamine
III.Aminoglicozide si
polimixine
A.Peniciline
IV.Tetracicline
B.Cefalosporine
V.Cloramfenicol
C.Carbapeneme
VI.Chinolone
II.Inlocuitori ai
betalactaminelor in caz de
sensibilizare sau
rezistenta
VII.Sulfamide
Macrolide ,lincosamide
Glicopeptide
Rifampicina
Betalactaminele
Betalactaminele
► Betalactaminele sunt cea mai mare clasă de antibiotice. ► Acționează bactericid, inhibând sinteza peptidoglicanului din
► Betalactaminele sunt cea mai
mare clasă de antibiotice.
► Acționează bactericid, inhibând sinteza
peptidoglicanului din peretele bacterian.
► După structura inelului beta lactamic se împart în
1. Monobactami-Aztreonam
2.
Dibactami în care se situează majoritatea
betalactaminelor
3.
Tribactami-Sanfetrinem
Betalactamine (dibactami)
Betalactamine
(dibactami)

PENICILINE

CEFALOSPORINE

CARBAPENEME 1. CFS gen I Cefaclor, cefadroxil 2.CFS gen II Imipenem-cilastatin Meropenem Ertapenem 4. CFS gen
CARBAPENEME
1.
CFS gen I
Cefaclor, cefadroxil
2.CFS gen II
Imipenem-cilastatin
Meropenem
Ertapenem
4. CFS gen IV
Cefpiroma,cefepima

1.Peniciline naturale PG/PV 2.Peniciline semi-sintetice a.Aminopeniciline (Ampi/amoxi) b.Izoxazolilpeniciline

(Oxa/cloxa)

c.Carboxipeniciline

Ticarcilina

d.Ureidopeniciline

(Azlo/mezlo/pipera)

e. Combinații cu inhibitori

de betalactamaze:

Amoxi+ac.clavulanic

Ampi+sulbactam

Ampi+sulbactam

Ticarcilina+ac.clavulanic

Piperacilină+tazobactam

Betalactamine (dibactami) PENICILINE CEFALOSPORINE CARBAPENEME 1. CFS gen I Cefaclor, cefadroxil 2.CFS gen II Imipenem-cilastatin Meropenem

Cefuroxima, cefoxitina 3. CFS gen III Cefotaxima, ceftriaxona Ceftazidima, cefoperazona

