Sunteți pe pagina 1din 39

SELENA [greaca] Luna

AUBERON Una dintre lunile planetei Uranus poarta acest nume


JACOB Semnificatie necunoscuta

Capitolul 1
Let`s get it started
Oho! Intram in clasa. Usa mica nu suporta masa imensa de
oameni care se arunca in clasa disperata. Chiar va e dor? Lasa
ca vedeti voi peste putin timpVa inghesuiti sa iesiti! Toata
lumea se napusteste catre bancile din spatele clasei
O,DOAMNE! Cine le ocupa?Vreo doi se aseaza langa geam: sa ii
bata soarele in cap!Alti doi se aseaza pe urmatorul rand: cel
mai bun loc din clasa. Altii se pun langa ei pe randul paralel,
iar banca de langa gunoi ramane liber ca de obicei. Se acupa
bancile din spate, dar in fi nal ma asez trista in a doua banca,
stiind ca voi ramane acolo pentru restul anuluiUf! Bella se
aseaza langa mine.
-Why me? Din nou in a doua banca!
-Lasa, Sel ! Vedem noi. Fii si tu fericita ca esti la scoala. Cel
putin ne vedem din nou.
Aveam o stare foarte proasta. Foarte, foarte proasta! Ma
simteam de parca ceva ciudat avea sa se intample. In anul asta
simt ca o sa se schimbe multe. Golul din stomac se mareste si
ma asez in banca si trag adanc aer in piept.Ok, inca merge.
Diriga intra pe usa. Are o fata fericita si se simte bine la ea
acasa. Her last year! Are in mana ceva ce vom uri: catalogul
clasei a8a D. Este mare si rosu, o culoare care este la fel ca si
uniforma pe care nu o purtam niciodata. Acum o simteam mai
lipita de mine ca oricand si nu imi placea. Ea ne-a salutat, iar
noi ne-am asezat.
A scos Biblia sa din geanta, Regulamentul scolar. Cine l-a
inventat? Pai parca a fost lipit mereu e mana ei sic red ca
doarme cu el sub perna. Ne-a citit regulamentul cu o
specifi care: ne va scadea nota la purtare. No way! Ne va umili
public si in fata parintilor si ATAT!

Acum sa alegem seful clasei!. Imi bag capul dupa Bell, si


probabil ca ma inrosesc! Selena , ai vrea?. Probabil ca in
clasa a5a mi-ar fi placut la nebunie. Acum ma simteam
schimbata de o vara mult prea lunga. In capul meu urla o
voce:Spune nu, fraiero!. Nu am reusit sa scot vreun cuvant,
asa ca s-a votat. Am fost usurata ca nu am fost aleasa.
Catalogul a fost deschis si la numele meu, Selena Redcliff , am
ridicat mana si am zis sigura:Aici!. Da, aici eram, dar nu cu
mintea. Diriga a palavragit ceva timp de 40 de minute, si a
sunat de pauza. Am imbratisat pe toata lumea si i-am privit
lung. Nu erau schimbati deloc. Ii iubeam mult, ce naiba! Poate
ca nepasarea de la inceput era un gand rau. Ce m-as face eu
fara ei? Mai ales fara Bells. Era micuta mea fetita, care dintr-o
tocilara devenise o adevarat confi denta, o super prietena!
Am plecat de la scoala, fericita, da, fericita! Fericita ca
soarele ma batea in cap, ca eram in fusta pe care o uram, ca
ghiozdanul era mult prea greu pentru o zi. Am luat-o pe Bella si
am mers la Mall. Eram foarte bucuroasa, foarte fericita ca
scoala a inceput, in plus, nu ma mai incercau sentimentele
contradictorii.
Am intrat in micul mall din oras, Alejandro a lui Lady
Gaga se auzea, iar eu miscam mana ciudat. Am intrat in fastfood-ul meu preferat. Era foarte plin. Oamenii se impingeau la
coada, mesele era ultra-ocupate, iar caldura era insuportabila.
Si din nou ma simteam pe linia de plutire. Am iesit din fastfood razand de situatie si am fost lovite de caldura uriasa de
afara. Pe drum, ne-am intalnit cu trei colegi: Auberon, Caleb si
Wanda. Se plimabu spunand ca vor sa mearga la fast-food. Am
privit-o pe Bell cu inteles si am spus: Oke, nu vreti sa veniti
cu noi la cofetarie?. Au ras toti trei, dar desi imi veneau sa le
spun, i-am lasat in pace si am luat-o pe Bella de mana,
indreptandu-ma catre cofetarie. Vreau sa precizez ca urasc
dulciurile, probabil sunt singurul copil care le uraste, dar am
intrat in cofetarie. Era racoare, aproapa frig, si ma simteam
bine. Nu imi placea deloc caldura. Cofetaria era goala, asa ca
am ras. Am luat o prajitura din care am mancat doar un sfert.
Am ras jumatate de ora, si i-am vazut pe cei trei la usa
cofetariei. Mi-am aruncat geanta pe umar si mi-am intins un
zambet de multumire pe fata. Nimeni nu rade de Sel! Am

impins usa si l-am privit pe Auberon in ochi. Cand am simtit ca


fruntea mi se uda, mi-am dezlipit ochii de ai lui. Am luat-o pe
Bell si am fugit. This is it!THIS! Am stiut ca se intampla
ceva!. Despre ce vorbesti?.Auberon!O sa intelegi!. Asta
imi placea la ea: intelegea tot ce vroiam sa ii spun foarte
repede si nu punea intrebari. Era genul de fata opusul meu, dar
opusele se atrag.
Urmatoarea zi, m-am trezit devreme ca de obicei, si am cazut
din pat. Am inceput sa injur si am aruncat telefonul in perete,
iesind bateria. Afara era o lumina ciudata, rece si care m-a
facut sa deschid larg geamul. Am luat geanta, am pus caietele
in ea. Cand sa intru in baie, m-am privit in oglina si am inceput
sa rad. Parul statea ca o matura. Peste cateva minute am iesit
pe usa, chicotind si probabil,desi nu vroiam sa recunosc, in
love.
Asta e ceva ce trebuie,hm!, clarifi cat. Nu am simtit niciodata
cevaaaHAI LASA!
Desi nu eram in intarziere, am alergat in clasa. Wtf? Cand
alergam neregulamentar pe hol, am das nas in nas cu diriga.
Oops! Mi-a aruncat o privire draguta, neasteptata chiar. Era
mai bine decat m-am asteptat.
Am intrat in clasa trantind usa. Era goala! Clasa era goala! Am
aruncat ghiozdanul pe banca si am ramas asa, in intuneric,
uitandu-ma pe geam! Nu se poate! Opreste-te!, mi-a spus
vocea aia din capul meu. Vroiam sa o scot de acolo, dar mereu
imi tipa sa ma opresc. Nu stiam despre ce era vorba, de fapt
nu VROIAM sa stiu. Am auzit usa deschizandu-se in spatele
meu: era doar Alison. Buuna, Al! Ce faci?. S-a uitat la mine
ciuadt parca spunand: Esti nebuna, fata!.
Ce ciudat, nu? Stiam asta! O stiamDar nu nebuna cum credea
ea. Dupa cateva minute toti copiii erau in clasa. A intratsi Bell,
am luat-o de mana sa ii spun. Ea mi-a spus ciudatel: Banuiesc.
Nu merita... Asa era! Pentru o vreme mi l-am scos din
cap.Whatever, asa a fost cam 1 luna. Nu imi mai pasa, dar
capul ma durea ingrozitor, si aveam tot felul de vise caudate .
Profi i au inceput cu testele, fi ecare cerand tot mai mult. Si
notele mele erau destul de mari, pana si la mate. Din clasa a5a

nu mai imi placea matematica. Geometria trecea pe langa mine


ca un tren in viteza: trapez, teorema lui Thales : prostii
Si o faza penibila, la care daca ma gandesc ma doare si mai
tare capu`. Ce sa fac si eu daca nu am ce face? M-am apucat
sa organizez Halloweenu`. Si pentru ca ne trebuia un prof, l-am
convins pe ala de civica sa vina sa stea cu noi. Si ma costumez
eu entuziasmata in vampirita, dar aratam ca o adevarata
satanista. Si toti stateam in frigu` de afara, cu Alan, perversu`
de la a9a am ras in continuu. Si parcheaza Laz in fata portii,
se uita suspicios si pleaca. Noi ne miram si apoi incepem sa
injuram. Am mai stat acolo o ora, timp in care l-am asteptat pe
Laz,. Apoi am plecat si pana la urma am facut Halloweenu`
singuri, cu doua sticle de suc si o punga de covrigei. Se facuse
ora 10 cand m-am hotarat sa merg acasa. Eram aproape de
casa cand am vazut un grup de petrecareti. Aveau o sticla de
bere si fumau toti. Mintea mea a inceput sa strige: Fuck!Fuck!
Fugi, nebuno!.Picioarele nu mi s-au clintit. Se pare ca nici nu
ma observasera, probabil ca fumasera cam mult. Am scos
telefonul din buzunar si am observant ca aveam un apel
pierdut de la Bella. Ce se intamplase?
Cand am ajuns acasa, am sunat-o imediat. Avea o voce ciudata
rau. Mi-a zis ceva de Auberon, foarte nervoasa si dup-aia a zis
ceva de Fay. Am intrebat-o daca sunt impreuna si a zis: De ce
ai plecat?. Eu am inceput sa urlu in telefon, ea mi-a zis sa ma
calmez si ca nu o sa dureze. Fetita aia era paranormala. Tot ce
a zis ea s-a intamplat. Ca de exemplu a stiut ca o sa ma scoata
la tabla la mate si o sa fi u nu departe de un patru.
Another night, another dream. Si in sfarsit dimineata.Telefonul
caraie instantaneu la 6.30, eu il arunc in perete si ii iese
bateria. Cand ma ridic sa i-o pun la loc, vad ca am un mesaj de
laAuberon. OMFG! Pur si simplu nu vroiam sa il citesc. Ma
intreaba sarcastic:Ai afl at noua veste?. Am inghtit in sec si
nu i-am raspuns. Inevitabilul tot se intampla. Oricum. De ce
trebuia sa imi pese? Nu mai imi dicta constiinta deci nu il mai
placeam. Am aruncat caietele in ghiozdan si la fara 15 eram in
bucatarie, asteptand sa plec la scoala. Eram intr-o stare
ciudata. Pur si simplu nu puteam sa nu ma gandesc ce s-ar fi
intamplat daca nu mi-as fi ascultat constiinta.

