Sunteți pe pagina 1din 42

Raport intermediar asupra activitatii de teren in anul 2006

in cadrul proiectului GEF-UNDP nr. 47111


Antoneta Seghedi
Zonele cercetate au cuprins jumatatea nordica a PNMM, si anume Culmea Pricopanului din Dealul Cheia
in nord pana la comuna Greci, in sud si Muntii Macinului intre dealul Chitlau la nord si paralela localitatii
Nifon la sud. Deoarece aceasta zona a fost obiectul cartarilor geologice anterioare la scara 1:25.000, cartari
pe baza caror a fost elaborata harta geologica la scara 1.50.000, metodologia de lucru a constat din
revizuiri geologice la scara 1:25.000 si 1.10.000 pentru perimetrele care constituie rezervatii sau
monumente naturale geologice sau mixte. Cercetarile de teren au fost efectuate in perioada 15-25 august
2006, si au continuat in perioada urmatoare cu activitati de laborator(realizarea hartii geologice si studiul
sectiunilor subtiri). Echipa de lucru a fost constituita din trei cercetatori, si anume un specialist in
petrologie magmatica, metamorfica si structurala (dr. Antoneta Seghedi), un sedimentolog (dr. Gheorghe
Oaie) si un vulcanolog (dr. Alexandrina Fulop).
Cadrul geologic si structural
Din punct de vedere geologic, Parcul National Muntii Macinului se situeaza in orogenul norddobrogean, orogen care constituie o zon deformat chimeric (Mrazec, 1911, Murgoci, 1914), situat n
forlandul carpatic ntre platformele Moesic i Scitic (Dumitrescu, Sndulescu, 1968, 1970). Delimitat
tectonic de fracturile crustale Sfntu Gheorghe i Peceneaga-Camena, orogenul nord-dobrogean se
alungete 140 km pe direcia NW-SE, cu o lime de la 40 km n est i sub 10 km n NW. O important
fractur cu orientare N-S, aproximativ paralel cu cursul Dunrii ntre Clrai i Galai (Gavt et al.,
1967), separ orogenul nord-dobrogean n dou compartimente tectonice majore: Dobrogea de Nord i
Promontoriul nord-dobrogean. Dobrogea de Nord reprezint zona de aflorare a orogenului, n timp ce
Promontoriul nord-dobrogean constituie o creast ngropat, ce se afund la adncimi din ce n ce mai mari
sub sedimentele neogene ale Depresiunii Getice i ale pnzelor Carpailor Orientali.
Fundamentul hercinic afloreaza n special in partea vestica a Dobrogei de Nord (zona Mcin), fiind
puternic ridicat pe falii de incalecare chimerice la unghi mare. n zona Tulcea fundamentul apare in
principal in zona axiala a doua cute chimerice cu orientare aproximativ E-W, si anume anticlinalul
Mahmudia la nord si anticlinalul Somova (Rediu) la sud. Contactul dintre zona Macin si zona Tulcea are
loc de-a lungul fracturii Luncavita-Consul, o falie inversa la unghi mare, de-a lungul careia roci granitoide
si metamorfite de Boclugea ale fundamentului pre-triasic incaleca spre est depozitele triasice ale
Formatiunilor de Somova, Niculiel si Alba.
Fundamentul depozitelor mezozoice din unitatea de Mcin const din formatiuni metamorfice
(seriile de Orliga, Megina, Boclugea si Gnaisele de Megina), depozite paleozoice anchimetamorfice
(Formatiunile de Cerna, Bujoare si Carapelit) si roci granitoide si filoniene paleozoice (fig 2, 3).
Fundamentul pre-triasic este strbtut de o suit de dyke-uri de bazalte si riolite, reprezentnd un
magmatism bimodal legat de miscrile extensionale de la nceputul riftogenezei triasice.
Diversitatea geologica
Desi ocupa o suprafata relativ restransa, Parcul National Muntii Macinului prezinta mare o
diversitate geologica, datorita unei constitutii litologice extrem de variate si unei structuri complexe,
reprezentand rezultatul insumat al etapelor tectonice hercinica si alpina timpurie (chimerica). In cuprinsul
Parcului afloreaza sisturi cristaline cu metamorfism de grad mediu sau scazut (amfibolite, micasisturi,
metariolite si metatufuri acide, cuartite, filite, etc.), formatiuni paleozoice cu metamorfism incipient (peste
care se suprapun fenomene de cornificare si local skarnificare sub influenta magmatismului plutonic
hercinic), precum si o larga varietate de roci magmatice intruzive sau efuzive formate in cicluri orogenice
diferite hercinic si alpin timpuriu: granite, granodiorite, diorite, gabbrouri, riolite, tufuri sudate
ignimbrite si tufuri de cadere, dykeuri de riolite si bazalte sau dolerite; la acestea se adauga tipuri variate
de corneene si skarne, roci formate prin metamorfism de contact termic si metasomatic al rocilor
sedimentare sau metamorfice, sub influenta temperaturii corpurilor granitoide intruse in ele.

Structurile hercinice ale formatiunilor sedimentare paleozoice, in parte obliterate de deformarile mai noi,
mai pot fi recunoscute in diferitele unitati structurale chimerice. Tectonica hercinica in panze de sariaj, care
a transportat sisturile cristaline peste formatiunile paleozoice cu metamorfism incipient, poate fi
reconstituita in cadrul unitatilor alpine timpurii, care reprezinta cute-solz marginite de incalecari la unghi
mare. Relieful si peisajul geomorfologic sunt controlate atat litologic, cat si tectonic, ceeace subliniaza
importanta rolului geodiversitatii in cadrul acestui parc, care reprezinta, de altfel, un laborator in aer liber
pentru studiul proceselor geologice.

Fig. 2. Coloane litologice ale formatiunilor din unitatea de Macin

Formatiuni paleozoice
Depozitele paleozoice alcatuiesc doua centuri de ardezii (slate belt) alungite pe directia NW-SE.
Fasia mai lata, estic, const predominant din depozite clastice ale Formatiunii de Carapelit; iviri restranse
de depozite siluriene apar n dealurile Pietrele Albe din zona Megina si n dealul Cracanelor din
Promontoriul Bugeac. Fasia vestic, cu latimea maxima de 2,5 km n dealurile Priopcea si Bujoare,
afloreaza n principal n dealurile Priopcea-Muchea Lunga-Bujoare, Chior Tepe, Dlchi Bair si Petre
Cerdak. Iviri izolate, de mici dimensiuni, apar spre SE pe valea Giubelei (Atmagea), pe valea Atmagea, la
Carjelari si Camena, iar spre NW, la Pietrele Raioase, Iglita, insula Blasova, Carcaliu, Cheia si Vitelaru. n
cadrul acestei fasii afloreaza n principal Formatiunile de Cerna si de Bujoare, si, subordonat, Formatiunea
de Carapelit. Depozitele paleozoice au suferit un metamorfism regional hercinic de grad foarte scazut
(anchimetamorfism). Metamorfismul este caracterizat prin prezenta asociatiei mineralogice illit + clorit n
roci pelitice, iar n partea vestica a zonei Macin indicii de cristalinitate a illitului indica cresterea
progresiva spre est a gradului de metamorfism.
Formatiunea de Cerna Succesiunea Formatiunii de Cerna, cel mai bine deschisa pe versantii vestici
ai dealurilor Priopcea si Dalchi Bair, cuprinde un orizont inferior de calcare negre-cenusii, cu pirita si un
orizont superior de ardezii cenusii; calcarele contin o intercalatie de silicolite negre n Curt Bair, iar
ardeziile din Chior Tepe, Ormangic Bair, Pepiniera si de pe versantul vestic al Priopcei, la est de soseaua
Mcin-Cerna, prezinta intercalatii de gresii cuartoase-muscovitice si calcare cafenii galbui cu rare resturi
organice, traversate si de forajul 70.307-Cerna.
Cutarea stransa a depozitelor, cu cute de flanc si cute cu dublu plonj, nu permite aprecierea grosimii
reale a termenilor. Studiul petrografic, corelat cu datele litologice, sugereaza c Formatiunea de Cerna
reprezinta depozite pelagice sau hemipelagice; nivelele subtiri de calcare cu bioclaste de crinoide provin
din biomicrite depuse n ape mai putin adanci, iar orizontul de calcare negre, bogate n pirita si substanta
organica, s-a format intr-un mediu euxinic. Intercalatiile de gresii si siltite indica aporturi terigene
episodice datorate furtunilor (tempestite).
Formatiunea de Cerna a fost atribuita Silurianului pe baza unor resturi de macrofauna (Simionescu,
1924; Mirut, Mirut, 1962). Contactul estic cu metamorfitele seriei de Boclugea este tectonic n
dealurile Priopcea si Dalchi Bair. Limita vestic, cu depozitele Devonian inferioare ale Formatiunii de
Bujoare, este marcata de aparitia conodontului Icriodus woschmiedti, n calcarele cafenii intercalate n
ardeziile de pe versantul vestic al Priopcei. Prin urmare, limita dintre cele doua formatiuni se afla n
cuprinsul orizontului de ardezii si este imposibil de trasat n absenta unor profile biostratigrafice continui,
corelate cu datele structurale.
Formatiunea de Bujoare Devonianul zonei Mcin se dezvolt n facies renan. Principalele tipuri
litologice au fost grupate n doi termeni ai Devonianului inferior, reprezentand Geddinianul si
Coblenzianul. Geddinianul cuprinde un orizont de calcare albe si cenusii, mai mult sau mai putin
recristalizate, dispus peste o succesiune de gresii cuartitice n alternanta cu ardezii cenusii si calcare
maronii crinoidale, ce contin conodontul Icriodus woschmidti. Coblenzianul este alcatuit dintr-o
succesiune de strate discontinui de gresii cuartitice, ardezii negre, gresii calcaroase si calcare crinoidale.
Varsta coblenziana rezulta din prezenta unei faune dominate de brachiopode, semnalata prima oara de
Cadere si Simionescu (1907).
Desi cornificate, depozitele din dealul Bujorul Bulgaresc contin o bogata fauna de branchiopode,
crinoide si tentaculiti, n care trilobitii, coralii, briozoarele si ostracodele sunt subordonate (Iordan, 1974).
Fauna formeaza frecvent lumasele si indic un mediu bentonic de self deschis. Faciesul depozitelor
devoniene corelat cu caracterele petrografice ale gresiilor intercalate, sugereaza deasemenea depozite
marine de apa putin adanca.
Formatiunea de Carapelit Formatiunea de Carapelit cuprinde depozite continentale discordante pe
fundamentul hercinic, ce remaniaza granite si roci metamorfice. Principalele asociatii litofaciale ale
Formatiunii de Carapelit cuprind: depozite cenusii aluviale, depozite rosii (facies de red-bed) - Gresia rosie
de Martina; faciesul vulcano-sedimentar. Faciesurile sunt partial izocrone.
Depozitele cenusii aluviale cuprind succesiuni grosiere de con aluvial (dominate de conglomerate) si
succesiuni de cmpie aluvial (gresii-siltite) (Seghedi, Oaie,1986).

Fig. 3. Harta geologica simplificata a unitatii de Macin, cu localizarea PNMM

Gresia rosie de Martina, bine dezvoltata pe Valea Martina si in dealul lui Mos Deliu, este o secventa
de progradare mai grosiera spre top, cuprinzand gresii cu stratificatie paralela si incrucisata ce trec n sus la
conglomerate, interpretate c depozite fluviatile de rau despletit (braided) (Oaie,1986). Faciesul vulcanosedimentar include depozite piroclastice (ignimbrite, tufuri de cadere, depozite de val piroclastic, tufuri cu
lapili acretionari), interstratificate cu grosimi variabile si la diferite nivele n coloana litologica cu depozite
epiclastice (conglomerate, gresii si siltite verzui, rosii sau cafenii si cu argilite rosii si verzi) (Seghedi et
al.,1987). Datele petrografice indica evolutia n timp a sedimentarii de la terigena la vulcanogena si
epiclastica (Oaie, Seghedi, 1992), intr-un regim tectonic de arc magmatic de margine continentala

(Seghedi, Oaie,1994), cu depunerea materialului detritic intr-un bazin back-arc ensialic (retroarc) (Seghedi,
Oaie,1986).
Varsta Formatiuniii de Carapelit, practic nefosilifera, a fost un subiect controversat, ea fiind atribuita
Permo-Carboniferului (Mrazec, Pascu, 1986; Rotman, 1917), Carboniferului (Cantuniari, 1913),
Carboniferului inferior - Devonianului superior (Murgoci, 1914; Macovei, 1933) si Carboniferului inferior
(Mirut, Mirut, 1962). Singura fosil descoperit n Formatiunea de Carapelit este un rest de plant
identificat drept Calamaria (Paeckelman, 1935), Asterocalamites (Atanasiu, 1940) sau Archaeocalamites
(Macovei, 1933), genurile indic intervale de timp de vrste diferite - fie Carbonifer superior, fie Devonian
superior - Carbonifer inferior. In roci pelitice din dealurile Carapelit si Conaciu au fost identificate
acritarche, spori trileti, chitinozoare, scolecodonte si microspori (Vaida, n Seghedi et al., 1986) sugernd
intervalul Silurian - Carbonifer. Continutul paleontologic srac si foarte slab conservat este cu sigurant
remaniat. Petrografia termenilor terigeni grosieri, datele palinologice din nivelele pelito-siltice si
microfauna din calcarele remaniate n conglomerate indic c Formatiunea de Carapelit este cert postdevonian.
Din cele prezentate rezult c vrsta acestei formatiuni este cuprins n intervalul Carbonifer Permian mediu. Ea este mai veche decat rocile masivului Greci care o strabat si cornifica, si pentru care s-a
obtinut o varsta izocrona Rb-Sr de 242 milioane de ani (Permian superior) (Pop et al.,1985). Pe baza
acestor elemente, corelate cu faciesul de red-beds si cu prezenta vulcanismului ignimbritic, s-a considerat
c Formatiunea de Carapelit s-a depus n intervalul Carbonifer superior-Permian inferior (Oaie,
Seghedi,1992).
Roci magmatice
In cuprinsul Dobrogei de Nord afloreaza magmatite hercinice si alpine.
Magmatitele hercinice cuprind vulcanite si vulcanoclastite acide, interstratificate n Formatiunea de
Carapelit, precum si intruziuni granidoide ce strabat si cornifica Formatiunea de Carapelit si/sau seria de
Boclugea. Ele reprezinta un magmatism calcoalcalin de margine de placa activa, format n conditiile unui
arc magmatic de margine continentala. Pe rama nordic si sud-vestic a Dobrogei de Nord, fundamentul
pretriasic este strbtut de roci magmatice alcaline: la sud de falia Sfntu Gheorghe, se dezvolt un
vulcanism alcalin-subalcalin bimodal, formnd o suit de dykeuri orientate E-W ce strbat paleozoicul de
tip Tulcea; pe rama sud-vestic a unittii de Mcin, apar granitoide si riolite alcaline,
Magmatitele alpine s-au format n Permianul superior, Triasic si Jurasicul superior, n conditii
geotectonice diferite: magmatism alcalin pe rama nordic si sud-vestic a unittii de Mcin (magmatism
intraplaca legat de initierea riftogenezei triasice); vulcanism bimodal formand suite de dykeuri bazice si
acide ce strabat fundamentul pre-alpin din partea centrala si nord estic a unittii de Mcin; vulcanism
bimodal interstratificat n depozitele de platforma carbonatica Jurasic superioare din partea sudic a unittii
de Mcin (tufuri riolitice si curgeri de lave bazice).
Vulcanite calcoalcaline paleozoice
Manifestarile vulcanice hercinice (foarte probabil Permian inferioare) din unitatea de Mcin
reprezinta un vulcanism riolitic calcoalcalin (Seghedi et al., 1992) ale carui produse sunt interstratificate n
faciesul vulcano-sedimentar de la partea superioara a Formatiunii de Carapelit (vulcanism intracarapelitic,
Russo-Sndulescu et al.,1975). Vulcanismul hercinic a produs n principal roci piroclastice si doar local
curgeri de lave (Seghedi et al., 1987). Dintre rocile piroclastice, predomina cantitativ ignimbritele; tufurile
de cadere, tufurile de val piroclastic (cu stratificatie incrucisata) si tufurile cu lapili acretionari fiind mai
reduse c pondere.
Ignimbritele formeaza corpuri masive de dimensiuni variabile, cu aspect lenticular, avand baza
concava si topul plan. Ele sunt interstratificate cu depozite epiclastice sau formeaza corpuri groase de roca
(> 500 m n dealul Crapcea) rezultate din suprapunerea mai multor unitti de curgere piroclastica.In dealul
Crapcea au fost observate unitti de curgere constnd din tufuri de val piroclastic, ignimbrite si depozite de
cadere (Seghedi et al, 1987). Masa principala a riolitelor din Crapcea este insa sudata, rocile avand culoare
verzuie sau rosie, cu aparenta riolitica. Ignimbritele constu dintr-o matrice de granulatia cenusii (formate
din vitroclaste si cristaloclaste) n care plutesc poncii, poncii tasate (fiamme) si litoclaste de dimensiuni
variabile, att juvenile, cat si nevulcanice. Caracterele acestui facies indica depunerea din curgeri

