Sunteți pe pagina 1din 70

Universitatea Dunrea de Jos

Facultatea de Medicin i Farmacie

Bolile infecioase- o
permanen planetar
curs I
ef de lucrri
Dr. Miruna Drgnescu

Mai sunt bolile infecioase de


actualitate?
ARGUMENT
Maladiile infecioase au reprezentat intotdeauna o
constant in suferina oamenilor, depind orice alt
cauz de mortalitate inclusiv rzboaiele i dezastrele
naturale.
Dac rzboaiele realizeaz 0.3% din totalul deceselor
planetei, bolile infecioase sunt responsabile de 26%!
In cursul tuturor rzboaielor sec.XX au decedat,
cumulativ, 111 milioane de oameni (militari i civili),
aprox.1,1 mil/an; bolile infecioase omoar 14
mil/an.(Worldwatch Institute Report, 2002).
Se apreciaz c in fiecare or maladiile infecioase ucid
1500 de oameni, in special in rile cu resurse limitate.

ARBORELE
LUMII
VII

ARCHAEA
Crenarcheota
hyperthermophiles

BACTERIA
Bacterii
nesulfurate

EUKARYA

Bacterii G+
entamoeba
entamoeba
animaleanimale

microsporidii

thermotogale

m
diplomonade
i
c
r
o
s
p

fungi

fungi
flagelate

t
EUKARYA
r
i

plante
plante

I.TRECUTUL
PRIMII AU FOST MICROBII

Este dificil de spus cu


exactitate cnd a aprut
Viaa pe Pmnt; se tie
astzi c microbii, prin
precursorii lor,
prokariotele, sunt aici de
aprox.3,5 miliarde de
ani.(500 de milioane de
ani au fost singurii
locuitori ai planetei);

Microbii...
Originea virusurilor nu este cunoscut dar este
cert c interacioneaz cu genomul gazdei in
moduri diferite: particulele virale pot prsi orice
genom devenind entiti libere(uniti replicative
autonome, independente in celulele gazdei) dar
pot oricnd reintra in genom(cum sunt
retrovirusurile), repetnd acest ciclu de
numeroase ori;
Evoluia virusurilor este greu/imposibil de
anticipat pe termen lung, fiind oricnd posibile
limitri, unificri,bifurcri sau emergene de noi
specii;

Microbii...
Precursorii microbieni erau anaerobi i lipsii de
mitocondrii, fiind obligai s se adapteze
continuu la un mediu in perpetua schimbare
(umiditate,t,ph,oxigen) ctignd in flexibilitate
i plasticitate genetic i populnd toate niele
fundamentale;
Continua adaptare la mediu i continua
competiie intre diversele specii microbiene au
contribuit la gsirea unor soluii (pentru
dificultatea de moment) care au fost transmise
urmailor(informaia genetic):

Microbii...
Originea virusurilor nu este cunoscut dar este
cert c interacioneaz cu genomul gazdei in
moduri diferite: particulele virale pot prsi orice
genom devenind entiti libere(uniti replicative
autonome, independente in celulele gazdei) dar
pot oricnd reintra in genom(cum sunt
retrovirusurile), repetnd acest ciclu de
numeroase ori;
Evoluia virusurilor este greu/imposibil de
anticipat pe termen lung, fiind oricnd posibile
limitri, unificri,bifurcri sau emergene de noi
specii;

Microbii
Relaiile microbilor cu lumea Viului sunt
surprinztor de complexe,mergnd de la
indiferen total la agresivitate fatal;
Microbii au o abilitate aparte de a
imbolnvi omul, de al omori ins pe
termen lung interesul speciei este ca
gazda s supravieuieasc, imblnzirea
acesteia fiind mai profitabil;

Mitocondriile la eukariote
sunt exemple de succes
microbian in procesul de
endosimbioza

Parazitii forteaza intrarea in


gazda prin fenomene
toxice locale pentru
blocarea apararii iar
ulterior isi
tempereaza
agresivitatea

Insuccesul microbilor de a
modifica celula canceroasa
se soldeaza cu disparitia
gazdei

i apoi Omul
Acum 55 milioane de ani, in aceast
complex lume microbian au aprut
primele primate(protoprosimienii) iar in
urm cu 6 mil de ani din acestea se
desprind maimuele antropoide
hominide care vor evolua ctre Homo
Sapiens;
Studiul ADN-ului mitocondrial sugereaz
c singurul strmo comun al oamenilor
a trit in Africa in urm cu 171.000
ani(Eva mitocondrial) rspdindu-se
in Australia, Europa, cele 2 Americi;

Strmoul omului modern i


periplul acesteia prin lume...

