Sunteți pe pagina 1din 17

1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Biotehnologii
pentru purificarea apelor reziduale
-Utilizarea plantelor in purificarea apelor reziduale(Fitoremedierea)

Studenta:
Raducanu Gabriela-Laura

ANUL UNIVERSITAR
2013-2014

Cuprins

I.
II.

INTRODUCERE....3
Fitoremedierea apelor uzate ...4

II.1.

Epurarea prin metoda spaiului radicular de tip vertical 4

II.2.
III.

Epurare prin metoda spaiului radicular de tip orizontal .4

IV.
V.
VI.

Epurarea apelor uzate prin sisteme ,,Wetland,, la nivel


mondial...6
Plante utilizate in epurarea apei......7
Statia de epurare ecologica..12
Avantaje si dezavantaje in fitoremediere..................................................13

VII.
VIII.

CONCLUZII..15
BIBLIOGRAFIE....16

1. Introducere
Epurarea biologica este una dintre metodele cele mai eficiente de indepartare a
poluantior organici biodegradabili din apele uzate si de stabilizare namolurilor rezultate. In
acest domeniu au fost realizate numeroase cercetari care au condus la aparitia de noi
tehnologii si la descoperirea de cai de indepartare pe cale biologica a compusilor toxici sau
refractari, rezultati in special din activitatile industriale.
Epurarea biologica, reclasificata in ultimii ani ca biotehnologie, este una dintre
metodele cele mai eficiente de indepartare a poluantior organici biodegradabili din apele uzate
si de stabilizare namolurilor rezultate. Procedeele biologice de epurare utilizeaza activitatea
metabolica a unor grupe de microorganisme capabile sa degradeze substantele organice pana
la dioxid de carbon si apa. Degradarea materiei organice se realizeaza prin utilizarea ei ca
hrana pentru microorganisme, iar diversitatea microorganismelor care au capacitatea de a
descompune poluantii este foarte mare.
Obiectivul principal al treptei biologice de epurare este ndeprtarea
substanelor solide organice nesedimentabile (dizolvate sau coloidale), precum i
stabilizarea materiilor organice din nmoluri. Totodat se propune reducerea
nutrienilor pe baz de azot i fosfor. Este un proces flexibil care se poate adapta
uor la o multitudine de ape uzate, concentraii i compoziii. Procesele biologice
sunt precedate de o treapt fizic de epurare care are rolul de a reine substanele
sedimentabile i sunt urmate de o decantare secundar procese fizice destinat reinerii
produilor rezultai din epurarea biologic.
Poluantii principali din apele uzate sunt suspensii solide, compusi organici
biodegradabili, compusi organici volatili, compusi xenobiotici recalcitranti, metale toxice,
nutrienti, agenti patogeni si paraziti.
Epurarea clasica a apelor uzate are ca obiectiv indepartarea suspensiilor solide si
materiilor organice, precum si agenti patogeni si paraziti. In ultimul timp insa, datorita
restrictiilor impuse pentru protejarea mediului, se fac eforturi si pentru indepartarea
nutrientilor, mirosurilor, compusilor organici volatili, metalelor si substantelor toxice.
Factorii care influenteaza procesul biologic sunt: timpul de contact sau timpul de
traversare a obiectului tehnologic in care se desfasoara procesul biologic, temperatura, pH-ul,
oxigenul, incarcarea obiectului tehnologic cu ape uzate (dilutie), cu namol, nutrienti, prezenta
inhibitorilor de proces, conditiile hidrodinamice ale procesului - omogenizare si amestecare.
Epurarea biologica se desfasoara corepunzator intr-o gama destul de restransa a parametrilor:
pH= 6-10, incarcare organica 4:1, grasimi si uleiuri < 50 mg/l, poluanti inhibitori < 10 mg/l.
De asemenea, apele uzate pot fi tratate biologic daca exista suficiente substante nutritive (azot
si fosfor), adica un raport C:N:P = 10:5:1. De obicei apele uzate menajere satisfac acest lucru.
Pentru buna functionare a procesului microbian sunt necesari si ioni anorganici cum ar fi de
Na, Ca, Mg, K, Fe, Cu, Co, Mo.
Plantele au avantajul ca utilizeaza bioxid de carbon din atmosfera ca material pentru
constructia celulelor si lumina solara ca sursa de energie, deci constituie resurse rennoibile.
Este interesant de reamintit faptul ca, din punct de vedere istoric, o serie de compusi chimici
erau obtinuti din plante cu mult nainte de dezvoltarea industriei petrochimice. Exemple de
asemenea compusi sunt adezivi, cerneluri, coloranti, alcool etilic, compusi odoranti, compusi
cu actiune farmaceutica. De asemenea o serie de plante au fost sau sunt pe cale de a fi utilizate
pentru producere de fibre: cnepa, in, bambus, dar si urzici, porumb sau diferite ierburi.