gravitationale n masa, ce se deplaseaza laminar, favorizand procese de sortare granulometrica la baza


curgerii.
Tufurile cu stratificatie paralela sunt fie interstratificate cu depozitele epiclastice, fie localizate la
partea superioara a unei curgeri piroclastice. Caracterele sedimentologice si asocierea cu tufuri de curgere
piroclastica sau epiclastite sugereaza c acest facies reprezinta tufuri de cadere subaeriana, rezultate din
eruptii de tip plinian. Variatiile verticale ale granulatiei indic caracterul intermitent al eruptiilor
generatoare.
Tufurile cu stratificatie oblic se localizeaza la baza unor corpuri de ignimbrite (Piscul Firului);
asocierea lor cu depozite de curgere piroclastica sugereaza depozite de val piroclastic, iar localizarea lor la
baza curgerii indica tipul "ground surge", depozite formate n mediu subaerian, din partea marginala a
coloanei de eruptie colapsate, precedand curgerea piroclastica derivata din partile centrale ale coloanei.
Tufurile sunt constituite din cristoclaste si vitroclaste.
Tufurile cu lapili acretionari constau din cenusa vitroclastica cu rare cristaloclaste, cu mici
concretiuni sferice sau elipsoidale, intr-un liant cu textura brecioasa sau perlitica. Ele ar putea fi formate
prin explozii freato-pliniene initiate prin patrunderea unor curgeri piroclastice intr-un bazin acvatic
(Seghedi et al., 1987).
Geochimia elementelor majore si minore sugereaza doua modele petrogenetice pentru riolitele
hercinice (Seghedi et al.,1992):
- origine crustala a magmelor, n crusta inferioara supusa unui proces larg de topire partiala, urmat de
procese de cristalizare fractionata n camere magmatice intermediare;
- origine n mantaua superioara, care a suferit procese de topire partiala urmate, n camere magmatice
intermediare, de procese de cristalizare fractionata si asimilare.
Caracterele vulcanologice, petrografice si geochimice ale vulcanitelor hercinice, si asocierea cu
depozite continentale-aluviale depuse pe un fundament sialic sugereaza o ambianta geotectonica de arc
magmatic de margine continentala (Oaie, Seghedi,1992).
Roci granitoide paleozoice
Intruziunile hercinice din Dobrogea de Nord au fost puse n loc n doua faze importante
(Rotman,1917): anterior sedimentarii Formatiunii de Carapelit (ele constituind una din ariile sursa ale
acesteia) si sincron cu sau ulterior deformarii Formatiunii de Carapelit. Datele geocronologice existente
asupra granitelor nord-dobrogene (varste K-Ar) (Manzatu et al.,1975) se grupeaza n trei etape majore: (a)
varste Carbonifere (306, 320, 329 m.a) ce corespund Namurianului (partea inferioara a Carboniferului
mediu) conform tabelului geocronologic elaborat de Bilal, Van Eysinga (1987); ele reprezinta varste de
racire ale granitelor de Hamcearca si Mcin; (b) varste Permiene (264-245 m.a) indicand partea inferioara
a Permianului superior, ce reprezinta varste de racire ale masivelor Pricopan si Greci;(c) varste mezozoice
(Triasic superior si Jurasic inferior) (170-198 si 212-222 m.a) care reflecta evenimente termice corelabile
cu milonitizarea granitelor hercinice sau cu formarea cutelor-solz din unitatea de Mcin.
Concordanta lor cu varstele izocrone Rb-Sr (Pop et al.,1983) este remarcabila si sugereaza o
deformare a granitelor n faza kimmeric veche.
Rocile granitoide formeaza fie corpuri mai mari ce strabat rocile Formatiunii de Carapelit (masivele
Greci si Pricopan) sau ale Seriei de Boclugea (masivele Garvn-Vacareni, Chitlau, Hamcearca si
Coslugea), fie iviri de diferite dimensiuni, izolate n masa depozitelor cuaternare (Mcin, Popina, Pietrosul,
Galma Mare, Galmele Insirate, Tichilesti). Datele geofizice sugereaza continuarea pe sub cuvertura
cuaternara a masivelor Hamcearca, Pietrosul, Greci si Pricopan (Andrei et al.,1990), corpurile granitice
avand o forma alungita pe directia NW-SE (fig. 3). Granitele de Hamcearca, remaniate n conglomeratele
de Carapelit (Stefan, 1958, 1966), au fost puse n loc n metamorfite ale seriei de Boclugea, ca intruziuni
de temperatur sczut, ce dau slabe aureole de contact termic (Seghedi et al., 1981). Interpretate ca un
magmatism caledonian sau hercinic timpuriu (Ianovici et al., 1961, Muresan, 1974), ele sunt foarte
probabil consolidate din primele topituri magmatice produse prin subductie n Carboniferul inferior-mediu,
similar cu granitele de Kazalgic-Bair, dar spre deosebire de acestea din urma, au migrat la nivele
superioare ale crustei.
Masivul Greci reprezint generatia nou de granite, puse n loc ca intruziuni de temperatur ridicat,
la nivele crustale superioare, cu contacte iscordante si partial concordante. Sunt bogate n xenolite de roci
gazd variabil cornificate, precum si ntr-o mare varietate de enclave homeogene diferentiate. Punerea n

loc a masivului este nsotit de dezvoltarea unei aureole de contact termic, dezvoltat n faciesul cornenelor
amfibolice n imediata vecintate a contactului cu roca gazd. Masivul Greci reprezint o suit de granite
de tip I, puternic diferentiate, de la diorite (si gabbrouri cu olivin) la leucogranite si dominat de
granodiorite cu hornblend si biotit si tonalite. Geochimia calcoalcalin sugereaz diferentierea dintr-o
magm derivat din manta, puternic contaminat cu topituri crustale si prin asimilarea rocilor gazd
(Seghedi et al.,1986, Seghedi et al., 1994 b).
Masivul Hamcearca Situat pe versantul drept al Taitei la vest de Hamcearca, masivul Hamcearca,
remaniat n conglomeratele de Carapelit (Stefan, 1958), a fost pus n loc ca o intruziune de temperatura
scazuta n metamorfitele de grad scazut ale seriei de Boclugea. Masivul const din leucogranite mediu sau
larg granulare, de culoare roz sau albit, cu structura hipidiomorf-granulara, greu vizibila datorita
cataclazrii intense a masivului. Granitele de Hamcearca sunt alcatuite din feldspat potasic (ortoza pertitica
sau creptopertitica cu conture xenomorfe sau subautomorfe), feldspat plagioclaz albitizat, cuart si extrem
de rar biotit cloritizat. Datele geochimice indica granite alcaline sodo-potasice foarte sarace n calciu, slab
diferentiate (Russo-Sndulescu n Seghedi et al.,1981).
Masivul Coslugea Acest corp de granite, acoperit pe rama vestic de depozite loessoide, este intrus
n sisturile cristaline ale seriei de Boclugea din dealul Coslugea (Savul, 1937), n care a produs o aureola
termic de temperatura scazuta. In corneenele de pe rama sudic a masivului apar skarne rubanate cu
granat si diopsid (Seghedi et al., 1981,1988). Masivul const predominant din granite roz-rosietice cu biotit
+ hornblenda, ce trec la contact cu seria de Boclugea la o bordura de racire de microgranite cu biotit
(Savul, 1937, Seghedi et al.,1981). Aplitele si granofirele sunt frecvente, iar structurile micrografice sunt
caracteristice. Caracterele geochimice ale granitelor de Coslugea indica un magmatism calcoalcalin si
sugereaza consanguitatea cu masivul Greci. Granite rosii de tip Coslugea, cu o bordura subtire de
leucogranite brecifiate (Seghedi, n Miruet al.,1986) afloreaza n dealul Edirlen si sunt cunoscute ca
granite de Cilic.
Masivul Greci Masivul Greci, nconjurat de roci sedimentare sau metamorfice, a fost denumit de
Rotman (1915) lacolit datorit dimensiunilor i morfologiei. Dup datele geofizice (Andrei et al, 1990) se
pare c masivul Greci nu este nrdcinat, baza sa fiind tiat. Sub cuvertura sedimentar paleozoic,
corpul are prelungiri, dar nu cu mult mai extinse dect aria de aflorare.
Masivul Greci reprezinta cel mai mare pluton granitic din unitatea de Mcin, cu latimea maxima de 3
km n zona Greci si o lungime de aflorare de 15 km. Spre SE el se scufunda sub depozitele Formatiunii de
Carapelit, prezenta lui fiind tradata de ariile de cornificare slaba din cadrul formatiunii (Seghedi, 1986 b;
Seghedi et al.,1988); dupa o scufundare puternica n zona dealului Carapelit, dioritele si granodioritele de
Greci reapar n dealul de la SW de Horia (Russo-Sndulescu et al.,1975). Datele geofizice integrate
(Andrei et al., 1990) sugereaza extinderea spre NW a masivului pe sub cuvertura de loess pn n bazinul
vaii Luncavita. Rocile masivului Greci afloreaza n solzul Almanlia, unde strabat si cornifica att
Formatiunea de Carapelit (Rotman, 1917), cat si metamorfite ale seriei de Boclugea (Seghedi, n Savu et
al.,1988 si n Seghedi et al.,1988). Ivirile de diorite si granodiorite de la Garvan si din Culmea Chetrosul,
puse n loc n seria de Boclugea, precum si cele din jurul asezarii Cetatuia (Galma Mare, Galmele Insirate,
Valea Glontului) au fost atribuite masivului Greci pe baza caracterelor petrografice si geochimice (Seghedi
et al., 1980, Seghedi n Baltres et al., 1992). Masivul este pus n loc n zona axial, puternic erodat, a
anticlinalului hercinic Piciorul Pricopanului. In bolta anticlinal din acoperisul intruziunii, cobort
tectonic, rocile masivului formeaz silluri si mici lacolite, insinuate pe planele de stratificatie
cvasiorizontale ale rocilor gazd cornificate.
Corpul principal al masivului Greci are o forma alungita pe directia NNW-SSE, cu partea apical
neregulata, ce conserva petece cornificata din rocile gazd din acoperis. Contactul liniar aparent abrupt, cu
corneenele de pe rama SW a masivului este tectonic (Seghedi, n Savu et al., 1988). Masivul este pus n
loc n zona axial, puternic erodat, a anticlinalului hercinic Piciorul Pricopanului. In bolta anticlinal din
acoperisul intruziunii, cobort tectonic, rocile masivului formeaz silluri si mici lacolite, insinuate pe
planele de stratificatie cvasiorizontale ale rocilor gazd cornificate (Seghedi et al., 1980). Aceleasi forme
de zcmnt concordante ale dioritelor au fost remarcate n forajul structural 69.805 Mcin (Seghedi, n
Baltres et al., 1990). Formele de zcmnt discordate (dykeuri si filoane) sunt prezente att n rocile din
acoperis, ct si n cuprinsul masivului (Stefan, 1957, 1959). La contact cu rocile din acoperis se dezvolt
faciesuri microgranulare porfirice.
Masivul Greci este alctuit dintr-o mare varietate de tipuri petrografice, de la diorite cu nuclee de
gabbrouri, la tonalite si leucogranite (Stefan, 1957, 1958, 1966). Dioritele sunt strbtute de grandiorite si