...omul
Evoluia uman a fost insoit de dezvoltarea si
vehicularea propriei flore microbiene(endogen)
dar i de diverse specii parazitare, omul trind
permanent noi experiene microbiologice;
Omul gzduiete mai muli ageni infecioi
dect orice alt form de via; acest fapt este
posibil pentru c omul posed mecanisme de
aprare complexe, unele innscute, altele
dobndite i perfecionate permanent de-a
lungul timpului;

omul
Capacitatea de autoprotecie fa de microbii i
paraziii potenial patogeni ca i fa de neoplazii
(imunocompetena) a aprut timpuriu in evoluia
vieii;
Imunocompetena presupune existena unor
celule care recunosc i neutralizeaz agresorul,
iar organismele eukariote posed astfel de
structuri;
Rspunsul imun adaptativ(anticipativ) a aprut
mai recent, fiind construit pe rspunsul imun
innscut, de care este controlat; in absena
rspunsului imun innscut, cel anticipativ ofer o
protecie slab(fapt evident la bolnavii cu
granulocitopenie);

Inceputurile omenirii, inceputurile


bolilor infecioase
In Paleolitic,oamenii triau in grupuri mici, nomade de
culegtori-vntori, confruntdu-se cu dou categorii de
boli:
1.Boli produse de organisme deja adaptate hominidelor:
a.paraziii intesinali(Enterobius vermicularis),
b.ectoparaziii(Pediculus humanus) sau
c.unii enteropatogeni(Salmonella spp.)
2.Boli trecute accidental la om de la animale(zoonoze) prin
a.inepturi sau dejecte de insecte,
b.mucturi sau zrieturi de animale,
c.in timpul pregtirii i consumului crnii:
Ex.Tripanosomiaza, trichineloza, tularemia,
leptospiroza,tuberculoza, rabia, etc.

Paleolitic

Neolitic

Inceputurile
Neoliticul aduce sedentarizarea oamenilor
prin domesticirea i creterea animalelor,
cultivarea cerealelor i depozitarea acestora
peste iarn;pstoritul si agricultura devin
ocupaii de baz in Orientul Mijlociu, Sudul
Europei, Nordul Africii;
Fa de Paleolitic, Neoliticul aduce in acelai
areal, mai restrns, grupuri mari de oameni,
animale,reziduuri fecaloid-menajere care au
permis selectarea unor microbi cu
transmisibilitate interspecii s afecteze
grupuri mari de oameni;

nceputurile...
Bolile infecioase emergente au insoit omul pe toat
perioada evoluiei sale, in special dupa sedentarizare prin
apariia unor factori favorizani:
1.Sedentarismul-a favorizat contactul mai strns cu
reziduurile fecaloid-menajere(grupurile de culegtorivntori lsau in urm aceste rezervoare microbiene,
prin deplasarea permanent;
Aezrile umane s-au organizat pe cursuri de ap care sunt
permanent i facil expuse contaminrii microbiene;
2.Domesticirea animalelor a oferit suport i un vector
pentru zoonoze: antrax, febra Q, tifos etc.
3.Despaduririle, irigaiile au contribuit la rspndirea
narului anofel si extinderea malariei.

Tranziia epidemiologic

Succesiunea patocenozelor caracterizat


printr-un model epidemiologic dinamic
complex a fost denumit tranziie
epidemiologic (Omran A.R.,1971)

Patocenoza=coexistena bolilor intr-un


anumit moment, loc i societate.