Am iesit din casa si pe drum catre scoala am vazut pe unul


dintre tipii de aseara mergand la scoala? Nu prea cred.
Probabil ca nu mai avea droguri si se ducea sa isi refaca
stocurile. Am tresarit cand m-a strigat :Fetito!. Atunci, ca o
tampita am inceput sa alerg. Si din nou am ajuns la scoala
gafaind. Dar de data asta in clasa erau Auberon si Alison, dar
nu aveau nicio treaba unu` cu altu`. Am salutat- pe Alison si
am iesit din clasa. Auberon a iesit si el si mi-a pus o intrebare
pe care mai bine ma prefaceam ca nu o auzeam: Esti
geloasa?. Eu ma gandeam: Nu! In niciun caz! Probabil ca ar
trebui sa sar ca intr-un picior si sa mint sa spun ca
<<nu>>!Si tocmai asta am spus:Nu!. El s-a uitat la mine ca
la o criminala care mai face si pe proasta. Da, asta faceam.
Cand a venit Bella, eram pur si simplu fericita ca incepe ora. Iam spus ce s-a intamplat si ea a ras jumate de ora. Si miercuri
seara ma afl u ca Fay s-a despartit de el. Am inceput sa rad ca
o tampita. Si am zis ca nu o sa fac nimic. So, I did nothing. Si
am inceput sa cant:Hey mr. Heartbreaker,. I just don`t need
you!. Am inceput sa citesc a zece oara Zori de zi. Parca
stiam cuvintele inainte sa le citesc. La un moment dat ma
uitam pe tavan de plictiseala si aud telefonul: primisem un
mesaj. M-am uitat suspicios 1 minut si dup-aia l-am luat. Am
inceput sa rad: eram atat de sigura incat nici nu mai trebuia sa
citesc de la cine e sau ce scrie. Era de la Auberon si zicea :Mam despartit de Fay.. Eram atat de nervoasa, dar m-am gandit
ca daca il mai arunc o data, nu o sa mai pot sa scriu un mesaj
plin de cuvinte obscene. I-am zis ca nu ma intereseaza, dar am
sters mesaju` in secunda 2. Era o mare prostie sa zic asta! Nu
mai aveam chef sa mint. I-am zis ca pana acum am fost doar
prieteni. Dupa ce am trimis mesaju` mi-am dat seama: am
formulat gresit! O,God! Pur si simplu asta gandisem. Si m-a
intrebat : Si acum ce suntem?. Dupa 2 minute eram
impreuna. Atunci am zis ca sunt o proasta, ca nu ma pot
controla si desi jumate din mine spunea da, cealalta
jumatate spune: Fraiero!. In seara aia am terminat Zori de
zi. Si aud telefonu` sunand: era Dawn! Nebuna, in sensul bun
al cuvantului, afl ase si ma bombarda cu intrebari. Next day,
cand Fay a intrat in clasa, am iesit din clasa si am inceput sa
chicotesc. Era ciudat. Si din ziua aia am inceput sa pun porecle
ciudate. Si care intemplator au ajuns la urechile dirigai si care

a inceput sa isi asume protectoratul asupra Scanduricii. Care


incepea sa strige ca o crizata, sa urle si sa tipe ca o tratam ca
niste nesimtiti. Dupa toate fi tele ei avea nevoie de un burete
care sa ii stearga creieru` micut. Si aveam handbal, ce ciuadat
Scandurica, adica Hadley, nume de care o sa rad toate viata, a
primit o minge in fata si a plans jumate de ora. Cand toti o
intreaba ce are, ea raspunde tipic pentru o tarfulita: Mi s-a
intins rimelul?. O, frate! Asta e chiar e replica de pitipoanca.
Si totul a mers normal, chiar foarte bine, pana intr-o zi cu
soare, cam pe 30 noiembrie, cand ce zice minunata noastra
Hadley sa facem bradu` de Craciun in clasa, ca doar se apropie
sarbatorile. Si aveam noi un brad de scoala ajutatoare, de nici
jumatate de metru, cu trei globuri de paie si o beteala
dezmembrata, de intrai pe loc in atmosfera de sarbatoare. Si
iubita noastra Scandurica spunea ca macar avem un brad. Am
inceput sa fac si eu : Pe mine nu ma intereseaza! Eu vreau
brad! .Si asa am pornit noi o revolutie care incepuse ca
Revolutia de erbicidare a buruienilor, dar Hadley s-a aliat cu
diriginta si revolutia a fost innabusita. Fuck! Si revolutionarii
au fost spanzurati. So what?
Today is my birthday. Intru eu in clasa si toata lumea se
uita calm la mine. Chiar si Auberon se uita ca un catelus la
mine. Eu tac si desi in gandul meu zic : Ori m-am tampit si nu
mai am notiunea timpului . Intra Bells in clasa si sare la gatul
meu cu o punga mare! Sunt Sagetator ce naiba? I just love
presents.
Si dup-aia jumate din clasa vine sa ma pupe si normal si Aub.
Just perfect!Si de abia asteptam sa se termine ziua aia de
scoala. Sa fac cinste la Kfc. Eu, aia subtire ca un pai, mananc
de 3 ori pe saptamana la fast-food. Si am mers cu Dawn,
Auberon si Bella. Comand eu mancarea, cat pentru 10 oameni,
dar Dawn si Bell nu mai veneau. Prostuta de Dawn uitase sa
imi ia cadou si in 10 minute s-a intors cu o esarfa mov super
draguta. Asa. Fata asta stai tot in materie de fashion si barfe.
Avea un mega blog pe care scria zilnic si stia toate trendurile
noi.Era ciudat de suspicioasa, ultra-curioasa si o pacoste. Ea
stia toate barfele si am ras in continuu pana aproape mi-a iesit
sucu` pe nas. Totii oamenii se uitau la noi, iar ea baga in ea ca

sparta. Se facuse seara cand am plecat de la mall. A fost o zi


super. M-am distrat si deja stiam toate barfele. Cand am iesit,
el m-a luat de mana. M-am simtit super bine. Cand mi-a sunat
telefonu` am stiut clar ca e mama. De fapt nici nu prea imi
pasa, dar telefonu` suna insistent. El mi-a bagat mana in
buzunaru` blugilor si l-a inchis. Avea mana ciudat de fi erbinte.
Si-a lipit buzele de ale mele si m-a prins de talie.Eu i-am pus
man ape umeri si am inchis ochii din instinct. Tot ce stiu este
ca a durat mult si dup-aia eu nu mai stiam daca am lesinat. Mam simtit foarte bine, de fapt eram atat de fericita ca puteam
sa sar intr-un picior pana acasa. Pe drum totusi. M-a sunat
DAWN. Vazuse toata faza cat isi lua mancare la pachet pentru
acasa. Si acu` probabil tocmai o posta pe blog. O,dracu`! Era
genul de stire care nu vroiam sa apara pe cel mai citit blog din
scoala. Nu ai si poze? Nu am putut sa dorm toata noaptea. Pe
la 1 p.m. am primit un mesaj care suna cam asa :Imi pare rau.
Probabil trebuia sa te intreb inainte sa te sarut.Te iubesc. A
fost un sarut? Serious? My fi rst french kiss? Da. De fapt nu.
Daca imi zicea de dinainte probabil ca ma panicam. Ei bine
tocmai am afl at ceva: ca la ora 1 el nu doarme. : )) Si de aceea
este a vampire. But, damn! He`s hot. Avea mana fi erbinte si
buzele la fel. Poate ca nu mai gandesc limpede.
A trouble day! Ziua urmatoare, profu` de mate, Patton, a citit
intamplator blogul ei si a afl at de mine si Auberon. Ma scoate
bine inteles la geometrie, eu nu stiu nimic si imi zice: Macar
saruta bine? Atunci, probabil de nervi, am inceput sa ii insir
rezolvarea problemei, care nu stiu prin ce miracol mi-a venit in
minte. It was a strange moment!
Cea mai tare luna! The love is perfect, but
Dar nu pentru tota lumea. Wanda vorbea cu unu` pe Mess` pe
care nu l-a vazut in viata ei, dar subit s-a indragostit de el. Nu
am putut sa o inteleg, ce dracu`. Cand a intrat pe mess`, m-am
hotarat sa vorbesc cu el. Saracul baiat nu avea de gand sa fi e
cu ea, dar ea tot insista. Pe la 10 p.m. ,a suna Bella sa imi
spuna ca a luat un pix fara sa stie in mana si a inceput sa scrie
tot felul de prostii cum ca Dawn ar fi si ea indragostita de Aub.
Am inceput sa rad ca o proasta, dar cand totul pare plictisitor
si normal, cand totul este asa cum ar trebui sa fi e, ceva ca

naiba se intampla si da toate lucrurile peste cap. Prietenii se


transforma in dusmani si cei in care aveai cea mai multa
incredere te tradeaza.

Capitolul 2
Lucrurile se schiba TOTAL!

Poftim? Nu stiu cum sa iti zic dar ai innebunit cu totu`! Chiar


atat de paranormala nu esti!. Desi pentru mine era o gluma
proasta, pentru ea era ceva serios. Ok! Hai sa iti izc ceva. Poti
sa nu ma crezi, sa ma faci nebuna, dar tu nu stii ce mi s-a
intamplat in ultima vreme, mai ales de cand cu relatia asta a
ta! Am tot felu` de vise care se indeplinesc. Si asta mereu!.
De ce dracu` nu mi-ai zis? Apropo, inca cred ca esti nebuna.
Nu o lua in nume de rau, dar totusi. Nu ma crezi, pai nici
eu nu m-am obisnuit cu idea, dar asta e!. Si ce ai visat, miss
Supernatural?, am zis sarcastic crezand ca e o gluma sau ca
delireaza. Daca ai stii nici nu m-ai mai intreba!Fato, se vede o
furtuna. Si se pare ca e strans legata de tineee.Daca mai
imi zici ca <<se vede ceva>> ma simt de parca esti Baba
Clarvazatoare!Hai pa!, si am inchis telefonu`. Hmm o
furtuna este tot ce mai lipsea,si ca sa fi e si mai nasoala, era
vorba clar despre tot ce se intamplase bine in ultima vreme. Si
cine era protagonist, fata cu blogu`? Aia care nu a avut un
prieten ever, trebuie sa fi e in love chiar cu el? Asta e deje
scenariu de telenovela:Triunghiul amoros. Super. Mai bine,
doar nu o sa isi scrie povestea pe blog.
Si eu nu mai ascult nimic din ce spune ea. Si iar totul o sa
fi e cidat. De ce sa scrii o poveste? Sa o intelegi? Nu. Pentru ca
orice ai spune, ai spus. Ar trebui sa ii spun? Poate aceasta
tampenia cusuta cu ata alba o sa se termine prost. Mai mult ca
sigur si totul o sa fi e uitat. And all that tears? For who?
Peste cateva ore, in Mall, cumparam oje. Si ea se uita de
10 minute la un bej ciudat:

-Si ce ai de gand?
-Nu stiu Ce ar trebui sa fac?!Stai sa aleg personaju:
nevasta disperata, Terminatoru, Cat woman?Poate nu ar trebui
sa lupt pentru ceva ce e oarecum al meu. Asa ca ce pot sa
fac? Pai as putea incepe cumparand oja asta neagra!
Another night full of messages. Nu ma mai simt
dependenta. As putea face orice si nu imi convin multe. O
gramada de chestii sunt pe dos si as putea spune Nu! si sa
fi u iar single. Dar daca nu m-ar afecta deloc, oare am simtit
ceva? Da. Sigur pentru ca desi the separation come annoying
eu tot visez. Ninge dragut afara si ma uit ca o poeta expirata
pe geam. Este 1 noaptea si nu am adormit. Se apropie vacanta
de Craciun si de abia astept sa primeasca un bulgare in fata,
cold as his heart. Cand eram atat de nervoasa, eram pe
punctual de a spune stop cand imi raspunde. Eram atat de
suparata ca ne distantasem. Si eu eram ca o luptatore, gata sa
infi g sulita, sa doara cat mai tare, dar stiam ca sulita asta are
doua taisuri. Si iar am spus in gand: Dracu! si m-am oprit.
Sunt asa de usor de convins si precum o inghetata vara, in
soare. Cand isi cere scuze si imi spune Te iubesc. eu iert si
pur si simlu nu pot. Vroiam sa am fata aia de suparata, sa nu il
mai iau in brate, dar nu puteam. pentru ca pur si simplu il
iubeam prea mult. O proasta adolescenta care nu prea vede
bine. A doua zi la scoala, si ultima apropos, eram, atat de
suparata si totusi vroiam sa stea cu mine si eram a little bit
egoista. Stateam cu fetele si barfeam si beam incet dintr-o
doza de Cola. Il priveam cum zambeste, dar eu nu puteam.
Fara sa imi dau seama, am strans nervoasa doza si am
aruncat-o pe jos. Ele si-au marit ochii si au spus la unison: Nu
merita. For what? Oricum nu ramai cu el forever!. Nobody
understands me? Este atat de usor de zis si oricum este mai
bine decat credeti voi! Nu sunt o victim si nu ma mai tratati ca
una. Am mers la geam si ma uitam la curtea scolii, fara ca
macar sa stiu de ce o faceam. Era locul meu preferat, iar daca
nu erau orela puteam sa raman acolo forever. Am simtit o
mana pe talie.
-Esti suparata pe mine?Nu vorbesti cu mine?