tonalite. Pe arii largi, granodioritele prezint tranzitii gradate att la granite cu biotit sau leucogranite, ct si
la tonalite.
Fondul petrografic al masivului Greci l constituie granodioritele cu biotit si hornblend, urmate de
leucogranite; dioritele formeaz corpuri de dimensiuni mai reduse, cu contacte nete fat de granodioritele
nconjurtoare. Ele apar si n rocile gazd, cu forme de zcmnt concordante. Pe rama vestic a masivului
Pricopan, dioritele formeaz o bordur discontinu, puternic milonitizat, interceptat si n forajul
structural 69.805-Mcin (Seghedi et al., 1980; Seghedi, n Baltres et al., 1990). Tonalitele si granitele cu
biotit afloreaz pe suprafete reduse, ca mici separatii n masa de granodiorite.
Dup observaiile asupra faciesurilor petrografice reiese c nfiarea actual a masivului este rodul
mai multor etape magmatice ce se succed i, dup cum vom arta ulterior, reprezint procese cu origini i
evoluii diferite, att genetic ct i cronologic.
Corpul este intruziv, fiind gzduit de rocile metamorfice ale seriei de Boclugea i cele ale formaiunii de
Carapelit. n profunzime, conform informaiilor gravimetrice si de foraj, corpul prezint apofize
granodioritice i dioritice care cornific faciesurile pelitice - conglomeratice ale formaiunii de Carapelit i
rocile metamorfice ale seriei de Boclugea.
Contactul cu rocile gazd este sinuos, punerea n loc fcndu-se energic, dup cum arat fragmentele
de roci sedimentare prinse n rocile granitoide. Pe o lime de ordinul metrilor rocile sedimentare se
ntreptrund cu cele magmatice, intervalul de variaie a mrimii blocurilor sedimentare incluse fiind de la
centimetric la metric. Xenolite aparinnd formaiunii de Carapelit se ntlnesc i la o distan de zeci de
metri fa de contact.
Rocile magmatice prezint texturi de curgere la periferia corpului, atunci cnd se insereaz n
stratificaia rocilor sedimentare. In zona dealurilor dintre Greci si Piciorul Pricopanului, pe lng corpuri
discordante, de tip filoane si dykeuri, rocile acide ale masivului Greci formeaz frecvent si corpuri
concordante de dimensiuni metrice, cu aspect de sill, cu baza plan si partea superioar usor convex, fiind
insinuate de-a lungul planelor de stratificatie din rocile Formatiunii de Carapelit.
Din punct de vedere petrografic, dou sunt tipurile dominante de roci ce alctuiesc masivul Greci:
o suit de roci bazice, gabbrouri, tonalite;
o suit de roci intermediar-acide, diorite, granodiorite i granite;
Aceast clasificare pe criterii mineralogice coincide n bun msur cu clasificarea pe baza
compoziiei normative.
Relaiile structurale ntre aceste dou serii sunt de tipul unor zone de tranziie, de lungime metric
sau decametric, n care se face trecerea de la un tip petrografic la altul. Se pot observa i fenomene de
mingling, apofize sau blob-uri din ambele serii se ntreptrund. Nu este clar dac aceste fenomene sunt
datorate topirii uneia din faze de ctre cealalt sau seriile sunt simultane.
Enclavele homeogene, adesea cu structur porfiric, sunt frecvente n suita granodiorit-tonalit.
Uneori aceste enclave contin resturi nedigerate de corneene biotitice, sugernd c asimilarea rocilor gazd
a fost un proces important n petrogeneza masivului. Dovezi ale rolului important al proceselor de
asimilare a rocilor din acoperisul intruziunii sunt numeroase: corneenele din Piciorul Pricopanului au
adesea un aspect microdioritic si trec gradat la pete neregulate dioritice si chiar granodioritice; pe dealurile
Negoiu si La Lac, conglomeratele cu matrice de gresii arcoziene au fost aproape complet asimilate, cu
exceptia clastelor de cuart filonian, care se pot observa n rocile dioritice si granodioritice (Stefan, 1958).
Enclavele de corneene n diferite stadii de asimilare sunt numeroase.
Masivul Pricopan este un corp omogen de granite cu biotit, larg granulare, de culoare alb cenusie
sau roz, avnd ca mineral accesoriu caracteristic allanitul (Giusc, 1934,1935). Textura cataclastic a
granitului (Giusc, 1934, Atanasiu,1940, Stefan, 1959), este de fapt o milonitizare intens (Seghedi, 1975),
rezultat al deformrii alpine, masivul Pricopan fiind mrginit de dou falii orientate NNW-SSE (Seghedi
et al., 1980, Seghedi, 1985 a; Seghedi, n Baltres et al., 1990; Seghedi, Oaie, 1994).
Pe rama sudic, granitul de Pricopan prezint un contact clar intruziv, marcat local de o bordur de
rcire fat de dioritele de Greci si de roci cornificate ale formatiunii de Carapelit (Seghedi, 1977). Pe
rama vestic si sudic, granitul contine enclave de diorite si corneene biotitice, iar n cuprinsul masivului
apar frecvent separatii granitice microgranulare, frecvent porfirice si extrem de rar enclave angulare de
corneene biotitice.
Fluorina (Mercus, Alexe, l969), alturi de mice litinifere, casiterit si turmalin, sugereaz un proces
neevoluat de greisenizare (Tatu et al., 1993). Granitului ise asociaz dou tipuri de mineralizatii: de tip

greisen, cu Sn, W, Mo (Nedelcu et al., 1985) si de tip hidrotermal, de temperatur relativ sczut, cu Au,
Bi, Fe + Cu, Pb, Zn, sulfosruri si sulfotelururi de bismut n gang de cuart (Ilinca, Tatu, 1994).
Masivul Chetrosul const din granite porfirice cu biotit, ce afloreaz n partea de est a solzului
Almanlia. Microgranitele porfirice dela Garvn-Vcreni si NW de Dinogetia (Seghedi et al., 1980), ar
putea reprezenta cele mai nordice iviri ale masivului Chetrosul. Granitele porfirice sunt puse n loc n
metamorfitele seriei de Boclugea, n care produc corneene si local skarne cu granat si diopsid (Seghedi et
al., 1980). In toate zonele de aflorare, rocile masivului Pietrosul sunt puternic milonitizate (Seghedi et al.,
1988; Seghedi, n Savu et al., 1988).
Activitatea antropica legata de substratul geologic si-a lasat impactul asupra peisajului PNMM, ca
urmare a exploatarii in cariere a rocilor granitoide. In masivul Greci exista numeroase cariere abandonate,
care reprezinta deschideri artificiale de importanta stiintifica deosebita, masivul fiind cel mai complex si
cel mai interesant din punct de vedere al varietatii tipurilor de roci si al relatiilor dintre acestea. Zona fiind
impadurita, existenta acestor cariere nu afecteaza atat de drastic peisajul cum o fac carierele din culmea
Pricopanului.
In masivul Pricopan exista cateva cariere abandonate aflate in prezent in perimetrul parcului, precum
si o cariera activa pe versantul vestic, la nord de Valea Sulucului, cariera care ameninta serios calitatea
peisajului Culmii Pricopanului, cea mai spectaculoasa culme din zona atat prin relieful impresionant, de tip
alpin, precum si prin formele specifice de alterare a granitului, in blocuri rotunjite care se exfoliaza in foi
de ceapa.

Granitul de Pricopan, cu textura lui milonitica, este un granit foarte decorativ, placile slefuite fiind
utilizate ca piatra ornamentala. Ele au fost utilizate pentru postamentul monumentului din Dealul Hora
Tepe (Tulcea), dar si in mare masura la placarea treptelor primei linii de metrou din Bucuresti, ca sa dam
doar doua din numeroasele exemple.

Deoarece beneficiile exploatarii turistice au efect pe termen lung si reprezinta unul din atuurile
dezvoltarii durabile a zonei, cariera ar trebui inchisa, cu toata opozitia din partea autoritatilor locale ale
orasului Macin, ale caror interese sunt doar imediate si nu au in vedere perspectiva dezvoltarii in viitor a
zonei.

Bibliografie
Andrei J., Crahmaliuc R., Georgescu A., Ioane D., Netianu T., Svoronos D., Szabo E., Nedelcu L., tefan A., 1990.
Studiul integrat al anomaliilor gravimetrice i magnetometrice din Dobrogea de Nord cu ajutorul modelelor n
vederea descifrrii structurii geologice i mbuntirii prognozei pentru substane minerale solide. Arh. IGR,
Bucureti.
Atanasiu I. (1940) Privire general asupra geologiei Dobrogei. Lucr. Soc.Geogr. D. Cantemir III, 89 p, Iasi.
Avram E., Baltres A., Cristea P., Marinescu A., Nicolaescu A., Popescu I., Radan S., Rogobete M., Rosca V.,
Seghedi A., Spanoche S., Stanchevici B., Szasz L., Vihristenicu M.(1993) Cadrul geotectonic al Dobrogei. Arh.
IGR, Bucuresti.
Cdere D., Simionescu I. (1907) Not preliminara asupra straturilor fosilifere devoniene din Dobrogea. An. Inst.
geol. Rom., I, Bucuresti.
Codarcea-Dessila M., Miru O., Semenenko N.P., Demidenko S.G., Zeidis B. (1966) Gheologhiceskaia interpretatia
dannh polucennh pri pomosci K-Ar metoda po absoliutnomu vozrastu kristaliceskih formatii iujnih Carpat i
Dobrudji. Tr XII sess. Kono opredelenia absoliutnovo vozrasta gheologhiceskih formai pri NZANDDr, Moskva
Crowley, Q.G., Marheine, D., Winchester, J.A. & Seghedi, A., 2000. Recent geochemical and geochronological
studies in Dobrogea, Romania. TESZ & PACE Conference, Zakopane, Poland, Abstracts volume, 88.
Giusc D. (1934) Massif du Pricopan (Dobrogea) An. Inst. Geol. Rom. XVI, 481-497, Bucuresti.
Giusc D. (1935) Considerations sur les problemes de differenciation magmatique dans la Dobrogea du Nord. Bul
Soc. Rom. Geol. II, Bucuresti.
Ilinca G., Tatu M. (1994) Bismuth sulphosalts in the quartz veining from the Pricopan granite, North Dorogea,
Romania. A new occurrence. Anal. Univ. Buc., geologie, abstr. vol. suppl. XLIII, 14, Bucuresti.

Iordan M. (1974) Studiul faunei devonian inferioare din Dealurile Bujoarele (Unitatea de Mcin - Dobrogea de N).
D.S. Inst. Geol. LX/3, 33-70, Bucuresti.
Iordan, M., 1999b. Biostratigraphy of the Paleozoic in North Dobrogea. Excursion Guide of the Joint Meeting of
EUROPROBE TESZ, PANCARDI and Georift Projects Dobrogea the interface between the Carpathians and
the Trans-European Suture Zone, Tulcea, 1999: Geology and structure of the Precambrian and paleozoic
basement of North and Central Dobrogea. Mesozoic history of North and Central Dobrogea. Rom. J. Tect. Reg.
Geol. 77, suppl. no.2, 23-24.
Juverdeanu D. (1988) Prospectiuni geologice si litogeochimice nsotite de foraje pentru minereuri de metale neferoase
si baritina n formatiunile cristalofiliene proterozoice si paleozoice, depozitele sedimentare si magmatitele
paleozoice si mezozoice din Dobrogea de Nord, perimetrul Nifon-Hamcearca-Horia-Izvoarele NW si SE IuliaN.Blcescu-M.Bravu, jud. Tulcea. Arh. IPGG, Bucuresti.
Juverdeanu D. (1989) Prospectiuni geologice si litogeochimice nsotite de foraje pentru minereuri de metale neferoase
si baritin n formatiunile cristalofiliene proterozoice si paleozoice, depozitele sedimentare si magmatitele
paleozoice si mezozoice din Dobrogea de Nord, perimetrele Baspunar-Traian- Mircea Vod si Pricopan, jud.
Tulcea. Arh. IPGG, Bucuresti.
Mercus D., Alexe I. (1969) Molibdenitul si fluorina din masivul Pricopan. Bul. Inst. Petrol - Gaze - Geol., XVII, 231237, Bucuresti.
Miru O. (1966 a) Contributii la cunoasterea formatiunilor paleozoice din partea nordic a Muntilor Mcinului. St.
Cerc. geol. geogr. geof., ser.geol., 11, 2, Bucuresti.
Miru O. (1967) Studiul stratigrafic al depozitelor paleozoice din zona Mcin - Camena . Arh. IGR, Bucuresti.
Miru O., Miru E. (1962) Paleozoicul din partea sudic a Muntilor Mcin (regiunea Cerna-Hamcearca).
D.S.Com.Geol. XLVI, Bucuresti.
Mnzatu S., Lemne M., Vjdea E., Tnsescu A., Ioncic M., Tiepac I. (1975) Date geocronologice absolute pentru
formatiuni cristalofiliene si masive eruptive n Romnia. D.S.Inst.Geol.Geof. LXI/5, Bucuresti.
Miru O., Miru E. (1966) Studiul stratigrafic si tectonic al depozitelor paleozoice din partea nordic a Muntilor
Mcin. Arh. IGR, Bucuresti.
Mrazec L., Pascu R. (1896) Note sur la structure geologique des environs de village dOrtachioi. Bul.Soc. Phys.,
Bucuresti.
Muresan M , Rosca V.,., Seghedi A., Mirauta E., Vlad S., Draganescu A., Savu H., Constantinescu R., Szasz L.,
Besutiu L. (1982) Corelarea regionala a datelor geologice si geofizice in vederea reevaluarii prognozei. Dobrogea
centrala si de nord. partea I-a. Arh. IGR, Bucuresti.
Muresan M., Rosca V., Vlad S., Seghedi A., Miru E., Savu H., Szasz l., Besutiu L., Codarcea V. (1983) Corelarea
regionala a datelor geologice si geofizice in vederea reevaluarii prognozei geologice. Dobrogea centrala si de
nord. Partea a II-a. Arh. IGR, Bucuresti.
Murgoci, G., 1914.- Cercetari geologice in Dobrogea nordica, cu privire speciala asupra Paleozoicului si tectonicei.
An. Inst. Geol. Rom., V, 2: 307-494.
Mutihac V. (1964) Zona Tulcea si pozitia acesteia n cadrul structural al Dobrogei . An Com.Geol. XXXIV/I, 215253, Bucuresti
Nicolae I., Seghedi A. (1996) Lower triassic basic dyke swarms in North Dobrogea. Rom. J. Petrol. 77, 31-40
Oaie, G., 1986. Sedimentology of the pebbly red sandstone facies association within the Carapelit Formation, North
Dobrogea. Rev. Roum. Geol. Geoph. Geogr., Geologie, 30, 59-70, Bucuresti.
Oaie Gh., 1989. Trace fossils from the Paleozoic deposits of North Dobrogea (Romania). Extended abstracts, v. 5,
743-747, Stratig and Paleont., XIV Congr. CBGA, Sofia.
Oaie Gh., Seghedi A., 1992. Upper Palaeozoic continental sedimentation in North Dobrogea, Romania. Terra abstr.,
abstr. suppl. no 2 to TERRA nova , 4, 49, Graz.
Patrulius D., Miru E., Muresan M., Iordan M. (1973) Sinteza stratigrafic si structural a Dobrogei de Nord. I.
Formatiuni paleozoice. Arh IGR, Bucuresti.
Pop Gh., Catilina R., Buzila A., Popescu Gh., Cioloboc D. (1983) Datarea geocronologica Rb/Sr a granitoidelor de
Pricopan si greci (Dobrogea de Nord) si analiza relatiilor structurale in care se gasesc aceste masive. Mine, petrol
si gaze, 34, 11, 532-539, Bucuresti.
Pop. G., Buzil A., Cioloboc D., Catilina D., Popescu G. (1985) Isotopic Rb-Sr ages for establishing the emplacement
sequence of some granitoids of North Dobrogea. Proc. rep of the XIII CBGA, 108-111, Cracovia
Rdan S., 1994. Relicts of paleo-weathering crusts in Dobrogea. Analele Univ. Buc., geologie, abstr. vol. suppl., AN
XLIII, 28.
Rotman D., (1915) Masivul eruptiv de la Greci (Dobrogea, jud. Tulcea), An. Inst. Geol. Rom., vol VII/1 (1913)
Russo-Sndulescu D., Drgnescu A., Berza T., Seghedi A. (1975) Studiu asupra mineralizatiilor din formatiunea de
Carapelit. Arh. IGR, Bucuresti.
Savu H., Ghenea C., Ghenea A., MiruE., Seghedi A., Panin N. (1988) Harta geologic 1:50.000, foaia Niculitel.
Savul M. (1937) Le granite de Coslugea (Dobrogea). C.R. des Sceances, XXI, Bucuresti.
Seghedi A. (1975) Prezenta distenului si staurolitului n seria de Orliga. D.S.Inst.Geol.geof. LXI, 123-130, Bucuresti.