Tranziiile epidemiologice
I. Prima tranziie epidemiologic este legat de
agro-pstorit i urbanizare cnd se trece de la
parazitozele permanente si sporadicele zoonoze
ale vntorilor-culegtorilor la apariia endemic
a unor boli permise de sedentarizare;
Contactele intre centrele de civilizaie incepute
acum 2500 ani au inlesnit schimburile de boli si
au accelerat diseminarea lor iar cltoriile
transoceanice din/dupa sec. XV au adus un
schimb mai intens:
Ciuma bubonica din Asia in Europa
Variola, rujeola,gripa din Europa in America
Sifilisul din America in Europa si mai departe

MARI DESCOPERIRI
NOI BOLI
sifilis

pesta

variola

Noi rute boli noi

Tranziiile epidemiologice
Prima tranziie epidemiologic este deci dominat de boli
infecioase endemo-epidemice.
In acelai timp, industrializarea i progresele tehnologice au
permis dezvoltarea tiinelor fundamentale, a celor
medicale in special, care au dus la cunoaterea mai bun
a bolilor si a epidemiologiei acestora;
Apariia chimioterapicelor, antibioticelor, vaccinurilor ca i
imbuntirea condiiilor de trai, igienico-sanitare
individuale si comunitare, au fcut ca lumea occidental
s par mai puin vulnerabil la ameninarea maladiilor
infecioase, aducnd in prim-plan diverse patologii neinfecioase.

Tranziiile
II.A doua tranziie epidemiologic=bolile cronice i
degenerative
Progresele amintite au adus duratei de via i o
a bolilor cronice/degenerative: HTA, diabet,
obezitate,colagenoze, Alzheimer,
neoplazii,etc.iar controlul bolilor bolilor
infecioaseclasice au indus un fals sentiment
de siguran si de minimalizare a pericolului
bolilor infecioase de ctre autoritile din
Occident;

Tranziiile...
A fost vehiculat ideea, la mijlocul anilor 60, c
trebuie inchis cartea bolilor infecioase!
Anii urmtori, America si Europa Occidental au
fost confruntate cu o serie de boli infecioase
emergente cum au fost:sindromul ocului toxic,
boala legionarilor, SIDA, boala Lyme, encefalita
West-Nile, SARS, etc. ceea ce a confirmat
afirmaiile oamenilor de stiin autentici c in
domeniul viului, nimic nu este definitiv
Ultimile decenii ale sec.XX au fost deceniile
emergenelor i re-emergenelor infecioase!

Nimic nu este definitiv


Un student il abordeaz
nedumerit pe Einstein:
- Domnule Profesor,
intrebrile de la examen
sunt aceleai ca anul
trecut!
- Da, dar anul acestea
rspunsurile sunt altele!
i rspunde Einstein.

II.PREZENTUL
III. A treia tranziie epidemiologic=boli infecioase emergente i
reemergente
Apariia sau reapariia unor boli este rezultatul interaciunii dintre
modificrilor sociale, demografice i de mediu intr-un context
ecologic in care adaptarea microbian este influen de deficiene
de sntate public, turismul internaional, modificri
tehnologice;
In prezent avem un mozaic de boli infecioase in care coexist:
B.I. caracteristice primei tranziii epidemiologice
(tbc.,sifilis,malarie)
B.I. emergente,re-emergente
Boli cunoscute anterior, cu etiologie infecioas recent
identificat/
suspectat
B.I.provocate de germeni rezisteni la antibiotice
la care se pot aduga:

la care se pot aduga:


B.I. cronice
B.I. nozocomiale
B.I. transmise deliberat(bioterorismul)
B.I. pandemice actuale sau poteniale

Boli emergente-reemergente
Dei boli infecioase noi au aprut mereu pe parcursul
evoluiei omenirii conceptul de emergenreemergen s-a conturat la inceputul anilor 90;
O B.I. este considerat emergent dac:
1.
este de apariie recent
2.
se manifest intr-un mod nou/inedit
3.
se propag rapid
4.
poate avea impact medical local, regional sau
internaional
Boala emergenta trebuie difereniat de creterile
incidenei unor boli(prin ameliorarea dg. de laborator,
mai buna supraveghere epidemiologica, etc.)

Cauze de (re)emergen
Cauzele sunt multiple:
1.Factori umani si de mediu(globalizarea,
comportamentul uman,turismul, etc.)
2.Factori medico-sanitari(tehnici invazive de
dg.,antibioterapia abuziva,lacune ale
programelor de vaccinare,etc.)
3.Factori microbieni(variante noi, germeni
noi)
4.Factori vectoriali(migrarea rezervorului
animal,schimare climatologica)

Bolile emergente pot fi clasificate:


1.Necunoscute:SIDA, Hantavirus sd.cardio-pulmonar
2.Noi pentru om: gripa aviara H5N1-Asia,Africa,1997
noua grip-2009
3.Cunoscute dar cu ag patogen recent identificat: borelioza
Lyme, legioneloza, hepatitele C,E,G, sau
4.Boli cr cu etiologie bacteriana/virala recent identificata:
ulcerul-H.pylori, cancer de col-Human papillomavirus,
carcinom hepatic- virusuri hepatitice
5.Schimbarea arealului de manifestare a bolii: encefalita
West-Nile in America si Romania, virus adus de pasarile
migratoare din N Africii

III.VIITORUL
Bolile re-emergente sunt boli cunoscute care au reaprut
sub o form diferit, de obicei mai sever: tuberculoza
recrudescent in rile dezvoltate, salmonelozele
reemergente, formele actuale de febre hemoragice, etc.
Vor fi in continuare i probabil intotdeauna B.I. deoarece
este dificil ca omul s concureze in cursa evoluiei cu
microrganismele a cror replicare dureaz cteva
minute, ale cror populaii sunt de ordinul a 10 in
cteva zile i care au o plasticitate i flexibilitate genetic
uimitoare;
In prezent cunoatem mai puin de 1% din speciile
microbiene existente la nivel planetar astfel c este
foarte posibil ca la nivel evolutiv B.I.s fie abia la
inceputurile lor... i

Oricnd ciuma i poate


trezi obolanii, spre a-i
trimite s moar pe strzile
unei ceti fericite
Albert Camus

Etiologia bolilor infecioase


Agenii infecioi se pot

clasifica n:
Bacterii
Virusuri

Fungi

Parazii
Prioni (proteine
infecioase lipsite de acizi
nucleici)

n funcie de patogenitate
(capacitatea de a determina
mbolnvirea organismului
uman) pot fi:
Patogeni-determinnd boli

Condiionat patogeni

(oportuniti)-care determin
mbolnvirea gazdei numai n
anumite condiii.
Comensali-care folosesc acelai
substrat nutritiv ca al gazdei
fr a induce boala.
Saprofii care se hrnesc cu
subst. organice provenite de la
gazd.

Definiii
Agentul infecios este un microorganism capabil s
invadeze o gazd i s interacioneze cu
aceasta.
Boala infecioas exprim modificrile anatomofuncionale care apar n cursul interaciunii dintre
agentul infecios i gazd i care depesc un
anumit prag critic care se manifest prin semne,
simptome i alterri biologice.
Procesul infecios este o noiune extins la relaiile
dintre agentul infecios i gazd intra i post
infecioase.

Definiii
Contaminarea=prezena unui microorganism pe o
suprafa corporal, obiecte, substane (inclusiv
apa, alimentele) fr multiplicare i fr vreo
reacie din partea gazdei;
Colonizarea=multiplicarea unor microorganisme la
nivelul esuturilor gazdei,fr producerea vreunei
reacii detectabile din partea acesteia;
Infecia=ansamblul proceselor biologice legate de
interaciunea dintre microorganismul patogen
aflat in multiplicare i gazd; (exist infecii
inaparente)

Flora microbian normal a


organismului
Colonizarea microbian a organismului uman incepe din
momentul naterii, la trecerea produsului de concepie
prin canalul pelvin matern, cu flora local vaginal i
tegumentar, continund cu flora de pe
minile/tegumentele personalului de ingrijire, din aer, de
pe suprafee, alimente;
Organismul uman este colonizat cu un numr imens de
germeni care constituie flora normal; aceasta nu
produce in mod normal leziuni dar poate deveni
patogen in momentul ptrunderii in esuturi;
Flora normal este intr-o dinamic permanent determinat
de o serie de factori: vrsta, sexul, status hormonal,
stare de sntate, igiena individual i comunitar;

Flora microbian normal a


organismului
Flora m. n. este important deoarece intervine
in:
1.Sinteza i eliberarea unor factori
nutriionali:vit.K, vit.B
2.Procesul de metabolizare a hranei
3.Protecia fa de agresiunea unor patogeni prin:
a.competiia pentru receptori sau factori
nutritivi
b.meninerea in stare de veghe a sistemului
imunitar
c.producerea de bacteriocine

Flora normal...
Flora este diferit in funcie de regiunea corporal:
Zone sterile: mediul intern(snge, LCR)
cavitile seroase: pericard, pleur,peritoneu
organele genitale interne
Zone cu contaminare redus i tranzitorie: sinusuri
paranazale, urechea medie, ci biliare i urinare(de la
rinichi la uretra proximal), organe genitale externe;
Zone contaminate dar necolonizate: stomac, duoden, colon
proximal;
Zone normal colonizate: tegumente, conjunctiva, cavitatea
nazal/bucal, ileonul terminal, colonul, uretra distala,
vaginul;

