CONTABILITATEA BRITANIC sI RELAIILE CU FISCALIATEA

_________________________
4.1 Mediul care influenteaza contabilitatea britanica
4.2. Relatiile contabilitatii britanice cu fiscalitatea
4.1 Mediul care influenteaza contabilitatea britanica
Trasaturile de baza ale contabilitatii n Anglia sunt: simplitate si libertatea judecatii profesionale.
Britanicii au construit n imperiul lor o scoala de contabilitate anglo-saxona. Dupa ce au importat
contabilitatea n partida dubla de la maestrii italieni (cu multe secole n urma), ei au ncercat sa exporte
"cultura profesiei contabile de tip liberal" (ideea de institutionalizare a profesiei)
616b13g 51;i imaginea fidela (un concept). Acolo unde au reusit "sa
exporte" un ntreg mod de a fi si de a trai, au reusit sa se impuna si prin vectorul "contabilitate". Oricum,
ntre italieni, stapnii maiestriei contabile n Evul Mediu, si americani, se pare stapnii evolutiei
contabilitatii n acest nceput de mileniu, se ntinde o perioada relativ lunga n care britanicii sunt cei care
au facut, cel mai adesea, furtuna si timp frumos n imperiul practicilor si gndirii contabile, la nivel
mondial. Poate daca nu cumva francezii si mai ales germanii au drept de veto.
La una dintre orele adevarului, s-a semnalat n unele lucrari, a se ntelege cea a elaborarii
Directivelor a IV -a si VII-a, ca disputa contabila nu poate sa aiba un nvingator, cel putin pe terenul
european. Este drept, britanicii au reusit sa impuna "unionistilor" din continent conceptul de imagine fidela
(dar cta varietate n ntelegerea acestui concept?), gndirea contabila filtrata de actiunea principiilor
fundamentale, anexa, ca un complement de informatii, care invita producatorii de conturi la transparenta,
si rezultatul curent (mai degraba, ordinar) ca informatie-criteriu de judecare comparativa a performantelor
ntreprinderii. Dar si ei, la rndul lor, nu au plecat de la Bruxelles cu mna goala: au "transferat" n insule
mai mult respect pentru rolul statului n normalizarea contabila, respect demonstrat de noua fata (noile
versiuni) a/ale legislatiei, ceva rigoare si spirit analitic german si, poate, un pic de cartezianism francez.
Revolutia industriala britanica si-a pus n mod decisiv amprenta asupra evolutiei sistemului
contabil. Ea a urgentat dezvoltarea sectorului manufacturier si a comertului international. n acest proces
de crestere economica si-au adus contributia si cucerirea rutelor maritime, precum si existenta unei
aristocratii care a fost un factor catalizator al progresului economic.
n Anglia, cu pretul guvernarii, aristocratia va suporta cheltuielile publice cele mai grele. n timp ce
burghezul francez si folosea economia acumulata n cumpararea unei functii publice, omologul lui englez
investea n negot. Ceea ce a generat doua mentalitati si atitudini diametral opuse: nencrederea
francezului n bogatia mobiliara, n comert. n special n comertul cu bani; cultul englezului pentru tot ceea
ce deriva din comert (valori mobiliare).
Vectorul dezvoltarii economiei britanice a fost reprezentat, deci de activitatea comerciala,
activitate care a determinat, la rndul ei, ca sistemul bancar, n special "Merchant banks" (bancile
comerciale) sa opteze pentru o finantare pe termen scurt a operatiunilor de negot, n detrimentul unei
finantari pe termen lung a ntreprinderii industriale.
Industriilor nu le-a mai ramas dect sansa de a face apel la economisirea publica si, ca atare, la
finantarea pe termen lung. Este si motivul pentru care n Regatul Unit rolul Bursei (Stock Exchange) s-a
conturat mult mai devreme dect pe continent. De altfel, Londra si crease bursa nca din 1571.