Seghedi A. (1977) Date privind vrsta postcarapelitic a granitului de Pricopan (Dobrogea de NV).
St.cerc.geol.geof.geogr., ser.geol., T 22, 119-129, Bucuresti.
Seghedi A. (1980 a) Metamorphic formations of North Dobrogea. An.Inst.Geol.Geof. LXII, 469-476, Bucuresti
Seghedi A. (1980 b) Consideratii privind succesiunea de formare a masivelor granitoide din unitatea de Mcin a
Dobrogei de nord. d.S.Inst.Geol.geof., LXI, 65-78, Bucuresti.
Seghedi A et al., (1980) Harta geologic a Romniei, scara 1:50.000 foaia Mcin, IGG Bucureti
Seghedi A et al., (1988) Harta geologic a Romniei, scara 1:50.000 foaia Priopcea, IGG Bucureti
Seghedi A., (1980) Consideraii privind succesiunea de formare a masivelor granitoide din unitatea de Mcin a
Dobrogei de Nord, D.S. Inst. Geol. Geof., LIV/1 pag. 68-78
Seghedi A. (1983) Pre-alpine structural elements in North Dobrogea. An.Inst.Geol.geof., LXI, 131-137, Bucuresti.
Seghedi A. (1985 a) Variszische Faltung in alpidischen Einheiten der Nord Dobrudscha.Zeitsch.fur angewandte geol.,
Bd. 31, Heft11, Berlin.
Seghedi A. (1986 a) Metamorphism and deformation in the Boclugea Group. D.S. Inst. Geol. Geofiz. 70-71/5, 223234, Bucuresti.
Seghedi A. (1986 b) Deformational and metamorphic history of the Carapelit Formation (North Dobrogea). D.S.
Inst.Geol. Geofiz., 70-71/5, 235-246, Bucuresti.
Seghedi A., Oaie Gh. (1994) Early Triassic shear zones in the variscan basement of North Dobrogea, Romania.
Analele Univ. Buc, geologie, abstr. vol. suppl., AN XLIII, 31, Bucuresti.
Seghedi A., Oaie Gh. (1994) Petrofacies of the Carapelit Formation, North Dobrogea, Romania. Analele Univ. Buc,
geologie, abstr.vol.suppl., AN XLIII, 31, Bucuresti.
Seghedi A. Oaie Gh. (1994) Tectonic setting of two contrasting types of pre-alpine basement: North versus Central
Dobrogea. ALCAPA II abstr. vol., suppl. no 1 to Rom. J. Tect. Reg. Geol. 75, 56, Bucuresti.
Seghedi A., Rdan S. (1989) Variscan metamorphism in North Dobrogea: structural features and mineralogical
evolution. Extended Abstracts, v.3, 325-328, XIV Congr. CBGA, Sofia.
Seghedi A., Vlad C., Udrescu C., Serbnescu A. (1994) Variscan intrusive magmatism in North Dobrogea. Int. Volc.
Symp. Ankara, 1994.
Seghedi A., Mirauta E., Szasz L., Seghedi I., Szakacs A., Ghenea C., Ghenea A., Radan S., Oaie Gh., Savu H.,
Nicolae I., Ion J., Gheorghian D., Antonescu E. Visarion A., Sandulescu D., Codarcea V., Udrescu C., Stoian M.,
Vanghelie I. (1986) Elaborarea hrtilor nationale geologice, hidrogeologice, metalogenetice si geofizice; Harta
geologic a Romniei sc:1.50.000, foaia Priopcea. Arh. IGR, Bucuresti.
Seghedi A., Baltres A., Nedelcu L., Szasz L., Seghedi I., Stefan ., Ion J., Rdan S. (1991) Analiza gradului actual de
cunoastere a alctuirii geologice a Dobrogei de Nord, n vederea aprecierii oportunittii si volumului
investigtiilor geologice viitoare. Arh. IGR, Bucuresti.
Seghedi A., Ghenea C., Ghenea A., Miru E. (1980) Harta geologic a Romniei sc.1:50.000, foaia Mcin.
Seghedi A., MiruE., Szasz L., Seghedi I., Szakacs A., Ghenea C., Ghenea A. (1988) Harta geologic a Romniei
sc: 1.50.000, foaia Priopcea.
Seghedi A., Russo-Sndulescu D., Berza T., Vlad C., Udrescu C. (1981) Studiul geologic complex al sisturilor
cristaline si masivelor granitoide din zona Garvn-Hamcearca-Horia, n vederea evalurii perspectivelor
prognozei si sintezelor geologice. I. Granitele de Hamcearcasi Coslugea. Arh. IGR, Bucuresti.
Seghedi A., Seghedi I, Szakacs A., Oaie Gh. (1987) Relationships between sedimentation and volcanism during
deposition of the Carapelit Formation (North Dobroge). D.S.Inst.Geol.Geof., 72-73/1, Bucuresti.
Seghedi I., Szakacs A., Udrescu C., Grabari G., Stoian M., Tnsescu A., Vlad C. (1992) Major and trace element
geochemistry of rhyolites from northern Dobrogea. Petrogenetic implications. Rom. J . Petrology 75,17-38,
Bucuresti.
Simionescu I. (1924) Fauna devon din Dobrogea. An.Acad.RomMem.st. III/2, Bucuresti.
Stefan R. (1957) Asupra cercetrilor geologice efectuate n partea de sud a masivului Greci. Arh. IGR, Bucuresti.
Stefan R. (1959) Asupra cartrilor geologice din partea de NV a Dobrogei de Nord. Arh. IGR, Bucuresti.
Stefan R. (1966) Raport asupra lucrrilor de sintez geologic n Dobrogea de Nord (Muntii Mcinului). Arh. IGR,
Bucuresti.
tefan R., (1954) Raport geologic asupra masivului eruptiv dela Greci versantul vestic, Arh. IGR
tefan R., (1955) Raport asupra cercetrilor geologice din masivul eruptiv dela Greci (jumtatea sudic) Dobrogea de
Nord, Arh. IGR
tefan R., (1958) Raport asupra cercetrii geologice a masivului Greci - Dobrogea de Nord, Arh. IGR
Seghedi A., Lang B. & Heimann A. (1999). The deformational history of North Dobrogean Hercynian basement as
reflected in new 39Ar/40Ar determinations. Rom. J. Tectonics & Reg. Geology 77, suppl. 1.
Seghedi, A. & Oaie, G., 1986. Formatiunea de Carapelit (Dobrogea de Nord): faciesuri si structuri sedimentare.
D.S.Inst.Geol.Geof., 70-71/4, 19-36, Bucuresti.
Seghedi, A. & Oaie, G., 1995. Paleozoic evolution of North Dobrogea. IGCP Project 369, Mamaia, 1995, Field
Guidebook, Central and North Dobrogea.

Seghedi, A., 1998. The Romanian Carpathian foreland. In: Sledzinski, J. (Ed.), Reports on Geodesy CEI CERGOP
South Carpathians Monograph, vol. 7 (37). Politechnika, Warszawska, pp. 2148.
Seghedi, A., Popa, M., Oaie, G., Nicolae, I., 2001. The Permian System in Romania. Natura Bresciana Ann. Mus.
Civ. Sc. Nat., Brescia, MONOGRAFIA N. 25, 281-293.
Seghedi, A., Berza, T., Iancu, V., Maruntiu, M., Oaie, G., 2005. Neoproterozoic terranes in the Moesian basement and
in the Alpine Danubian Nappes of the South Carpathians. Geologica Belgica, 8/4: 4-19
Seghedi, A., Seghedi, I, Szakacs, A. & Oaie, G., 1987. Relationships between sedimentation and volcanism during
deposition of the Carapelit Formation (North Dobrogea). D.S. Inst. Geol. Geof., 72-73/1, Bucuresti.
Seghedi, A., Spear, F. & Storm, L. 2003. The Metamorphic Evolution of the Hercynian Basement of North Dobrogea:
Constraints from Petrological Studies and Monazite Dating. The Fourth Stephan Mueller Conference of the EGS,
Romania, Abstracts Book, p 82.
Seghedi, A., Stephenson, R. A., Mosar, J. & Stovba, S., 1998. Hercynian crustal accretion in North Dobrogea,
Romania: evidence and regional implications. Acta Universitatis Carolinae Geologica 1998, 42, 2, 337.
Seghedi, A., Vlad, C., Udrescu, C. & Serbnescu, A., 1994. Variscan intrusive magmatism in North Dobrogea. Intern.
Volcanol. Symp. Ankara, 1994.
Seghedi, I., Szakacs, A., Udrescu, C., Grabari, G., Stoian, M., Tnsescu, A. & Vlad, C., 1992. Major and trace
element geochemistry of rhyolites from northern Dobrogea. Petrogenetic implications. Rom. J. Petrology 75,1738, Bucuresti.
Tatu M. , Robu N., Robu L., Nedelcu L., Dobrescu A., Serbnescu A., Udrescu c., Stoian M., Costea C., Fekete C.,
Grabari G, Anastase S. (1993) Procese de greisenizare asociate granitoidelor din Romnia (Dobrogea de Nord).
Arh. IGR, Bucuresti.

Raport asupra activitatii de teren in anul 2007


in cadrul proiectului GEF-UNDP nr. 47111
Antoneta Seghedi
Zonele cercetate cuprind jumatatea sudica a PNMM, intre paralela localitatii Nifon la nord si
pana la paralela localitatilor General Praporgescu si Horia la sud. Deoarece zona a fost
obiectul cartarilor geologice anterioare la scara 1:25.000, cartari pe baza caror a fost elaborata
harta geologica la scara 1.50.000, foaia Priopcea, metodologia de lucru a constat din revizuiri
geologice la scara 1:25.000 si 1.10.000 pentru perimetrele care constituie rezervatii sau
monumente naturale geologice sau mixte. Cercetarile de teren au fost efectuate in perioada
15-25 iunie 2007. Echipa de lucru a fost constituita din trei cercetatori, si anume un specialist
in petrologie magmatica, metamorfica si structurala (dr. Antoneta Seghedi), un sedimentolog
(dr. Gheorghe Oaie), si un petrograf, specialist si in cartografierea hartilor geologice (dr. Ion
Gheuca).
Teritoriul PNMM se incadreaza din punct de vedere tectonic in unitatea de Macin din vestul
Dobrogei de Nord. Dobrogea de Nord constituie jumatatea estica a orogenului norddobrogean, un orogen chimeric (alpin timpuriu) cu orientare NW-SE, care si-a inceput
evolutia in Permianul superior (acum 250 milioane de ani) si si-a incheiat-o in timpul
Jurasicului inferior (acum circa 200 milioane de ani). Orogenul chimeric s-a dezvoltat pe un
fundament cutat si deformat in orogeneza hercinica, iar acest fundament, in mare parte
paleozoic, afloreaza pe teritoriul PNMM.
Roci metamorfice
Succesiunile de roci metamorfice din zona Mcin constau din roci cu grad de
metamorfism scazut sau mediu, atribuite Precambrianului superior pe hrtile geologice scara
1:50.000 ale I.G.R. (Seghedi et al.,1980,1988; Seghedi,1983; Savu et al.,1988; Mihailescu et
al.,1988). Exista trei serii de roci metamorfice diferite ca asociatie litologica, si anume:
Grupul de Orliga, Grupul de Megina si Grupul Boclugea.
Seria de O rliga Rocile seriei de Orliga afloreaza n axul unei structuri anticlinale
hercinice la nord de Mcin. Singurele relatii vizibile cu rocile nvecinate sunt tectonice,
marcate de milonite si filonite: la est, cu granitul de Pricopan (Seghedi et al.,1980), la sud, cu
ardeziile Formatiunii de Cerna din dealurile Vitelaru si Cheia (Seghedi,1980; Seghedi et al.,
1980 a). Seria de Orliga const predominant din cuartite micacee cu granat si disten, local cu
granat si staurolit, asociate cu gnaise micacee si micasisturi. Amfibolitele si calcarele
cristaline sunt subordonate ca extindere in suprafata (Seghedi et al., 1980).
Rocile acestei serii se afla inafara limitelor PNMM, exceptand cateva aflorimente de pe
rama nord-vestica a masivului Pricopan din Muntii Cheii.
Seria de Megina Seria de Megina afloreaza in partea central vestica a PNMM; este o
succesiune dominant amfibolitica, cu intercalatii subordonate de metavulcanite acide si
metapelite (micasisturi cu granat si staurolit); un aspect caracteristic al amfibolitelor si
sisturilor amfibolice il constituie prezenta structurilor de tip garbenschieffer, cu dispunerea
cristalelor prismatice sau aciculare de hornblenda sau actinolit in jerbe sau snopi pe suprafata
planelor de foliatie metamorfica, in matricea cuarto-feldspatica.

Rocile seriei de Megina au suferit doua faze de metamorfism regional suprapuse (n faciesul
amfibolitelor cu almandin si n faciesul sisturilor verzi), urmate de doua etape de cutare
superficiala a foliatiei metamorfice, avand drept rezultat structura actuala n domuri si bazine.
Gnaisele de Megina Gnaisele de Megina afloreaza in dealurile Piatra Greci, Megina,
Arheuziu, Ciplak Bair, La Carapelit; sunt ortognaise liniare cu muscovit si biotit cu
compozitie petrografica variabila, de la granodioritica la tonalitica si granitica. Relatiile cu
rocile invecinate sunt tectonice, marcate de borduri cataclastice: contact de incalecare alpin
fat de Formatiunea de Carapelit dinspre est si contact posibil pre-alpin, hercinic, fat de seria
de Megina dinspre vest.