Anton van Leeuwenhoeck


(1632-1723)
considerat inventatorul
microscopului, dei el doar a
perfecionat sistemul de
lentile al acestuia, este
primul care a descris
bacteriile in 1683.
Astzi tim c in corpul uman
sunt:
10 celule eukariote
bacteriile reprezint10% din
masa uscat a organismului
Tegumentul gzduiete 10
bacterii,
cavitatea bucal 10,
tubul digestiv 10

Flora microbian..
Tegumentul, dei vine in contact permanent cu o varietate de microbi
este un mediu neprielnic pentru majoritatea acestora deoarece flora
local este supus unor mari variaii legate de particulariti fizicochimice individuale, structuri anatomice,etc.
Stafilococii coagulazo-negativi,obinuit
Stafilococul auriu, rar, (Staphylococcus aureus)
Corinebacterii
obinuit
Propionibacterii
Clostridium perfringens(20% din populaie)
Fungi(Candida, Malassezia) sunt prezeni in zone umede
Streptococii colonizeaz tranzitor tegumentul deoarece acizii grai
volatili produi de propionibacteriile anaerobe sunt toxici pentru ei;
Bacili gram-negativi,colonizeaz tranzitor (cu cteva excepii)
tegumentul, acesta fiind prea uscat.

Flora
Cile respiratorii superioare sunt colonizate cu bacterii
slab virulente:
Bacterii anaerobe (Peptostreptococcus,Prevotela,
Bacteroides)
Bacterii aerobe(stafilococi coagulazo-negativi, streptococi
viridans, neisserii nepatogene,haemophili)
Acestea sunt rareori asociate cu boala, cu excepia
cazurilor de ptrundere in situsuri normal sterile:sinusuri,
ureche medie, creier.
Sunt ins i bacterii patogene:
streptococ grup A, S.aureus, S.pneumonie,

H. influenzae tip b, M. catarrhalis,N.meningitidis

Enterobacterii

Flora...
Izolarea acestora din CRS nu semnific
obligatoriu implicarea in etiologia unei boli!
Cu excepia streptococului grup A, acetia sunt
rareori implicai in etiologia anginelor acute, dei
se izoleaz frecvent de la aceste persoane;
Cile respiratorii inferioare sunt in general
sterile, dar colonizarea este posibil dup
aspiraie;
Infeciile sunt produse de bacterii patogene cu
origine in cavitatea bucal: S.pneumoniae, S.
aureus, unele enterobacterii.

Flora
Tubul digestiv este colonizat de la natere, fiind gazda unui numr
mare de microbi, variabil de la un segment la altul al tractului
digestiv;
Stomacul i duodenul sunt practic lipsite de o flor proprie permanent
Ileonul gzduiete stafilococi,streptococi, bacterii gram-negative;
Regiunea ileo-cecal i colonul conin o bogat flor:
Bacili gram-negativi: enterobacterii, piocianic
Bacili anaerobi(predominani):Clostridium spp.,Prevotella;
Coci gram-pozitivi anaerobi
Fungi
Fecalele conin 10bacterii/gram, cele anaerobe fiind predominante;
Administrarea de antibiotice poate rupe echilibrul dintre specii cu
proliferarea bacteriilor rezistente la antibiotice cum sunt enterococii,

Pseudomonas, C.difficile sau fungii.

Flora
Aparatul genito-urinar
Vezica urinar poate fi tranzitoriu colonizat cu microbi provenii din
uretra ascendent dar care sunt eliminai prin activitatea
bactericid a epiteliului urinar i mecanic(fluxul urinar, evacuare
ritmica);
Vaginul are o flor care sufer modificri in raport de profilul hormonal
al vrstei:
De la natere-6 sptmni vaginul este colonizat de lactobacili;
Ulterior apare colonizarea cu stafilococi,streptococi,enterobacterii;
Creterea pubertar a nivelului de estrogeni duce la recolonizarea cu
lactobacili la care se adaug stafilococi, streptococi grup
B,enterococi, clostridii, enterobacteriacee,anaerobi, spirili,
fungi,micoplasme;
Uretra anterioar este colonizat cu:
Lactobacili, corinebacterii, stafilococi coagulazo-negativi,bacterii
nevirulente, rareori asociate cu boala;
Enterococi, enterobacterii,Candida care pot invada tractul urinar i
produce boal;