-Poftim? Nu, nu. Sunt doar


-Atunci ce ai patit?
Am chicotit si m-am uitat la el ca la un elev care face pe
nestiutorul. Doamne ce bine ma simt cand iti mai aduci aminte
de mine! Si din momentul acela m-am gandit ca merita
libertate si ma gandeam ca nu a meritat sa ma cert cu el.
Seara mi-am cerut scuze pentru toate tampeniile pe care
le-am facut si eram atat de fericita ca vine vacanta si puteam
sa stau cu el. L-am intrebat ce face in vacant si eu deja imi
facusem planuri :)). Dupa ce am citit ce mi-a spus am facut
ochii cat doua semafoare: Aaa pai plec in America si stau
pana pe 8 ianuarie. Eram socata. Nu prea o aveam eu cu
geografi a, dar din cunostiintele mele limitate asta era la vreo 7
ore de mers cu avionu? Si asta insemna trei saptamani fara sa
ii spun macar Buna.! Asta era tot ce imi mai lipsea ca sa ma
gandesc la dezastrul care avea sa se intample. Cred ca o sa
mor cu patinele in picioare pentru ca era singurul lucru care
ma scoate din starea acuta de plictiseala. I-am spus doar ca o
sa-mi fi e dor de el si chiar asa era. Am ras la gandu ca probabil
de abia o sa astept sa inceapa scoala. Cand mi-a spus sa nu
spun nimanui am spus razand: De ce as faceo? Nimeni nu o sa
ma intrebe unde esti si nu o sa dea de banuit ca eu <<nu
stiu>>. Am acceptat joculetul asta dar eram sigura ca o sa
fi e busted pana ajunge inapoi Europa.
M-a sunat apoi Bella sa ma intrebe unde fac Revelionul,
disperata ca mergea cu parintii ei la un restaurant cretin, cu
personal anemic si mancare insuportabila. Probabil ca
mergeam la schi cu fratele meu, dar chiar vroiam sa vad daca
visele i se schimba de la mancarea stricata de la restaurantul
armatei. Ah! Nu puteam sa spun nimic si asta ma enrva atat de
tare ca mai bine nu stiam. Eu pur si simplu nu prea tin secrete
decat daca sunt vitale si asta era unul, asa ca am tacut
mormant si i-am zis ce nu stiu unde merge Auberon. O, fuck!
Cum ar fi sa viseze asta? Stai ca si eu sunt cartof! Cum sa
viseze? Doar eu eram aceea care sustinea sus si tare ca asta
este imposibil. Dar totusi am simtit un fi or la gandul asta. Pana
la urma nu era vina mea. Eu tot gandesc, nu sunt robotel.

Next day, la ora 6 dimineata primeam un mesaj: Ai sa-mi


spui ceva?. Pai as avea dar nu pot s-o fac! Stii prea bine ca
eu pastrez secretele vitale!. Ete na! Cum sa spun asa ceva sa
intretin starea de suspiciune din ea. Am spus clasicul: Nu..
Ea mi-a spus ca de ce nu i-am spus ca merg undeva ca a afl at
de la Dawn ca merg la schi. Wtf? De unde stia jigodia aia ce fac
eu? Ma spioneaza sau ce? Am inceput sa ma simt descoperita,
ca si cand nu mai aveam umbrela cand ploua torential. Ma
simteam fara prieteni, gata sa schimb ceva, sa imi intorc
privirea la 180 de grade. Am inceput sa ma gandesc la tot ce sa intamplat: prietenul meu nu ma mai baga in seama, prietena
mea cea mai buna este impotriva relatiei mele iar ce ma doare
cel mai tare este faptul ca nu spune asta, prietena mea este
indragostita de singurul baiat de care mi-a PASAT pana acum,
mama ma crede o rebele si incearca sa faca orice sa ma
tempereze, iar daca stau sa ma gandesc coincidentele ma
lovesc rau sub centura.
Pe la ora 9 seara, mama primeste un telefon, iar pe fata i
se asterne un zambet ciudat, aproape ca plangea de fericire.
Cine suna la ora asta, intr-o zi de miercuri? Totusi Se pare ca
vorbea cu prietena ei din America, colega sa de liceu, care
plecase acum ceva timp, casatorita cu un american venit in
vacant la Londra. Povestea era foarte ciudata deoarece mama
se suparase foarte rau atunci, inercand sa o convinga pe
Adriana (cred ca asa o chema) sa renunte la el, stiid ca mama
sa este in potriva lui. Si fata totusi a plecat, suparata rau pe
rudele sale sip e mama ca nu aveau incredere in ea, iar acolo
si-a dat seama ce tip de treaba era, dar nici pana acum nu au
un copil (nimeni nu vrea o masina de plans! Ceee?! Gandesc
precum o adolescenta.). Si tipa este profesoara la o
universitate foarte buna, egala cu majoritatea celor din Anglia.
Eu sincera sa fi u, nu vreau sa fac nici macar liceul aici. Mi se
pare ca tara mea nu ma caracterizeaza. Vremea este oribila,
oamenii au tabieturi si sunt alcoolici ( asta e parerea mea si
mama nu a putut ever sa o schimbe!), iar singurul lucru care
ma tinea legata de tara asta este familia mea, care o credeam
o familie perfecta, si prietenii mei pe care ii credeam
deasemenea perfecti. Totul m-a dezamagit in ultima vreme. In
timpul in care eu ma gandeam la tot, incercand sa controlez

situatia, pentru ca Adriana nu sunase de vreo 5 ani si nu stiu


care era motivul. Probabil era unul de viata si de moarte,
deoarece facture ei la telefon probabil avea 5 metri deoarece
vorbeau de aproape o ora, iar mama nota pe hartie date si
discuta in paralel cu tata care isi adusese calculatorul si
laptopul si aratau atat de penibil incat nu am putut sa nu rad
ca o handicapata vazandu-i. Eu am mers in camera si am
trantit usile sifonierului: erau atat de multe haine in dressingul
ala incat te pierdeai, dar am reusit sa trag bluza preferata si
niste pantaloni care stiam doar ca erau scumpi si ca ii
primisem de Craciun de la tata, care ce sa zica, avea niste
gusturi al dracului de bune! Nu stiam de ce ma imbracam asa,
dar eram acasa si totusi simteam nevia, ca si cand trebuie sa
fi e bine imbracat mortu inainte sa il ingrope. M-am cutremurat
la gandul asta si am injurat murmurand. Am trantit usa
camerei si am intrat in bucatarie, unde mama ma astepta, iar
tata cauta ceva absorbit in noul sau laptop (ce naiba? El isi
luase unul nou si eu?). Eu ma prefaceam ca nu se intampla
nimic, asa ca am deschis usa frigiderului, am luat o cutie de
suc si am dus-o la gura fara sa zic nimic. Nu aveam chef sa mai
iau un pahar. Cand am reusit sa inghit, dar mama mi-a spus, in
timp ce turnam sucul prefacandu-ma ca nu ascult, ca a sunat-a
aia sa ii spuna ca s-a gandit ca daca as vrea sa fac liceul in
America, m-ar adopta ea (la acest cuvant mama a facut o
fata de mama protectoare) si ca as putea sa merg oricand
acasa sa ii vad. Eu cred ca este o idee proasta! Poate ar
trebui sa mergi doar la facultate. Am scuipat sucul si chiar
nu mi-a pasat ca jumatate de bucatarie era plina. Poftim? miam spus in gand.Nu am de gand sa decida cineva pentru mine.
Eu nu mai suport si chiar daca e o decizie pripita pot sa ma
intorc oricand, nu?
-

Nu mama! Stii ceva? De cand am inceput sa imi


deschid ochii, vad ca vreti sa ma adormiti cu somnifere
proaste gen Te iubesc, Esti prietena mea, Nu asta
am vrut sa devii-am avut grija sa dau citate din toti
pentru ca asa am simtit atunci: sa ranesc. Mama, eu nu
ma mai simt legata de acest loc prinaproape nimic.
Nu vreau sa te ranesc (ba da! Asta vroiam!) dar, da-mi
toate detaliile!

Mama stia ca s-a bagat in gura lupului si a inceput sa imi


spuna: Este un liceu destul de bun (ba era foarte bun dar
ea eate o nesimtita care si acu` incearca sa ma
controleze!), Adriana este foarte draguta.
-Mama gata! Terminati cu joculetele voastre de copii mici.
Ia spune-mi tu de ce nu vrei sa plec. Stii ca nu este permanent,
deci nu asta este motivu, Adriana este draguta, dar cred ca
cealalta JUMATATE este motivu. Sa fi e oare Martin cel care te
impiedica? Ce ai cu el? Te deranjeaza dracului un tip normal,
care are o familie si care nu este deranjat sa ma primeasca?
Crezi ca sunt o proasta sau ce? Pardon ca te ating in calcai,
Ahile!
-Nu imi vorbesti asa! Adrina ne-a sunat in ultima clipa. A
zis ca in vacanta ai putea sa te duci sa vezi cum e, sa iti mai
duci lucruri, sa faci cunostinta cu ea si ALA
-Tata, nu vreau sa te fac sa suferi (in cazul sau asta era
adevarul!), dar stii ca mi-ar fi mai bine si poate o sa am o alta
experienta. In vacant asta sigur ma duc.
-Da, stiu asta. In vacant trebuie sa te duci. Adriana vine
chiar maine sa te mai puna in tema. Stiu ca ai putea incepe
chiar dupa vacanta, relatiile ei sunt hm oarecum destul de
bune. Si acolo nu este nimic strict, este oarecum lumea care tiar trebui tie, fato!
Persoana care ma cunostea cel mai bine de pe lumea asta era
tata. Era persoana care stia ce ma deranja.
-Probabil ca ar trebui sa iti faci bagajele. Adriana i-a spus
mamei tale ca ti-a pregatit o camera frumoasa. Orice camera
este frumoasa in central NY`ului! (Atunci am ras usor si m-am
gandit Oh, I love it!).
-Ok, tata! Ma duc sa imi fac bagajele. O sa dureze ceva.
Cand zici ca vine Adriana? Si cand plecam, ca banuiesc ca
trebuie sa nu uit nimic!?
-Ha! Pai vine maine si plecati poimaine dimineata asa ca
grabeste-te!