Dezvoltarea generata de revolutia industriala a adus la rampa nevoia de capitaluri implicata de

finantarea marilor proiecte de infrastructura, precum canalele si caile ferate. n fata unor astfel de investitii
de o importanta greu de egalat si astazi, antreprenorii au dorit sa se asocieze pentru a-si mparti riscurile.
Fapt ce a antrenat o dezvoltare rapida a societatilor anonime, cerere exprimata de actionari.
Sub aspect juridic, la nceputul secolului al XIX-lea, n lipsa unei legi privind societatile anonime,
crearea acestora se realiza pe baza unui mandat regal sau a unui acord al Parlamentului. Regulile
contabile, daca se poate vorbi asa ceva, faceau parte din statutele societatilor.
n fata numeroaselor cereri de creare a societatilor anonime, guvernul a emis o lege (Joint Stock
Campanies Act), n 1844, care permitea nfiintarea acestora fara interventia Parlamentului.
Legea din 1844 solicita prezentarea unui bilant "full and fair" (complet si fidel), fara sa se
specifice nsa care sa fie continutul sau. De asemenea, bilantul trebuia sa fie supus controlului
actionarilor.
O alta lege (1855) mbunatatea statutul actionarilor, prin prevederea unei responsabilitati limitate
la capitalul subscris.
n 1856, printr-o a treia lege, se propuneau elementele de continut privind prezentarea bilantului,
desi, prin textele ei, ntocmirea bilantului si auditarea acestuia deveneau facultative.
A trebuit sa se astepte nca aproape o jumatate de secol, pentru ca o noua lege (Companies Act,
1900) sa impuna, din nou, obligativitatea auditarii si publicarii bilantului. Totodata, se solicita ca bilantul sa
redea o imagine adevarata si exacta (a true and correct view) referitoare la situatia financiara a
ntreprinderii.
Rezulta ca, n contextul celei de a doua jumatati a secolului trecut, s-au dezvoltat practicile si sau nascut conceptele de "comunicare a informatiilor financiare" (financial reporting) si de "buna informare
a publicului" (full and fair disclosure). Punerea de informatii la dispozitia publicului se facea n spiritul
"adevarului" si "exactitatii", ceea ce nsemna, n fapt, o imagine fidela a afacerilor diferitelor companii.
Profesia de auditor a aparut si ea la mijlocul secolului al XIX-lea, o data cu crearea de asociatii
locale, mai nti la Edinburgh si Glasgow (Scotia), apoi la Londra si Manchester (Anglia). Crearea acestor
asociatii profesionale poate fi explicata de nevoia si grija de a se asigura un serviciu de calitate. Acest
moment este si punctul de placare pentru evolutia principiilor contabile.
Originea celor 6 (astazi 5) mari societati de audit (The Big Six) se regaseste, n general, n
cabinetele create la mijlocul secolului trecut. n acea epoca, misiunea cabinetelor consta, n mod esential,
n administrarea bunurilor societatilor aflate n stare de faliment. ncepnd cu 1900, misiunea de audit
devine o functie mult mai complexa.
n concluzie se poate afirma ca marile trasaturi ale contabilitatii britanice definite n acest secol
sunt schitate practic n secolul trecut: participarea nesemnificativa a statului la reglementarea contabila,
orientarea informatiilor financiare catre nevoile marilor societati anonime, reglementarea si evolutia
principiilor contabile prin efortul unei profesii liberale puternice, necesitatea realizarii misiunilor de control
al conturilor, prin serviciile puse la dispozitie de cabinetele de audit.
n conditiile cresterii economice din prima parte a acestui secol, tehnicile contabile au continuat
sa evolueze si ele, tinnd pasul cu realitatea practica. Auditorii de renume precum Dicksee sau Leak, prin