Vedere asupra partii nordice a PNMM din Culmea Priopcei; in fundal Culmea Pricopanului (stanga) si
Masivul Greci (dreapta); in prim-plan se vad cuartite albe de Priopcea ale Seriei (Grupului) Boclugea

Seria de B oclugea
Metamorfitele de grad scazut de pe teritoriul PNMM sunt
reprezentate prin cuartite micacee, cuartite, filite si sisturi cuartitice micee. Imaginea
structurala actuala a seriei de Boclugea rezulta din interferenta a doua sisteme de cute
superficiale ale foliatiei metamorfice, a avut ca rezultand fie structuri n domuri si bazine, fie
ondulari largi pe directie al cutelor principale verticale, cu orientare NW-SE.
Date geocronologice recente (varste CHIME pe monazite) obtinute pe metapelite din
seriile de Orliga si Megina indica faptul ca metamorfismul in facies amfibolitic s-a produs in
intervalul Carbonifer superior-Permian inferior (Seghedi et al., 2003), in buna corelare cu
varste Ar-Ar obtinute pe biotit si amfiboli din aceleasi serii cristaline (Seghedi et al., 1999;
Crowley et al., 2000). Pentru seria de Boclugea, datele geocronologice existente (Miruet
al.,1975) indic un metamorfism Cambrian superior (508 m.a, K-Ar), datele Ar-Ar (Seghedi
et al., 1999) nefiind concludente. In forajul structural 5 Iulia, sisturile muscovitice ale seriei

de Boclugea au furnizat palinomorfe cu larg circulatie n Precambrian si Cambrian, ct si


asociatii ce si incheie evolutia n Cambrian (Vaida, n Baltres et al., 1988).
Roci magmatice alpine timpurii
Magmatitele alpine s-au format n Permianul superior, Triasic si Jurasicul superior, n
conditii geotectonice diferite: magmatism alcalin pe rama nordic si sud-vestic a unittii de
Mcin (magmatism intraplaca legat de initierea riftogenezei triasice); vulcanism bimodal
formand suite de dykeuri bazice si acide ce strabat fundamentul pre-alpin din partea centrala
si nord estic a unittii de Mcin; vulcanism bimodal interstratificat n depozitele de
platforma carbonatica Jurasic superioare din partea sudic a unittii de Mcin (tufuri riolitice
si curgeri de lave bazice).
Vulcanite bazice triasice
Fundamentul pretriasic al unittii de Mcin ste strbtut de o suit de dykeuri bazice cu
orientare general NW-SE, paralel cu directiile structurale chimerice din unitatea de Mcin.
Grosimea dykeurilor este, de regul, pn la 1 m, iar extinderea lor pe directie variaz de la
ctiva metri la 2-300 m. Cel mai mare dyke strbate gnaisele de Megina din dealul Roman
Bair, avnd 50 m grosime si circa 500 m lungime.
In interiorul dykeurilor, structura poate fi masiv sau porfiric; uneori rocile prezint
variatii structurale de la centru spre margini, unde pot apare borduri de rcire.
Principalele tipuri petrografice ale rocilor bazice sunt bazalte, dolerite si extrem de rar
gabbrouri (Nicolae, n Seghed et al., 1986). Structura magmatic tipic este ofitic-subofitic.
Rocile bazice constau din baghete de plagioclaz bazic (labrador) si clinopiroxen, cu minerale
opace accesorii; rareori contin olivin, complet transformat ntr-un agregat serpentinic si
pulbere fin de minerale opace. Piroxenul este transformat n amfibol si clorit secundar, iar
plagioclazul este puternic albitizat si decalcifiat, cu segregare de epidot si calcit. Structura si
asociatiile mineralogice primare se pstreaz ca relicte, dykeurile fiind afectate, integral sau
doar periferic, de o foliatie milonitic penetrativ (Seghedi, 1985 ).
Geochimia rocilor bazice din dykeuri indic formarea lor din magme de tip MORB si
legtura genetic cu ofiolitele Formatiunii de Niculitel. Milonitizarea dykeurilor este
interpretat ca o consecint a punerii lor n lc ntr-o faz de extensie crustal, sincron cu
formarea unor zone de forfecare ductil a fundamentului prealpin, asociate unor falii normale
(Seghedi, Oaie, 1994).
Vulcanite acide triasice
Riolitele asociate spatial vulcanitelor bazice formeaz dykeuri cu orientare NW-SE, cu
grosimea din ce n ce mai mic spre vest. Riolitele ce strbat Formatiunea de Carapelit,
masivele Greci si Pricopan si seria de Orliga apar exclusiv ca dykeuri; n bazinul vii Taita,
dykeurile sunt subordonate, formele de zcmnt izometrice, de tipul neckurilor, fiind mult
mai frecvente; acestea sunt amplasate n metamorfitele seriei de Boclugea si n granitele de
Pietrosul si de Coslugea. Corpurile subvulcanice au reprezentat, foarte probabil, cile de acces
ale riolitelor triasice asociate Formatiunilor de Bogza si Somova, suprastructurile vulcanice
fiind complet erodate n unitatea de Mcin, care a suferit o puternic ridicare n urma
inversiunii chimerice.
Riolitele au culori variabile (cafeniu deschis la roz sau rosietic), structuri porfirice si
texturi masive. Fenocristalele sunt reprezentate prin ortoz, albit-oligoclaz si cuart corodat
magmatic. Cloritul psedomorfozeaz un mineral mafic primar, probabil biotit. Mineralele

accesorii sunt apatitul, zirconul si opacele. Masa fundamental este fie recristalizat sferulitic,
fie echigranular sau granofiric (Seghedi et al.,1991).
Compozitia mineralogic si caracterele geochimice sunt identice cu ale riolitelor
asociate Formatiunii de Somova din unitatea de Consul (Seghedi et al., 1992). Riolitele
triasice au un chimism calcoalcalin (Seghedi et al., 1992), datele geochimice sugernd
formarea magmelor prin topirea partial a crustei inferioare; petrogeneza lor este explicat
prin amestec cu magme bazice , de origine profund, urmat de cristalizarea fractionat n
camere magmatice intermediare din crusta superioar, n conditiile unei riftogeneze de
intraplac continental (Seghedi et al., 1992). Formarea simultan a unor magme bazice n
mantaua superioar si a unor magme acide, prin anatexia crustei, se poate explica fie prin
ascensiunea unui dom termic din manta (Seghedi et al., 1992), fie prin fenomenul de
underplating (subplacare magmatic) (Seghedi, Szakacs, 1992).
Recomandari
Activitatea antropica legata de substratul geologic si-a lasat impactul asupra partii centrale si de
sud a PNMM, in special in zonele adiacente inca neincluse in parc. Astfel, pe versantul vestic al
Culmii Priopcea (dealul Chervant), ca si pe cel estic, exista halde rezultate in urma activitatilor de
prospectiune geologica cu santuri si explorare geologica prin galerii.

Culmea Priopcei

cuartite - filite
amfibolite

pelite
Silurian

Relatiile de incalecare tectonica ale amfibolitelor de Megina peste cuartitele de Priopcea si pelitele
siluriene ale Formatiunii de Cerna din dealul Priopcea

Situatia este si mai dramatica in cazul dealului Piatra Cernei (Dalchi Bair), care este excavat in
mare parte, oferind un peisaj de masea cariata; acest deal, complet despadurit, este o dovada vie a
capacitatii omului de a distruge peisajul. Distrugerea substratului geologic in mod cert a atras dupa

sine distrugerea unor habitate de plante si animale. Din punct de vedere geologic, atat dealul Priopcea,
cat si Dalchi Bair, sunt foarte importante pentru ilustrarea structurii hercinice a orogenului norddorogean, si ele ar trebui incluse in teritoriul PNMM, macar ca zone tampon, cu atat mai mult cu cat
Dealul Priopcea este rezervatie geologica declarata.
In cursul acestui an am constatat apartia unei noi cariere in peisajul unitatii de Macin, si anume
chiar in dealul Bujorul Bugaresc. Acest deal este declarat rezervatie geologica de peste 25 de ani
(locul fosilifer Dealurile Bujoare), si reprezinta singura localitate din tara unde apare in afloriment
macrofauna devonian inferioara, ceea ce ii confera o valoare stiintifica de exceptie.

Lumasel de brachiopde (stanga) si Schellwienella Hipponyx Schnur. din dealul Bujorul Bulgaresc
determinate de Magdalena Iordan, 1974 (Institutul Geologic al Romaniei)

Excavarea acestui deal pentru utilizarea rocilor ca piatra de constructie nu are nici o justificare,
nici din partea Ministerului Mediului, nici din partea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale
(ANRM), si nici pentru APM Tulcea, care ar trebui sa promoveze o politica de conservare si nu de
distrugere totala a mediului.

Bibliografie

Andrei J., Crahmaliuc R., Georgescu A., Ioane D., Netianu T., Svoronos D., Szabo E., Nedelcu L., tefan A.,
1990. Studiul integrat al anomaliilor gravimetrice i magnetometrice din Dobrogea de Nord cu ajutorul
modelelor n vederea descifrrii structurii geologice i mbuntirii prognozei pentru substane minerale
solide. Arh. IGR, Bucureti.
Atanasiu I. (1940) Privire general asupra geologiei Dobrogei. Lucr. Soc.Geogr. D. Cantemir III, 89 p, Iasi.
Avram E., Baltres A., Cristea P., Marinescu A., Nicolaescu A., Popescu I., Radan S., Rogobete M., Rosca V.,
Seghedi A., Spanoche S., Stanchevici B., Szasz L., Vihristenicu M.(1993) Cadrul geotectonic al Dobrogei.
Arh. IGR, Bucuresti.
Cdere D., Simionescu I. (1907) Not preliminara asupra straturilor fosilifere devoniene din Dobrogea. An. Inst.
geol. Rom., I, Bucuresti.
Codarcea-Dessila M., Miru O., Semenenko N.P., Demidenko S.G., Zeidis B. (1966) Gheologhiceskaia
interpretatia dannh polucennh pri pomosci K-Ar metoda po absoliutnomu vozrastu kristaliceskih formatii
iujnih Carpat i Dobrudji. Tr XII sess. Kono opredelenia absoliutnovo vozrasta gheologhiceskih formai pri
NZANDDr, Moskva
Crowley, Q.G., Marheine, D., Winchester, J.A. & Seghedi, A., 2000. Recent geochemical and geochronological
studies in Dobrogea, Romania. TESZ & PACE Conference, Zakopane, Poland, Abstracts volume, 88.
Giusc D. (1934) Massif du Pricopan (Dobrogea) An. Inst. Geol. Rom. XVI, 481-497, Bucuresti.
Giusc D. (1935) Considerations sur les problemes de differenciation magmatique dans la Dobrogea du Nord.
Bul Soc. Rom. Geol. II, Bucuresti.
Ilinca G., Tatu M. (1994) Bismuth sulphosalts in the quartz veining from the Pricopan granite, North Dorogea,
Romania. A new occurrence. Anal. Univ. Buc., geologie, abstr. vol. suppl. XLIII, 14, Bucuresti.
Iordan M. (1974) Studiul faunei devonian inferioare din Dealurile Bujoarele (Unitatea de Mcin - Dobrogea de
N). D.S. Inst. Geol. LX/3, 33-70, Bucuresti.

Iordan, M., 1999b. Biostratigraphy of the Paleozoic in North Dobrogea. Excursion Guide of the Joint Meeting
of EUROPROBE TESZ, PANCARDI and Georift Projects Dobrogea the interface between the
Carpathians and the Trans-European Suture Zone, Tulcea, 1999: Geology and structure of the Precambrian
and paleozoic basement of North and Central Dobrogea. Mesozoic history of North and Central Dobrogea.
Rom. J. Tect. Reg. Geol. 77, suppl. no.2, 23-24.
Juverdeanu D. (1988) Prospectiuni geologice si litogeochimice nsotite de foraje pentru minereuri de metale
neferoase si baritina n formatiunile cristalofiliene proterozoice si paleozoice, depozitele sedimentare si
magmatitele paleozoice si mezozoice din Dobrogea de Nord, perimetrul Nifon-Hamcearca-Horia-Izvoarele
NW si SE Iulia-N.Blcescu-M.Bravu, jud. Tulcea. Arh. IPGG, Bucuresti.
Juverdeanu D. (1989) Prospectiuni geologice si litogeochimice nsotite de foraje pentru minereuri de metale
neferoase si baritin n formatiunile cristalofiliene proterozoice si paleozoice, depozitele sedimentare si
magmatitele paleozoice si mezozoice din Dobrogea de Nord, perimetrele Baspunar-Traian- Mircea Vod si
Pricopan, jud. Tulcea. Arh. IPGG, Bucuresti.
Mercus D., Alexe I. (1969) Molibdenitul si fluorina din masivul Pricopan. Bul. Inst. Petrol - Gaze - Geol., XVII,
231-237, Bucuresti.
Miru O. (1966 a) Contributii la cunoasterea formatiunilor paleozoice din partea nordic a Muntilor Mcinului.
St. Cerc. geol. geogr. geof., ser.geol., 11, 2, Bucuresti.
Miru O. (1967) Studiul stratigrafic al depozitelor paleozoice din zona Mcin - Camena . Arh. IGR, Bucuresti.
Miru O., Miru E. (1962) Paleozoicul din partea sudic a Muntilor Mcin (regiunea Cerna-Hamcearca).
D.S.Com.Geol. XLVI, Bucuresti.
Mnzatu S., Lemne M., Vjdea E., Tnsescu A., Ioncic M., Tiepac I. (1975) Date geocronologice absolute
pentru formatiuni cristalofiliene si masive eruptive n Romnia. D.S.Inst.Geol.Geof. LXI/5, Bucuresti.
Miru O., Miru E. (1966) Studiul stratigrafic si tectonic al depozitelor paleozoice din partea nordic a
Muntilor Mcin. Arh. IGR, Bucuresti.
Mrazec L., Pascu R. (1896) Note sur la structure geologique des environs de village dOrtachioi. Bul.Soc. Phys.,
Bucuresti.
Muresan M , Rosca V.,., Seghedi A., Mirauta E., Vlad S., Draganescu A., Savu H., Constantinescu R., Szasz
L., Besutiu L. (1982) Corelarea regionala a datelor geologice si geofizice in vederea reevaluarii prognozei.
Dobrogea centrala si de nord. partea I-a. Arh. IGR, Bucuresti.
Muresan M., Rosca V., Vlad S., Seghedi A., Miru E., Savu H., Szasz l., Besutiu L., Codarcea V. (1983)
Corelarea regionala a datelor geologice si geofizice in vederea reevaluarii prognozei geologice. Dobrogea
centrala si de nord. Partea a II-a. Arh. IGR, Bucuresti.
Murgoci, G., 1914.- Cercetari geologice in Dobrogea nordica, cu privire speciala asupra Paleozoicului si
tectonicei. An. Inst. Geol. Rom., V, 2: 307-494.
Mutihac V. (1964) Zona Tulcea si pozitia acesteia n cadrul structural al Dobrogei . An Com.Geol. XXXIV/I,
215-253, Bucuresti
Nicolae I., Seghedi A. (1996) Lower triassic basic dyke swarms in North Dobrogea. Rom. J. Petrol. 77, 31-40
Oaie, G., 1986. Sedimentology of the pebbly red sandstone facies association within the Carapelit Formation,
North Dobrogea. Rev. Roum. Geol. Geoph. Geogr., Geologie, 30, 59-70, Bucuresti.
Oaie Gh., 1989. Trace fossils from the Paleozoic deposits of North Dobrogea (Romania). Extended abstracts, v.
5, 743-747, Stratig and Paleont., XIV Congr. CBGA, Sofia.
Oaie Gh., Seghedi A., 1992. Upper Palaeozoic continental sedimentation in North Dobrogea, Romania. Terra
abstr., abstr. suppl. no 2 to TERRA nova , 4, 49, Graz.
Patrulius D., Miru E., Muresan M., Iordan M. (1973) Sinteza stratigrafic si structural a Dobrogei de Nord. I.
Formatiuni paleozoice. Arh IGR, Bucuresti.
Pop Gh., Catilina R., Buzila A., Popescu Gh., Cioloboc D. (1983) Datarea geocronologica Rb/Sr a granitoidelor
de Pricopan si greci (Dobrogea de Nord) si analiza relatiilor structurale in care se gasesc aceste masive.
Mine, petrol si gaze, 34, 11, 532-539, Bucuresti.
Pop. G., Buzil A., Cioloboc D., Catilina D., Popescu G. (1985) Isotopic Rb-Sr ages for establishing the
emplacement sequence of some granitoids of North Dobrogea. Proc. rep of the XIII CBGA, 108-111,
Cracovia
Rdan S., 1994. Relicts of paleo-weathering crusts in Dobrogea. Analele Univ. Buc., geologie, abstr. vol. suppl.,
AN XLIII, 28.
Rotman D., (1915) Masivul eruptiv de la Greci (Dobrogea, jud. Tulcea), An. Inst. Geol. Rom., vol VII/1 (1913)
Russo-Sndulescu D., Drgnescu A., Berza T., Seghedi A. (1975) Studiu asupra mineralizatiilor din
formatiunea de Carapelit. Arh. IGR, Bucuresti.
Savu H., Ghenea C., Ghenea A., MiruE., Seghedi A., Panin N. (1988) Harta geologic 1:50.000, foaia
Niculitel.
Savul M. (1937) Le granite de Coslugea (Dobrogea). C.R. des Sceances, XXI, Bucuresti.
Seghedi A. (1975) Prezenta distenului si staurolitului n seria de Orliga. D.S.Inst.Geol.geof. LXI, 123-130,
Bucuresti.