In momentul ala m-am inecat. Cum sa pot eu sa imi fac


bagajele, sa le spun persoanelor importante, daca mai era
cineva asa, ca plec si asta ar putea sa dureze ceva? Omfg!
Asta era exact ce-mi trebuia! Nu serios, chiar asa era! O iesire
spectaculoasa, care sa pastreze amintirea mea pana cand ma
intorc dragut inapoi si spun ca nu s-a intamplat nimic. Sigur nu
o sa ma lege nimic de locul ala si in plus orice as spune acasa
este acasa!
Am mers in camera mea si am deschis sifonierul. In
spatele lui era geanta aia mare pe care nu am mai folosit-o de
cand am fost in Franta. Am ras la gandul tuturor coincidentelor
care mi se intamplau, cum totul parca era atintit asupra mea,
ca sic and eu eram lucrul pe care se concentrau toti, gata sa
fac o graseala mare, ca sa imi spuna ca gresesc. Dar nu, nu o
sa reuseasca pentru ca stiam ce fac. In clipa aia am aruncat
geanta cu fl oricele pe jos, si am intrat in dulap. Era plin de
hainute care se potriveau momentului. Am luat un car de
tricouri si bluze, altu` de pantaloni si pantofi si cizme. Si-au
gasit locu si jachtutele alea tari de la tata. Am intrat in baie si
am dat ochii cu aia din oglinda. Am facut o privire multumita,
stiind ca ce s-a intamplat a picat la fi x. Am indesat in portfard
cateva rujuri, periuta si pasta, peria si fardurile pe care nu
prea le foloseam, dar cele douazeci de culori de oje le-au
inlocuit imediat. Le-am pus si pe ele in bagaj, apoi m-am
asezat pe jos si m-am uitat lung pe fereastra. Era ce vroiam sa
fac. Macar in vacant asta sa imi strang gandurile si sa ma
relaxez. Era deja foarte tarziu cand mi-am strans laptopul si lam pus in geanta. Am tinut telefonu in mana ceva timp,
gandindu-ma pe cine sa sun. Mai conta cineva cu adevarat?
Probabil ca nu, dar stiam ca decizia de a ascunde totu o sa ma
coste. M-am asezat in pat si am adormit instantaneu.
Dimineata pe la 10, cand m-am trezit eu, mi-am luat
papuceii si m-am dus in bucatarie. Cand am vazut cine era
acolo, am crezut ca sar de fericire. Adriana era acolo si isi bea
cafeaua. Ce naiba facea la ora asta aici? Cand dracu a si
ajuns. Am facut un calcul simplu. Probabil ca plecase pe la
....habar n-am si oricum as spune o prostie. M-am gandit ce ar
fi facut daca eu ziceam nu.

-Ce faci, pui? Ti-ai facut bagajele? La noapte plecam asa


ca mai bine te duci si te schimbi, mergem undeva.
Am ras cand a zis undeva. Unde naiba puteai sa mergi?
Eram sigura ca trebuia sa discute ceva cu mine fara ca MAMA
sa auda. Da, da si mai stiam ca o persoana stie asta: tata era
mai fericit ca oricand ca eram si eu fericita, dar mama avea un
zambet fals. Primu Craciun departe de ei.
M-am dus repede sa ma schimb. O fusta maro scurta si
cizmele mele preferate care nu erau in bagaj. O camasa
transparenta era perfecta si asa aratam ca nu imi pasa, ca sunt
destul foarte fericita.
Am iesit din camera si mi-am luat jacheta maro. Tata a
ras stiind care imi erau planurile. Mama mi-a zis ca s-a mai
gandit si ca asta poate era o maturizare buna. Ete na!Ii
cunoasteam prea bine si pe Adriana si pe tata. Erau cei care sau gandit cum sa ma scoata din tristetea asta si au gasit
momentu potrivit. Stiau deasemenea prea bine ca nu voi
accepta sa stau acolo pentru liceu si s-au gandit ca asa era mai
bine pentru toata lumea. Mama cred ca le-a inteles si ea planu
si acu avea o expresie fericita. Tata mi-a zis razand sa nu imi
uit geanta. Am luat-o de pe canapea si m-am urcat in masina
Adrianei, parca in fata portii. Cred ca era un Renault Twingo si
imi placea ca avea o culoare ciudata, un purpuriu metalizat.
-Deschide cutia din spate!
Am luat cutia verde de carton si inauntru ei erau vreo
doua oje negre, pasaportul meu, biletu de avion si un carnetel
alb Jordi Labanda. O, ce stil avea!
-Mie imi place sa vorbesc si d-aia tu o sa ma asculti, a
spus razand. In cateva minute imi spui cum ai vrea sa iti
decorezi camera si imi faci o lista cu ce vrei. Vad ca ai mult stil
(he he! Si eu as fi zis la fel despre ea!) si d-aia o sa ne
intelegem mai bine decat crezi. In seara asta nu prea o sa
dormi, asa ca trebuie sa te tin treaza.
-Da, si eu as fi zis la fel, Adi! am zis asta si am aruncat
cutia pe bancheta din spate si mi-am luat telefonu din geanta.
Cand vroiam sa sun persoana care ma sunase (persoana!) ea a

franat si eu am scapat telefonu. Nu aveam chef sa mai sun,


asa ca l-am pus in geanta. Cand s-a dat jos din masina in fata
magazinului IKEA, nu am putut sa nu observ pantofi i maro cu o
mie de barete si fusta creion. Pe naiba, era iarna si avea o
fusta minuscula! Dar afara era destul de cald, acum ca imi
dadusem si eu seama ca acei cativa fulguleti erau un lucru
imens in Londra.
Si-a luat geanta uriasa si colorata si a inceput sa mearga
ca o pisicuta catre intrare! Wow! La varsta ei arata de zece ori
mai bine ca mama, parca avea 25 de ani. Acum imi dadeam si
eu seama ca vorbea cu cineva la telefon. Era foarte fericita si
radea din cand in cand, imi mai pronunta numele si peste 5
minute a inchis.
-Scumpete, era Martin. I-am spus ca te simti bine si de
abia te asteapta. A spus ca te asteapta un cadou. Intra!
-Oh, am vazut ca erai tare fericita! am ridicat o
spranceana si am ras. Probabil ca il iubesti, adica sigur! Dar
ma intreb, de ce nu aveti un copil? Adica daca ai fi eu as stii
dar asa
-Pai uite, iubito, daca copiulul meu s-ar naste la 14 ani si
ar fi sigur fata as fi foarte fericita! ea a chicotit un pic malefi c
(mama doamne! Nu stiu cum mama a putut sa fi e prietena cu
ea!) . Nu ma crede egoista sau altceva, dar oricum stiu ca tu
ma intelegi cel mai bine, nu?
Da, intelegeam. Si am intrat in magazine, parca eram
doua surori, oricum nu aratam ca si cand ea ar fi fost mama
mea. Desi avea aceeasi varsta ca mama, purta niste pantofi cu
tocuri imposibile de 12 centrimetri si avea un par lung si
roscat, cu suvite care erau mov la intuneric si roz inchis la
soare. Mi-a spus ca nu e genu caruia sa ii placa muzeele
(hello, sis!) si ca nu o sa ma plictiseasca cu d-astea. Cand am
ajuns la zona de decoratiuni ea a pus mana pe o lampa
superba.
-Domnisoara architect, ai primul tau proiect de design. Nu
putem sa transportam paturi sau d-astea cu avionul, dar ce zici
de niste mici decoratiuni.

-Ia stai tu putin! De unde masina? Ai venit cu avionu!


-Inchiriata! Nu platesc pentru orice!
Se vede! Adica era o intrebare aproape retorica. Bagajul
meu era oricum destul de micut si cateva lucruri nu stricau!
Oricum a spus ca nu trebuie sa ma plictisesc si ca are multe de
spus. Mi-a spus tot ce era de spus despre sotul ei: era designer
si avea 38 de ani. A spus ca este foarte dragut si ca seaman
mult cu tata. Cand am pus mana pe o oglinda superba a zis ca
e deja acasa. Acasa este poate un cuvant care se apropie de
cum cred eu ca o sa fi e. Suna ciudat dar o consider foarte,
foarte de treaba pe Adi si daca sotul ei seaman macar 2 la suta
cu tata o sa ne intelegem bine. Plus ca nu o sa mor de
plictiseala acasa si nici nu o sa stau doar cu gandul la Aub.
Adica pana la urma o sa-mi traiesc si eu viata :)).
-Ce ai zice de niste pantofi noi! Lasa-ma sa ii aleg. A
pornit masina si melodia Beyonce-Sweet dreams a rasunat
imediat. Ea a sos tubul de ruj din geanta si a apilcat un strat in
timp ce dadeam mai tare cu cealalta mana. Nu puteam sa imi
imaginez ca ar putea fi prietena mamei(again). Adica ea avea
tocuri de 12, mama avea pantofi i aia urati fara toc si comozi;
ea avea o fusta super scurta, iar mama probabil pe vremea
asta si-ar fi luat niste pantaloni hidosi; ea avea un par ultra
tare, iar mama avea parul scurt si intr-o culoare comuna. Cand
am intrat in Zara, am pus imediat ochii pe niste pantofi
superbi, dar am tacut si ea s-a dus tinta la ei, a ales modelul
maro cu tocul foarte inalt si gros, s-u uitat la mine si i-a zis
vanzatoarei:
-36 va rog!
-De unde ai stiut?! Nimeni nu mi-a ghicit masura. Esti
super.
-Pai ai aceeasi masura ca mine! Si cam aceleasi gusturi.
Wtf? Ce coincidenta! A 20a pe saptamana asta cred. De
data asta a picat la fi x.