Flora...
Cunoaterea florei normale
1.Orienteaz asupra etiologiei unei infecii aprute
prin injuria unei anumite pri a corpului;
2.Permite o mai bun interpretare a izolatelor
microbiene de la bolnavii cu infecii;
3.Permite inelegerea consecinelor supracreterii
unor microbi normali abseni intr-o anumit
regiune a corpului;

Caracteristicile generale ale claselor


de microbi implicai n patologia
uman
VIRUSURILE sunt un grup de microorganisme care au
form, mrime, compoziie diferite dar care au
caracteristici comune:
Dimensiuni reduse, sub limita vizualizrii cu microscopul
optic ;
Prezena unui singur tip de acid nucleic(ADN sau ARN);
Parazitism intracelular obligatoriu; nu sunt sensibile la
antibiotice !
Nu cresc pe medii artificiale, numai in culturi celulare;

Caracteristicile
Echipamentul enzimatic al virusurilor este srac, acesta
folosind pentru replicare enzimele celulei gazd;
Ataarea virusului la celula gazd este o etap esenial
in realizarea infeciei iar virusurile au dezvoltat structuri
specializate destinate acestei etape=proteine de ataare
(ex.hemaglutinina virusului gripal, glicoproteina de
suprafa a HIV);
Asupra celulelor gazdei, virusurile pot avea mai multe
efecte:
1.Efect citopatic-soldat cu moartea celulei;
2.Transformare celular-celula capt proprieti de celul
malign;
3.Infecia latent (virusul rmne n celul potenial activ,
fr a produce modificri evidente)

STRUCTURA VIRUSURILOR
Ca structur, virionul prezint un

miez de acid nucleic=core,


inconjurat de un inveli
proteic=capsida (care are

proprieti antigenice), format


din uniti structurale proteice
numite capsomere;
Miez+capsida=nucleocapsida care
are o arhitectur bine stabilit,
icosaedric,helicoidal, foarte
rar este neregulat;
Unele virusuri au i un inveli
lipoproteic cu rol protector i
antigenic;

SARS

Virusurile
VARIOLIC

Caracteristicile...
BACTERIILE
Sunt microrganisme cu organizare celular
primitiv, de tip procariot, de dimensiuni
mai mari dect virusurile(1-10nm) care
permite vizualizarea la microscopul optic.
Clasificarea bacteriilor se face pe diferite
criterii:
Aspectul la coloraia Gram
Forma bacteriei: coc, bacil, cocobacil,
spirochet
Necesitatea O2 pentru replicare: aerobi,
microaerofili, facultativ anaerobi, anaerobi
Prezena sporilor: sporulai,nesporulai

Hans Christian Joachim Gram


1853-1938

Bacteriolog si farmacolog
danez, a descoperit la
Berlin, in 1884, o metoda
de colorare a frotiurilor
prin care a difereniat
intre Streptococcus
pneumoniae si Klebsiella
pneumoniae.
Metoda a avut la baz
cercetrile lui Paul Erlich
in domeniul coloranilor.

Caracteristicile
Bacteriile cresc bine pe medii
acelulare/artificiale dac au
condiii optime de nutriie,
temperatur, ph;
Structura bacteriilor este mai
complex dect a virusurilor:
O mas citoplasmatic
(protoplast) care conine in
centru nucleoplasma invelite
de membrana si peretele
bacterian;
Unele bacterii pot prezenta o
capsula extern, organite de
suprafa (pili, flageli) sau
spori;

Caracteristicile...
Peretele bacterian este structura de rezisten, care se
opune diferenei osmotice din interiorul si exteriorul
bacteriei, asigurnd forma caracteristica; soliditatea
peretelui bacterian este legat de peptidoglican (
polimer al ac muramic cu N-acetilglucozamina);
Bacteriile G+ au peretele bacterian gros, format din
peptidoglican dispus tridemensional, in timp ce bacteriile
G- au peretele bacterian mai subire(peptidoglican dispus
bidimensional), o membran extern fosfolipidic, dublu
stratificat, lipoproteine(LP), lipopolizaharide(LPZ); la
nivelul peretelui bacterian sunt cantonate numeroase
antigene bacteriene(ex.endotoxina bacililor G-)