Seghedi A. (1977) Date privind vrsta postcarapelitic a granitului de Pricopan (Dobrogea de NV).
St.cerc.geol.geof.geogr., ser.geol., T 22, 119-129, Bucuresti.
Seghedi A. (1980 a) Metamorphic formations of North Dobrogea. An.Inst.Geol.Geof. LXII, 469-476, Bucuresti
Seghedi A. (1980 b) Consideratii privind succesiunea de formare a masivelor granitoide din unitatea de Mcin a
Dobrogei de nord. d.S.Inst.Geol.geof., LXI, 65-78, Bucuresti.
Seghedi A et al., (1980) Harta geologic a Romniei, scara 1:50.000 foaia Mcin, IGG Bucureti
Seghedi A et al., (1988) Harta geologic a Romniei, scara 1:50.000 foaia Priopcea, IGG Bucureti
Seghedi A., (1980) Consideraii privind succesiunea de formare a masivelor granitoide din unitatea de Mcin a
Dobrogei de Nord, D.S. Inst. Geol. Geof., LIV/1 pag. 68-78
Seghedi A. (1983) Pre-alpine structural elements in North Dobrogea. An.Inst.Geol.geof., LXI, 131-137,
Bucuresti.
Seghedi A. (1985 a) Variszische Faltung in alpidischen Einheiten der Nord Dobrudscha.Zeitsch.fur angewandte
geol., Bd. 31, Heft11, Berlin.
Seghedi A. (1986 a) Metamorphism and deformation in the Boclugea Group. D.S. Inst. Geol. Geofiz. 70-71/5,
223-234, Bucuresti.
Seghedi A. (1986 b) Deformational and metamorphic history of the Carapelit Formation (North Dobrogea). D.S.
Inst.Geol. Geofiz., 70-71/5, 235-246, Bucuresti.
Seghedi A., Oaie Gh. (1994) Early Triassic shear zones in the variscan basement of North Dobrogea, Romania.
Analele Univ. Buc, geologie, abstr. vol. suppl., AN XLIII, 31, Bucuresti.
Seghedi A., Oaie Gh. (1994) Petrofacies of the Carapelit Formation, North Dobrogea, Romania. Analele Univ.
Buc, geologie, abstr.vol.suppl., AN XLIII, 31, Bucuresti.
Seghedi A. Oaie Gh. (1994) Tectonic setting of two contrasting types of pre-alpine basement: North versus
Central Dobrogea. ALCAPA II abstr. vol., suppl. no 1 to Rom. J. Tect. Reg. Geol. 75, 56, Bucuresti.
Seghedi A., Rdan S. (1989) Variscan metamorphism in North Dobrogea: structural features and mineralogical
evolution. Extended Abstracts, v.3, 325-328, XIV Congr. CBGA, Sofia.
Seghedi A., Vlad C., Udrescu C., Serbnescu A. (1994) Variscan intrusive magmatism in North Dobrogea. Int.
Volc. Symp. Ankara, 1994.
Seghedi A., Mirauta E., Szasz L., Seghedi I., Szakacs A., Ghenea C., Ghenea A., Radan S., Oaie Gh., Savu H.,
Nicolae I., Ion J., Gheorghian D., Antonescu E. Visarion A., Sandulescu D., Codarcea V., Udrescu C.,
Stoian M., Vanghelie I. (1986) Elaborarea hrtilor nationale geologice, hidrogeologice, metalogenetice si
geofizice; Harta geologic a Romniei sc:1.50.000, foaia Priopcea. Arh. IGR, Bucuresti.
Seghedi A., Baltres A., Nedelcu L., Szasz L., Seghedi I., Stefan ., Ion J., Rdan S. (1991) Analiza gradului actual
de cunoastere a alctuirii geologice a Dobrogei de Nord, n vederea aprecierii oportunittii si volumului
investigtiilor geologice viitoare. Arh. IGR, Bucuresti.
Seghedi A., Ghenea C., Ghenea A., Miru E. (1980) Harta geologic a Romniei sc.1:50.000, foaia Mcin.
Seghedi A., MiruE., Szasz L., Seghedi I., Szakacs A., Ghenea C., Ghenea A. (1988) Harta geologic a
Romniei sc: 1.50.000, foaia Priopcea.
Seghedi A., Russo-Sndulescu D., Berza T., Vlad C., Udrescu C. (1981) Studiul geologic complex al sisturilor
cristaline si masivelor granitoide din zona Garvn-Hamcearca-Horia, n vederea evalurii perspectivelor
prognozei si sintezelor geologice. I. Granitele de Hamcearcasi Coslugea. Arh. IGR, Bucuresti.
Seghedi A., Seghedi I, Szakacs A., Oaie Gh. (1987) Relationships between sedimentation and volcanism during
deposition of the Carapelit Formation (North Dobroge). D.S.Inst.Geol.Geof., 72-73/1, Bucuresti.
Seghedi I., Szakacs A., Udrescu C., Grabari G., Stoian M., Tnsescu A., Vlad C. (1992) Major and trace
element geochemistry of rhyolites from northern Dobrogea. Petrogenetic implications. Rom. J . Petrology
75,17-38, Bucuresti.
Simionescu I. (1924) Fauna devon din Dobrogea. An.Acad.RomMem.st. III/2, Bucuresti.
Stefan R. (1957) Asupra cercetrilor geologice efectuate n partea de sud a masivului Greci. Arh. IGR, Bucuresti.
Stefan R. (1959) Asupra cartrilor geologice din partea de NV a Dobrogei de Nord. Arh. IGR, Bucuresti.
Stefan R. (1966) Raport asupra lucrrilor de sintez geologic n Dobrogea de Nord (Muntii Mcinului). Arh.
IGR, Bucuresti.
tefan R., (1954) Raport geologic asupra masivului eruptiv dela Greci versantul vestic, Arh. IGR
tefan R., (1955) Raport asupra cercetrilor geologice din masivul eruptiv dela Greci (jumtatea sudic)
Dobrogea de Nord, Arh. IGR
tefan R., (1958) Raport asupra cercetrii geologice a masivului Greci - Dobrogea de Nord, Arh. IGR
Seghedi A., Lang B. & Heimann A. (1999). The deformational history of North Dobrogean Hercynian basement
as reflected in new 39Ar/40Ar determinations. Rom. J. Tectonics & Reg. Geology 77, suppl. 1.
Seghedi, A. & Oaie, G., 1986. Formatiunea de Carapelit (Dobrogea de Nord): faciesuri si structuri sedimentare.
D.S.Inst.Geol.Geof., 70-71/4, 19-36, Bucuresti.
Seghedi, A. & Oaie, G., 1995. Paleozoic evolution of North Dobrogea. IGCP Project 369, Mamaia, 1995, Field
Guidebook, Central and North Dobrogea.

Seghedi, A., 1998. The Romanian Carpathian foreland. In: Sledzinski, J. (Ed.), Reports on Geodesy CEI
CERGOP South Carpathians Monograph, vol. 7 (37). Politechnika, Warszawska, pp. 2148.
Seghedi, A., Popa, M., Oaie, G., Nicolae, I., 2001. The Permian System in Romania. Natura Bresciana Ann.
Mus. Civ. Sc. Nat., Brescia, MONOGRAFIA N. 25, 281-293.
Seghedi, A., Berza, T., Iancu, V., Maruntiu, M., Oaie, G., 2005. Neoproterozoic terranes in the Moesian
basement and in the Alpine Danubian Nappes of the South Carpathians. Geologica Belgica, 8/4: 4-19
Seghedi, A., Seghedi, I, Szakacs, A. & Oaie, G., 1987. Relationships between sedimentation and volcanism
during deposition of the Carapelit Formation (North Dobrogea). D.S. Inst. Geol. Geof., 72-73/1, Bucuresti.
Seghedi, A., Spear, F. & Storm, L. 2003. The Metamorphic Evolution of the Hercynian Basement of North
Dobrogea: Constraints from Petrological Studies and Monazite Dating. The Fourth Stephan Mueller
Conference of the EGS, Romania, Abstracts Book, p 82.
Seghedi, A., Stephenson, R. A., Mosar, J. & Stovba, S., 1998. Hercynian crustal accretion in North Dobrogea,
Romania: evidence and regional implications. Acta Universitatis Carolinae Geologica 1998, 42, 2, 337.
Seghedi, A., Vlad, C., Udrescu, C. & Serbnescu, A., 1994. Variscan intrusive magmatism in North Dobrogea.
Intern. Volcanol. Symp. Ankara, 1994.
Seghedi, I., Szakacs, A., Udrescu, C., Grabari, G., Stoian, M., Tnsescu, A. & Vlad, C., 1992. Major and trace
element geochemistry of rhyolites from northern Dobrogea. Petrogenetic implications. Rom. J. Petrology
75,17-38, Bucuresti.
Tatu M. , Robu N., Robu L., Nedelcu L., Dobrescu A., Serbnescu A., Udrescu c., Stoian M., Costea C., Fekete
C., Grabari G, Anastase S. (1993) Procese de greisenizare asociate granitoidelor din Romnia (Dobrogea de
Nord). Arh. IGR, Bucuresti.

Raport final asupra activitatii de cercetare geologica


in cadrul proiectului GEF-UNDP nr. 47111
Antoneta Seghedi
Zonele cercetate cuprind teritoriul inclus in cadrul Parcului National Muntii Mcinului, dar
si z onele i nvecinate n eincluse i n p arc, d ar a flate in directa c ontinuitate d e a florare,
formatiunile si structurile geologice continuandu-se si dincolo de limitele zonei
impadurite. Deoarece intreaga suprafata a unitatii de Mcin a fost obiectul cartarilor
geologice anterioare la scara 1:25.000, cartari pe baza caror au fost elaborate hartile
geologice la scara 1.50.000, foile Mcin, Niculitel, Priopcea si Peceneaga, metodologia de
lucru a c onstat d in r evizuiri geologice l a s cara 1 :25.000 s i 1 .10.000 pentru pe rimetrele
care constituie rezervatii sau monumente naturale geologice sau mixte. Cercetarile de
teren au fost e fectuate in p erioadele 15-25 august 2006 si 15-25 iunie 2007. Echipa de
lucru a fost constituita in total din patru cercetatori, si anume un specialist in petrologie
magmatica, m etamorfica si s tructurala (d r. A ntoneta Seghedi), u n s edimentolog (d r.
Gheorghe Oaie), un vulcanolog (dr. Alexandrina Fulop) si un petrograf, specialist si in
cartografierea hartilor geologice (dr. Ion Gheuca).
1. Contextul geologic si structural al Dobrogei de Nord
Catena cutata a Dobrogei de Nord (orogenul nord-dobrogean) este o catena
muntoasa chimeric (Murgoci, 1914), fiind considerata de unii autori segmentul vestic al
centurii cutate chimerice din Crimeea de Sud, ce se uneste spre est cu chimeridele Asiei
(Sndulescu, 1994). Catena c himerica s -a f ormat prin c utare in timpul Jurasicului ( sau,
dupa diversi autori, in intervalele Triasic superior-Jurasic inferior, Jurasic superior,
Cretacic inferior). Cu alte cuvinte, Dobrogea de Nord constituie o catena muntoasa alpina
timpurie, deoarece in urma c u c irca 2 00 mi lioane de a ni, formatiunile d in a ria a cesteia
sufereau procese de cutare (compresie), in timp ce aria carpatica reprezenta un bazin
oceanic extensional, al carui fund era implicat in procese de expansiune crustala. Fazele
importante de deformare sunt eo- si neochimeric, pentru care exist argumente
geologice s i g eocronologice ( vrste K -Ar s i R b-Sr cuprinse i ntre 1 65 s i 1 20 m ilioane de
ani, Lemne et al., 1975; Romanescu, Vjdea, n Seghedi, 1980; Paraschiv, Soroiu, 1984;
Pop et al., 1986). Cuvertura posttectogenetic a catenei o reprezint depozitele
neocretacice ale bazinului Babadag, care acopera discordant si transgresiv structurile
chimerice. Pentru detalii privind durata erelor si perioadelor geologice cu subdiviziunile
lor am inclus o scara stratigrafica simplificata (fig. 1).
Orogenul n ord-dobrogean este d elimitat d e d oua fracturi m ajore, S fantu Gheorghe
la n ord s i P eceneaga-Camena l a s ud, c are i l separa d e p latformele S citica ( Depresiunea
Predobrogeana) si respectiv Moesica (Dobrogea Centrala) (fig. 2 a, b). Catena chimerica
prezinta un f undament cutat h ercinic, fundament a c arui d eformare compresiva majora
s-a produs in Paleozoic, in intervalul Carbonifer superior-Permian inferior (in urma cu
320-270 milioane de ani). Directiile structurale hercinice, cu orientare E-W sau ENEWSW, au fost puse in evidenta in special in cadrul formatiunilor paleozoice si in sisturilor
cristaline. Datorita remobilizarii fundamentului hercinic in timpul deformarilor chimerice,
structurile hercinice au fost partial sau total reorientate pe directiile structurale NW-SE
chimerice. Structura m ajora chimerica a o rogenului s e c aracterizeaza p rin c ute-solz
(marginite pe un flanc de fracturi si falii inverse), mai stranse in zona vestica si mai largi
spre est, inspre Agighiol si Tulcea.