La ora actuala, peste 70 de milioane tone de produse chimice se obtin anual pe baza de
plante. Cum toate plantele contin zaharuri, amidon, celuloza si trigliceride, rezulta ca toti
acesti compusi vor putea constitui baza pentru a obtine o mare varietate de compusi chimici,
nlocuind astfel petrolul si gazele naturale ca materii prime. Astfel, zaharoza, amidonul si
celuloza sunt materii prime pentru obtinerea etanolului, butanolului, glicerinei si acetonei, dar
si a acidului citric si acidului acetic, iar uleiurile prin hidroliza dau acizi grasi si glicerina, toti
acesti compusi constituind la rndul lor punctul de plecare pentru sinteza unui mare numar de
produse chimice valoroase. Aceste sinteze au loc n majoritatea cazurilor cu ajutorul
microorganismelor.

2. FITOREMEDIEREA APELOR UZATE

2.1.

fitoremedierea reprezinta setul de tehnologii, care utilizeaz plantele pentru epurarea


apelor contaminate (phyto= plant i remediation = corectarea rului ), avind la baza
capacitile unor plante de a bioacumula poluanii
macrofitele din bazinele naturale acumuleaz metale grele (cupru, mercurul, zincul)
plantele superioare au capaciti mari de bioacumulare: ciuma apei (Elodea
canadensis),menta de ap (Mentha aquatica), salata de ap (Pistia stratiotes), zambila
de ap (Eichornia crassipes), srmulia (Vallisneria spiralis), stuful (Phragmites
communis, Salvinia, Spirodella, Lemna, Ceratophyllum demersum), papura (Typha
sp., T. latifolia, T.Angustifolia), rogozul (pipirig) (Scirpus sp.), mana de apmare
(Glyceria maxima), iarba alb(Phalaris arundinacea).

Epurarea prin metoda spaiului radicular de tip vertical

("vertical subsurface flow" sau vSSF sau "vertical sub-surface constructed wetlands" sau
vSSFCW).
Apa uzat brut se distribuie alternativ, uniform pe suprafa, cu ajutorul unei reele
de conducte amplasate aerian; doza de alimentare se determin astfel nct s se obin
n primele momente un luciu de ap pe toat suprafaa filtrului, ceea ceva asigura o infiltrare
uniform n toat masa acestuia;
corpul filtrant se alctuiete multistrat: n stratul superior se utilizeaz nisip grosier, urmat de
un strat intermediar din pietri mic, are la baz un strat din pietri mare, n care se nglobeaz
i drenul de colectare, prevzut la captul amonte cu un tub de ventilaie.

2.2.

Epurare prin metoda spaiului radicular de tip orizontal

("horizontal subsurface flow" sau hSSF sau "horizontal sub-surface constructed wetlands" sau
hSSFCW)
Apa uzat decantat se introduce n mod distribuit la un capt, n zona superioar a
stratului filtrant, iar apa epurat se colecteaz la captul opus, printr-un dren transversal,
aezat la partea inferioar a patului; umplutura este zonificat, la intrare i la ieire se prevede
o umpluturdin pietri mare-bolovni mic, iar n zona de epurare activ din nisip grosierpietri mic.
n ambele metode de epurare cu utilizarea spaiului radicular, se poate folosi o mare
varietate de plante macrofite care cresc repede, i dezvolt rdcini puternic penetrante i
bogat ramificate, suport bine lungi perioade secetoase i inundarea periodic.