Betalactamine (dibactami) PENICILINE CEFALOSPORINE CARBAPENEME 1. CFS gen I Cefaclor, cefadroxil 2.CFS gen II Imipenem-cilastatin Meropenem
Antibioterapia II.Inlocuitori de betalactamine a. Macrolide – AB bacteriostatice cu mecanism de actiune asupra sintezei proteice
Antibioterapia
II.Inlocuitori de betalactamine
a.
Macrolide – AB bacteriostatice cu mecanism de
actiune asupra sintezei proteice
Eritromicina, spiramicina(Rovamycina)
b.
Lincosamide –
Lincomicina, clindamicina-
sunt mai active pe stafilococ;
Cea mai de temut r.a.este colita pseudomembranoasa
determinata de Clostridium difficile:
c.
Rifampicina, antistafilococic de rezeva si
antituberculos
d.Glicopeptide
d.Glicopeptide
 Acționează bactericid prin ► inhibarea sintezei peptidoglicanului ► Modificarea permeabilității membranelor ► Inhibarea sintezei ARN
Acționează bactericid prin
► inhibarea sintezei peptidoglicanului
► Modificarea permeabilității membranelor
► Inhibarea sintezei ARN bacterian
Reprezentanți: VANCOMICINA,
TEICOPLANINA
Indicații: infecții cu bacterii gram pozitive, aerobe și
anaerobe, listerii, clostridii, bacilul difteric și
cărbunos.
Antibioterapia III.Aminoglicozide Antibiotice bactericide care inhiba sinteza proteinelor bacteriene Gen I streptomicina, neomicina, kanamicina Gen II
Antibioterapia
III.Aminoglicozide
Antibiotice bactericide care inhiba sinteza proteinelor bacteriene
Gen I streptomicina, neomicina, kanamicina
Gen II gentamicina
Tobramicina, sisomicina
Gen III amikacina, netilmicina
R.a. oto,nefrotoxice, bloc neuromuscular
Polimixine(polipeptide)
sunt bactericide cu actiune de alterare a membranei citoplasmatice
Polimixin B si Colistin(polimixina E)-singurul folosit in prezent, are
actiune asupra bacililor G-, inclusiv piocianic
Antibioterapia IV. Tetracicline Bacteriostatice,se fixeaza de subunitatea ribozomala 30 S si inhiba sinteza proteinelor bacteriene; Tetraciclina,
Antibioterapia
IV. Tetracicline
Bacteriostatice,se fixeaza de subunitatea ribozomala 30
S si inhiba sinteza proteinelor bacteriene;
Tetraciclina, doxiciclina, minociclina
V.Cloramfenicol
Este bacteriostatic cu spectru larg actionand atat pe
aerobi cat si pe anaerobi; se elimina ca metabolit
inactiv prin bila si urina;
r.a. aplazie medulară de tip idiosincrazic și nu legată de
doza
Antibioterapia VII.Chinolone- actiune prin inhibarea girazei, enzima care determina spiralarea AND-ului bacterian; Gen I acidul nalidixic(Negram)
Antibioterapia
VII.Chinolone- actiune prin inhibarea girazei, enzima care determina
spiralarea AND-ului bacterian;
Gen I acidul nalidixic(Negram)
Gen II nu mai sunt in uz datorita unei toxicitati accentuate;
Gen III ciprofloxacina,norfloxacina, ofloxacina,levofloxacina(Tavanic),
moxifloxacina(Avelox);
Chinolonele nu se administreaza la copii sub 13 ani datorita afectarii
cartilajelor de crestere;
In afara de r a specifice fiecarei clase, toate AB induc dismicrobisme,
sd de malabsorbtie, avitaminoze, interfera imunitatea
postinfectioasa(favorizeaza aparitia de recaderi, reinfectii,cronicizare)
Antibioterapia SULFAMIDELE sunt bacteriostatice prin inhibiția competitivă a subtratului metabolic microbian. ► Sulfametoxazol (asociat cu trimetoprim)
Antibioterapia
SULFAMIDELE sunt bacteriostatice prin inhibiția
competitivă a subtratului metabolic microbian.
► Sulfametoxazol (asociat cu trimetoprim)
=cotrimoxazol. Indicații: pneumocistoza(indicație
de elecție), infecții urinare sau digestive cu
germeni sensibili.
► Sulfosalazina(Salazopirina) în rectocolita ulcero-
hemoragică
► Sulfodiazina(asoc cu pirimetamina)=Fansidar pt.
Malarie sau toxoplasmoză.
► Sulfona(Dapsona) în lepră.
Antibioterapia IMIDAZOLII acționează bactericid prin efectul toxic asupra ADN-ului bacterian. Reprezentant: Metronidazol Reacții adverse ale AB