Modelul structural al orogenului chimeric nord-dobrogean are la baz structura zonei Consul,
a carei interpretare se bazeaza pe studiul forajelor din zona Iulia (Baltres, n Baltres et al., 1982,
1987). Structura zonei Consul const din cute-solz strnse, deversate spre nord-est si
descendente n trepte spre NE. Modelul explic si structura intern a unittii de Mcin, care const
din patru solzi principali, avnd n zona axial formatiuni metamorfice prehercinice, iar n
umplutura sinclinal, depozite mai noi, triasice sau chiar jurasice.

Formatiunile Dobrogei de Nord afloreaz ntre Dunre si bratul Sfntu Gheorghe


(spre nord si nord-est) si bratul Dunrea Veche (spre vest). La nord-vest de Galati, ntre

Prut si Siret, formatiunile orogenului nord-dobrogean constituie o creast scufundat sub


depozitele n eogene, denumita Promontoriul Nord-Dobrogean (Gavt et al., 1967, Airinei
et al., 1967, Barbu et al., 1970) (Fig. 2 b). Acesta se afl n compartimentul vestic,
scufundat, al faliei Vadu Oii - Galati (Gavt et al., 1967).
Parcul national Muntii Mcinului (PNMM) este situat in unitatea structurala vestica a
orogenului n ord-dobrogean, cunoscuta in termeni geologici ca u nitatea d e M cin ( pnza
de Mcin sau zona Mcin, in alte acceptiuni). Aceasta unitate tectonica este alcatuita
predominant din formatiuni paleozoice si posibil precambriene (proterozoic superioare)
ale fundamentului hercinic al Dobrogei de Nord. Unitatea de Macin incaleca spre vest
unitatea d e Tulcea, i n c are a floreaza p redominant f ormatiuni m ezozoice ( triasice s i
jurasice). Incalecarea are loc in lungul faliei inverse Luncavita-Consul (fig. 2 a, c).
2. Constitutia geologic a fundamentului cutat hercinic
Fundamentul cutat hercinic al unitatii de Mcin este expus in deschideri naturale
(aflorimente), cuvertura lui mezozoica fiind aproape complet indepartata prin eroziune,
datorita basculrii puternice spre nord-vest a D obrogei d e N ord in t impurile p ostcretacice. Fundamentul he rcinic cuprinde formatiuni m etamorfice cu v arsta i nca
discutata, succesiuni paleozoice cu un m etamorfism i ncipient ( anchimetamorfice) si r oci
granitoide (Fig. 3). Coloana litologica a formatiunilor fundamentului este prezentata in
fig. 4. Toate a ceste t ipuri d e formatiuni sunt strabatute de roci magmatice subvulcanice
mai noi, cu varsta Permian superioara sau Triasic inferioara. Rocile subvulcanice
formeaza corpuri subtiri si alungite, cu forma tabulara (dykeuri) si compozitie chimica
bazica sau acida. Dykeurile reprezinta dovezi pentru faza de deformare extensionala care
a afectat fundamentul hercinic al Dobrogei de nord la scurt timp dupa incetarea
deformarilor compresionale hercinice si indica implicarea acestui fundament in
deformarile ciclului alpin, cu alte cuvinte reactivarea alpina a fundamentului hercinic.
2.1. Roci metamorfice
Dupa constitutia litologica si gradul de metamorfism, formatiunile metamorfice ale
fundamentului hercinic sunt separate in 3 serii (sau grupuri) (seriile de Orliga, Megina, si
Boclugea) (fig. 5).
Metamorfitele u nittii de Mcin su nt su ccesiuni p olimetamorfe si polideformate
(Seghedi, 1983), a tribuite P recambrianului s uperior p e h rtile ge ologice s cara 1: 50.000
ale Institutului Geologic al Romaniei (Seghedi et al., 1980, 1988; Savu et al., 1988;
Mihailescu et al., 1988). Seriile de Orliga si Megina au fost considerate precambriene prin
paralelizarea c u s eria de A ltan-Tepe din D obrogea C entrala (Ianovici, Giusca, 1961;
Giusca et al., 1967) pentru care datele de varsta radiometrica K - Ar indica un
metamorfism proterozoic terminal. Varstele protolitilor nu se cunosc. Seria de Orliga a
fost atribuita, pe baza gradului de metamorfism, Precambrianului, iar datele K-Ar au fost
interpretate c indicand varsta caledoniana pentru metamorfismul n facies amfibolitic
(Mirut,1966 a ). P e c riterii s tratigrafice, M irut (1966 a ) a tribuie s eria d e M egina
Cambrianului inferior. Pentru seria de Boclugea, datele geocronologice existente (Mirut
et a l.,1975) in dic un me tamorfism C ambrian s uperior ( 508 m. a, K -Ar). I n f orajul
structural 5 Iulia, sisturile m uscovitice ale s eriei d e B oclugea au furnizat p alinomorfe cu
larg circulatie n P recambrian si Cambrian, ct si asociatii ce si incheie evolutia n
Cambrian (Vaida, n Baltres et al.,1988).
Doar doua dintre succesiunile metamorfice amintite afloreaza pe teritoriul PNMM:
seria (g rupul) M egina si seria (Grupul) B oclugea. Desi p e c lina v estica a d ealului C heia
apar m etamorfite d e Orliga in co ntact t ectonic cu g ranitul d e P ricopan, l imita v estica a
parcului este trasata in interiorul masivului granitic de Pricopan (Fig. 5).
Rocile seriei de Orliga afloreaza n axul unei structuri anticlinale hercinice la nord de Mcin.
Singurele relatii vizibile cu rocile nvecinate sunt tectonice, marcate de milonite si filonite: la est, cu
granitul de Pricopan (Seghedi et al., 1980), la sud, cu ardeziile Formatiunii de Cerna din dealurile
Vitelaru s i C heia ( Seghedi,1980; Seghedi et al., 1980 a). Seria de Orliga const predominant din

cuartite m icacee cu g ranat si d isten, l ocal cu g ranat si st aurolit, aso ciate cu g naise m icacee si
micasisturi. Amfibolitele si calcarele cristaline sunt subordonate ca extindere in suprafata (Seghedi
et al., 1980).

Seria de Megina si gnaisele de Megina


Metamorfitele s eriei d e M egina a floreaza in p artea central-vestica a t eritoriului
PNMM, la vest de Falia Ac Punar, in dealurile Megina, Roman Bair si Arheuziu (fig. 5, 6).
Partea lor sudica (din dealurile Cerna si de la est de Mircea Voda) se afla inafara limitelor
parcului. In z ona parcului predomina gnaise d e M egina. Relatiile acestora cu r ocile
invecinate sunt tectonice, marcate de borduri cataclastice: contact de incalecare alpin
fat de Formatiunea de Carapelit dinspre est (Murgoci, 1914), de-a lungul faliei Ac Punar,
si contact posibil pre-alpin, hercinic, fat de seria de Megina dinspre vest (Seghedi, 1985
a, Seghedi et al.,1986, 1988).
Gnaisele de Megina sunt ortognaise liniare cu muscovit si biotit, cu granulatie
medie, uneori l arga, de c uloare roz s au a lba s i c u o f oliatie m etamorfica e videnta
datorata d ispozitiei o rientate a c ristalelor d e m inerale m icacee (m uscovit s au b iotit)
(Seghedi, 1980 b). Gnaisele au o compozitie petrografica variabila, de la granodioritica la
tonalitica si granitica (Seghedi et al., 1988), cu dominarea componentei granodioritice si
granitice. Compozitia mineralogica a gnaiselor este dominata de minerale leucocrate (de
culoare deschisa): feldspat potasic (m icroclin), f eldspat p lagioclaz a cid (oligoclaz sau
albit), cuart, muscovit; mineralel de culoare inchisa (mafice) sunt biotitul, iar in
faciesurile tonalitice, cu o structura puternic liniara, i se adauga si hornblenda verde.
Granatul (almandin) apare uneori ca mineral accesoriu, alaturi de apatit, zircon, monazit
sau sfen.
Rocile amfibolitice cuprind mai multe varietati structurale si compozitionale, de la
hornblendite si amfibolite garben la gnaise si sisturi amfibolice. Rocile prezinta diferente
mari de granulatie de la un afloriment la altul, rezultate in urma proceselor de deformare
succesive. Amfibolitele si hornblenditele constau din cristale prismatice si aciculare de
amfibol (hornblenda sau actinolit), plagioclaz si epidot, uneori putin cuart, care concresc
intr-o maniera neregulata, indicand fenomene de recristalizare post-cinematica. Gnaisele
amfibolice pot fi foarte spectaculoase la scara esantionului, deoarece pe un fond
microcristalizat (microblastic) albicios f ormat d in plagioclaz, cuart si e pidot, apar ace si
prisme de amfiboli dispuse in snopi, rozete sau evantaie. Granatul poate forma mici
cristale de culoare rosietica. Rocile amfibolitice sunt asociate cu metavulcanite acide (cu
aspect d e "tufuri porfirice" (Mirut, Mirut, 1966), sisturi cu artitice m uscovitice cu
magnetit, precum si roci sedimentare pelito-psamitice (micasisturi cu granat si uneori
staurolit).
Studiile petrografice s i de g eologie s tructurala au a ratat ca r ocile s eriei d e M egina
au suferit doua faze de metamorfism regional suprapuse (n faciesul amfibolitelor cu
almandin si n faciesul sisturilor verzi), urmate de doua etape de cutare superficiala a
foliatiei metamorfice, avand drept rezultat structura actuala n domuri si bazine (Seghedi,
1986 a). Cutele vizibile la scara aflorimentului sunt rezultatul acestor ultime faze de
deformare a foliatiei metamorfice (Pl. I, fig. 1).
Asociatia litologica si metamorfismul, considerat mai slab decat al seriei de Orliga,
l-au determinat pe Mirut (1966 a) sa atribuie seriei de Megina o varsta cambriana.
Studii petrologice recente si datarea geocronologica a monazitelor din metapelite
(micasisturi) au furnizat varste cuprinse in intervalul 325-280 milioane de ani (Carbonifer
superior-Permian inferior) pentru metamorfismul in facies a mfibolitic (Seghedi e t al.,
2003).
Seria de Boclugea
Metamorfitele de grad scazut de pe teritoriul parcului national afloreaza n principal
pe versantul vestic (drept) al vaii Taita. In apropiere, dar i nafara limitei parcului, aceste
metamorfite sunt bine deschise in Culmea Priopcea (dealul Chervant) (rezervatie
naturala) si in dealul Piatra Cernei (Dlchi Bair). Seria de Boclugea cuprinde roci

dominant pelito-psamitice (Mirut, Mirut, 1962), cu metamorfism in faciesul sisturilor


verzi, s eparate n c inci formatiuni p e c riterii litologice s i petrografice ( Seghedi, 19 86 a ).
Dintre aceste formatiuni, pe teritoriul PNMM afloreaza doar 4: cuartite de Priopcea, sisturi
cuartitice micacee, filite cenusii si sisturi muscovitice (Pl. II, fig. 1). Pe harta geologica la
scara 1:100.000, aceste formatiuni nu pot fi separate, deoarece ele alterneaza l a scara
metrica sau de cativa zeci de metri. Cuartitele de Priopcea au culoarea alba si sunt
constituite aproape exclusiv din granule de cuart alungite in planul foliatiei metamorfice.
Ele p rovin d in m etamorfismul s lab a l u nor nisipuri cuartitice b ine s ortate, d e t ipul
dunelor. Filitele s unt r oci c u o liniatie p ronuntata, d ata d e a lungirea p referentiala a
mineralelor micacee, reprezentate prin muscovit si biotit fin. Pe versantul vestic al vaii
Taita afloreaza sisturi cuartitice micacee si sisturi cuart-muscovitice, diferind in proportia
de cuart si minerale micacee, reprezentate in general prin muscovit fin granular.
Procesele d e c utare responsabile d e metamorfismul seriei d e B oclugea au f ost
aceleasi care au afectat si seria de Megina, ele prezentand aceeasi succesiune a
evenimentelor m etamorfice s i d eformationale, precum s i a ceeasi ori entare spatiala a
elementelor structurale (Seghedi, 1986 a): o faza de metamorfism n zona cu biotit,
urmata de o faza de metamorfism static, postcinematic, cu dezvoltare l ocala a
porfiroblastelor d e b iotit p olikiloblastic; f oliatia m etamorfica a r ocilor e ste d eformata d e
dou faze suprapuse de cutare superficiala, verticala, insotite de clivaje de crenulatie
penetrative (Pl.I, fig. 2, pl. II, fig. 2). Imaginea structurala actuala a seriei de Boclugea a
rezultat i n urma interferentei a cestor d oua sisteme d e c ute s uperficiale, cu d irectii
structurale t ransversale u na p e a lta, re zultand f ie s tructuri n d omuri s i b azine, f ie
ondulari largi pe directie al cutelor principale verticale, orientate NW-SE.
2.2. Formatiuni paleozoice
Depozitele paleozoice din unitatea de Mcin alcatuiesc doua centuri de ardezii (slate
belt) alungite pe directia NW-SE. Fasia estic, mai lata, const dominant din Formatiunea
de Carapelit; iviri restranse d e d epozite siluriene apar n dealurile Pietrele Albe din zona
Megina. O buna parte din centura estica este cuprinsa in aria PNMM (Fig. 5).
Fasia v estic, c u la timea m axima d e 2 ,5 k m n d ealurile P riopcea s i B ujoare,
afloreaza n principal n dealurile Priopcea-Muchea Lunga-Bujoare, Chior Tepe, Dalchi Bair
si Petre C erdak si se si tueaza nafara limitei parcului. In schimb, o m are p arte d in zona
de aflorare a centurii vestice, constand din depozite siluriene care afloreaza pe versantul
vestic al culmii Priopcea, intra in aria rezervatiei naturale Dealul Chervant Priopcea.
Iviri izolate de formatiuni paleozoice, de mici dimensiuni, apar spre SE pe valea Giubelei
(Atmagea), p e v alea A tmagea, l a C arjelari s i C amena, i ar s pre N W, l a P ietrele R aioase,
Iglita, insula B lasova, Carcaliu, C heia s i V itelaru. n cadrul a cestei fasii a floreaza n
principal Formatiunile de Cerna si de Bujoare, si subordonat Formatiunea de Carapelit.
Formatiunea de Cerna
Succesiunea F ormatiunii d e C erna, cel mai b ine deschisa pe v ersantii v estici a i
dealurilor Priopcea si Dalchi Bair, cuprinde un orizont inferior de calcare negre-cenusii, cu
pirita si un orizont superior de ardezii cenusii (Mirut, 1966); calcarele contin o
intercalatie de silicolite negre n Curt Bair, iar ardeziile din Chior Tepe, Ormangic Bair,
Pepiniera s i d e p e v ersantul v estic a l P riopcei, l a e st d e s oseaua M cin-Cerna, p rezinta
intercalatii d e g resii c uartoase-muscovitice s i c alcare c afenii g albui, traversate s i d e
forajul 70 .307-Cerna; acestea c ontin rare r esturi org anice, in principal b ioclaste d e
crinoide (Seghedi, n Baltres e t al., 1989). Depozitele sunt afectate d e o c utare stranse
pe directie WNW-ESE, fiind frecvente cutele cu dublu plonj (Pl. III, Fig. 2). Cutarea este
rezultatul deformarii hercinice a stratificatiei depozitelor.
Studiul petrografic al gresiilor, corelat cu datele litologice, sugereaza c
Formatiunea d e C erna reprezinta d epozite pelagice s au hemipelagice, depuse intr-un
bazin situat pe fundament sialic (Seghedi, n Baltres et al., 1989); nivelele subtiri de
calcare cu bioclaste de crinoide provin din biomicrite depuse n ape mai putin adanci, iar
orizontul de calcare negre, bogate n pirita si substanta organica, s-a format intr-un