Cea mai rspndit este trestia. Dintre metodele de plantare, cel mai des utilizate sunt
cele cu folosirea rizomilor cu muguri sau prin transplantarea plantelor mature cu balotul de
rdcini. Desimea de plantare recomandat este ntre 4-8 rdcini (plante)/m.
Procesul de epurare are loc n stratul filtrant i const n descompunerea materiei
organice, retenia fosforului, nitrificarea compuilor azotici, rolul plantelor fiind de a degrada,
extrage sau imobiliza poluanii din ap.
Aplicaiile fitoremedierii sunt:
a) Fitoextracia
- tehnologie care realizeaz extragerea poluanilor de sistemul radicular al plantelor i
translocarea acestora n biomasa plantelor, care poate fi utilizata ulterior ca nutrient esenial
b) Rizofiltraia
- adsorbia sau precipitarea pe rdcinile plantelor sau absorbia poluanilor din soluia din
jurul rdcinilor; plantele cu un sistem radicular stabil sunt crescute n cadrul unor ape
contaminate n vederea aclimatizrii lor, iar apoi sunt transferate ctre zona contaminat, n
scopul colectrii poluanilor (cnd rdcinile plantelor sunt saturate are loc recoltarea lor).
c) Fitostabilizarea
- imobilizarea poluanilor n sol prin absorbie pe sistemul radicular sau prin precipitare n
interiorul zonei radiculare a plantelor; pH-ul poate fi modificat de c
tre exudatele produse de rdcinile plantelor sau prin producerea de dioxid de carbon.
d) Fitodegradarea (fitotransformarea)
- ndeprtarea poluanilor acumulai de plante, prin intermediul proceselor metabolice din
cadrul acestora sau ndeprtarea substanelor poluante, datorita efectelor enximelor
produse de plante.
e) Rizodegradarea
- distrugerea substanelor poluante de naturorganicdin sol sau prin intermediul activitilor
microbiologice desfurate n zona radiculara plantelor; exudatele din rdcini reprezint
substante produse de plantei eliminate prin intermediul rdcinilor; includ: glucide,
aminoacizi, acizi organici, acizi grai, steroli, enzime.
f) Fitovolatilizarea
- preluarea i eliminarea unei substane poluante de ctre o plant, cu eliberarea poluantului.
g) Controlul hidraulic (fitohidraulic)
utilizarea plantelor n preluarea apei freatice, prin consumarea acesteia, n vederea
controlrii migraiei substanelor poluante.
Sistemul de acoperire cu vegetaie
- are loc pe o perioadlung, cu capacitate de autontreinere a sistemului de cretere al
plantelor nmateriale, care reprezintun risc pentru mediu; un covor de vegetaie ar putea
determina reducerea acestui risc la un nivel acceptabil i necesit ntreinere minim.

Fig. 1

3. EPURAREA APELOR UZATE PRIN SISTEME WETLAND LA NIVEL


MONDIAL
Wetlandurile sunt tehnologii avansate de depoluare a apelor uzate, generate de
activiti industriale, agro-zootehnice i municipale, a celor care dup ploi toreniale, spal
strzile i autostrzile.
Prin eficiena lor, wetlandurile s-au impus datorit: costurilor reduse de construire i
operare, economicitii energetice, monitorizrii simple n timp, tehnologiei avansate,
remedierii peisagistice a zonei i atractivitii pentru fauna slbatic. Pentru eficiena,
wetlandului sunt importante pri subacvatice ale plantelor, pe care se fixeaz
microorgansimele sub forma unui biofilm si au rol important n ndeprtarea poluanilor din
apele care trec prin wetland.
Wetlandurile artificiale sunt grupate n dou categorii:
1) Free Water Surface (FWS)
imit wetlandurile naturale, au ca elemente de baz solul, vegetaia acvatic, microbiota i
apa expus atmosferei; tipul de sol sau substratul variaz
de la prundi pnla argil i turb, iar vegetaia este plantat n bazine puin adnci sau n
canale cu appuin adnc.
2) Subsurface Flow (SF)
- se bazeaz pe inginereti: reinerea apei contaminate, care trebuie tratat la un anume
nivel sub suprafaa substratului (roc, prundi), fr s vin n contact cu atmosfera; acest
sistem se mai numete Root Zone Method (RZM) sau Microbial Rock Filter (MRF).
De exemplu, n Slovenia exist sisteme naturale de tipulZUC - sistemul de la Sveti Toma. A
ezarea Sveti Toma este situat n N-E Sloveniei, nregiunea Prlekija i a municipalitii din
Sveti Toma. Sistemul constintr-o fos septic pentru faza de preepurare, urmata de patru
paturi succesive (pat de filtrare, doua paturi de epurare i pat de decantare).