Bacterii
SALMONELLA
STAFILOCOC

Bacterii
HEMOPHILUS /ESCHERICHIA COLLI

Caracteristicile
;
Membrana citoplasmatic este alctuit din fosfolipide
dispuse bistratificat cu extremitatea hidrofil inexterior
iar cu cea hidrofob la interior; membrana mai conine
glicoproteine, glicolipide, dar spre deosebire de celulele
eukariote, lipsesc sterolii;
Funciile membranei celulare
Bariera osmotic selectiv contribuind la meninerea
compoziiei citoplasmei
Sediu al metabolismului energetic
Excreia de enzime hidrolitice
Participarea la biosintezele celulare
Chemotactism

Caracteristicile...
Capsula bacterian este o structur exterioar de natur polizaharidic,
vizibil la MO ca un halou incolor in jurul bacteriei;
Capsula are rol protector prin
1.
aciune antiinfecioas( se opune fagocitozei,activarii
complementului (C) pe cale altern, atacului imun);
2.
capacitate de schimb ionic i excluderea unor substane
tensioactive;
3.
se opune desicaiei in condiii defavorabile;
Fimbriile intervin in aderena bacterian de structurile receptoare ale
gazdei,in trecerea bacteriei de la o gazd la alta;
Pilii sunt prelungiri filamentoase care permit ataarea bacteriei de
antigenele gazdei;
Sporii sunt o form de rezisten in condiii nefavorabile;

Caracteristicile
Genomul bacterian este alctuit dintr-o molecul
circular de ADN dublu catenar;
Ribozomii bacterieni=aparatul de sintez
proteic sunt liberi in citoplasm sau fixai pe
membrana citoplasmatic, fiind formai din 3
molecule de ARN(ARNr) i numeroase proteine;
Multe antibiotice au ca int ribozomii: macrolide,
aminoglicozidele;
Bacteriile pot adposti mici molecule de ADN
circular (plasmidele) care codific o serie de
funcii accesorii: rezistena la antibiotice,
producerea de toxine, etc.

Bacterii gram+ cu importan n


patologia uman
Familie/gen

Specie

Coci Gram pozitivi

Staphylococcus

S. aureus

Streptococcus

S.epidermidis
S.pyogenes

Enterococcus faecalis
Bacili Gram pozitivi sporulai

Bacillus

B.anthracis
C. botulinum, tetani, difficile, perfringens

Bacili Gram pozitiv nesporulai


Listeria
Corynebacterium

L. Monocytogenes
C.dyphteriae

Bacterii Gram- cu importan in


patologia uman
Familie/Gen

Specie

Coci si bacili Gram nega tivi aerobi


Bordetella
Brucella
Francisella
Legionella
Neisseria
Pseudomonas

B. pertusis
B.abortus bovis/suis
B.mellitensis
F.tularensis
L.Pneumophila
N. Gonorrhoeae
N.Meningitidis
P.aeruginosa

Bacterii Gram negative


Familie/Gen

Specie

Bacili Gram negativi

facultativ anaerobi

Enterobacteria

Escherichia colli, Klebsiella


pneumoniae, Proteus mirabillis,
Salmonella typhi, Salmonella spp.,
Shigella spp., Yersinia spp.
V. cholerae
V. parahaemolyticus
P. Multocida
H. influezae

Vibrio
Pasteurella
Haemophylus

Bacterii Gram negative


Familie/Gen

Specie

Bacili G- aerobi/microerofili
Campylobacter

C. Jejuni
C. fetus

Helicobacter pylori

Bacili G- anaerobi
Prevotella
Bacteroides
Fusobacterium

P. melanogenica
B. fragilis
F. nucleatum

Alte microorganisme patogene


MICOPLASMELE i ureaplasmele (clasa Mycoplasmataceae,
fam.Molicutes) sunt cele mai mici microorganisme capabile s
triasc liber, forme intre virusuri si bacterii;
Nu au perete celular
Au dimensiuni de virusuri mari(125-250nm)
Genomul este ADN dublu catenar, citoplasma are echipament
enzimatic complex;
Se reproduc prin inmugurire sau transformarea formelor
filamentoase in forme cocoide
Cresc pe medii artificiale
Sunt sensibile la antibiotice
M.salivarium si M. orale fac parte din flora respiratorie normal;
In patologia uman sunt implicate:
M. pneumoniae, M.hominis (respirator/extrarespirator)
U.urealyticum (genital)
M.hominis, fermentans, orale (gazde cu aprare compromis)