manualele de contabilitate pe care le-au publicat, au ncercat si au reusit sa ntoarca practicii "stiinta lor".
Anii postbelici (dupa primul razboi mondial) s-au caracterizat prin numeroase dezbateri privind ntocmirea
conturilor consolidate. n anii '30, o parte din marile ntreprinderi britanice ncepusera sa publice conturi
consolidate.
Dar lipsa unei legislatii si unor norme contabile solide, ca si n alte parti ale lumii, va pune la
ndoiala credibilitatea contabilitatii. Astfel, fac pagini de istorie contabila scandalul financiar si falimentul
armatorului "Royal Mail Line". Timp de mai multi ani, societatea a publicat ca activitatea sa s-a ncheiat cu
rezultate favorabile si, de aici, ca a distribuit dividende. n mod neasteptat, fara preaviz si fara sa
semnaleze dificultatile sale, ea a dat faliment. Tribunalul a stabilit ca societatea suporta, de mai multi ani,
pierderi importante din activitatea de exploatare. n situatiile financiare, conducerea mascase aceste
pierderi, prin prezenta unor rezerve oculte. Presedintele societatii s-a explicat prin faptul ca era imposibil
ca actionarii sa cunoasca adevarul, deoarece ei aveau tendinta sa intre n panica.
Dar un rau duce, ulterior, la bine. Afacerea "Royal Mail Line" a influentat dezvoltarea
reglementarii contabile si a pus n evidenta nevoia de transparenta a informatiilor contabile pentru
actionari.
Cu toate acestea, a trebuit sa se astepte mai mult de un deceniu pentru a declansa o reforma
privind dreptul societatilor. n acest sens, n 1944 a fost constituita o comisie care a emis raportul Cohen,
n 1945.
La nceputul anilor '40, poate fi remarcata o prima tentativa a profesiei britanice pentru a stabili
directive tehnice (norme contabile). n 1942, este creat "Comitetul principiilor contabile" (Committee on
Accouting Principles) de catre organismul profesiei contabile engleze, comitet care, timp de 25 de ani, a
publicat o serie de recomandari. Cu exceptia studiilor lui Zeff ("Forging Accouting Principles n Five
Countries", stipes Publishing Illinois, 1972; sursa regasita n lucrarea "Compatabilit internationale",
Bernard Raffournier, Axel Haller, Peter Walton, 1977, pagina 168), acest comitet este cvasiabsent din
literatura contabila, fapt ce demonstreaza influenta sa destul de mica. El nu s-a interesat asupra
problemelor dificile, multumindu-se numai sa ia pozitie asupra unor probleme de rutina precum
amortizarile. Cele 12 recomandari publicate nu erau destinate dect membrilor organismului englez al
profesiei contabile si nu au avut dect o influenta extrem de limitata.
Reforma legislativa din anii '40, a avut n centrul ei Legea societatilor comerciale (Companies
Act) din 1947, nlocuita n 1948 printr-o lege a consolidarii, lege care anula toate dispozitiile precedente
referitoare la societati si care le regrupa ntr-un nou text legislativ.
Aceasta noua lege stabilea marile linii ale contabilitatii societatilor, asa cum sunt ele cunoscute
astazi.
Obligatia de a prezenta, prin conturi, a true and correct view, a fost modificata cu formula
arhicunoscuta n zilele noastre, true and fair view (imagine fidela). Schimbarea din "o imagine" n
"imagine" si, mai ales, din "correct" (corecta) n "fair" (foiala, sincera, cinstita) s-a facut sub influenta
profesiei contabile britanice, deoarece, "correct" era un cuvnt excesiv de precis pentru a reflecta
practicile de contabilitate si de audit.
Neglijat nainte de afacerea Royal Mail Line, contul de profit si pierdere a devenit o situatie
financiara esentiala, rezervele oculte au fost interzise, iar societatile-mama, obligate sa ntocmeasca
situatii consolidate. Totodata, societatile au fost impuse la furnizarea a numeroase informatii suplimentare
n anexa.

