Tismana.

jpg
Sfntul Nicodim, personalitate de seam\ `n istoria monahismului romnesc
Primele m\rturii isihaste `n Oltenia
Pe p\mnt romnesc, monahismul este atestat `ncepnd cu secolele IV-VI dup\ Hristos. C\lug\rii sci]i [i
unii monahi martiriza]i `n p\r]ile Buz\ului `n anul 372 argumenteaz\ temeinic afirma]ia de mai sus. ~n
Oltenia r\mn `ns\ mai mult dect pilduitoare ctitoriile, `nsemn\rile [i via]a Sfntului Nicodim de la
Tismana, p\rintele isihasmului romnesc.
~n secolul al X-lea sau poate mai `nainte a luat fiin]\ a[ez\mntul monahal de la Basarabi Murtfatlar.
~n Banat, curnd dup\ anul 1000, voievodul Ahtum a `n\l]at M\n\stirea ortodox\ Sfntul Ioan
Botez\torul de la Morisena Cenad. ~n secolul um\tor, lng\ Arad, a luat fiin]\ mn\stirea Hodo[
Bodrog. Cu toate acestea, pn\ la ridicarea primelor m\n\stiri cu via]\ de ob[te, s-a preferat practicarea
ascentismului `n pe[teri, chilii retrase [i, `n general, `n locuri ct mai ascunse de lume.
Primele m\rturii isihaste pe p\mntul Olteniei
Chiar [i atunci cnd c\lug\rii au construit a[ez\minte mai mari, cum s-a `ntmplat `n secolele VIXIII, la
ridicarea l\ca[urilor au fost folosite materiale slabe care nu au rezistat timpului: lemn [i lut, a[a `nct
marea lor majoritate au disp\rut complet [i azi nu se mai [tie unde au fiin]at. Au r\mas `ns\ cteva astfel
de urme, spre exemplu, `n anul 1928, `n urma s\p\turilor arheologice de la ruinele Vodi]ei, s-au g\sit,
temeliile unei alte biserici mai vechi, despre care s-a afirmat c\ ar fi fost zidit\ pe vremea voievodului
Litovoi (mort `n 1273).
Foarte aproape de Vodi]a, istoria ofer\ o alt\ m\rturie de m\rturisire a credin]ei ortodoxe pe aceste
meleaguri. Astfel, la `nfiin]area Mitropoliei de la Vicina, `n 1249-1250, leg\tur\ dintre Grigore Sinaitul [i
voievodul Nicolae Alexandru (1352-1364), este men]ionat\ apari]ia unui arhimandrit, Basea, ca proprietar
al unei mori la Bistri]a. Pe aceasta Calinichia, mama lui Mircea o d\ruie[te Tismanei (toponimia `ns\[i:
Poiana C\lug\ri]ii, C\lug\rul, C\lug\reni, C\lug\rei, Valea C\lug\rilor, Valea C\lug\reasc\, C\lug\ri]a,
C\lug\ri]ele, C\lug\ra, C\lug\reasca, C\lug\reasa, Pustnicul, Sihastrul, Sih\striile, Chilia, M\n\stioara,
M\n\stirea, Schitu, etc.). Faptul c\ mitropolitul Iachint, adus de la Vicina, `n 1359, `[i stabile[te re[edin]a
`n m\n\stirea de la Arge[ (existent\ deci) [i `ndemnul Patriarhiei de Constantinopol care cerea ca to]i
clericii din aceea ]ar\ (Valachia) [i to]i cei sfin]i]i c\lug\ri [i laici s\ asculte de noul ierarh este `nc\ o
dovad\ c\ pe p\mntul romnesc cre[tinismul nu fost nicicnd lipsit de expresia sa ascetic\
monahismul. Cel care va reu[i, prin activitatea sa, s\ ridice `ns\ pe o nou\ treapt\ monahismul romnesc
este Sfntul Nicodim de la Tismana.
Sfntul Nicodim, `ntemeietor al monahismului romnesc
Socotit de majoritatea cercet\torilor drept una din marile personalit\]i ale Orientului Ortodox, Sfntul
Nicodim r\mne [i ast\zi, la mai bine de [ase secole de la mutarea sa la ceruri, prea pu]in cunoscut.
Despre via]a sa se emit `nc\ ipoteze, se face apel la logic\, se `ncearc\ g\sirea de noi argumente care s\
sus]in\ o p\rere sau alta. Totul, din cauza lipsei informa]iilor privitoare la originea, copil\ria [i tinere]ea
lui, ca de altfel asupra `ntregii sale vie]i de pn\ la venirea sa `n }ara Romnesc\, dar [i dup\ acest
moment. Aceast\ lips\ de informa]ii este [i motivul pentru care rolul [i contribu]ia sa `n dezvoltarea
monahismului romnesc au fost, `n secolul trecut, fie exagerate, fie trecute mult prea u[or cu vederea.
~n ceea ce prive[te exager\rile, consemn\m faptul c\, la `nceputul secolului trecut, cei mai mul]i istorici `l
socoteau pe Popa Nicodim drept `ntemeietor [i organizator al monahismului romnesc. ~n fapt,
confuzia a ap\rut datorit\ public\rii la Berlin, `n anul 1888, a unei lucr\ri, sub semn\tura lui Ilarion
Ruvara], lucrare prin care se afirma c\ Popa Nicodim ar fi fost primul `ntemeietor de m\n\stiri `n }ara
Romneasc\. Un an mai trziu, D. Iagici sus]inea aceea[i ipotez\ `ntr-un studiu publicat `n revista
Biserica Ortodox\ Romn\. Aceast\ idee a fost ulterior preluat\ [i de Al. {tefulescu (`n lucrarea
M\n\stirea Tismana), care a re]inut [i a amplificat numai ideea de fondator, `ntemeietor [i organizator.

Lui i-au urmat [i al]i cercet\tori C. Diaconovici, P. P. Panaitescu, Duiliu Marcu, George Russu, [.a., care
au dezvoltat aceea[i idee. S-a ajuns astfel la men]inerea unei st\ri de confuzie d\un\toare studierii
trecutului Bisericii Romne[ti.
Odat\ cu trecerea timpului, cercert\rile istoricilor au f\cut lumin\, fiind evident faptul c\ o via]\ monahal\
a existat `n ]ara noastr\ cu mult `nainte de venirea pe aceste meleaguri a Sfntului Nicodim. S-a mers
`ns\ prea departe. Polemica a f\cut ca mul]i speciali[ti `n domeniu s\ `l considere doar reorganizator al
vie]ii monahale, refuzndu-i calitatea de ctitor al acestei laturi esen]iale a ortodoxiei romne[ti [i nu
numai monahismul, ducnd deci discu]ia `ntr-un alt plan, r\spndind iar\[i confuzie. Dincolo de toate,
r\mn `ns\ pilduitoare via]a [i activitatea acestui b\rbat cu via]\ sfnt\ care str\lucea ca un luceaf\r prin
virtu]ile sale, ca pov\]uitor sufletesc [i egumen, altoind cu adev\rat ortodoxia romneasc\ `n aspectul ei:
teologic, istoric, cultural [i duhovnicesc.
Pr. lect. dr. Sergiu Popescu