Fig.2
Plantele contribuie la epurare, prin asimilarea nutrienilor i a altor elemente n
biomasa lor i ndeprteaz apa prin transpiraie. Aspiraia apei creeaz o micare a apei n
micropori i interaciunea ntre bacterii i ap n apropierea rdcinilor mici s-a constatat a fi
benefic epurrii.

Fig. 3

4.

Plante utilizate in epurarea apei

Plantele cele mai utilizate n Europa pentru filtrele plantate este stuful, zambila de apa, papura, salcie
etc. Aceaste specii au demonstrat o capacitate de adaptare la ncrcri cu poluani diferite (mici, medii,
mari).
Pentru o tratare final se pot utiliza specii variate de plante pentru zone umede i chiar specii de arbori
ca slciile (Salix L.) sau plopii (Populus L.).

Foto 1.

a) Zambila (Eichhomia Crassipes)


Zambila de ap este originar din rul Amazon, America de Sud.
Crassipes Eichhornia (cu numele de tiin cunoscut) a fost descoperit accidental de
ctre un om de tiin pe nume Carl Friedrich Philipp von Martius, un botanist german
n 1824 n timp ce ntr-o expediie n fluviul Amazon din Brazilia. Zambila de ap
crete n iazuri de mic adncime, zone umede i mlatini, lent fluxuri, lacuri,
rezervoare de ap i rurimilioane de hectare de rauri si lacuri.
Zambila de ap este o plant acvatic ce poate ajunge pn la nlimea de 0,5
metri. Aceasta creste pe lacuri, iazuri, rauri si mlastini.
Utilizarea zambilei de ap pentru epurarea apelor uzate este considerat o
tehnologie simpl care nu necesit maini i echipamente costisitoare.Datorit creterii
rapide i a faptului c plutesc, zambilele de ap sunt plante acvatice potrivite pentru
ndeprtarea nutrientilor din ape.

Aceast plant crete abundent n apele cu un mare coninut de nutrieni i de


aceea este utilizat n epurarea apelor uzate. Poate suporta variaii mari de nivel al
apei, cureni,
aciditate si cantitati reduse de nutrienti.
Deoarece substanele nutritive de baz de care au nevoie pentru a supravieui azotai, fosfai, potasiu- sunt i principalii poluani, aceste plante ndeplinesc funcia
unui filtru de ap. Ele au proprietatea miraculoas de a reine de 1200 de ori mai muli
poluani dect pot stoca apele reziduale.
S-a constatat c un hectar de zambile de ap genereaz o cantitate de oxigen
care asigur necesarul pentru 500 de persoane timp de 24 de ore.n acelai timp, un
hectar de zambile de ap ar putea s acumuleze din apele menajere azotul generat de
aproape 595 de persoane i fosforul generat de 180 de persoane, producnd astfel 67
de tone de materie uscata anual.
De asemenea, acestor plante li se atribuie i alte caracteristici importante ca:
asimilarea toxinelor, a pesticidelor i a metalelor grele.De aceea cultivarea zambilei
este vzut din ce n ce mai mult ca o alternativ a metodelor de epurare a apelor.
Mai mult dect att, utilizarea zambilei de ap pentru epurarea apelor uzate este
considerat o tehnologie simpl care nu necesit maini i echipamente costisitoare ,
mult munc sau procese complexe de ntreinere.Este nevoie doar de spaiu i de
vreme calda.
Eichhornia Crassipes (zambila de ap) este considerat de unii cea mai
productiv plant de pe Pmnt,avnd capacitatea de a-i dubla masa n doar dou
sptmni.
n condiii normale de cretere, 10 zambile se pot nmuli pn la 60 000 de exemplare
si pot acoperi un hectar de apa in doar opt luni.
Recoltarea plantelor i valorificarea biomasei constituie alte dou etape n
procesul de epurare a apelor, care definitiveaz tehnologia de recuperare a substanelor
din ecosistemele acvatice poluate.