n contextul unui audit deja obligatoriu, auditorul a trebuit sa devina membru al unei asociatii
profesionale.
Dupa reforma 1947-1948, o stare de vid legislativ a prejudiciat calitatea comparabilitatii conturilor
prezentate de societatile britanice. Ca urmare a unor scandaluri financiare, publicul constata ca principiile
contabile general admise ofereau, de fapt, conducatorilor de ntreprinderi numeroase optiuni pentru
ntocmirea situatiilor financiare. Presa financiara solicita o rigoare mai mare n reglementarea contabila.
Vidul legislativ a fost practic ocupat de recomandarile publicate de organismele profesiei (n special, cel al
Angliei si arii Galilor). Fiind impuse numai membrilor acestor organisme, astfel de recomandari nu aveau
o forta de constrngere asupra ntreprinderilor.
Revendicarile publicului si presei stau la originea crearii, prin decizia comuna a organismelor
profesiei, a "Comitetului normelor contabile" (Accounting Standards Committee: ASC), n 1971.
Obiectul ASC era sa emita norme n vederea restrngerii numarului de optiuni utilizabile de catre
societati si auditori. Dar n ASC erau reprezentate numai organizatiile profesionale, membri ai comitetului
de firme fiind, de fapt asociati ai cabinetelor celor sase Mari (Big Six). Rezulta ca ASC nu avea dreptul sa
emita norme fara sa consulte asociatiile profesionale. Cum aceste norme erau putin restrictive, activitatea
ASC a fost catalogata ca lipsita de eficacitate. n pofida criticilor, organismul britanic de normalizare a
supravietuit aproape 20 de ani.
n mod concret, ntre 1971 si 1990, ASC a emis 25 de recomandari (norme) numite "Enunturi ale
practicii contabile normalizate" (Statement of Standard Accounting Practice: SSAP). nainte de a fi fost
hotarta o norma, se difuza membrilor celor sase organisme ale profesiei (si altor organisme interesate)
un "proiect de norma" (Exposure Draft: ED), scopul vadit al acestei difuzari fiind perfectionarea
proiectului.
Regatul Unit, prin intrarea n Comunitatea Europeana (1973), a luat parte la lucrarile directivelor
europene. n mod cert, lucrarile au avut darul sa aduca o serie de schimbari n dreptul contabil britanic. n
ceea ce priveste dreptul societatilor, acesta a fost puternic marcat de adoptarea Directivei a IV-a n 1982.
n contextul lucrarilor, britanicii s-au "batut" sa impuna conceptul de imagine fidela, s-au "ngrijorat" de
forma detaliata a contului de profit si pierdere. nainte de includerea directivei n legislatie si aplicarea
acesteia, ntreprinderile dadeau putine detalii referitoare la cheltuieli. Legea din 1982 a lasat
ntreprinderilor britanice sa aleaga ntre un model de cont de profit si pierdere cu o clasificare a
cheltuielilor dupa natura si un altul, cu o clasificare dupa destinatie. Majoritatea ntreprinderilor au
continuat sa prezinte contul de profit si pierdere cu o repartizare a cheltuielilor dupa destinatie.
n 1985, guvernul britanic a promulgat o noua lege asupra societatilor (Companies Act 1985),
ramasa n vigoare si astazi. Datorita integrarii prevederilor Directivei a IV-a, Companies Act 1985 a adus
schimbari importante n prezentarea normalizata a conturilor individuale ale societatilor de capital,
precum si modalitatile de depunere a acestora la "Registrul societatilor" (Registrar of companies).
Totusi, contributia legiuitorului britanic la reglementarea contabila este destul de modesta fata de
situatia partenerilor europeni, att n privinta naturii, ct si a cmpului de aplicare a textelor reglementare.
Att produsele legiuitorului - textele din Companies Act, ct si cele ale profesiei (normele contabile) se
situeaza la nivelul principiilor de baza, trasndu-se doar liniile directoare care trebuie urmate de societati
n opera de ntocmire a situatiilor financiare.
n comparatie cu unele tari ale Europei continentale (n primul rnd, Franta), normalizarea
contabila nu face apel la un plan de conturi, scheme obligatorii de nregistrari si de tinere a jurnalelor si

registrelor contabile. n Regatul Unit centrul de greutate este nsa societatea comerciala care trebuie sa-si
instaleze o organizare a contabilitatii, de natura sa-i permita satisfacerea obligatiilor prevazute n
Companies Act, n materie de ntocmire si de publicare a conturilor anuale.
n economia britanica, sunt cunoscute si recunoscute urmatoarele tipuri de ntreprinderi:

Public Limited Company (PLC) = societate pe actiuni (societate care face apel la
economisirea publica).

Private Limited Company (Ltd) = societate cu responsabilitate limitata (societate care nu face
apel la economisirea publica).

Partnership = societate n participatie (societate de persoane, comparabila cu societatea n

nume colectiv).

Sole trader = antreprenor individual.

Branch of a foreign undertaking = sucursala a unei ntreprinderi straine.

