Sunteți pe pagina 1din 3

CURSUL 8

Aprecierea valorii nutritive a nutreturilor (VNN) pe baza continutului in proteine


-Metode de apreciere a calitatii proteinelor ( MACP)
Calitatea unei proteine alimentare este data de proportia in care aceasta si aminoacizii componenti se
regasesc in produsele animaliere . Au fost propuse 3 grupe de metode de apreciere a calitatii proteinelor si
anume : metode biologice , metode chimice si metode microbiologice .
-Metode biologice de apreciere a calitatii proteinelor sunt structurate pe 2 criterii : anume variatia
greutatii corporale a animalelor si bilantul azotului ( BN ) .
-Metode structurate pe variatia greutatii corporale a animalelor :
-Raportul de eficienta proteica ( REP ) este definit ca sporul in greutate realizat de un lot de animale
pe seama proteinei consumate ( REP = spr ( g ) / pc ( g ) )
-Raportul net de eficienta proteica ( RNEP ) este o varianta a precedentului prin care sporul in
greutate realizat de un lot experimental hranit cu proteina testata este comparat cu sporul in greutate realizat
de un lot martor hranit cu o ratie fara proteina . RNEP = spor lot E spor lot M / PTC
Valoarea proteinei brute ( VPB ) . Prin aceasta metoda sporul in greutate realizat de un lot
experimental este comparat cu sporul in greutate realizat de un lot martor hranit cu o proteina etalon . Ex :
cazeina din lapte .
-Metode biologice structurate pe criteriul bilantului azotului . Sunt 2 metode :
Valoarea biologica a proteinelor si valoarea productive a proteinei .
Valoarea biologica a proteinelor . VPB = Ni ( Nf Nmf ) ( Nu Neu ) / Ni ( Nf Nmf ) . Niazotul ingerat , Nf- azotul eliminat prin fecale , Nmf azotul metabolic din fecale , Nu- azotul eliminat prin
urina , Neu azotul endogen urinar . Aceasta metoda ofera o precizie mai buna decat precedentele daca se
respecta anumite conditii . Una dintre ele este aceea ca azotul ingerat sa fie intr-o cantitate suficienta incat
sa fie permisa retinerea de azot in organism . De asemenea ratiile adiminstrate animalelor trebuie sa fie bine
echilibrate pentru a evita folosirea proteinei si a aminoacizilor ca sursa de energie .
Valoarea productive a proteinelor . VPP = Nr / Ni . Nr- azotul retinut , Ni azotul ingerat .
-Metode chimice de apreciere a calitatii proteinelor sunt 2 metode : indicele chimic ( I.C ) , indicile
aminoacizilor esentiali . ( IAAE )
Indicele chimic se obtine prin raportarea unei aminoacid essential din proteina testata la acelasi
aminoacid esential dintr-o proteina etalon
Indicele aminoacizilor esentiali . Este definit ca media geometrica a raportului dintre aminoacizii
esentiali din proteina testata si a aceeasi aminoacizi esentiali dintr-o proteina etalon precum proteina din ou.
IAAE = sqrt de ordinul n = A/ae x b/ be x c/ ce x I / ie . n numarul de aminoacizi .
-Metode microbiologice de apreciere a calitatii proteinelor . Aceste metode se bazeaza pe faptul ca
respectand proportiile unele microorganisme au un necesar asemanator cu al animalelor . Microorganismele
se pun pe un mediu de cultura unde este incorcoporata si proteina testata . Cu cat gradul de proliferare a
microorganismelor este mai mare cu atat calitatea proteinelor este mai buna . Cele mai bune rezultate s-au
obtinut cu streptococus zymnogenes si Tetrahymena piriformis
Posibilitati de imbunatatire a calitatii proteinelor .
Creerea de noi soiuri de plante cu un continut mai ridicat in proteina si aminoacizi . Au fost create
noi soiuri de porumb si de orz cu un continut mai ridicat in proteina si lizina cunoscandu-se faptul ca
porumbul , orzul , alte cereale sunt relative sarace in proteina si lizina
Folosirea aminoacizilor de sinteza . Prin folosirea aminoacizilor de sinteza in hrana animalelor se
aduce un aport de aminoacizi , respective de proteina si implicit creste calitatea acesteia . La ora actual pe
scara industriala in hrana animalelor se folosesc patru aminoacizi de sinteza si anume lizina , metionina ,
Treonina , Triptofanul