Antibioterapia
IMIDAZOLII acționează bactericid prin efectul toxic asupra
ADN-ului bacterian. Reprezentant: Metronidazol
Reacții adverse ale AB
► Intoleranța digestivă(vărsături, diaree, durere abdominală)
sau la locul administrării (flebite, noduli subcutanați)
► Toxicitatea hepatică, renală, otică, neurologică,
hematologică.
► Reacțiile alergice de la manifestări cutanate până la șoc
anafilactic
► Dismicrobisme
► Interferența imunității postinfecțioase cu apariția de
recăderi, reinfecții.
► Perturbarea gravidității și embriopatii
Principii de terapie antimicrobiană
Principii de terapie antimicrobiană
► In alegerea AB trebuie luate in consideraţie următoarele aspecte: 1.Proprietăţile agentului patogen cunoscut sau suspectat
► In alegerea AB trebuie luate in consideraţie următoarele aspecte:
1.Proprietăţile agentului patogen cunoscut sau suspectat a fi generatorul bolii
infecţioase;
2.Factorii legaţi de gazdă care pot influenţa antibioterapia(toxicitate): vârstă, stări
fiziologice sau patologice,localizarea infecţiei;
3.Proprietăţile antimcrobiene şi farmacocinetice ale antibioticului;
Inainte de orice trebuie evaluată oprtunitatea instituirii tratamentului
cu antibiotice !
Se apreciază că 30-50% dintre prescripţiile de AB sunt inutile,
fie că
este vorba de boli neinfecţioase,
fie că
sunt boli infecţioase dar care nu necesită AB( virale, parazitare,,bacteriene
uşoare/moderate sau autolimitate).
Antibiterapia în situații speciale
Antibiterapia în situații speciale
► Antibiotice care se pot administra la gravide ► 1.Penicilina G ► 2.Toate penicilinele de semisinteza
► Antibiotice care se pot administra la gravide
► 1.Penicilina G
► 2.Toate penicilinele de semisinteza
► (mai putin ticarcilina care este teratogenă)
► 3.Cefalosporinele
► 4.Lincomicine si streptogramine
► 5.Macrolide(mai puțin claritromicina)
Principii de antibioterapie
Principii de antibioterapie
1.Necesitatea de a avea un diagnostic de infecţie, precoce, precis, complet.(date clinice, epidemiologice, laborator) Febra nu
1.Necesitatea de a avea un diagnostic de infecţie,
precoce, precis, complet.(date clinice,
epidemiologice, laborator)
Febra nu este per se un indicator de antibioterapie.
Apare in :
► stări maligne,
► colagenoze,
► endocrinopatii,
► boli alergice
Principii de antibioterapie Chiar în etiologia infecţioasă AB nu sunt întotdeauna necesare: ►boli virale de CRS,
Principii de antibioterapie
Chiar în etiologia infecţioasă AB nu sunt
întotdeauna necesare:
►boli virale de CRS,
►gripa,
►TIA,
► enterocolitele banale.
Principii de antibioterapie 2.Inaintea instituirii tratamentului cu AB trebuie recoltate de la bolnav şi supuse prelucrării
Principii de antibioterapie
2.Inaintea instituirii tratamentului cu AB trebuie
recoltate de la bolnav şi supuse prelucrării de
laborator toate produsele fiziologice, patologice
necesare stabilirii etiologiei;(exudat faringian,
hemoculturi, uroculturi, coproculturi,culturi din
secreţii oculare, otice, plăgi).
3.AB inlocuiesc rareori tratamentul chirurgical in
infecţiile localizate care necesită drenaj;
.
Principii de antibioterapie 4. AB singure nu rezolvă infecţiile produse de dispozitive intracavitare: catetere iv.,intravezicale, proteze,
Principii de antibioterapie
4. AB singure nu rezolvă infecţiile produse de
dispozitive intracavitare: catetere iv.,intravezicale,
proteze, şunturi de drenaj;
► acestea trebuie imediat îndepărtate(investigate
bacteriologic!) pentru a putea controla infecţia.
5. Stările infecţioase grave necesită antibioterapie de
urgenţă, antibioterapie care va fi stabilită în raport
de suspiciunea de diagnostic, de localizare, pe
