Sunteți pe pagina 1din 1

Povestea lui Harap-Alb

Ion Creanga
Creatiile lui Creanga se dezvolta din acelasi orizont fabulos in care se proiecteaza intreaga sa
opera. Ion Creanga nu este un simplu povestariu (Vladimir Streinu) care, in naratiune, se lasa
condus de simpla succesiune de motive, de functii ale basmului fantastic, este un creator autentic
si total, care integreaza in universul imaginar numai acele elemente ce slujesc cel mai bine ideea
artistica fundamentala. Aceasta este o trasatura evidenta a basmului cult, care nu opereaza numai cu
magma primordiala a naratiunii, a povestii, cu miticul pur, ci presupune elaborare, precizie a
expresiei, o perfecta functionalitate a ei in ansamblul textului.
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult, publicata de Ion Creanga in revista Convorbiri literare,
in care este prezentata o complexa aventura initiatica, prin care protagonistul se maturizeaza si se
pregateste pentru a deveni imparat, opera avand caracter de bildungsroman.
Perspectiva narativa este la persoana a III-a, realizata de un narator omniscient, dar nu si
obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflexii, incercand sa atraga si cititorul in
desfasurarea actiunii.
Modurile de expunere ale basmului cult sunt reprezentate de imbinarea naratiunii cu dialogul si
decrierea. Naratiunea este dramatizata prin dialog, are ritm rapid, individualizarea actiunilor si a
personajelor se realizeaza prin amanunte (limbaj, gesturi,portret fizic). Dialogul are o dubla functie:
sustine evolutia actiunii si caracterizarea personajelor.
Tema basmului prezinta aventura initiatica, prin care protagonistul este supus la o serie de
incercari, la sfarsitul carora dobandeste calitatile necesare pentru un imparat. Binele si raul nu mai
sunt semne contrare, ca in basmele populare, ci forme de manifestare care se completeaza.
Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug,
muncile, demascarea raufacatorului, pedeapsa, casatoria.
Actiunea se desfasoara liniar, succesiunea secventelor este redata prin inlantuire. Timpul este
fabulos, nedeterminat, redat prin formula a fost odata ca niciodata echivalent cu timpul mitic
numit de Mircea Eliade in illo tempore. Spatiul este vag conturat, actiunea desfasurandu-se in trei
imparatii.
Formulele initiale