In domeniul cercetarii imbatranirii, exista un interes crescut in a studia dezvoltarea pozitiva la varsta a

treia, decat accentuand aspectele problematice ale acesteia.

Imbatranirea "pozitiva" nu este pur si simplu definita doar de indicatori obiectivi cum ar fi sanatatea
fizica si longevitatea ci si de experiente subiective cum ar fi satisfactia personala, competenta, decizia,
generativity, deyvoltarea personala si relatiile sociale reciproce ( Gergen & Gergen, 2006; Ryff, Singer,
Love, % Essex, 1998). Unele persoane varstnice definesc succesul in imbatranire ca avand teluri pozitive
si strategii adaptative de coping. Brandtstadter, 2006, Fisher, 1992). Activitatile valorificate joaca de
asemenea un rol important in promovarea pozitiva a relaxarii la varsta a treia si resisting depression,
chiar intr un context al deteriorarii sanatatii.
Exista un risc atunci cand asumam ca imbatranirea pozitiva trebuie sa fie neaparat asociata cu
comportamente cum ar fi striving si productivitate, dar Gergen and Gergen (2006), afirma ca indicatorii
alternativi ar trebuie sa inculda older's people achievement of contentment si increderea ca pot face
fata asteptarilor celorlalti. Whilist subjective bunastarea la varsta a treia poate fi valorificata for it's own
sake, poate de asemenea sa promoveze o mai buna functionare la nivel fizic si longevitate.
Glass, Mendes de Leon, Marottoli, Berkman, 1999, au aflat ca productivitatea si activitatile sociale erau
asociate cu rate mai mici de mortalitate a personelor varstnice, mai ales printre cei mai putini activi fizic.
Totusi, desigur ca exista mai multe influente intre actvitatea fizica, angajamentele sociale si bunastarea
subiectiva. 1
Acesta recenzie se concentreaza pe contributia activitatiilor din timpul liber pentru bunastarea
subiectiva la varsta a treia, mai ales activitatile care pot fi descrise ca fiind culturale sau creative. Fizicul,
socialul si activitatile din timpul liber constituie angajamentul unei persoane cu viata, un miez constand
din pozitivitatea si succesul imbatranirii conform lui Rowe si Kahn (1998). Activitatile din timpul liber.
mai ales cele care promoveaza interactiunea sociala si informal invatarea si gandirea ( cum ar fi vizitele
culturale si cursurile de seara), pot fi asociate cu functionare cognitiva imbunatatita, chiar daca e nevoie
de atentie in ceea ce priveste cauza si efectul. Activitatile din timpul liber pot aduce beneficii stimularii
cognitive, Zoerick 2001 a aflat ca hobbyurile satisfacatoare au fost asociate cu mastery si stima de sine
intr o sample de adulti cu vasrta peste 61 de ani care sufereau de durere si de probleme locomotorii.
Intr un studiu care a facut diferenta intre influentele dintre hobyurile care presupuneau activitate fizica
si alte tipuri de hobbyuri, Lampinen, Heikkinen, Kauppinen and Heikkinen 2006, au aflat ca o mai mare
participare la activitati organizate cum ar fi artele lucruri handmade, participarea in organizatii sociale si
activitati religioase, au fost asociate cu o bunstarea subiectiva mai mare. Totusi studiul a confirmat si
faptul ca exista relatii interpersonale complexe intre particpareai la aceste activitati, bunastare,
mobilitate, sanatate fizica, fiind dicifil sa se specifice influentele cauzale.
Silverstein si Parker, 2002, au facut un studiu care a descurcat relatiile dintre atributiile oameniilor in
varsta in aceste activitati, bunastarea lor personala, si sanatatea lor fizica. Studiul lor a indentificat
persoane in varsta. cu varsta medie de 80 de ani, care si-au marit, sczaut sau mentinut participarea la
activitati, cum ar fi gradinatirul, hobbiurile, cititul, in ultimii zece ani. Cei care au crescut numarul sau
varietatea activitatiilor lor au avut tendinta de a percepe calitatea vietii lor ca fiind in crestere. Studiul a