criterii statistice de probabilitate, urmând a fi
reconsiderată ulterior.
Principii de antibioterapie Orice antibioterapie trebuie să respecte principiul celor 4 D : ► ► ►
Principii de antibioterapie
Orice antibioterapie trebuie să respecte
principiul celor 4 D :
drug(medicament adecvat)
doză adecvată
durată suficientă
dez-escaladare
Dez-escaladarea se realizează conform
scorului Carmeli.
ERORI IN FOLOSIREA ANTIBIOTICELOR ►Lipsa diagnosticului clinic ►Nefolosirea/interpretatea greşită a datelor de laborator ►Indicaţii nejustificate ►Alegerea
ERORI IN FOLOSIREA ANTIBIOTICELOR
►Lipsa diagnosticului clinic
►Nefolosirea/interpretatea greşită a datelor
de laborator
►Indicaţii nejustificate
►Alegerea greşită a AB(AB care nu
concentreaza la locul de infectie, asocieri
inutile/antagonice
►Greşeli in conducerea tratamentului: ritm,
durata, doza,
Terapia antivirală
Terapia antivirală
► Sunt mai bine de 5 decenii de la introducerea primului medicament antiviral (Prusoff,1959,idoxuridina) ► Astăzi
► Sunt mai bine de 5 decenii de la introducerea
primului medicament antiviral
(Prusoff,1959,idoxuridina)
► Astăzi sunt disponibile cca 40 de produse pentru
tratamentul orthomyxovirusurilor,retrovirusurilor,
herpesvirusurilor, virusurilor hepatitice B,C.
► Antiviralele au o toxicitate ridicată
Toxicitatea oricărui antiviral trebuie acceptată dacă
nu există altă alternativă !
Principalele produse antivirale ACICLOVIRUL acţionează ca inhibitor competitiv al ADN polimerazei virale; ► Este activ pe
Principalele produse antivirale
ACICLOVIRUL acţionează ca inhibitor competitiv al ADN polimerazei virale;
► Este activ pe VHS-1, VHS-2, mai puţin pe VVZ(sunt necesare doze mult mai
mari), EBV(reduce portajul), activitate minima pe CMV;
Indicat in:
► Infecţia herpetică
► Encefalita sau forme viscerale cu VHS(10mg/kgc x 3/zi ,iv);
► Herpes zoster la persoane cu imunitate compromisa(400-800mgx5/zi,oral);
► Varicela, forme severe,(5mg/kgc x 3/zi,iv.);
Reacţii adverse:
► flebita
► Disfunctie renala
► ↑ transaminazelor
► Neurotoxicitate: delir,tremoe, modificari EEG
VALACICLOVIR este clivat enzimatic in aciclovir
Antivirale AMANTADINA interferează primele etape de replicare ale virusului gripal A ► Este utilizata in primele
Antivirale
AMANTADINA interferează primele etape de replicare ale virusului gripal A
► Este utilizata in primele 24-48h de la debutul clinic al bolii-gripa A,
CIDOFOVIR inhibă ADN-polimeraza virală
► Este activ pe VHS-1,VHS-2,VVZ,EBV,CMV, unele poxvirusuri
► Este indicat in corioretinita CMV
► Nefrotoxicitatea:proteinurie, azotemie este legată de doză şi este
frecventă;
FAMCICLOVIR, analog guanozinic, este inhibitor al ADN-polimerazei virale;
► Este activ pe VHS-1,VHS-2,VVZ, VHB.
► Indicat in herpes genital recurent(supresie,tratament)
► Herpes zoster(tratament la persoane cu imunitate indemnă)
► Este bine tolerat
Principalele antivirale GANCICLOVIR este activ pe CMV,VHS-1,VHS-2, VHH-8,VHB; Indicat in ► Tratamentul şi profilaxia bolii citomegalice,
Principalele antivirale
GANCICLOVIR este activ pe CMV,VHS-1,VHS-2, VHH-8,VHB;
Indicat in
► Tratamentul şi profilaxia bolii citomegalice, mai ales la bolnavii cu SIDA dar şi
posttransplant;
► Tratamentul retinitei CMV
VALGANCICLOVIR este ganciclovir cu o biodisponibilitate mai bună;
► Indicat in profilaxia CMV posttransplant;
FORMIVIRSEN este un oligonucleotid antisens care inhibă CMV prin legare de
ARNm care transcrie unitatea timpurie a virusului;
Este indicat in
► tratamentul retinitei CMV in administrare intravitroasă;
PENCICLOVIR este analog nucleotidic guaninic, cu activitate inhibitorie asupra
ADN-polimerazei virale;
► Activ pe VHS-1,VHS-2,VVZ, administrare locala;