10

Zambila de ap n condiii climatice i de nutriie optim poate s produc la


hectar pe zi,o ton de substan uscat adic circa 300 tone substan uscat la un
hectar pe an.Aceasta reprezint echivalentul energetic a 120 tone de petrol.
n zonele tropicale zambila de ap poate fi o calamitate.Proliferndu-se rapid
blocheaz staiile de poampare,canalele de irigaie,mpiedic navigaia i favorizeaz
propagarea unor maladii caracteristice.
n

zonele

temperate

aceste

inconveniente

sunt

reduse

simitor.

Aceast plant are o capacitate remarcabil pentru epurarea apelor industriale poluate
cu metale periculoase (plumb, cadmiu, nichel sau mercur).
n condiiile n care majoritatea rilor posed suprafee acvatice, colonizarea
unor suprafer cu plante acvatice energetice ,care nu manifest cerine nutritive i nu
concureaz suprafaa ocupat de plantele alimentare sau tehnice apare ca o surs foarte
valoroas de biomasa.
Valoarea culturilor de plante acvatice este cu att mai mare cu ct acestea sunt
susceptibile de a valorifica mediile poluate de efluenii urbani sau agro-industriali.
Depoluarea este realizat cu succes de ctre alge n lacurile,sau de ctre speciile
precum zambila de ap n bazinele de ap cald i poluat ale unor industrii sau
centrale electrogene.Biomasa sintetizat n aceste ape uzate reprezint o surs
nsemnat de materie prim pentru obinerea de biogaz (metan) prin procesul de
fermentaie metanogen.

Foto 2. Zambila de apa

11

b) Salcia energetica
Salcia energetic se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri cu mltinoase
permanent sau periodic. Are o capacitate de evapotranspiraie de 15-20 l ap/zi. Acest
avantaj i confer un loc necontestat ca plant care s fac utilizabile mii de ha de terenuri
care sunt n paragin. Are capacitate de preluare anual a 20-30 t/ha de nmol provenit din
epurarea apelor reziduale. Aceasta proprietate, pe lng avantajul ca ntr-o zona unde plantaia
poate fi inundate cu reziduuri de la staii de epurare, creste mai repede,are marele avantaj ca
apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic (operaie costisitoare) iar pe de alta parte apele
rezultate de la staii de epurare ajung n ruri foarte curate, evitnd poluarea apelor dar si
costurile suplimentare datorita plailor ca penalizare pentru calitatea necorespunztoare a
apelor revrsate.

Foto 3. Salcie energetic


c) Stuful
Staiile de epurare prin filtre plantate cu stuf deservesc aglomerri reduse, pn la 5 000
locuitori. Limitarea la acest numr de locuitori s-a fcut datoritterenului necesar staiei;
suprafea filtrelor plantate se calculeaza la 2 m2/ L.E.
1.Principiul general de tratare
Principiul de epurare n cazul tehnologiilor de filtrare prin stuf constn curgerea apei uzate
brute prin mai multe elemente: grtar de separare a materiilor grosiere, bazin de retenie cu
dispozitiv automat de evacuare, primul nivel de tratare (filtre legate n paralel), al II-lea nivel
detratare (filtre legate n paralel).
Procedeele principale de tratare:
Filtrarea superficial: materiile totale n suspensie (MTS) sunt reinute la suprafaa filtrului
i o dat cu ele o parte din materiile organice biodegradabile (CCO);
Oxidarea: straturile filtrante constituie un reactor biologic, un suport cu suprafa
specificmare pe care se fixeaz i dezvolt bacteriile aerobe care produc oxidarea materiilor
organice dizolvate i a nutrienilor;

12

Foto 4. Cultura de stuf

5.