Dispozitiile legii societatilor comerciale se aplica numai societatilor de capitaluri, recunoscute de

dreptul britanic prin abrevierile: PLC si Ltd.
Companies Act 1985 era o lege "de consolidare": ea a integrat la legea consolidarii 1948 toate
legile societatilor comerciale deja votate. Totusi, Companies Act 1985 a fost modificata n 1989, o data cu
adoptarea Directivei a VII-a.
n materie de prezentare a conturilor anuale, Legea societatilor comerciale mpune societatilor de
capitaluri (PLC si Ltd) sa prezinte actionarilor:

Un bilant (balance sheet).

Un cont de profit si pierdere (profit and loss account).

O anexa (notes).

n tarile anglo-saxone, reglementarea contabila a fost elaborata pentru societatile mari. Nici pna
n zilele noastre nu s-au emis reguli contabile pentru comertul individual, artizanat (micii mestesugari) si
societati civile.
n mod evident, o societate cotata n bursa este mult mai riguroasa cu ntocmirea conturilor sale
anuale deoarece utilizatorii unei astfel de societati sunt mai exigenti n privinta transparentei informatiilor
contabile. Nevoia de a rezuma informarea financiara, astfel nct ea sa se regaseasca ntr-un raport de
marime acceptabila, trimis proprietarilor si furnizorilor de capitaluri, pare sa fie singura limita a
transparentei. ntr-un sistem de informare financiara bursiera, societatile cotate si prezinta prin rapoarte
faptele lasnd investitorii sau consilierii lor sa decida asupra modului n care aceste fapte trebuie sa
influenteze cotele titlurilor si, de aici, cum sa-si aloce resursele.
n lumea anglo-saxona, ca de altfel n toate mediile bursiere, o societate cotata are tot interesul
sa publice informatii financiare ct mai complete, care sa privilegieze redarea situatiei economice, n
detrimentul "aparentei juridice". Ea va avea tendinta sa puna n aplicare acele politici contabile care

conduc la cresterea beneficiului si a valorii activului sau. Dimpotriva, ntr-un mediu financiar predominant
bancar., contabilitatea va privilegia secretul profesional si protectia creditorilor, de unde si tendinta de a
subevalua beneficiul ntreprinderii si activul sau.
n general, investitorii se asteapta ca n fiecare an beneficiul unei ntreprinderi sa creasca. Spre o
astfel de imagine "concura" si conducatorii ntreprinderii cotate, care, cel mai adesea, ncheie contracte
de munca prin care remunerarea lor este legata de performanta acesteia (rentabilitatea) si/sau de
cresterea cotei actiunilor.
4.2. Relatiile contabilitatii cu fiscalitatea
Spre deosebire de un specialist din Europa continentala, care, pentru a stapnii contabilitatea,
are nevoie de un sistem complex de cunostinte fiscale, n Regatul Unit, ntelegerea contabilitatii nu
impune cunoasterea fiscalitatii.
n pofida prejudiciului fiscal, o ntreprindere britanica are interesul sa maximizeze beneficiul
sau. Afirmam, n general, ca determinarea beneficiului impozabil n tarile anglo-saxone este
independenta de conturile sociale si, de aici, ca nu exista o stare conflictuala ntre preocuparea de a
satisface cerintele investitorilor (altfel spus, piata financiara) si dorinta de a minimiza impozitul. Realitatea
este nsa mai complexa. Ceea ce este cert este faptul ca nregistrarile contabile nu sunt determinate
pentru calculul beneficiului fiscal (taxable profit). Spre deosebire de o tara ca Franta (sau Romnia), o
cheltuiala poate sa fie deductibila fiscal fara ca ea sa fie contabilizata. n vederea determinarii rezultatului
impozabil, amortizarile (deprecierea) sunt calculate pe baza duratelor de viata admise de autoritatile
fiscale, indiferent care sunt cele utilizate n contabilitate. Orice diferenta ntre contabilitate si documentatia
fiscala trebuie sa fie justificata.
Modul de rezolvare a problemelor fiscale depinde adesea si de cultura de ntreprindere. Unele
ntreprinderi controleaza ndeaproape fiscalitatea, n vederea diminuarii impozitului pe profit, altele
considera ca, indiferent ce s-ar face, cheltuiala fiscala este necontrolabila si inevitabila, n sfrsit, nu
putini autori considera ca motivele de ordin fiscal stau nu numai la baza alegerii metodelor contabile, ci si
la baza structurarii grupului: mpartirea activitatilor ntre filiale sau plasarea de societati n strainatate.
Regatul Unit este prima tara industrializata care a ntreprins, nca din 1979, un amplu proces de
reforme fiscale, fenomen care, dupa aceea, s-a raspndit si dezvoltat n ntreaga lume. Autoritatea n
materie fiscala apartine Ministerului Finantelor (Treasury). Cotele de impunere si tot ceea ce se leaga de
acestea sunt fixate, n fiecare an, prin Legea finantelor (Finance Act). n fiecare an, n noiembrie, ministrul
finantelor si anunta intentiile n Parlament. Dat fiind faptul ca guvernul detine, n general, majoritatea n
Parlament, propunerile ministrului trec, cel mai adesea, fara amendamente majore.
Beneficiul impozabil este determinat plecnd de la rezultatul contabil, calculat conform
principiilor contabile general admise si corectat printr-un numar de ajustari impuse de legea fiscala. Spre
deosebire de unele tari ale Europei continentale (de exemplu, Franta), ajustarile au un impact foarte
important asupra rezultatului fiscal, pentru ca ele vizeaza, n special, amortizarile. Aceasta trebuie sa fie
reintegrate pentru determinarea rezultatului fiscal si nlocuite cu deducerile pentru investitii (Capital
Allowances) prevazute de lege. Pna la o data recenta, dupa cum remarcam anterior, din cauza
caracterului foarte "generos" al unor deduceri (vezi amortizarile), beneficiul impozabil al majoritatii
societatilor era mult mai mic dect beneficiul contabil. n consecinta, societatile puteau sa distribuie
dividende, fiind, totusi, din punct de vedere fiscal, deficitare.

Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mica ntre costul de revenire si pretul pietei. n
masura n care identificarea materialelor, produselor sau marfurilor n stoc este posibila, ntreprinderile
pot sa utilizeze metoda FIFO. n schimb, metoda LIFO nu este admisa.
De regula, toate platile sunt deductibile n masura n care ele au caracter de cheltuieli generale
si nu de plati de capital. De asemenea, pentru a fi deduse, ele trebuie sa fi fost angajate n totalitate si n
mod exclusiv pentru nevoile activitatii. Cheltuielile de receptie si cadourile (cu exceptia cadourilor de
valoare mica si cu caracter publicitar) nu sunt deductibile.
Amortizarile contabile trebuie sa fie reintegrate pentru determinarea beneficiului impozabil. Ele
sunt nlocuite prin deducerile fiscale pentru investitii. Pna n 1984, pentru instalatiile si echipamentele
noi, societatile britanice puteau sa beneficieze de o deducere fiscala a investitiilor, n proportie de 100%.
Pe baza unui principiu, care a inspirat de asemenea pe americani n cadrul reformei fiscale din 1986,
guvernul britanic a suprimat n mod progresiv acest ajutor considerabil, reducnd totodata cota de impozit
pe profit. Totusi, pentru a ncuraja investitiile, a fost acordat, temporar, dreptul la o cheltuiala initiala (cu
amortizarile) de 40%, pentru achizitiile de masini, utilaje si instalatii noi, efectuate nainte de 31 octombrie
1993.
Legea finantelor determina ce active sunt amortizabile si la ce cote. ntreprinderile aleg, deci,
metodele de evaluare si de amortizare a acestor active, fara sa fie preocupate de minimizarea
impozitului. Considerate a fi amortizabile n conformitate cu principiile contabile general admise, unele
active imobilizate (precum birourile si magazinele cu amanuntul) nu sunt amortizabile din punct de vedere
fiscal.
Spre deosebire de Franta, cotele de amortizare sunt fixate de lege, fara referire la durata
normala de utilizare.
Cotele de amortizare fiscale sunt, n general, de 4% (metoda lineara), pentru cladiri industriale
si de 25% (metoda degresiva), pentru alte active industriale, vehicule etc.
Un aspect un pic ciudat n fiscalitatea britanica este ca, n caz de cesiune, un activ continua sa
fie amortizat din punct de vedere fiscal si ca amortizarile nu sunt ajustate n functie de pretul de cesiune.
Masinile, utilajele si instalatiile fac obiectul unei amortizari initiale (anul de achizitie) de 25% sub rezerva unui regim temporar, soldul urmnd sa fie amortizat, conform metodei degresive, utiliznd
aceeasi cota.
n principiu, elementele de activ nu sunt amortizate individual, ci n mod global (pool). Totusi,
elementele de activ a caror durata de viata este scurta pot sa fie excluse din grup (pool) si sa fie
amortizate n mod individual.
Elementele de activ imobilizat, utilizate pentru activitatea de cercetare stiintifica, beneficiaza de
o deducere fiscala de 100% nca din anul achizitionarii lor.
n Regatul Unit, exista o ntreaga jurisprudenta referitoare la distinctia ntre "cheltuieli de
modernizare", care trebuie sa fie adaugate la valoarea activului imobilizat (deci, sa fie capitalizate), si
"cheltuielile de ntretinere", care sunt suportate din rezultate.
Brevetele si elementele know-how beneficiaza de o amortizare degresiva de 25%.