Antivirale IODOXURIDINA(IDU), TRIFLURIDINA sunt indicate in kerato-conjunctivita herpetică in aplicaţii locale; VIDARABINA este utilizată in keratoconjunctivita
Antivirale
IODOXURIDINA(IDU), TRIFLURIDINA sunt indicate in kerato-conjunctivita
herpetică in aplicaţii locale;
VIDARABINA este utilizată in keratoconjunctivita şi encefalita
herpetica(activitate mai scăzută decât a ciclovirului),herpes neonatal,
herpes zoster;
OSELTAMIVIR inhibă neuraminidaza virusului gripal , cu efecte asupra
agregării şi eliberării virionilor din celula infectată;
Indicat in
► Tratamentul gripei A şi B, după vârsta de 1 an(75mg x 2/zi, 5 zile), in
primele 2 zile de la debutul clinic;
► Profilaxia gripei, 75mg/zi, 7 zile de la ultimul contact apropiat sau 6
sapt. In epidemii; eficacitate>80%.
Antivirale ZANAMIVIR inhibă neuraminidaza virusurilor gripale A,B,A H5N1(v.gripei aviare); Utilizare: ► Tratamentul gripei la persoane>7 ani,in
Antivirale
ZANAMIVIR inhibă neuraminidaza virusurilor gripale A,B,A H5N1(v.gripei aviare);
Utilizare:
► Tratamentul gripei la persoane>7 ani,in primele 2 zile de la debutul clinic, in
inhalaţii;
► Profilaxia gripei A/B la persoane>5 ani
LAMIVUDINA analog nucleozidic de timidina care inhibă ADN-polimeraza VHB şi
reverstranscriptaza HIV;
► Utilizata in tratamentul hepatitei cr./cirozei VHB si a HIV( in asociere cu alte
ARV.);
ENTECAVIR analog nucleotidic guanozinic care inhibă specific polimeraza VHB;
Nu are activitate pe HIV la care poate fi folosit la cei care nu au tratament
specific dar au coinfecţie HIV-HVB;
Antivirale INTERFERON-citokină glicoproteică(mesager intracelular) cu acţiune complexă imunomodulatoare, antineoplazică şi antivirală(VHB,VHC, papilomavirusul uman) Este indicat: ►
Antivirale
INTERFERON-citokină glicoproteică(mesager intracelular) cu acţiune
complexă imunomodulatoare, antineoplazică şi antivirală(VHB,VHC,
papilomavirusul uman)
Este indicat:
► Hepatite cronice B/C
► Leucemie mieloida cronica
INTERFERON PEGYLAT are capacitatea(pe lângă efectele
imunomodulatoare) de a inhiba replicarea virusurilor hepatitice B,C in
celulele infectate;
Reacţii adverse
► Importante, severe uneori cauza abandonului terapeutic
► Sd.pseudogripal
► Artralgii, cefalee, insomnie
► trombocitopenie, neutropenie, anemie
► Sd.depresiv, alopecie,eruptii cutanate
Antivirale
Antivirale
RIBAVIRINA, analog nucleozidic sintetic ► Spectru aniviral larg:virusuri gripale A,B, v. paragripale, arenavirusuri, bunyavirusuri,VHC; Utilizare: ►
RIBAVIRINA, analog nucleozidic sintetic
► Spectru aniviral larg:virusuri gripale A,B, v.
paragripale, arenavirusuri, bunyavirusuri,VHC;
Utilizare:
► Pneumonia, bronsiolita cu VSR in aerosoli
► Hepatita cu VHC in asociere cu peginterferon
Reactii adverse: anemie hemolitica, dependenta
de doza
Medicamente antifungice I.POLIENE ANTIFUNGICE - AMFOTERICINA B, ► are mai multe forme de prezentare care nu
Medicamente antifungice
I.POLIENE ANTIFUNGICE - AMFOTERICINA B,
► are mai multe forme de prezentare care nu se deosebesc ca spectru de
activitate ci doar ca tolerabilitate
Mecanism de acţiune
► Legarea de ergosterolul celulei fungice duce la formarea de pori prin
care se scurge K ceea ce duce la moartea fungului;
Reactii adverse
► Fenomene digestive: greţuri,vărsături
► Tahipnee,dispenee(fen secundare eliberarii de histamina)
► Nefrotoxicitate severa/ireversibila
► Hepatotoxicitate pina la insuficienţă hepatică ac
► Aritmii severe
► Alergodermii severe
Spectru de activitate
► Aspergillius spp, Candida spp., Cryptococcus neoformans
Antifungice II. IMIDAZOLI: Miconazol,Ketoconazol, Clotrimazol,Econazol, Isoconazol,etc. KETOCONAZOL Utilizare: ► Este activ pe Candida spp, Cryptococcus neoformans
Antifungice
II. IMIDAZOLI: Miconazol,Ketoconazol, Clotrimazol,Econazol,