Statia de epurare ecologica

Statia de epurare ecologica reprezinta o tehnica din Murcia complet ecologica, ce permite
amenajarea de gradini si alte spatii verzi de recreere, zone agricole sau sportive, deasupra unei
statii eficiente pentru epurarea apei reziduale urbane si industriale, ambele activitati (cea de
epurare si cea de agrement) putandu-se desfasura in perfecta armonie.
Epurarea ecologica combina instantaneu un sistem de epurare natural, subteran, prin
picurare, valabil pentru orice tip de apa rezidentiala organica, cu cultivarea de zone verzi de-a
lungul suprafatei statiei de epurare, ambele activitati desfasurandu-se in perfecta armonie.
Zona de epurare a acestui proces este alcatuita dintr-un pat de pietris, de grosime variabila,
care este izolat de teren printr-o baza impermeabila corespunzatoare. Apa reziduala ajunge
prin intermediul unei retele de emitatori subterani, instalati in interiorul unor conducte
ranurate, deasupra pietrisului, pentru a produce percolarea apei prin acesta. Odata atinsa baza
impermeabila, apa reziduala, deja epurata, se scurge, datorita gravitatiei, catre punctele de
varsare, inmagazinare sau pompare, in vederea reutilizarii ei pe alte suprafete. Patul de pietris
se mentine constant nesaturat de apa, iar datorita oxigenului care intra prin difuziune, de la
suprafata, apare posibilitatea ca apele reziduale sa se epureze in conditii aerobe.
Astfel, materia organica prezenta in apa reziduala este degradata initial de catre bacterii
aerobe si protozoare in CO2 si H2O, luand nastere un lant trofic cu nematozi, insecte,
amfibieni si chiar pasari, care traiesc in acest pat sau pe langa suvoaiele de scurgere si reduc
biomasa bacteriana. Din acest motiv se minimalizeaza generarea de namoluri prin aceasta
noua tehnologie.

13

Foto 5. Aspectul zonei de cultura si a zonei umede

Zona de cultura se afla deasupra instalatiei de epurare descrisa si este formata dintr-un
substrat nisipos, de 30 pana la 50 de cm grosime, in functie de capacitatea radiculara a culturii
ce se doreste a fi plantata.
Aceasta zona confera o mare valoare economica terenurilor instalatiei de epurare si
contribuie foarte eficient la randamentul statiei, din moment ce:

6.

Evita evaporarea apei utilizate si face ca sistemul de epurare sa fie cel mai eficient dintre
cele cunoscute.
Impiedica generarea de alge.
Protejeaza operatorii si utilizatorii ce intra in contact direct cu apele reziduale.
Absoarbe, prin capilaritate, o mica parte din umiditatea generata de zona inferioara pentru
a acoperi necesitatile hidrice ale culturilor plantate.
Ultimul si cel mai important lucru, aceasta zona favorizeaza ca sistemul de epurare sa fie
permanent aerob si din acest motiv, sa nu prezinte niciuna dintre problemele de namoluri
sau mirosuri urate caracteristice epurarii anaerobe.

Avantaje si dezavantaje in fitoremediere:


Avantaje

- construcie simpl care const dintr-un bazin cu un consum energetic redus;


- un impact limitat asupra mediului;
- manipulare i gestionare simple i cu costuri reduse;
- operarea nu este influenat de variaia ncrcrii hidraulice i organice;
- absena mirosului.

14

Dezavantaje
- necesitatea unor spaii mari;
- timp relativ lung pn la atingerea regimul de funcionare (10-15 luni);
Sistemele de fitoepurare se prezint n multe variante legate de plantele folosite, sensul de
curgere al apei, modul de impermeabilizare a spaiului de lucru. Plantele acvatice sunt
plutitoare, emergente cnd rdcina este pe fundul bazinului, iar restul este deasupra apei i
plante submergente cu rdcina i restul plantei sub nivelul apei.