Folosirea enzimelor sintetice . Este vorba de enzimele proteolitice cele care descompun proteinele si
care aduc un aport suplimentar dincolo de enzimele proteolitice ale organismului
Folosirea unor ratii echilibrate . Cel mai evident este echilibrul intre proteina pe de o parte si intre
grasimi si glucide pe de alta parte . Daca ratiile contin cantitati insuficiente de lipide si glucide atunci o
parte din proteine vor fi folosite in scop energetic ceea ce conduce la scaderea calitatii proteinelor
Folosirea in ratiile animalelor a unor nutreturi cu valori biologice ale proteinelor diferite . Daca se
procedeaza asa atunci calitatea finala a proteinelor din ratie poate fi mai mare decat media ponderata a
calitatii proteinelor din nutreturile care compun ratia . Cea mai cunoscuta si cea mai elocventa combinatie
care se face in exemplul anterior este Porumbul si srotul de soia ( PB bogat in lizina , Srotul de soia
sarac in lizina ) . Daca se accepta faptul ca valoarea biologica a proteinei din porumb este de 30 % , iar srot
de soia 70 % si daca se accepta si faptul cele 2 nutreturi intra in ratie in proportii egale mathematic ar trebui
ca valoarea biologica a proteinei intregii ratii sa fie 50 % .
Tratarea nutreturilor . In cele mai multe cazuri inainte de a fi administrate animalelor nutreturile
sunt tratate sub o anumita forma . In cazul efectuarii unor tratamente termice moderate pt boabele de
leguminoase , calitatea proteinelor acestora creste pentru ca sunt inactivati unii factori antinutrionali precum
inhibitorii de proteaze . Daca acelasi boabe de leguminoase sunt supuse unor tratamente termice intense
calitatea proteinelor lor scade pentru ca se intaresc legaturile polipeptidice , iar acestea devin mai greu
atacabile de catre enzyme
Folosirea substantelor azotate neproteice in hrana rumegatoarelor . Daca la
rumegatoare se administreaza substante azotate neproteice precum uree sau ammoniac anhidru este permisa
sinteza de proteina microbiana in rumen . Aceasta se adauga proteinei alimentare , creste azotul ingerat si
implicit calitatea proteinelor
Protejarea proteienlor impotriva degradarii ruminale . O parte din proteinele alimentare inevitabil
sunt degradate in rumen , ajung in cantitate mai mica in intestin si scade cantitatea de proteina absorbita .
Scade calitatea proteinelor de aceea s-au propus cateva metode , fizice , chimice de protejare a proteinelor
alimentare de degradarea lor in rumen . Conform unor tehnologii mai recente proteinele alimentare sunt
inrobate , sunt invelite intr-un polimer . In rumen polimerul rezista la un ph de 6-7 deci nu se distruge ,
protejand astfel proteinele , ajunse in intestin la un ph de 2-3 polimerul se rupe , se degradeaza si astfel sunt
eliberate proteienele in vederea absortiei
Sisteme de apreciere a valorii nutritive proteice a nutreturilor
Sistemul proteinei brute ( PB ) . PB = N x 6.25 pe considerentul ca proteinele contin in medie 16 %
azot . Acest system , acest prim system in privinta preciziei furnizate daca se poate spune asa este
asemenator sistemului energiei brute prezentat in sedinta trecuta . Sistemul energiei brute nu tine seama
decat de continutul de azot al nutreturilor fara sa se ia in consideratie si transformarea azotului , a
proteinelor in organism . De asemenea sistemul proteinei brute nu face nici o diferentiere intre azotul proteic
( NP proteina adevarata ) si azotul neproteic ( proteina neadevarata ) . Este un system simplu si pentru
acest motiv este inca utilizat in intreaga lume ca system mai ales la animalele monogastrice cu conditia sa
fie luati in consideratie si aminoacizii esentiali .
Sistemul proteinei brute digestibile ( PBD) . PBD= PB x CD pb ( % ) . Proteina bruta digestibila se
obtine in experiente pe animale unde se stabilesc coeficientii de digestibilitate a proteinei brute , tinand
seama de transformarea proteinei la nivelul tubului digestiv este fara indoiala un system mai prcis decat
precedentul . Are si el cateva dezavantaje , fapt care a impus la un moment dat si in special pentru
rumegatoare lansarea altor sisteme . Dintre dezavantaje mentioneaza faptul ca in experientele de
digestibilitate se obtin Coeficientii de digestibilitate aparenti care nu tin seama in cazul proteinelor de
azotul endogen ceea ce ii confera o oarecare imprecizie . De asemenea la rumegatoare proteina bruta
digestibila nu se formeaza pe seama proteinei brute, ci si pe seama energiei brute pentru ca
microorganismele ruminale pentru a se dezvolta si pentru a sintetiza proteina proprie au nevoie si de energie
. Este un system mai prcis fatza de precedentul dovada in acest sens este utilizat in intreaga lume la toate
speciile de animale
Sistemul proteinei digestibile la nivel intestinal a devenit ulterior unul dintre cele mai cunoscute
sisteme de apreciere a valorii nutritive proteice a nutreturilor folosite in hrana rumegatoarelor . Conform
sistemului PDI , un nutret , acelas nutret folosit in hrana rumegatoarelor are 2 valori proteice ( PDIN =
PDIA + PDIMN , PDIE = PDIA + PDIME) . Cele 2 valori proteice au un element in comun anume PDIA
( Proteina digestibila la nivel intestinal de origine alimentara ) si 2 elemente diferita ( PDIMN = proteina
digestibila in intestine de origine microbiena permisa de continutul in azot al nutreturilor si PDIME =
proteina digestibila in intestine de origine microbiena permisa de continutul in energie al nutreturilor ) . Cele
2 valori PDI anume PDIN si PDIE se obtin pornind de la patru characteristici proprii fiecarui nutret si