Bunuri neamortizabile din punct de vedere fiscal: fondul de comert, marcile de fabrica,
terenurile imobilelor cu utilizare neindustriala precum imobilele ce reprezinta birouri si magazine.
Provizioanele generale (de exemplu, n numele unei posibile nencasari a unei fractiuni din
creante) nu sunt deductibile. De fapt, numai provizioanele specificate (de exemplu, cele referitoare la
creantele realmente dubioase, ct si cele care corespund datoriilor deja nascute n cursul exercitiului)
sunt deductibile din punct de vedere fiscal.
Factorul determinant pentru Administratia fiscala (Inland Revenue) este precizia cu care poate
sa fie calculata marimea provizionului.
Spre deosebire de Franta, cheltuielile sau pierderile probabile nu pot sa faca obiectul
provizioanelor fiscal deductibile.
Pierderile pot sa fie imputate asupra plusurilor de valoare ale exercitiului sau asupra profiturilor
si plusurilor de valoare aferente ultimelor trei exercitii (cu exceptia celui curent).
De asemenea, pierderile pot sa fie reportate asupra beneficiilor exercitiilor ulterioare, fara a se
limita durata imputarii, cu conditia ca ele sa provina din aceeasi activitate.n sfrsit, pierderile pot sa fie
transferate altor societati din grup pentru a fi imputate asupra plusurilor de valoare aferente acestora, n
timpul aceluiasi exercitiu.
Beneficiul impozabil se calculeaza, n mod normal, plecnd de la rezultatul ce revine
actionarilor si practicnd urmatoarele ajustari:
(+):

amortizarile contabile
provizioanele cu caracter general
alte cheltuieli nedeductibile

(-):

amortizarile fiscale

beneficiul impozabil

n cazul grupurilor de societati, trebuie remarcat ca impozitul se calculeaza pe o baza

individuala (la nivelul fiecarei societati), dar o "abatere la nivel de grup" (group relief) permite societatilormama sa deduca pierderile unei filiale din beneficiile realizate de o alta societate a grupului, pentru
acelasi an.
Se accepta sa se caute la nceputul secolului al XIX-lea originile profesiei contabile britanice, desi
asupra acestui subiect planeaza o stare de confuzie, mai ales daca se are n vedere munca pe care o
realiza (trebuie sa o realizeze) un contabil profesionist. Unii autori estimeaza ca ncasarea chiriilor a
constituit una dintre primele activitati ale profesiei britanice si ca o parte dintre contabilii independenti
erau de fapt "agenti financiari".
Dupa cum am remarcat anterior, auditorii au creat primele asociatii profesionale. Initial, era vorba
despre auditori, care si exercitau profesia n acelasi oras, n special la Edinburgh (1854) sau Glasgow
(1855). Pentru a-si pastra reputatia fata de clientela, asociatia nu trebuia sa cuprinda dect auditori