Alte microorganisme patogene


CHLAMIDIILE (fam Chlamidiaceae) au proprieti comune virusurilor i
bacteriilor;
Dimensiuni mari(250-500nm), observabile la MO
Au perete celular si ambii acizi nucleici;
Replicarea se face prin diviziune binar, obligatoriu intracelular;
Cresc doar pe culturi celulare/ ou embrionat;
Sunt sensibile la antibiotice;
C.pneumoniae, psittaci, trachomatis;
RICKETTSIILE sunt microorganisme cu parazitism strict intracelular
Au rezervor animal si se transmit prin vectori (cpue, pduchi,
purici);
Se coloreaz G-, au dimensiuni asemntoare Chlamidiilor si se pot
observa la MO;
Au perete celular, ambii acizi nucleici, echipament enzimatic bogat;
Cresc numai pe celule eukariote dar sunt sensibile la antibiotice;
Fam Rickettsiaceae: Rickettsia spp.(prowazekii, conorii,etc),
Coxiella, Erlichia, Bartonella spp.

Alte microorganisme patogene


FUNGII sunt microorganisme eukariote multinucleate,
majoritatea saprofite; in patologia uman sunt implicate
aprox. 100 de specii de mucegaiuri si levuri;
1.Mucegaiurile sunt fungi cu ramificaii filamentoase(hife)
cuprinse in structuri tubulare polizaharidice; prin cretere
i ramificare formeaz reele complicate=micelii;
2.Levurile apar ca celule simple, rotunde sau ovale; cresc
prin inmugurire formnd celule-fiice;
Fungii de interes medical au o patogenitate redus ins
produc infecii-problem la gazdele cu aprare
compromis;
Sunt sensibili la medicaia antifungic dar pot dezvolta,in
timp,rezisten;

Fungii

Fungii-imagini microscopice

Levurilediviziunea prin nmugurire


Mucegaiuri hifele unui miceliu

Alte microorganisme
PROTOZOARELE sunt microorganisme
unicelulare, larg rspdite in
intreaga lume, trind in cele mai
variate condiii de mediu;
Se transmit prin vectori,
apa/alimentele contaminate,
contact sexual;
Structura: membrana extern i
protoplasma cu organite(nucleu,
reticul endoplasmatic, vacuole
digestive si contractile);
Motilitatea se realizeaz prin
pseudopode sau prin structuri mai
complexe: flageli sau cili;
Reproducerea se realizeaz prin
diviziunea binar sau cicluri
alternante de diviziune multipl i
reproducere sexuat;

Clasificare
Sporozoare Toxoplasma gondii
Plasmodium spp.
Flagelate Giardia lamblia
Trichomonas sp
Leishmania sp

Ameobe - Entamoeba histolytica


Ciliate Balantidium colli

Clasificarea metazoarelor
Metazoarele sunt organisme multicelulare,
majoritatea vizibile cu ochiul liber
(viermi);
Principalii viermi se pot clasifica in:
1.Nematode
Intestinale: Enterobius vermicularis,

Ascaris lumbricoides,Trichiuris trichiura,


Ancylostoma intestinalis, Strongiloides
stercoralis;
Tisulare: Toxocara sp., Trichinella spiralis
2.Cestode: Taenia solium/saginata
,Hymenolepis nana, Echinococcus
granulosum;
3.Trematode: Fasciola hepatica,
Schistosoma

Ageni neconvenionali transmisibili

PRIONII sunt particule infecioase care produc(la om i


animale) boli caracterizate prin deteriorarea progresiv a
SNC, ca urmare a degeneresceei vacuolare a neuronilor;
Cele mai cunoscute boli determinate de prioni la om
sunt: boala Creutzfeld-Jacob, boala Kuru, sd.
Alpers(numai la copil) iar la animale:scrapia,
encefalopatia spongiform bovin(boala vacii nebune);
Prionii sunt lipsii de orice fel de acizi nucleici iar
replicarea acestora este necunoscut;
Boala evolueaz spre debilitate mintal, demen,
pierderea controlului motor, imobilizare, cu o laten de
luni, ani, zeci de ani.

Sfrit

Kln Rinul i Domul