-Mai faci o vizita si pe la sifonierul meu. Hai, draguta,


este deja 8 seara si cred ca maica-ta te asteapta disperata. A
ras si si-a rotit glezna, probabil ca se resimtea cu tocu ala!
A pornit masina si muzica era din nou la maxim. I
like it!
-Stiu ca este greu sa faci Craciunu departe de ai tai,
draguta, dar
-Nu este! Adica da, dar nu cum crezi tu.
Un singur lucru ma deranja la ea. Ca folosea mereu
cuvantul draguta, dar nici pe departe asa cum ma enervau
altii. A parcat in fata casei si s-a dat jos din masina, de data
asta cu o jacheta superba pe ea si tot ma uimea. Cand a intrat
in casa, mama muncea, dupa spusele tatei, la budinca de
Craciun de cand am plecat noi. Asta facea ea de Craciun si
oricum il mutase.
Tata imi scosese bagajele in hol. Erau amandoi, ciudat de
fericiti. Ei bine si eu eram.Pe la ora 1 plecam la aeroport. Ce
imi doream era sa nu fi u in acelasi zbor cu el. Asta ar fi fost
coincidenta cu numarul 21 si cea mai tampa din toate. Cand de
plimbam prin multime, am crezut ca il vad, dar dupa ce mi-am
intors din nou capul nu l-am mai vazut. Consecintele folosirii
rimelului sau probail rezultatul constiintei incarcate (nea. Sigur
era rimelul!). In fata mea mergea rapid Adriana si facea
echilibristica pe tocurile de 15. Avea in mana o geanta de
designer si nu puteam sa fi u mai prejos. M-am catarat la ora
asta, jumatate adormita pe pantofi i cumparati ieri. Erau
imposibili! Si la un zbor atat de lung nu stiu cat de handicapata
am fost sa ii port.Ne-am urcat in avion, eu gata sa ma
impiedic. Era clasa I (se putea sa fi e alta? Intrebare retorica.)
si m-am asezat in scaun si mi-am inchis telefonu. Am tras
adanc aer in piept si mi-am zis Asta ai vrut! acum follow your
dream

Capitolul 3
Un sir lung de coincidente

Mi-am pus centura si le-am urmarit pe alea maimutarinduse pe acolo. Nu aveam ce face si ma tot uitam pe geam. Atunci
razand, Adriana a scos din geanta o revista de moda si mi-a
intins-o.
-Stiu ca esti in tema. O sa te acomodezi. E cam multa
lumina, draguta...
-Stiu si de abia astept sa ajung. Sa stiti ca s-ar putea sa
raman si la liceuam zis eu entuziasmata.
Dupa asta am adormit si nu m-am trezit decat atunci cand
m-am simtit zgaltaita am auzit:
-Hai trezeste-te! Nu poti sa dormi pe veci. Suntem in NY!
Oh, wow! In sfarsit. Am mers sa ne luam bagajele si miam deschis telefonu. Era vreo 8 jumate dimineata pe ceasu`
telefonului meu dar am fost informata ca e 1 dupa-amiaza. Am
ras ca si cand am calatorit in timp. Am luat un taxi pana la
apartamentul ei dintr-o cladire inaaalta Omfg! Nu prea vezi
asta in Londra. Am intrat pe usa casei mele ca asa mi-a zis
Adi sa ii zic. In bucataria super cocheta ne astepta un om
foarte dichisit, cu ochelari subtiri si niste ochi de un albastru
inchis. Avea in mana un catelus atat de dragut incat nu am
putut sa nu alerg imediat spre el.
-Cred ca am uitat sa ma prezint. Eu sunt Martin. Catelusu
e al tau si e surpriza mea pentru tine. Fato, (mi-a zis fato!
era clar tata! Adoram sa mi se spuna asa!) ma simteam prost
ca eu sa nu iti dau nimic.
Cainele era imbracat intr-un costumas tare dragut si avea
o zgarda pe care scria Otto. Pur si simplu il adoram! Acasa nu
puteam avea un caine pentru ca mama zicea ca face mizerie.
Tata s-a rugat ani de ea, dar ea Nu! Asta era cireasa de pe tort,
frisca in cafea. Adriana s-a oprit in bucatarie si facea cafea la

expresorul ala mic si dragut, in timp ce Martin ma cinducea in


camera mea. Cand am deschis usa am fost pur si simplu
socata. Era o camera imensa, cu o priveliste superba, dar cred
ca era si mai cool noaptea. O canapea mare era in fata
televizorului si erau o gramada de fl ori, dar nu puteam sa nu
remarc trandafi rii albi si orhideele mov inchis. Am facut o fata
ciudata la el si el a zis aproape mirat:
-Nu iti place? M-am straduit si cred ca ar trebui sa vezi
dressingul Aia nu e vina mea. Este vina tipei din bucatarie, a
zis razand si a deschis usile uriase negre lucioase. Inauntru era
o camera un pic mai mica decat asta, cu o gramada de haine.
Erau stilul meu, marimea mea, culorile mele preferate, dar nu
erau ale mele.
-Daca nu iti plac punele in punga aia. Nu strica sa mai si
ajutam asta a fost o gluma, mi-am dat sema.
-O dracu! Cum sa nu imi placa. Lenjerie Victorias
Secrets? Sunteti niste oameni nebuni!
-Daca am fi niste oameni nebuni nu ti-as fi pregatit aia, a
zis de data asta razand cu pofta de inocenta mea actoriceasca.
-In spatele meu era un bradulet ciudat facut dintr-un tub
luminous cu o stea pe jos langa el. Era atat de cool incat mi-am
dus imediat sa ii pun steluta.
-Sa o spun cinstit mereu mi-am dorit asa ceva. Urasc
chestiile alea care nu se potrivesc deloc cu camera, care ocupa
mult spatiu si mai lasa si mizerie pe covor. Pur si simplu il
iubesc!
El a dat din cap ca si cand stia perfect despre ce
vorbeam si s-a dus in bucatarie carand dupa el niste proiecte,
da erau clar proiecte. Si arata exact ca un om potrivit pentru
asta. Avea clasa si umor. Brother! M-am dus instantaneu catre
geam. Era sa mi se faca rau cand am vazut ca suntem la etaju
15. Se vedeau zgarie- nori peste tot si m-am intors si m-am dus
in dressing. Jumatate era plin cu boala mea: pantofi i. Erau toti
cu toc si decat o pereche erau niste balerini din catifea verde
inchis. Nu puteam sa stau acolo toata seara asa ca am
cotrobait repede dupa niste haine, dar nu m-am putut decide si

am mers pe clasica fusta si o camasa roz pal. Am alergat in


bucatarie si era sa o lovesc pe Adriana care ducea cefeaua pe
masuta.
Nu m-am putut abtine sa nu intreb:
-De unde imi stiti masura de la sutien?
Au ras amandoi si erau atat de frumosi impreuna incat leam zis asta in secunda doi. Nu se putea o combinative mai
buna. Dupa cateva minute am auzit melodia Selenei Gomez- A
year without rain si am inceput sa zambesc cu gura pana la
urechi. Nu vreau sa fi u ipocrita, dar asta era familia mea. Erau
pur si simplu atat de tari.
-Vreau sa precizez, draguta, ca nu stai ma tarziu de 2
noaptea pe laptop. Nu sunt maica-ta dar luminile de aici te
tampesc rau.
-Doua noaptea? Ce ai zice daca ti-as spune ca acasa
restrictia era de 11?
Martin si-a facut ochii semafor si a ras. Se gandea cum
am rezistat si nu am facut o criza.
Am vorbit toata ziua despre toate tampeniile, am ras
continuu si am rasfoit sute de reviste de moda, dar normal, si
mai multe reviste de design interior. Seara, Martin a facut o
salata delicioasa (esti si bucatar, a?) si apoi m-a condus in
camera mea. Nu am putut sa nu ma uit suspicioasa la el, dar
am inchis usa cu cheia si am ridicat mainile ca si cand ma
predam. Am intrat in camera razand si am deschis laptopul si
m-am descaltat de balerinii aia. In dulap era si o pijamaluta
sexy, minuscula si am luat-o repede. M-am demachiat in baie si
am intrat pe Mess. Era o gramada de lume, dar persoanele
importante (tot mai cred ca sunt importante?)nu erau. Am
inchis repede si am deschis TVul. Fix la 2 noaptea a intrat
Adriana in camera mea cu o ceasca de ceai, zambind cum imi
placea mie.
-Ce faci, draguta, nu dormi? Maine, de fapt, azi o sa vina
niste prieteni la noi. Sunt foarte draguti si au un baiat de
varsta ta. Sa va jucati frumos! a zis ea si a inceput sa rada.

-Sunt destul de prietenoasa si e super aici. Vreau si eu sa


stiu, de ce apropiatii tai aveau o parere asa proasta despre
Martin? Este foarte dragut si are grija de tine. Cu ce ii deranja?
-Mama ta a fost reticenta la gandul plecarii mele, iar
mama a fost reticenta la gandul casatoriei mele cu un
american. Mereu am urat lipsa lor de incredere in gusturile
mele si in alegerile mele. Plus ca in ultima vreme, de cand vad
ca nu am un copil, s-au inrait rau. Sunt destul de proaste
relatiile cu ei.
-Nu inteleg de ce sunt asa? Totusi imi place mult aici. Eu
ma culc. Noapte buna!
Urmatoarea zi de dimineata cuplul (imi placea sa le spun
asa!) ma astepta in bucatarie cu o cafea foarte buna. Imi
pusesem pe mine doar halatul mov, iar ei erau asa de draguti
tinandu-se in brate ca doi adolescenti (tin sa mentionez ca
dragostea nu se domoleste si maturizeaza, asta fi ind cel mai
penibil lucru auzit vreodata). Beam incet cafeaua cand ei imi
spuneau cand vin prietenii si ca vor sa ma comport normal, ca
sunt foarte de treaba si probabil nu i-ar deranja sa nu ma
prezint (uram formalitatile).
Nu stiu cat era sigur, dar in jur de ora 2 p.m. au sosit
prietenii insotiti de baiatul lor.
-Hey! Sunt Jacob, dar zi-mi doar J! Incantat de
cunostiinta!
-Si eu! I-am intins mana zicand Selena, dar imi poti
spune Sel. Doar <<S>> suna cam ciudat, nu?.
Am ras impreuna si de abia atunci i-am observant
trasaturile: era inalt, atletic si era brunet. Avea ochii verde
inchis si o piele destul de ciocolatie. Hm, sa spunem ca la
prima vedere a obtinut 10
Nu era imbracat ca un adolescent normal, era oarecum
mai classy, cu o camasa foarte fi na, combinata cu niste blugi
albastru inchis si ghete gen armata.
-Hey, dragut brad, fato! Se pare ca Mart nu se dezice. Sa
stii ca este chiar foarte dragut.

-Wow! Toata lumea imi zie fato!(atunci el a facut o fata


trista, crezand ca m-a suparat). Nu, nu, stai, adica imi
place! :)). Da, Marti-i-inoh!..adica Mart este chiar foarte
misto.
-Pai parintii mei sunt foarte buni prieteni cu ei, sunt
oarecum frati, mama este si ea osedata de moda,-a zis asta
aratand spre hainele lui si razand-, iar tata este cam ca Martin.
Sunt un pic cam egocentristi ai mei, dar cat imi lasa destula
libertate pot spune ca sunt foarte ok. A! Probabil ca o sa ne
vedem des, tatal meu stiu ca face un proiect destul de mare
impreuna cu al tau. Adica o sa fi m aic cam mereu, si probabil
nu te deranjeaza sa vii si tu pe la noi a avut un zambet
perfect cand a zis asta si eu i-am zambit inapoi.
-OhMart nu e tatal meu. Adica asa vrea sa fi e asa dar nu
este. Povestea mea e complicate. Mama este prietena cu
Adriana, iar eu am venit aici ieri in vacant de iarna. Nu! Chiar
va fi tare! Nu prea cunosc pe nimeni aici
-Sa zicem doar ca este un oras destul de mare Eu m-am
mutat aici pe la 12 ani, eu stand intr-un mic orasel din Franta.
(este si francez!) A fost foarte grea acomodarea cu scoala, mai
ales cu fi tele de aici, dar acum aam devenit si eu unul de-ai lor,
nu ai ce face. Ori esti cu ei, ori esti prostul care se
impotriveste.
-Eu nu sunt mandra de originea mea britanica (am dat
ochii peste cap). Pentru mine, este mult mai bine aici.
-Si cum e ceiul de la ora5? el a ras el ironic si a mers spre
geam. Ai o priveliste superba. Sunt niste oameni foarte draguti.
Si pe mine ma trateaza ca pe copilul lor. Uite, hai sa mergem la
ei. Probabil se gandesc ce facem de atat timp.
-Ok. Stai sa imi iau alte haine.
-Te estept aici, a zis asezandu-se si vrand sa para plictisit.
Si-a scos Iphoneul din buzunar si nu puteai sa nu observi de la
5 metri zgarieturile de pe el.
Eu am intrat in dressing si am inchis usa. Era o inchisoare
acolo, erau foarte multe haine. Am ales repede niste pantaloni