facut cunoscut faptul ca activitatile active au avut in special un efect compensatoriu puternic printre
persoane varstinice care si-au pierdut partenerii sau sufereau de afectiuni functionale. Totusi, cercetarile
viitoare au fost recomandate pentru a intelege procesul si sensul whereby atributiile in activitatile
recreationale protejeaza si promoveaza bunastarea personala printre oamenii varstnici. Autorii
sugereaza ca self efficacy, integrarea sociala si exercitiile fizice ar putea fi incluse.
Atchley 1999 a adus o viitoate perspectiva asupra influentei pozitive a activitatilor leisure varstei
inaintate, sugerand ca ei isi mentin identitatea ...... Aceasta tema a fost de asemenea elaborata de 3.
Fisher de asemenea argued pentru iportanta mentinerii identitatii si dezvoltari pozitive a imbatranirii.
Identitatea este vulnerabila la o varsta inaintata, de exemplu prin pierderea locului de munca, dupa
pensionare si indepententa copiilor, e posibil ca activitatile leizure sa fie o sursa alternativa de a se
autodeifini si de a avea stima de sine. Oferind suport, 4, au aflat ca persoanele varstnice, in mai mare
masura decat tinerii, s au definit mai degraba prin prisma activitatilor, rolurilor, apartenenta la unele
grupuri, decat prin personalitate si calitati intelectuale.
Conform acestor perspective liezure activitati au un rol mai important decat acela de a ocupa timpul
dupa pensionare. Stebbins 1992 a clasificat activitatile care implicau provocari si implicare ca activitati
serioase si

In timp ce cercetarile cantitative care leaga activitatile leizure cu bunastarea pozitiva la varsta inaintata
deobicei nu pot aduce explicatii definitive cu privire la procesele psihologice care stau la baza, anumite
cercetari calitative au probat intelesul activitatilor preferate a pers in varsta din perspectiva persoanelor
varstnice......5. Cei mai multi participanti au spus ca calitatea vietii lor e buna sau foarte buna. Atat
metodele calitative cat si cele cantitative au evidentiat valoarea pe care pers in vasrta o atribuie
relatiilor sociale, activitatiilor sociale, un camin sigur, perspective pozitive, o sanatate buna sau
functionare buna pentru o viata de calitate. Relevant studiului prezent, peste 90% au descris activitatile
active sau hobbiurile ca contribuind la bunastare. Cercetarile calitative ca si defineau bunastarea ca
avand ceva de facut. de a simti folositori si apreciati, fiind stimulati mental si relaxati si cunoscand alte
persoane.
Desi exista teorii inca in dezvoltare in ceea ce priveste rolul principal al activitatilor active in a mentine o
identitate pozitiva si o buna stare mai tarziu in viata, intelesul pe care persoanele in varsta il atribuie
unor specific leizure experiences cum ar fi activitatile creative, a fost prea putin cercetat. Au ocupatiile
culturale si creatve un rol diferit in mentinerea bunastarii mai tarziu in viata?
Nimrod 2007 a supus unui sondaj aproape 400 de tineri pensionari cu o varsta mediana de 64 de ani cu
o nivel relativ mare de sanatate educatie si venit. Participantii au raportat participarea in multe
activitati culturale si acest domeniu in particular a avut cea mai mare relatie statistica cu life satisfaction
scores.
Mai departe, un studiu de interventie, care facea parte din studiul Creativitate si Batranete, a comparat
participanti care s au oferit voluntari fie pentru un program cultural fie pentru o activitate obisnuita de

grup. 6. Varsta medie participantilor a fost de 79 de ani si au experimentat deteriorari functionale