Isoconazol,etc.
KETOCONAZOL
Utilizare:
► Este activ pe Candida spp, Cryptococcus neoformans
► este un agent de a doua linie pentru tratamentul fungilor dimorfi:
Histoplasma capsulatum,Coccidioides immitis,Sporothrix schenckii;
► Nu se foloseşte in meningite cu fungi sensibili datorita proastei
penetrari in LCR;
Doze: 200-400mg/zi in candidoza cr.
R.A: fenomene digestive, ginecomastie, oligospermie, modificarea
transaminazelor
Antifungice TRIAZOLI: Fluconazol, itraconazol, posaconazol, voriconazol; FLUCONAZOL Spectru de activitate: ► Candida spp(excepţie C.glabrata,C.krusei) Cryptococcus neoformans,
Antifungice
TRIAZOLI: Fluconazol, itraconazol, posaconazol, voriconazol;
FLUCONAZOL
Spectru de activitate:
► Candida spp(excepţie C.glabrata,C.krusei) Cryptococcus neoformans,
Coccidioides immitis,Histoplasma capsulatum, Blastomyces dermatidis,
Epydermophiton sp, Mycrosporum spp,Tricophyton.
Aspecte PK
► Bine absorbit, aproape complet, dupa administrare orala,
► Concentraţii bune, similare in plasma,saliva, sputa,secreţie vaginală şi
mai mici in urina, tegument; trece bine in LCR
► Eliminare predominant renala si transpiraţie;
VORICONAZOL este destinat infecţiilor fungice sistemice la gazde cu
apărare compromisă , produse de Aspergillus, Candida, Fusarium spp;
Antifungice III. ANALOGI PIRIMIDINICI - FLUCITOZINA Spectru de activitate: Candida,Aspergillus, Sporothrix, Cryptococcus, etc. IV.ECHINOCANDINE ► Echinocandinele
Antifungice
III. ANALOGI PIRIMIDINICI - FLUCITOZINA
Spectru de activitate: Candida,Aspergillus, Sporothrix, Cryptococcus,
etc.
IV.ECHINOCANDINE
► Echinocandinele inhibă sinteza de glucan din peretele celular prin
inhibarea 1,3-beta-glucan-sintetaza;
CASPOFUNGIN(CANCIDAS)
► Activ pe Aspergillus, Candida spp,etc.
► R.A. rare, minore
Se adm iv.
Asocierea de antifungice nu este in practica curentă, fiind necesare
mai multe studii in acest sens ..
Terapia imună ► Folosește seruri imune sau imunoglobuline care oferă imunitate pasivă organismului. ► Aplicată rapid
Terapia imună
► Folosește seruri imune sau imunoglobuline care
oferă imunitate pasivă organismului.
► Aplicată rapid după contactul infecțios,
imunterapia induce protecție imediată dar de
scurtă durată.
► Serurile imune conțin anticorpi specifici, sunt
heterologe, recoltate de la animale hiperimunizate.
► Datorită riscurilor de reacții alergice severe
imunoterapia necestă administrare prudentă,în
doze mici, crescătoare=desensibilizare.
► Ser antitetanic, antirabic, antidifteric, antibotulinic.
Terapia imună ►Imunoglobulinele sunt obținute prin prelucrarea sângelui de la donatori. Sunt polivalente sau specifice. ►Ig
Terapia imună
►Imunoglobulinele sunt obținute prin
prelucrarea sângelui de la donatori. Sunt
polivalente sau specifice.
►Ig polivalente conțin o multitudine de
anticorpi în proporții diferite și se pot adm.
im.(în profilaxia rujeolei la contacții
nevaccinați) și Ig de uz iv. recomandate în
infecții severe,deficite imune diverse , boala
Kawasaki.
Terapia imună ► Ig specifice disponibile sunt: anti-VHB, anti-CMV, antitetanice, antirabice, antirujeoloase, antizosteriene, antiurliene, antipertussis. ►
Terapia imună
► Ig specifice disponibile sunt: anti-VHB, anti-CMV,
antitetanice, antirabice, antirujeoloase,
antizosteriene, antiurliene, antipertussis.
► Vaccinurile sunt produse biologice care conțin
antigene bacteriene(vaccinuri cu tulpini microbiene
vii atenuate sau vaccinuri cu tulpini bacteriene
inactivate) cu rol de a induce formarea anticorpilor
la receptori.
► Se utilizează profilactic dar pot fi utilizate și în
continuarea seroterapiei(în difterie sau tetanos)
pentru prevenirea reîmbolnăvirilor.
Sfârșit
Sfârșit
Sfârșit