cu talie inalta si o camasa bej.Se vedea ca toate sunt alese de


Adi Am iesit repede si mi-am luat telefonu de pe noptiera.
Aveam vreo 10 mesaje. Erau vreo 3 de la Bella, 1 de la Dawn
(ce?!?) si restul de la tata. Am simtit totusi nevoia sa raspund
la cele de la tata. Nu a durat mult si am ajuns in sufragerie.
Erau toti acolo si i-am vazut imediat pe parintii lui J. Mama sa
era scunda si purta o rochie cu spatele gol si pantofi cu toc
urias (este o moda, nu?), iar tatal sau era inalt si arata ca un
tata tipic american. Martin si Adi erau si ei bine imbracati,
Adriana de data aceasta cu pantaloni (luciosi) si Mart cu un
pulover verde deschis. Parintii lui s-au prezentat imediat, am
afl at ca ii cheama Amanda si Edward. Stateau tot intr-un
zgarie-nori de pe aici si mi-au spus ca ne vor vizita des. Nu ma
deranjeaza. Ce uitase J sa imi mentioneze era faptul ca mai
avea o sora mai mare, de 17 ani, cu un cerc dubios de prieteni
si obiceiuri de satanista. Ce nu intelegeam totusi era de ce
parintii nu riposteaza sa o apere de fata cu o persoana straina
care o putea judeca gresit. O vei cunoaste data viitoare. Am
plecat inapoi in camera mea si am deschis televizorul. Eram
totusi prea curiasa sa afl u ce era cu sora lui.
-Nu vreau sa iti creez o stare proasta, dar parintii mei au
avut mari problem cu ea. Nu prea a fost deloc fericita ca s-a
mutat aici, a incercat sa ii convinga sa ramana la bunica, in
Franta, a spus tot felul de lucruri urate despre America si deaia parintii mei nu au fost de accord sa o aduca acum, aici.
Este salbatica si mama este speriata de cei aproape 18 ani ai
ei. Eu am incercat sa o linistesc mereu pe mama ca se va
maturiza, dar cred ca daca acum nu e destul de matura a ras
ironic si totusi s-a intristat putin ca a trebuit sa vorbeasca
despre asta. Probabil ca ii era frica sa nu isi strice imaginea in
fata mea, dare eu i-am spus sa stea linistit ca nu exista familii
perfecte.
-Hai lasa.Acum observam si eu zecile de fi lme de sub
televizor, care oricum avea o diagonal uriasa. Ce ai zice sa ne
uitam la un fi lm, oricum se vede ca sunt foarte prinsi in
subiect, am zis aratand in directia lor. Am ales The rebound.
Il vazusem, dar nu aveam clar ce face. Era deja aproape 10
seara cand l-am pornit. Ciudat de usor trecea timpul cu el, plus
ca nu mai puteam sa stau pe tocurile alea handicapate. Nu mai

eram atenta deloc la fi lm, doar ne uitam pe niste reviste. Si


mie mi se inchideau ochii, era trecut de 12 noaptea. Ma duc sa
fac o cafea. Nu o mai pot duce asa.
Am iesit din camera zambind. A fost o seara relaxanta si
chiar nu m-am plictisit. Ma asteptam sa fi e arogant, prost
crescut sau egocentrist. In bucatarie, discutiile erau foarte
aprinse, ei radeau continuu si totusi nu imi puteam da seama
cum cineva poate sa vorbeasca atat la ora asta. Poate sa stai
cu cineva pana la ora 12 jumate vorbind era o crima acasa.
Vizitele se faceau in timpul zilei acasa. Al dracu de plictisitor
era. Adi si Amanda se tineau destul de bine pe tocuri. M-am
miscat robotic pe langa ei sa fac doua cafele. Am asteptat
acolo, dar ma simteam atat de obosita incat adormeam in
picioare.
-Du-te draguta la culcare. Jacob poate dormi aici.
-Nu, lasa. E bine. Nu ma supar, i-am zambit dragut pentru
ca ma simteam bine.
Cand am intrat in camera, m-am oprit in usa si m-am uitat
inauntru. Adormise si fi lmul se terminase de mult. Vroiam sa le
spun ca J a adormit, dar m-am dus sa ma schimb in pijama. Am
adormit si eu rapid langa el, canile cu cafea erau langa
televizor.
Dimineata m-am dus repede in bucatarie. Era doar
Adriana, putin trista, dar nu am bagat de seama nici lipsa lui
Mart, nici faptul ca ea parea obosita. Familia Brown nu era aici,
probabil plecasera de dimineata, deoarece acum era ora 11.
M-am dus sa ma schimb intr-o rochie lunga si sacou. Se
pare ca trebuia sa merg sa plimb catelu si aveam si program
de Mall. Am facut o fata gandidu-ma ca daca merg cu Adi la
Mall nu o sa ne intoarcem decat pe la 10 diseara. Nu puteam
sa imi dau seama cum acasa de abia vroiam sa merg la un
Mall, dar aici agitatia te coplesea.
M-am gandit imediat sa ii inlatur orice banuiala, dar am
renuntat, cuvintele fi ind de niciun folos. Cand Adriana mi-a zis
ca diseara mergem la familia Brown, eram oarecum fericita ca
o sa scap de orele prea lungi de cumparaturi, dar ma gandeam

cu groaza ca o sa o intalnesc pe sor-sa. Totusi de ce sa imi fac


o parere gresita? Nu trebuie sa ma astept la o drogata, nu? Si
ma mai gandeam ca oricum o sa stau cu J. Nu ma simteam
atrasa de el, pana acum il simteam ca un frate, si puteam sa
vorbesc multe cu el, in plus acum imi dadeam seama, nu era
doar un arogant prost, era si foarte destept. Nu vroiam totusi
sa ma lege nimic de aici, nu mai vroiam sa fi u trista. Vreau ca
atunci cand o sa se termine vacanta, sa iau o decizie fara sa
ma lege indragosteala de locu asta. Oricum ma simt ca si
cand ar fi trebuit sa ma nasc aici. E rau, nu?
Adriana era in fata usii si ma astepta. Pana la urma am
lasat catelu` acasa. De data asta avea o privire ciudata. Ea era
mereu fericita si plina de viata. Era imbracata mai mult decat
normal si avea pielea alba si uscata. Mergea leganandu-se si
nu imi placea deloc toata treaba asta. Stai un pic, se vede ca
nu se simte bine, dar de ce toata faza asta cu Mallu`? Adica
poti merge oricand la mall. De ce tocmai acum? Am luat-o de
mana si i-am zis: Adi, ce dracu`. Nu merge asa. Se vede ca
nu ai mai dormit de ceva timp. C ear fi sa mergem acasa, bei
un ceai si poate mai dormi si tu, shoppaholico`!. I-am rasucit
un fi r de par in timp ce ea pornea masina. Nu vroiam sa ma
gandesc cum ar fi sa nu poata conduce. Asta ne mai lipsea.
Cand am ajuns acasa si ea s-a dus aproape tarandu-se in
dormitor, eu mi-am facut o intrare spectaculoasa, rosie de
furie.
-Martin, tu nu vezi in ce hal este? Mart-Martin?!?
Evident ca nu era acolo. Am inceput s ail caut nervoasa
prin toata casa, dar se pare ca nu era. Ultima incapera in care
am fost era dormitorul. Acolo l-am gasit in pat, cu vreo doua
sticle de coniac (fi n) pe jos si dormind.Adriana dormea si ea
langa el. Era o imagine pe care nu a putut sa nu mi se
intipareasca in minte. Am simtit un cutit care parca o desena.
Ia stai, nu era asta familia perfecta? Nu era familia careia nu ii
lipsea nimic? Adica de dimineata, cand ii vazusem pe toti in
bucatarie mi se parea foarte normal. Ce naiba, cand plecasem
de acasa? Si Adriana era ok. Sau nu era, poate ca era trista si
nu obosita. Am lasat totul asa si m-am dus in camera sa imi iau
telefonul. Era in locul lui, langa laptop. L-am luat si cautam un

numar care sa ma poata ajuta. In niciun caz salvarea. Am


cautat in continuu si pana la urma am descoperit un numar de
care am fost socata. Jacob? De unde dracu` era numarul asta
in telefonul meu? Probabil ca mi-l pusese el. Am zambit si
probabil era singura persoana care ma putea ajuta. Am sunat si
am vazut ora telefonului, era deja 3. Am sunat si m-am dus in
cdormitor sa iau sticlele, sa le arunc, nu!, sa le sparg, sa le fac
bucatele sis a le arunc. Martin nu bea niciodata. Nu a baut
niciodata, nici macar aseara, de c ear face-o acum? Eram atat
de nervoasa cand a raspuns J.
-Hey! Scuze ca te deranjez. Sunt Selena.
-Nu e nimic. Ma plictiseam oricum. Ce s-a intamplat?
Am izbucnit in plans, dar el mi-a spus sa ma calmez.
-Adriana era ca o fantoma de dimineata, iar Martin este
turta in pat. Oribil!
-Martin? BEAT? Imposibil. Nu te misca, vin imediat.
I-am inchis si m-am apucat sa fac o cafea. Era oribil. Ce putea
sa le lipseasca? Erau atat de fericiti impreuna? Ce ii
nemultumea? Atunci mi-a venit idea. Nu aveau un copil. Nu
poate fi asta. Si? Pana la urma Adriana spunea ca nu vrea
unu`, ca este foarte fericita asa, dar poate d-asta a vrut sa
vine u la ei, poate d-asta se purtau atat de frumos cu mine. Si
de ce nu aveau un copil inca?
Atunci toate mi s-au derulat in minte. Cand J mi-a spus ca
il trateaza ca pe propriul copil, nici macar nu obeservasem
( sau bad a, dar atunci nu avea sens!) fata Adrianei cand
spunea ca nu vrea un copil. Acum totul avea sens. Din nou
intreb, este un cosmar sau e o realiate ciudata? Foarte ciudata.
Atunci a intrat disperat pe usa J, dar tot la fel de bine imbracat,
sa zic asa: scos din cutie. Oh, la ce dracu` ma gandesc in
momentele astea? M-a luat in brate si dup-aia a fugit in
dormitor. L-am auzit tipand in telefon la mama sa, era atat de
disperat M-am dus la el si l-am luat in brate. I-am spus sa se
calmeze. Probabil era doar o simpla cearta. El mi-a zis ca totul
o sa fi e bine. Parintii lui au intrat atunci pe usa. Amanda
aproape plangea. Ea m-a luat in brate si mi-a zis sa stau cu J,