generale in ultimele 12 luni, in timp ce cei care care ales programul cultural au aveau o stare de sanatate
mai buna, maintenance morala si activitati saptamanale.
Efectele de a lua parte la discutii privind artele vizuale au fost de asemenea studiate experimental. O
comunitate de femei, cu varsta medie de 83 de ani si au dat acordul de a participa la o discutie de grup
saptamanala privind picturile unor artisti cunoscuti sau la un grup bazat pe interese si hobbiuri.
Participanti au fost grupati in functie de factori personali si de acitivtatile sociale obisnuite. Cei care au
participat la discutia de grup cu privire la arte vizuale au spus ca au experimentat nivele ridicate de
interactiune sociala cu familia, prieteni in viata lor de zi cu zi, un beneficiu care a persistat si la patru luni
dupa plecarea din grup. Oricum de ce grupul a obtinut aceste beneficii nu a putut fi regasit definitiv in
datele colectate.
Exista dovezi ca batranetea poate fi o perioada pentru creativitate 7., dar motivele persoanelor varstnice
de a crea arte vizuale nu au fost indelung explorate. Sudiile au avut tendinta de a recurta profesionisti
sau semiprofesionisti in locul amatorilor. De exemplu 8 , au analizat motivele de a face arta printre
cateva femei artiste si au observat ca o profunda angajare in art poate sa fie mai degraba ca urmare a
pensionarii sau eliberarii de obligatii familiale decat o expresie a unei vechi identitati artistice. Studiul a
demosntrat ca batranetea nu este o bariera in calea dezvoltarii personale si a explorarii creative.
LIndauer 1998 a examinat dezvoltarea creativitatii de a lungul vietii bazandu se pe munca artistilor de
diferite varste si a concluzionat ca arta poate inflori la batranete si ca implicarea in arte poate avea un
efect pozitiv sanatos si terapeutic. Artisti profesionisti cu varsta cuprinsa intre 53 si 75 de ani intervievati
de Reed 2005, in mare parte si au apreciat creativitatea ca crescand odata cu varsta.
Studiul condus de Fisher si Specht 1999 a sugerat ca artele vizuale la batranete contribuie la bunastare
in mai multe feluri. Au condus interviuri cu 36 de persoane cu varsta cuprinsa intre 60 si 93 de ani care si
au prezentat lucrarile in cadrul Expozitiei de Arta a Seniorilor. Participanti au apreciat faptul de a crea
arta un aspect important a unei batraneti de succes si au descris numeroasele beneficii psihologice pe
care le au acumulat cum ar fi sense of achievement, continuitate, conectarea cu ceilalti, scopul in viata,
si distragerea de la probleme de zi cu zi. De vreme ce participantii faceau arta la un nivel competent
pentru expozitie, expertiza lor poate sa fi avut legatura cu beneficiile pe care aceasta activtetea le a
adus. 8 au intervievat sase persoane in varsta care s au implicat in diferite forme de arta cum ar fi
pictura, sculptura si tesut. la diferite nivele de expertiza incluzand standardele expozitiei. Activitatile
creative au procurat sensul " mestesugind pe sine", de exemplu prin exprimarea continua a persoanei in
proiecte din trecut prezent si viitor, mentinand traditii de familiei, autoreflectare, castigand raspunsuri
afirmative de la ceilalti si obtinand o identitate apreciata ca artist. Indiferent de varsta sau afectiune
fizica, ei au fost in stare sa se autodefineasca in termeni pozitivi ca "mestesugari", persoane care faceau
lucruri. Rezonand cu aceste descoperiri, un studiu calitativ al persoanelor cu boli terminale a
concluzionat ca atelierele de mestesugarit ii fac sa se simta persoane active si sa mentina conexiuni in
viata de zi cu zi.9
Luate impreuna, evidenta analizata sugereaza ca investitia ridicatam efortul si activitatile specifice
exprimarii de sine sunt asociate cu bunastare la batranete. In timp ce studiile cantitative sugereaza

legaturi intre activitati pozitive sanatate si bunastare printre batrani, experientele de la baza necesita pe
viitor metode cantitative. In ceea ce priveste activitatile creative studiile indica ca persoanele varstnice
castiga multe pe plan personal si social din participare cum ar fi sens, scop, provocare si o identitate
pozitiva. O limita a acestor studii e ca majoritatea se centreaza exclusiv pe profesionisti sau semi
profesionisti ai artelor vizuale, care creaza la standarde de expozitie.
Scopul acestui studiu a fost de a explora, dintr o perspectiva ....., modul in care artele vizuale contribuie
la bunastarea persoanelor varstnice de sex feminin care traiesc intr o comunitate. Aproape toti
participantii s au definit ca amatori sau hobbisti decat artisti profesionisti. In acest studiu, arta vizuala a
fost interpretata in diferite forme cum ar fi pictura, lutul, textila, card making, tesut, dantela, si alte
mestesuguri care erau facut pentru estetic si nu practic.

Metoda
Colectarea de date