28.02.

2013
Drept Penal. Partea Generala
Curs 1
Formele infractiunii dupa fazele activitatii infractionale

Periaodele activitatii infractionale:

Perioada interna (psihica)

Perioada externa (de executare)

Perioada interna = atitudinea psihica fata de fapta si fata de rezultat( latura

subiectiva)
Momente:
-conceperea activitatii infractionale:
-deliberarea: argumente pro si contra, ce s-ar intampla in fiecare situatie;
-decizia sau rezolutia infractionala : raul pe care s-a gandit s ail faca il pune
in practica.

Aceste 3 momente exista in cazul tuturor infractiunilor savarsite cu intentie. Nu

exista in cazul infractiunilor savarsite din culpa sau praeter intentie.
Perioada interna poate avea si o latura externa faza oratorie. Persoana comunica
intentia sa. Uneori aceasta faza poate sa fie suficienta pentru realizarea unei alte
infractiuni( ex: amenintarea art.193)

Perioada externa intreaga manifestare exterioara, totalitatea actelor effectuate in

vederea realizarii hotararii de a savari infractiunea.
Aceasta perioada incepe cu momentul in care faptuitorul pune in executare fapta
si tine pana se produce rezultatul socialmente periculos sau pana la evolutia ultima
eventual a acestui rezultat inter criminis.
Aceasta perioada externa poate fi impartita in mai multe faze:
-faza actelor de pregatire;
-faza actelor de executare;
-faza urmarilor.

(este specifica laturii obiective).

Formele infractiunii:
Latura subiectiva se realizaeaza in intregime in momentul luarii deciziei
infractionale.
Latura obiectiva se poate realize numai in parte pentru ca:
-actul de executare a fost interrupt sau
-actul a fost parcurs in intregime, dar din diferite cause rezultatul nnu s-a produs ori
- rezultatul a suferit o amplificare deosebita.
Formele infractiunii formele pe care infractiunea le poate imbraca, in ceea ce
priveste latura obiectiva, in raport cu fazele de desfasurare a activitatii infractionale:
- Faza actelor de pregatire forma actelor preparatorii;
- Faza actelor de exectuare forma tentative;
- Faza urmarilor forma infractiunii de fapt consumat(rezultatul prevazut norma
incriminatoare) si forma infractiunii de fapt epuizat(ulterior savarsirii actului
interzis ex:infractiunea continua).
I.

Actele preparatorii

Toate acele acte prin care se pregateste savarsirea infractiunii ce constitutie

elemental material al infractiunii.
Actele de pregatire pot fi de exemplu de natura materiala(producerea sau
procurarea instrumentelor ori adaptarea lor in vederea comiterii faptelor, inlaturarea unor
obstacole), de natura morala( culegerea de date si de informatii despre conditiile in care
urmeaza sa se savarseasca fapta, atragerea de complici)
Actele de pregatire nu corespund actiunii tipice indicate in norma de incriminare.
Nu ii corespunde lui verbum regens.
Pentru a fi considerate forma a infractiunii actele de pregatire trebuie sa fie
savarsite in vederea savarsirii unei infractiunii.
Actele preparatorii nu tradeaza intentia faptuitorului de a savarsi fapta. Actele
preparatorii sunt posibile numai la infractiunile intentionate.
Regimul actelor preparatorii:

Teza incriminarii se creeaza conditiile favorabile pt savarsirea faptei, se

insereaza in antecedent cauzala a rezultatului, creand o stare de pericol pentru
valoarea sociala protejata: Nelimitate si Limitate

Teza neincriminarii actele de pregatire nu prezinta pericol social prin ele insele,
au in general caracter echivoc.
- In dreptul penal roman a fost adoptata in principal teza neincriminarii actelor de
pregatire.
- Prin exceptie:
- actele ce sunt asimilate cu tentative( act de executare art.173(2), art
189(ultim), art. 209(5).
- Infractiuni de sine statatoare : art. 285
- Actele de complicitare anterioara.

Tentativa

Punerea in executare a hotararii de a savrsi infractiunea, executare care a fost

intrerupta sau desi a fost efectuata in intregime, nu a produs rezultatul cerut de lege
pentru existent infractiunii in forma tip.
Conditii de existenta:

Hotararea faptuitoruli de a savarsi o anumita infractiune rezolutia infractionala;

Punerea in executare a ahotararii infractionale trecerea la savasirea faptei;

Executarea a fost intrerupta sau nu s-a produs rezultatul.

Punerea in executare a rezolutiei infractionale implica trecerea de la actele de

pregatire la cele de executare a faptei. Este necesara delimitare precisa a actelor de
pregatire de actele de executare.
Criterii de distinctive dintre actele de pregatire si cele de executare:

Teorii subiective
Actul de executare da in vileag rezolutia infractionala a autorului.
Teoria echivocitatii actul de pregatire este echivoc 9 nu lsa sa se intrevada
in ce scop a fost efectuat), pe cand actul de executare este univoc ( lasa sa se
vada limpede legatura sa cu infractiunea la comiterea careia faptuitorul se
decisese) Cumpararea unei chei brute constitutie un act preparator intrucat se
tradeaza intentia de a fura.
Teoriile subiective extend sfera actelor de executare pe taramul celor de
pregatire ( de ex: luarea amprentei cheii de la o casa de bani act de executare,
desi este vorba doar de un act preparator).