I-a trezit tipand pe Martin si Adriana, iar Edward le-a spus ca


merg la spital. Cand cei patru au plecat, eu am ramas cu J.
Plangand i-am zis:
-Credeam ca e perfect. Nu pot sa cred ca s-a intamplat
asta. Adica stiu din ce cauza este, mi-am dat seama. Nu pot sa
cred ca am fost oarba.
-Este prima data cand se cearta din cauza copilului ( de
unde stia? Sau poate a dedus precum am dedus si eu. Stiu ca
era destept, dar era si putin paranormal :)) ). Nu i-am vazut
niciodata asa. Probabil ca te-au vazut pe tine, perfecta pentru
ei, dar isi dau seama ca odata o sa pleci.
Isi plimba degetele prin parul meu, iar eu am adormit. Mam trezit cand l-am auzit ca spune ca au venit. Am deschis
ochii si i-am luat pe amandoi in brate. Acum pareau fericiti,
parca regretau tot ce facusera. Cand toti s-au asezat, i-am
intrebat:
-V-ati certat din ce cred eu? Ei au dat din cap. Nu pot sac
red ca nu ati gasit o solutie. Adica puteati adopta, ce v-a
apucat?
-Asa ne-a spus si Ed. Nu mai vrem sa ne certam din cauza
asta sit e rog sa uiti ce s-a intamplat.
-Poftim? Imi ceri sa uit ca el s-a imbetat pana a cazut din
picioare si ca tu aratai ca o fantoma?
-Sel, nu o lua asa. Te rog. Toata lumea are probleme.
Eram atat de fericita si stiam cine imi zicea Sel. Nici nu a
trebuit sa ma intorc.
-Ok! Sa zicem ca am uitat daca promiteti ca aceasta
situatie nu mai se repeta. I-am imbratisat si ei mi-au promis ca
o sa adopte un copil. Eram atat de fericita, asa ca l-am luat pe
J sa mergem sa ne uitam la Tv. In camera era Otto, aproape
plangand si era atat de amarat si stranuta intr-una. Am ras
amandoi, iar el l-a luat in brate. Am iesit din camera si i-am
vazut pe toti patru, erau fericiti si radeau, si se auzea vocea
pitigaiata a Amandei, povestind despre primii ani de viata ai lui

J. Am ras si eu la unele chestii, dar J l-a ridicat pe Otto in brate


si toti au ras la fata lui. Martin a zis ca il vor duce maine la
doctor. Si uite, eu trebuia acum sa tip, sa fac scandal la ce se
intamplase, dar m-am multumit luand ultima sticla de alcool
din casa si i-am zis lui Martin:
-Lasa-ma sa fac asta. Nu imi pasa cat costa. Vreau sa
curat mizeria asta!
El a zambit rusinat si a ridicat mainile ca sic and se
preda. Eu am a luat sticla si am aruncat-o cu toata puterea pe
jos. Lichidul scarbos s-a scurs din ea si eu am facut o fata
multumita. Sa curatati mizeria asta, ma duc sa imi iau
jacheta.
-Unde pleci? a zis Martin razand.
-Sa spunem doar ca imi petrec seara altundeva. Nu am
voie?
Toti au ras, iar eu m-am dus sa ma schimb. Adoram sa
evedez in Wonderland, caci asta scria pe dulapul meu. Habar
nu aveam unde mergeam, J a zis doar ca o sa-mi placa ( si
probabil vroia sa ma scoata de acolo).Mi-am indesat telefonu
in buzunar. Am iesit din camera, iar J ma astepta.Macar uitam
de tot ce s-a intamplat azi. Un cacat care nu stiu cui i-a folosit!
Ups! Iar vorbesc urat
-Ne plimbam. Am auzit ca o sa ninga
-Multumesc. Stiu ca vrei sa ma scoti de acolo ( el a zambit
ca si cand ar fi fost descoperit) . Habar n-aveam ca nu le
convine ceva.
Cand mergeam, am vazut ca incepuse sa ninga. Dar
ningea foarte tare si totul era superb. Pana cand am auzit
telefonu` sunand.
-De ce nu raspunzi?
-Nici nu vreau sa ma gandesc cine este. I just don`t
wanna see!

El mi-a luat telefonu` din buzunar (unde mai vazusem


miscarea asta?) si a raspuns.
-Scuze! Selena nu poate sa vorbeasca deoarece doarme.
Va rog sunati mai tarziu!
-Pot sa spun ca esti un geniu. Dar sunt si eu curioasa.
Cine era?
-Dupa voce era baiat, dar dupa disperare era mai mult
fata.
-Gata, am inteles? Disperare? Imi imaginez. Atunci am
intrat intr-o cafenea. Era foarte draguta si era goala. El a spus
sa ma asez si a comandat doua cafele. Ai de gand sa ma ti
treaza toata noaptea? (OMFG! Nu pot sa cred ca am zis asta!)
Adica, adica
-Am inteles, a ras el de potriveala mea. Isi bea cafeaua si
se uita pe geam cand a zis: Si acum poate imi spui si mie cum
e Anglia
Eu ma gandeam imediat la descrierea mea scurta si
obiectiva : Rece si plina de ceata. M-am gandit sa ofer o
descriere mai larga:
-Pai este frumoasa, dar nu ma caracterizeaza. Mai mult nu
zic, am ras.
-Nu esti prea generoasa cu descrierile. Hai sa mergem, e
tarziu. Probabil ne asteapta.
Cand am iesit din cafenea, el a oprit un taxi. Am ajuns
acasa repede, iar familia Brown era tot acolo. M-am dus sa ma
schimb si am gasit pe canapea o carte: Sange albastru. Hm!
Carte cu vampiri? Am citit multe chestiute d-astea, dat tot
Twilight addicted eram.

Un fi or rece mi`a taiat corpul cand m-am gandit ce am


facut! Proasta! Deci acceptasem asta sub masca uitarii DA!
Si nu era asa. Stiam defapt ca imi placea prea mult de el.
Dracu`! M-am trantit pe canapea. Hm! Cat de pueril am

inceput anu` asta si cat de matur(serios? ), ba nu, chiar mai


imatur am continuat. Toate acele Nu am nimic de pierdut
Blab la!. Tampenii. Nu imi schimb viata.
Am deschis laptopul. Film? Poate. Totul despre sex 2.
Daaa, nu e chiar ceea ce pare. Am adormit repede. Si am visat.
Nu imi mai aduc de mult aminte ce am visat. Dar visul asta a
fost ciudat.
Eram pe un camp aproape de o prapastie. Era o ceata
ciudata. Doi tipi ( stiam prea bine cine erau! Fuck!) veneau din
spate. Eu eram atenta la ei care se apropiau de mine. La un
moment dat am simtit o mana care ma impinge. Am cazut si
chiar inainte sa ating pamantul m-am trezit. Eram atat de
speriata ca am fugit sa aprind lumina. Simteam ca ma doare
piciorul ca dupa o cazatura. Poftim? Iar melodrama. Mi-am
muscat buza si am adormit la loc.
M-am trezit gafaind. Vremea afara era oribila. Am ramas
in pat 5 minute gandindu-ma la ce am visat. Ma obligam sac
red ca nu avea sens. Bad a, avea sens. Tot ce stiam era ca
trebuia sa clarifi c. Nu mai stateam mult aici. Incepea scoala
Am deschis usa camerei si am primit un bulgare in fata.
Ce?! Nu, nu era amuzant! Aveam o dispozitie foarte proasta.
Foarte.
-Ia uite! S-a trezit in sfarsit!
Am facut o fata de nemultumita si am luat cafeau de pe
masa.
-Hey,tu!? Ce ti-a venit? am strigat la Martin.M-am oprit
cand mi-am dat seama ca ma comport ca o nebuna. Oh, scuze!
Am respirat adanc si am intrat inapoi in camera. Telefonul
era iar plin de mesaje. Le-am sters pe toate fara sa le citesc.
Am deschis televizorul: Ninsori puternice of! Urmatoarele
ore erau de plictiseala. Ei plecau sa il duca pe Otto la doctor si
eu ramaneam singura acasa.
Am auzit telefonu` sunand. M-am strambat, dar m`am
ridicat si am raspuns: era J. Suuuper!

-Hey, ce faci, fato?


-Bored. Foarte plictisita. Ce ai zice de un fi lm?
-Ok, dar nu ma prinzi daca nu e de groaza, a zis razand.
G-Groazaa?! Eu nu sunt genu`. Nu cred ca o sa mai
dorm
-Ah, normal. Dramele ma plictisesc. ( De fapt nu era asa,
eu ADORAM dramele. Probabil ca eram chiar eu prinsa in una.)
-Ok, aduc eu fi lmu`. Pa,pa!
Am inchis telefonu` si am zambit ironic. Era prea dragut
sa fi e adevarat. Mi-am ciupit obrazul. Au! Da e real! Mai erau
cateva zile si trebuia sa imi revad cuibul. Trebuia sa imi
pregatesc discursurile, sa incep sa raspund la mesaje sis a imi
cer scuze si in genunchi. Dar nu, acu` vroiam doar sa ma
distrez.
Amdeschis usa. Era el. ( Huh, acum ii ziceam si el de
parca am fi impreuna? Cum ar spune o persoana dulce,
diriga: Va zboara hormonii prin cap.) Era asa de perfect.
Ultra-perfect (daa, stiu ca asta nu se poate). M-am dus sa fac
cafea. El a intrat direct in camera mea. Am respirat adanc.
Termina! Am dus cafeaua si am vazut langa DVD ceva ce nu
trebuia sa fi e acolo. Ceva ce trebuia sa stea in sertarul cu
lenjerie. Fuck! L-am luat si l-am aruncat in dulap si am simtit
cum sangele imi urca in obraji.
-Ah, stai calma!
Deci l-a vazut. My God!
-Am auzit ca o sa pleci. Sper sa te intorci repede. I-am
spus ca nu sunt asa de sigura, ca prietenii ma asteapta acasa,
probabil cred ca am murit si nu cred ca o sa ma ierte daca plec
de tot. Dar crezi ca persoanele de aici nu o sa-ti simta lipsa? a
zis cu subinteles, asa cum imi placea.
-Persoanele, zau?! O sa supravietuiasca, i-am zis cand iam atins nasul cu varful degetului.

-Serios, Sel! Esti chiar bine venita. Adica uite, diseara dau
o petrecere, ceva asaa de ziua mea.
-Wtf? E ziua ta? O scuze n-am stiut. La multi ani! Da, o
petrecere ar fi super, am zis entuziasmata.
-Nu te inrosii. Adica nu ti-am zis. Eh, e mai mult ceva
asa... La mine acasa, fara parinti si cu cativa prieteni bine
am zis-o! a zis dintr-o rasufl are.
-Banuiesc ca la 14 ani iti permit, esti destul de mare, nu?
am zis muscandu-mi buza.
-15, a zis razand. Te astept la 5 p.m.
-Deci fi lmul a fost doar un pretext sa imi zici asta? am zis
razand.
-Nea, fi lmul a fost doar un pretext ca sa pot sa fac asta.
Am primit un pupic pe obraz. El si-a luat geaca si a iesit
aratand semnul paci.
Am luat o perna de pe canapea si am strans-o. Am ranjit.
Urmatoarele trei ore mi le-am petrecut bineinteles in dulap. Cu
ce sa ma imbrac, bijuterii, oja Of, doamne! Daca as fi dulapul
m-as prbusi odata ca sa ies de acolo. Am auzit sunand si m-am
dus sa deschid usa. Era cuplul cu Otto in brate. Si erau
fooooarte fericiti. Ranjeau, probabil amortisera asa.
-Hey, ce e cu fetele astea? V-a lovit taxiu`?
- Nu, draga. O sa avem doi copii, gemeni, a zis asta asta
si m-a luat in brate. Eu socat de fericita, dar totusi mai mult
socata am zis dintr-o rasufl are:
-Copii, gemeni, adoptie, doi, voi, fericiti, lesin! Am cazut
pe canapea si rasufl am greu. Am tipat dupa un pahar cu apa.
-Da, da! Sunt foarte fericita, sunt fetite, nu? Simt asta.
Dragute! am zis si nici nu mi-am dat seama cum ma roteam
prin camera pe o muzica imaginara. Oh, scuze! Cred ca va
speri. Scuipati tot, ah scuze, spuneti tot!