15

7. CONCLUZII
Apele uzate sunt ape rezultate n urma utilizrii lor n diverse
a c t i v i t i m e n a j e r e , industriale sau agrozootehnice care contin o mare cantitate de
reziduuri suspendate sau dizolvate.
E p u r a r e a a p e i r e p r e z i n t o s e r i e d e p r o c e d e e t e h n o l o gi c e p r i n c a r e
s u n t r e i n u t e , neutralizate i ndepartate elementele de impurificare existente n apa rezultat
n urma activitilor umane.
Procesele biologice sunt cele mai eficiente in indepartarea poluantilor organici
biodegradabili. Cercetarile din biotehnologie au permis cu ajutorul acestora identificarea
cailor de indepartare a multor poluanti periculosi care nu pot fi indepartati prin procedee
clasice. De asemenea, exista in prezent o serie de metode, cu plante si microorganisme
cultivate independent, modificate genetic sau mutante, utilizate pentru imbunatatirea
functionarii proceselor biologice sau indepartarea unor poluanti specifici. Probabil ca in viitor,
vor fi create noi tehnologii bazate pe descoperirile revolutionare din microbiologie si genetica.
Din pacate, odata poluate niciun procedeu de tratare a apelor nu asigur cu certitudine
producerea unui efluent complet epurat, lipsit de ageni patogeni, desi acesta poate
atinge un grad nalt de purificare.

16

BIBLIOGRAFIE:

1. M.D. Popa. Metode neconvenionale, ecologice, de epurare a apelor uzate, Tez de


doctorat, Cluj-Napoca, 2011;
2. G.C. Clin, L.F. Botez. Apele reziduale i mediul nconjurtor, Ed. ASE, Bucureti, 2004;
3. R. Antoniu, I. Ghi. Protecia i epurarea apelor, Studii de sintez documentar,
CDIFGA, 1970;
4. Dan Robescu, L. Szabolcs, Diana Robescu, V. Attila. Fiabilitatea proceselor, instalaiilor
i echipamentelor de tratare i epurare a apelor, Ed. Tehnic, Bucureti, 2002;
5. O. Ianculescu, Ghe. Ionescu, R. Racovieanu. Epurarea apelor uzate, Ed.Matrix Rom,
2001.
6. Bitton, G. Wastewater microbiology, 3rd Ed, John Wiley&Sons, 2005.
7. Cheremisinoff, N.P. Biotechnology for waste and wastewater treatment, Noyes
Publications, 1996.
8. Chandrawati, J.E. Environmental Biotechnology, APH Publishing Corporation, 2007.
9. Henze, M., van Loosdrecht, M., Ekama, G., Brdjanovic, D. Biological Wastewater
Treatment: Principles, Modeling and Design, IWA Publishing, 2008.
10. Metcalf&Eddy. Wastewater engineering. Treatment and reuse, fourth edition, McGraw
Hill, 2003.
11. Robescu, Diana. Modelarea proceselor biologice de epurare a apelor uzate, Editura
POLITEHNICA Press, 2009.
12. Robescu, D., Robescu, Diana, Lanyi, S., Constantinescu, I. - Tehnologii, instalatii si
echipamente pentru epurarea apei, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000.
13. Bica I., Protectia mediului. Politici si instrumente, Editura HGA, 2002
14. Diaconu S.,Cursuri de ap. Amenajare, impact, reabilitare, Editura HGA, 1999
15. http://www.wall-street.ro/articol/Economie/111107/P-BiotehnologiiIe-O-solutie-eficientapentru-epurarea-apelor-uzate.html#ixzz2ogQTRtUv
16. http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Biotehnologiile-ca-alternative34371.php
17. http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2011-2/16_ROXANA_GABRIELA_POPA.pdf
18. http://ro.scribd.com/doc/25164101/Studii-Biotehnologice-Privind-Problematic-A-ApelorUzate-Si-a-Namolului-de-Epurare
19. http://dsd.utcb.ro/teze/Minescu%20Elena-Anca%20-%20Rezumat.pdf

17