Teorii obiective
Intre actul preparator si cel de executare distinctia se face pe criteriul
dinamismului.

Teoria cauzalitatii inerte actele de executare sunt acelea care au primit o

orientare precisa catre valoarea sociala protejata, iar cele de pregatire nu au
primit inca o astfel de orietnare. In cazul actelor de exectuare nu mai este
nevoie si de alte acte care sa duca la realizarea actiunii ce constituie elementual
material al infr. De ex: procurarea unei subst otravitoare.

Teorii formale
Distinctia se face pe identitatea formala intre actul savarsit si actiunea
incriminate in continutul infractiunii . Daca actul savarsit coresunde lui v.r.
atunci el este un act de executare.
Teoria este de aplicare stricta restrangerea sferei actelor de executare.
Ex: Descoperirea unei persoane noaptea in curtea victimei langa hambarul cu
cereale- formal este un act de pregatire, desi este un act de executare.

Vor fi considerate acte de executare:

Introducerea mainii in buzunarul unei personae

Patrunderea intr-o incapere sau in curte cu chei false;

Fortarea usii sau efectuare unei sparturi in zidul unei magazii.

Modalitatile tentativei:
Dupa Gradul de realizare:

Tentativa intrerupta ( imperfecta)

Tentativa terminata (perfecta)

Dupa cauzele care determina neproducerea rezultatului:

Proprie mijloacele sunt proprii pt producerea rezultatului

Improprie - acestea sunt inadecvate producerii rezultatului

Tentativa relativ improprie folosirea unei cantitati prea mici de explozibil.

Este forma a infractiunii si angajeaza raspunderea penala.

!Fapta putativa fapta care are caracter penal numai in mintea faptuitorului.
Se face deosebire intre fapta putative si tentative absurd.
Fapta putative mijloace proprii producerii rezultatului periculos, dar
aceasta nu se produce din cauza inexistentei valorii sociale protejate.
In cazul tentative absurd exista valoarea sociala protejata, dar mijloacele
prin care se incearca vatamarea ei sunt absolute improprii.

Se face deosebire si intre fapta putative si tentative relative improrpie.

La fapta putative lipsa obiectului protectiei juridice este absoluta.
La tentative absolute improprie lipsa obiectului este accidental. Obiectul
protectiei juridice exista, dar nu in locul in care credea faptuitorul.
Fapta putativa perspective diferita
->

Cand exista o eroare de drept cu caracter invers.

Ex: cand se comite o fapta care fie nu a fost incriminate niciodata,

fie nu mai este incrminata la momentul savarsirii acesteia
-> In cazul in care eroarea poarta asupra unui cognitiv avand
caracter invers nu mai exista fapta putative si o tentativa
pedepsita.
Ex: descarcarea unui foc de arma asupra unei personae culcate in
pat, cu intentia de a o ucide, fara ca faptuitorul sa stie ca aceasta
era dj decedata cu putin timp inainte.

Tentative absolute improprie (absurda) : - uciderea unei persone prin vraji.

Neproducerea rezultatului (art. 20 alin 2) se poate datora : insuficientei sau

defectuozitatii mijloacelor folosite sau lipsei obiectului de la locul unde
faptuitorul credea ca se afla.
Nu va angaja raspunderea penala.

Infractiuni la care tentative nu este posibila :

Dpdv al elementului material :

- Infractiuni ce se comit prin inactiune;
- Infractiuni cu exectuare prompta ( ex:infractiuni comise prin cuvinte)
- Infractiuni de obicei ( din obisnuinta).

Dpdv subiectiv :
- Infractiuni savarsite din culpa
- Infractiuni savarsite cu intentie depasita.

Incriminarea si sanctionarea tentative ( art.21)

Incriminarea tentativei :

- incriminare limitata;
- incriminarea nelimitata ( la infractiunile la care este posibila).
In dreptul penal roman tentativa este incriminate doar in cazul in care legea prevede
expres ca tentativa se pedepseste ( incriminare limitata).
Sanctionarea tentativei :
-sistemul parificarii presupune ca tentative sa fie sanctionata intre aceleasi limite de
pedeapsa ca si infractiunea produsa.
-sistemul diversificarii pune accent pe tentative. Trebuie facuta o diferentiere. Intr-un
caz rezultatul se produce, iar in celalalt caz nu.
In dreptul penal roman limitele pedepsei pentru tentiva la infractiunea savarsita se reduc
la jumatate(sistemul diversificarii).
Cand pedeapsa este detentiunea pe viata, se va aplica pedeapsa inchisorii de la 10-25 de
ani.
Sanctionarea tentativie in cazul persoanei juridice:
In cazul pj, limitele pedepsei amenzii se reduc la jumatate. Sistemul este asemanator
sistemului ce se aplica in cazul persoanei fizice.