-Ne-am gandit la Vivian si Emma. Sunt dragute rau. Da,


probabil ca o sa le aduca in cateva zile. Se pare ca mama lor
nu are posibilitati sa le creasca.
Am zis foarte indignata:
-Ce handicapata! Poate ca e cam din scurt, dar chiar
trebuie sa ajung la o petrecere. Am facut ochii mari si am zis:
C-C-Cadooou! Nu am un cadou!
-Ah, pentru Jacob? Stiam ca e ziua lui draguta. A zis si mia intins o punga neagra.
I-am pupat pe amandoi si am inchis usa in spatele meu.
Nici nu ma imbracasem. Din mers mi-am inchis geanta si mi-am
pus si pardesiul. Sunt in intarzierea calculata, super!
Am oprit un taxi si m-am oprit instantaneu strigand in
mintea mea cat ma tneau plamanii imaginari: Adresa, proasto!
J. mi-a raspuns imediat sigur de ce vroiam sa il intreb. Mi-a dat
imediat indicatiile, iar taximetrisul a ajuns in cateva minute.
-Prietenul? a zis el.
-Poftim, nu!! A, nu! si i-am intins banii.
Am ajuns imediat la etajul 20. Am deschis usa, iar din
interior se auzea o liniste ciudata. Toti stateau si se uitau la
True blood. Era ciudat. Ma asteptam chiar la alcool, dar astia
erau atat de cuminti ca puteau sa petreaca si cu parintii :)).
-Hey, Sel. Ea e preiena mea Selena. Ei sunt Anna, Mark,
Cindy si Jack.
Caracterizare rapida:
Anna era o blonda vopsita de toata frumusetea, aroganta
de nu-si incapea in piele si fardata-tencuita. Mark era un tip
normal, care zambea frumos si parea de treaba, Cindy era o
roscata fi liforma cu ochelari si Jack era misterios si intunecat,
dar radea foarte dragut.
Am intrat rapid in vorba cu ei. Mi-am dat seama ca erau
chiar foarte draguti. Am descoperit pana la urma o sticla de

sampanie din care s-a baut cam jumatate. M-am simtit chiar
bine, pana din camera de alaturi. Am facut ochii mari si i-am
observant pe toti incremeniti.
-Bai fratilor, ce dracu` stati si va uitati? Vi se pare ca doar
ati auzit?
Am deschis usa cu zgomot. Probabil imaginea vazuta acolo o
sa-mi ramana arsa in creier. O fata cu parul odulat era
prabusita pe jos, plina de sange, iar camera mirosea a alcool.
Am inceput sa tremor si simteam cum mi se taie repiratia.
Jacob a intrat imediat in camera. A luat-o de pe jos. Atunci am
observat sticla sparta de pe jos si seringa. Am simtit cum mi se
inmoaie picioarele si m-am asezat. Ma uitam la ea. Era foarte
draguta, nu inteleg de ce a facut asta.
Am crezut ca plang.
Nu pentru fata, ci pentru J. Nu merita asta. Stiam ce e, dar nu o
cunosteam. Imaginile mi se derulau in minte fara inteles.
-Alo, credeti ca daca stam si ne uitam o sa fi e mai bine?!
Va zic eu: Nu! Ma duc sa aduc prosoape. Sunati la salvare.
Careva sa ii sune pe parintii lu J.! Adica Jacob!
Am sters repede sangele. Imi venea sa lesin. Urasc
sangele! Dar cu fi te nu il ajutam pe J de loc. Fata era
inconstienta. Am inceput imediat sa plang.. Deja imi venea in
minte intrebarea: si daca murea? Whats next?
Am trantit usa de la baie si am aruncat prosoapele pe jos.
Mi-am luat jacheta. Ambulanta a luat-o si pana la urma am
ajuns si noi la spital. Uram sangele, uram spitalele. In mintea
mea totul trebuia sa fi e sanatos si fericit: dar nu, aici erau
copii cu leucemie si cu cancer. Da! Si totusi zambeau cu
tristete, dar zambeau. De ce ar trebui sa fi e cineva prost
dispus ca nu a gasit noua geanta de designer sau jacheta de la
Zara? Cat asteptam un raspuns pe langa mine trecea o fetita.
Era ca o fantoma. Ochii ei erau atat de tristi, dar se straduia sa
fi e fericita. Era de varsta mea. Da, de varsta mea! M-am asezat
langa ea. A fost asa fericita ca poate vorbi cu cineva. Mi-a spus
ca medicii nu ii dau mari sanse, dar ca si asa ea lupta. Atunci
m-am gandit: de ce sa fi i suparat ca nu ai luat o nota mica la
scoala? Copii astia nici macar nu se pot duce la scoala. De ce
sa fi i suparat ca nu poti intra intr-un cerc de prieteni? Sigurii

lor prieteni erau adultii: medicii cu bonete colorate. Mi-a spus


ca o cheama Mariah. Era de varsta mea. Mi-a zis ca pentru
fata aceea nu are cum sa se termine. Da, se poate termina
pentru ea, dar de ce? De ce sa moara ea nici numele nu i-l
stiam-, cand ea este pe marginea prapastiei si se tine de
fi ecare speranta pe care o are? Totusi era trista ca isi bate joc
de vita ei. Am inceput sa plang. Era atat de adevarat tot ce
zicea. Pur si simplu boala o maturizase.
-Domnisoara
Redcliff , sunteti chemata!
I-am zambit fetei. Stiam ca nu o sa ramana asa. Am intrat
in salonul ei. L-am vazut pe J. stand langa pat. Avea cusaturi
pe gat si brate. Am alergat sa il iau in brate pe J. Ma gandeam
cu ar fi sa mi se intample asta mie.
- Imi pare atat
de rau, Sel. Nu vroiam sa o cunosti pe Miranda (deci asta era
numele ei! Bun!) asa. Adica imi pare rau ca ti-am stricat seara.
Pot sa te duc acasa.
-Ce face? Sa ma duci acasa?! Toti prietenii tai au plecat
si vrei sa te las aici singur, cu sorta in coma si sa plec? Cat de
proasta ma crezi? Mi-am lasat geanta si jacheta pe jos. Aici
stau, nu ma misc pana ea nu se ridica. M-am dus repede dupa
doctor. Avea in mana rezultatele unor analize. Ma scuzati,
puteti sa ma ajutati si pe mine? Mi-Miranda Brown?!
-Oh, imi pare tare rau. Tocmai vroiam sa vorbesc cu
dumneavoastra. Este in coma. A consumat alcool, droguri, are
taieturi. Daca are pentru ce sa se trezeasca, se va trezi, daca
isi doreste. Odihniti-va! Mai bine va duceti acasa!
-(Oh, altu care ma trimite ca pe un copulas acasa. Aici
stau.) Multumesc mult, domnule doctor A-Andrew( asta am
vazut pe acuson). Am alergat in salon. J. era total absent si se
vedea ca era distrus. Am deschis telefonu si am sunat-o pe
Adriana. I-am spus sa nu se ingrijore, ca sunt la spital (ce om
normal nu s-ar ingrijora cand i-ai zice asta?!) si apoi pe parintii
lui J. Mama ei plangea cu sughituri. Au zis ca ajung imediat.
Am scos din geanta Sange albastru. Se potrivea perfect,
chiar nu am ce zice. Era o carte buna, ce imi prezenta

societatea Americana. Ce ironie, nu? Dar daca ar stii ca pe


langa genti Prada si balerini Gucci mai exista si copii bolnavi si
tineri drogati Mi-am smuls bijuteriile de la gat si bratarile,
simteam ca ma sufoca. Mama lui a ajuns disperata in salon, a
inceput criza. Fata mea, fata mea!. Atunci mi-am dat seama.
Pana ieri nici nu le pasa de ea. Dasta a ajuns asa. Parintiilor
lui li se parea o pat ape hainele lor scumpe. O tratau ca pe
ceva inexistent si incercau sa nege. Cand le-am zis asta, pe un
ton de parinte care isi cerata copilu` dup ace vine din glub pe
patru carari, au spus ca am dreptate. Ca nu au incercat sa o
ajute. Oameni buni, suntem in NY! Ce doamne?
I-am vazut pe toti adormind. Eu nu puteam sa adorm nici
cu slujbe. Ma uitam pe tavan, numaram punctele imaginare,
pana cand am vazut un deget al Mirandei miscandu-se si
aparatul ala aratand ca inima ii bate. Am iesit din salon
trantind usile si am alergat dupa doctor tipand. El m-a auzit si
a zambit cu toata gura spre mine. Acum cred ca a ras ca
aveam rimelu intins, ruju scurs si eram ciufulita, dar nu conta.
Puteam sa stau asa in Times Square pentru ca eram oricum
foarte fericita!
Totul s-a intamplat atat de
repede. Ma asteptam sa stau acolo cel putin 3 zile. Nu pot sa
cred ca s-a trezit atat de repede. Doctorul a spus sa o lasam sa
isi revina. Mi-am cerut scuze ca trebuie sa plec, dar cand am
vazut ca era 5 dimineata, mi-am dat seama ca era prea de tot.
Mi-am luat geanta si am chemat un taxi care m-a dus acasa.
Cand am deschis usa usor, i-am observant agitandu-se. Fiecare
scria mesaje.
-Hey! Scuzati
intarzierea, am cam avut niste problemute.
Ei au sarit sa ma imbratiseze. Am raspuns imbratisarilor si
dup`aia m-am dus sa ma culc. Era deja dimineata. Ma gandeam
ca maine va fi o zi luuuunga.
Dimineata, m-am trezit si am vazut data de la telefon:
mai erau doua zile si trebuia sa plec. Am plecat repede la J,
dand taximetristului niste repere tampite. Am ajuns cu greu si
am batut la usa. Ea s-a deschis si Am fost foarte fericita cand lam vazut pe el. Parea fericit. Am intrat si usa s-a inchis in
spatele meu cu zgomot. El m-a condus pana in camera
Mirandei. Ea probabil era la spital. Pe jos inca erau urme de

sange. Cioburile disparusera, dar imaginile parca deveneau


realitate. Am iesit din camera repede. I-am spus ca o sa plec in
curand.
-Dar te vei intoarce, nu?!
-Nu-Nu stiu
Ce prostii puteam sa scot pe gura. DA, aproape sigur ma
voi intoarce, dar nu stiu cand. Am plecat de la el dupa o ora.
Am luat un taxi pana acasa si am deschis usa.
-Buna, strain! Ai
plecat ca o furtuna de dimineata!
-Zau,
scuze. Aveam ceva de rezolvat. Inainte sa plec
-Da, stii, asta vroiam sa zicem. Ne va fi d or de tine
-Eu cred ca o sa ma apuc de impachetat. Va iubesc!
-Si noi, scumpo!
Ei au susotit ceva in spatele meu gen: Oh, este atat de
draguta. Eu am inchis usa camerei si am scos geamantanul
dint-un colt. Radeam mereu cand vedeam fl oricelele verzi de
pe el. Am deschis sifonierul si m-am strambat. Really?! Alea
erau hainele mele?! Am luat tot ce imi era familiar, le-am
impachetat si le-am indesat in geamantan.