anume continutul in proteina bruta ( PB ) , continutul in substanta organica fermentescibila ( SOF ) ,


digestibilitatea teoretica a proteinei in rumen ( DT ) si digestibilitatea reala a aminoacizilor de origine
alimentara in intestinal subtire ( DR )
Sistemul proteinei metabolizabile a fost lansat aproximativ in aceeasi perioada in anglia cu sistemul
francez . Conform sistemul proteinei metabolizabile , proteina de origine alimentara se separa in 3 fractiuni :
proteina rapid degradata in rumen , proteina incet degradata in rumen si a treia proteina nedegradata in
rumen . Proteina rapid degradata in rumen este utilizata de microorganismele ruminale pentru sinteza de
proteina proprie cu o eficienta de circa 80 % , cea mai mare parte a proteinei sintetizate de microorganisme
ajunge in intestin , insa o parte este elimanta in fecale si urina . Proteina incet degradata in rumen este
utilizata integral pentru sinteza de proteina proprie si urmeaza aceleasi cai prezentate la proteina rapid
degradata . Proteina nedegradata in rumen ajunge evident in intestin , in cea mai mare parte este absorbita
,iar intr-o parte mai mica este eliminate prin fecale . In sistemul anglo-american ca si in sistemul francez un
nutret folosit in hrana rumegatoarelor are 2 valori proteice RDP ( Rumen Degradable Protein ) si RUP
( RUMen Undegradable in protein ) . PDI + PM folosit in hrana rumegatoarelor , iar restu 3 pentru toate
speciile
Sistemul proteinei ideale ( PI ) este valabil , se poate aplica , pentru aprecierea valorii proteice a
nutreturilor folosite pentru toate speciile de animale . Sistemul PI lansat in 1978 este ultimul system propus
pana astazi se bazeaza pe raporturile dintre aminoacizii esentiali din nutreturi . Se considera lizina
aminoacid esential de referinta ( Liz -101 % ) , iar ceilalti aminoacizi esentiali sunt raportati la lizina . Exista
asemenea rapoarte differentiate pentru fiecare categorie de animale in parte . De exemplu la porcii la
ingrasat daca lizina este 100% atunci metionina trebuie sa fie 55 % , treonina 65 % , triptomanul 18 % .