competenti. De asemenea, ea trebuia sa elaboreze o deontologie, sa-si prezinte tehnicile contabile

utilizate etc.
Deci, asociatiile profesionale au ncercat, nca de la nceput, sa dea profesiei o imagine de
organizare si de coerenta.
Accesul n asociatii era foarte dificil. Pna n anii '60, pentru a deveni membru al unei asociatii,
trebuia sa se plateasca un cabinet pentru a fi angajat ca ucenic, pe o perioada de cinci ani, dupa care, n
conditiile reusitei la examenele profesionale, cel care trecuse prin toate aceste furci caudine devenea
membru. Aceste exigente au atras dupa sine un revers al medaliei, crearea unor asociatii ale celor
"exclusi". De aici, n a doua jumatate a secolului trecut si nceputul secolului al XX-lea se constata o dubla
evolutie: pe de o parte, gruparea micilor asociatii pentru a crea organizatii nationale; pe de alta parte,
proliferarea unor asociatii ale caror interese si reguli erau diferite. Astazi, n Regatul Unit nfiinteaza sase
organizatii profesionale, care numara peste 200.000 de membri.
Profesia contabila joaca un rol foarte important n viata economica: un rol consultativ pe lnga
guvern, n ceea ce priveste legislatia si regulile fiscale si contabile; un rol major n normalizarea contabila
chiar daca exista, din 1990, un organism independent de normalizare contabila; un rol de normalizare a
profesiei (formare, deontologie, exercitiul acesteia).
Spre deosebire de alte tari (de exemplu, Franta) n care, prin definitie, expertii contabili trebuie
sa-si exercite profesia n cabinete, abandonarea profesiei liberale atragnd dupa sine imposibilitatea de a
conserva titlul de expert contabil, expertii britanici pot exercita profesia fie n unitatile economice, fie
liberal.
Pe lnga cele 4 organizatii evocate anterior, n Regatul Unit nfiinteaza alte doua organizatii specializate:

Institutul contabililor de gestiune (Charted Institute of Management Accountans: CIMA),

care numara aproximativ 35.000 de membri. Contabilii de gestiune sunt vizati, n
principal, pentru rezolvarea problemelor implicate de controlul bugetar, calculul si analiza
costurilor, precum si contabilitatea previzionala si gestiunea trezoreriei. Se deduce ca ei
lucreaza n cadrul ntreprinderilor.

Un institut ai carui membri (aproximativ 12.000) sunt specializati n auditarea sectorului

public (Charted Institute of Public Finance and Accountancy: CIPFA). Ei presteaza foarte
adesea servicii n beneficiul guvernului si municipalitatilor. Altfel spus, membrii acestui
"institut" vegheaza la buna administrare a fondurilor publice, la ncasarea impozitelor
locale si n tot ce tine, n general, de contabilitatea publica.

http://www.studentiromaniuk.co.uk/apps/blog/categories/show/1549452-utile

CAUTAM MESERIAS
in renovari interioare (refurbishment-toate aspectele),sa lucreze cu labour (handyman)
si singur.
acte si experienta obligatorii.
in pret sau la zi depinde de lucrare.

va rog trimiteti scurta descrire cu experienta dvs la:

hire4alb@gmail.com
CONTACT DETAILS
HIRE4ALB@GMAIL.COM

OFER DE MUNCA PENTRU RIGHIPSARI

over de munca pentru righipsari fixeri. este nevoie doar de persoane cu scule experienta in
domeniu cscs card plasticu. de munca am permanent. salariu e de 100-150 depinde de
experienta. prioritate persoanelor care vorbesc engleza si au transport propriu.

CONTACT DETAILS
ALEX
07424279040
E139PS
LONDON
EMAIL THIS PERSON / TRIMITE UN RASPUNS

ANGAJAM MECANIC AUTO

angajam mecanic auto cu experienta; cunoasterea limbii engleze ar fi un avantaj dar nu
obligatorie. lucram pe o gama larga marci vehicole si suntem situati in nordul londrei.
oferim seriozitate,cerem seriozitate. va asteptam la 078 24392766.multumim.
CONTACT DETAILS
FLORENTINA
07824392766
HA72DX
NEASDEN