mediu euxinic, anoxic (Mirut, Mirut, 1962). Intercalatiile de gresii si siltite indica
aporturi terigene episodice datorate furtunilor (tempestite) (Seghedi, n Baltres et al.,
1992). Succesiunea faciesurilor sugereaza ca de la baza spre topul succesiunii a avut loc
trecerea d e l a c onditii euxinice l a c onditii n ormal-marine, p aralel c u scaderea a dancimii
bazinului de sedimentare.
Formatiunea de Cerna a fost atribuita Silurianului pe baza unor resturi de
macrofaun, c um a r fi coralii s olitari ( Cyathophyllum) (Simionescu, 1 924), p recum s i a
unui rest de graptolit (Rastrites), citat de Mirauta, Mirut (1962). Pe versantul vestic al
Priopcei au fost gasite resturi ale unei cochilii rulate de ?gastropod neidentificabil, precum
si entroce de crinoizi.
Formatiunea de Bujoare
Devonianul unittii de Mcin se dezvolt n facies renan (Iordan, 1974, 1987).
Principalele t ipuri litologice a le a cestei f ormatiuni au f ost d eja figurate p e h arta l ui
Cantuniari ( 1920) la scara 1 :10.000. Aceste l itologii au f ost g rupate n doi te rmeni,
reprezentand Geddinianul si Coblenzianul (Mirut, 1966). Geddinianul cuprinde un
orizont de calcare albe si cenusii, mai mult sau mai putin recristalizate (Pl. IV, fig 1),
dispus peste o succesiune de gresii cuartitice n alternanta cu ardezii cenusii si calcare
maronii c rinoidale, c e contin c onodontul I criodus w oschmmiedti ( Mirut, n M irut
1966). C oblenzianul e ste a lcatuit d intr-o su ccesiune d e strate d iscontinui d e g resii
cuartitice, a rdezii negre, g resii c alcaroase s i c alcare crinoidale, cu ca ractere ritmice
(Mirut, 1962). Varsta coblenziana rezulta din prezenta unei faune dominate de
brachiopode (C dere, S imionescu, 1 907), c e a testa p rezenta ambelor e taje a le
Devonianului inferior (Siegenian si Emsian) (Iordan, 1974).
Depozitele d in d ealul Bujorul B ulgaresc contin o b ogata f auna d e brachiopode,
crinoide si tentaculiti, n care trilobitii, coralii, briozoarele si ostracodele sunt subordonate
(Iordan, 1974) (pl. IV, fig. 3-6). Fauna formeaza frecvent lumasele si indic un mediu
bentonic de self deschis n stadiu de preflis. Faciesul depozitelor devoniene, corelat cu
caracterele petrografice ale gresiilor, sugereaza deasemenea depozite marine de apa
putin adanca.
Formatiunea de Carapelit
Denumirea formatiunii vine de la dealul Carapelit de la nord de Cprioara, deal
situat nafara limitelor parcului.
Formatiunea de Carapelit cuprinde depozite continentale (Draganescu, n RussoSndulescu et al., 1975) discordante pe fundamentul hercinic. Faciesurile conglomeratice
ale formatiunii remaniaza galeti din toate tipurile de roci metamorfice, precum si de
granite (Mrazec, Pascu, 1896; Murgoci,1914; Rotman, 1917), iar local, calcare cenusii cu
conodonte Devonian medii-superioare (Mirut, Mirut, 1962). Aceasta sugereaza
caracterul torential al depozitelor, remarcat de altfel de la prima lor descriere. Rocile care
alcatuiesc aceasta formatiune sunt roci clastice grosiere si fine: conglomerate, gresii rosii
sau cenusii, siltite si mai rar pelite (foste argile) rosii sau violacee. In zona sudica a
PNMM, l a p artea s uperioara a s uccesiunii f ormatiunii d e C arapelit a par p roduse a le u nei
activitati v ulcanice c ontinentale d e tip exploziv. S uccesiunea v ulcanoclastica se d ezvolta
pe versantul sud-vestic al dealului Crapcea, de la vest de Balabancea, si in prezent se
situeaza inafara limitei parcului.
Principalele asociatii litofaciale ale Formatiunii de Carapelit cuprind: depozite cenusii
aluviale; depozite rosii (facies de red-bed) - Gresia rosie de Martina; succesiune vulcanosedimentara cu caracter acid. Faciesurile enumerate sunt partial izocrone, iar
succesiunea stratigrafica a termenilor Formatiunii de Carapelit este prezentata n coloana
litologica din fig. 4.
Depozitele c enusii a luviale c uprind s uccesiuni grosiere d e c on a luvial (dominate de
conglomerate), care trec l ateral spre vest l a succesiuni de cmpie aluvial (dominate de
secvente ciclice de gresii-siltite) (Seghedi, Oaie,1986) (Pl. V, fig. 1, 2; Pl. VII, fig. 3).
Aceste depozite se dispun direct peste substratul format din roci metamorfice si local

granite. Relatiile actuale cu fundamentul lor sunt frecvent tectonice, marcate de falii
longitudinale (fig. 5).
Succesiunea de conglomerate cenusii suporta pe Dealul lui Mos Deliu o secventa de
progradare mai grosiera spre top, cuprinzand la partea inferioara si mjlocie gresii rosii cu
stratificatie paralela si incrucisata, ce trec n sus la conglomerate masive care devin
dominante la p artea s uperioara a s uccesiunii. Grosimea s uccesiunii d e g resii si
conglomerate rosii, separate ca Gresia rosie de Martina, atinge 900 m. Pe langa
stratificatia oblica si paralela, care sugereaza ca gresiile sunt foste dune de nisip
fluviatile, s tructurile s edimentare i ntalnite i n g resiile ro sii c uprind c rapaturi d e u scare si
urme d e p icaturi d e p loaie, s tructuri c are i ndica m ediul d e s edimentare c ontinental
(Seghedi, Oaie, 1986). Asociatia de faciesuri si structurile sedimentare sugereaza c a
gresia rosie reprezinta depozite fluviatile de ru despletit (braided) (Oaie,1986).
Succesiunea vulcano-sedimentara se dezvolta la partea superioara a formatiunii de
Carapelit si contine indicii extrem de importante pentru descifrarea evolutiei tectonice
Paleozoice a zonei. Succesiunea include depozite piroclastice (ignimbrite, tufuri de
cadere, depozite de v al piroclastic), interstratificate cu grosimi variabile si la diferite
nivele n c oloana litologica c u d epozite e piclastice ( conglomerate, gr esii s i siltite v erzui,
rosii sau cafenii si cu argilite rosii si verzi) (Seghedi et al., 1987) (pl. VI, fig. 1).
Ignimbritele formeaza corpuri masive de roca de dimensiuni variabile, cu aspect
lenticular, avand baza concava si topul plan. Ele sunt interstratificate cu depozite
epiclastice sa u fo rmeaza c orpuri g roase d e ro ca ( peste 500 m n de alul Crapcea),
rezultate d in suprapunerea m ai multor unitti de curgere piroclastica. In d ealul Crapcea
au fost observate unitti de curgere constnd din t ufuri d e v al p iroclastic, ig nimbrite s i
depozite de cadere (Seghedi et al, 1987). Masa principala a riolitelor din Crapcea este
insa sudata, rocile avand culoare verzuie sau rosie, cu aparenta riolitica. Ignimbritele
constau dintr-o matrice de granulatia cenusii (formate din vitroclaste si cristaloclaste) n
care p lutesc p oncii, p oncii ta sate (f iamme) s i l itoclaste d e d imensiuni v ariabile, a tt
juvenile, cat si nevulcanice (pl. VI, fig. 2). Caracterele acestui facies indica depunerea din
curgeri g ravitationale n m asa, c e s e d eplaseaza l aminar, f avorizand p rocese d e s ortare
granulometrica la baza curgerii.
Tufurile cu stratificatie paralela (pl. VII, f ig. 1 , 2 ) sunt f ie i nterstratificate c u
depozitele e piclastice, fie l ocalizate l a p artea s uperioara a u nei c urgeri p iroclastice.
Caracterele sedimentologice si asocierea cu tufuri de curgere piroclastica sau cu
epiclastite (roci mixte cu origine vulcanica si terigena) sugereaza c acest facies
reprezinta t ufuri d e cadere s ubaeriana, rezultate din eruptii explozive de ti p p linian.
Variatiile verticale ale granulatiei indic caracterul intermitent al eruptiilor generatoare.
Tufurile cu stratificatie oblic se l ocalizeaza l a baza u nor c orpuri d e i gnimbrite
(Piscul F irului); a socierea l or c u d epozite d e c urgere p iroclastica s ugereaza d epozite d e
val piroclastic, iar localizarea lor la baza curgerii indica tipul "ground surge", depozite
formate n m ediu s ubaerian, d in partea m arginala a c oloanei de e ruptie c olapsate,
precedand curgerea piroclastica derivata din partile centrale ale coloanei. Tufurile sunt
constituite din cristoclaste si vitroclaste.
Pe baza caracterelor litologice, petrografice si geochimice ale succesiunii vulcanosedimentare se p oate a firma c a manifestarile vulcanice hercinice din unitatea de Mcin
(foarte probabil Permian inferioare) reprezint un vulcanism riolitic calcoalcalin (Seghedi
et al., 1992). Vulcanismul hercinic a produs n principal roci piroclastice si doar local
curgeri de lave (Seghedi et al., 1987). Dintre rocile piroclastice predomina cantitativ
ignimbritele; tu furile d e c adere, t ufurile d e v al p iroclastic (c u s tratificatie incrucisata) s i
tufurile cu lapili acretionari sunt mai reduse ca pondere.
Caracterele v ulcanologice, p etrografice s i g eochimice a le v ulcanitelor h ercinice,
precum si asocierea cu depozite continentale-aluviale depuse pe un fundament sialic
sugereaza o ambianta geotectonica de arc magmatic de margine continentala pentru
succsesiunea vulcano-sedimentar a Formatiunii de Carapelit (Oaie, Seghedi, 1992;
Seghedi, Oaie,1994).
Deformarea h ercinica a su ccesiunii Formatiunii d e C arapelit a determinat formarea
unor cute verticale, insotite de un clivaj ardezian penetrativ in gresii si siltite (Pl. VII, fig.
3) si s patiat in n ivelele c onglomeratice si i n ig nimbrite s i t ufuri. Aceasta d eformare s -a

produs i nainte d e intruziunea m asivelor h ercinice, c are a determinat recristalizarea


completa a rocilor Formatiunii de Carapelit adiacente corpurilor intruzive si transformarea
lor in tipuri variate de corneene de culare verzuie, cenusie sau roz (roci de metamorfism
de contact termic). Procesul de cornificare a sters clivajele ardeziene din zonele adiacente
masivelor granitice, rocile devenind masive si dure. Un exemplu tipic al scaderii efectului
termic a l intruziunilor h ercinice i l c onstituie versantul v estic a l m asivului G reci. A ici,
incepand de la paralela localitatii si mergand spre sud pana in valea Coslug, efectul
metamorfismului d e c ontact te rmic a supra r ocilor f ormatiunii d e C arapelit s cade tr eptat
spre v est p ana la d isparitie. A stfel, in t imp c e in d ealurile P ietrele M ariei c livajele
ardeziene sunt bine pastrate, la 300 m spre est rocile sunt tranformate in corneene dure,
care dau versanti abrupti (pl. V, fig. 1, 2).
Varsta F ormatiunii de C arapelit, p ractic lipsita d e f osile, a fo st u n su biect
controversat, e a f iind atribuita P ermo-Carboniferului ( Mrazec, P ascu, 1986; R otman,
1917), C arboniferului (Cantuniari, 1913), Carboniferului inferior - Devonianului superior
(Murgoci, 1914;
Macovei,1933) si Carboniferului inferior (Mirut, Mirut,1962).
Singura fosil, descoperit n Dealul Carapelit, este un rest de plant identificat, in
functie de autor, drept Calamaria (Paeckelman, 1935), Asterocalamites (Atanasiu, 1940),
sau A rchaeocalamites ( Macovei, 1 933); genurile i ndic intervale d e t imp de v rste
diferite - fie C arbonifer s uperior, f ie D evonian s uperior - Carbonifer i nferior. I n r oci
pelitice d in d ealurile C arapelit si C onaciu a u f ost i dentificate a critarche, s pori t rileti,
chitinozoare, scolecodonte si microspori (Vaida, n Seghedi et al., 1986), indicnd
intervalul Silurian - Carbonifer. Acest continut paleontologic srac si foarte slab conservat
este cu sigurant remaniat. Petrografia termenilor terigeni grosieri, datele palinologice
din n ivelele p elito-siltice s i m icrofauna d in c alcarele re maniate n c onglomerate
indicsugereaz c Formatiunea de Carapelit este cert post-devonian.
Rezult c vrsta acestei formatiuni este cuprins n intervalul Carbonifer - Permian
mediu. Ea este mai veche decat rocile masivului Greci care o strabat si metamorfozeaza
la contact, si pentru care s-a obtinut o varsta izocrona Rb-Sr de 242 m.a. (Permian
superior) (Pop et al.,1985). Pe baza acestor elemente, corelate cu faciesul de gresii rosii
(red-beds) si cu prezenta vulcanismului ignimbritic, s-a considerat c Formatiunea de
Carapelit s -a d epus n i ntervalul C arbonifer superior-Permian inferior (Oaie, Seghedi,
1992).
2.3. Roci granitoide hercinice
Primii cercetatori ai granitelor nord-dobrogene au remarcat faptul ca intruziunile din
zona Mcin au f ost p use n loc n d oua f aze i mportante: inainte d e s edimentarea
Formatiunii d e C arapelit (e le c onstituind u na din a riile s ursa a le a cesteia) s i s incron cu
sau ulterior deformarii Formatiunii de Carapelit (Rotman, 1917). Datele geocronologice
existente a supra g ranitelor n ord-dobrogene ( varste K -Ar) (M anzatu e t a l., 1975) indica
trei e tape ma jore: ( a) v arste C arbonifere ( 306, 3 20, 3 29 m. a), ce co respund
Namurianului (partea i nferioara a Carboniferului mediu); ele re prezinta varste de racire
ale granitelor de Hamcearca si Mcin; (b) varste Permiene (264-245 m.a) indicand
partea inferioara a Permianului superior, ce reprezinta varste de racire ale masivelor
Pricopan s i G reci; (c) v arste m ezozoice ( Triasic s uperior s i J urasic inferior) ( 170-198 s i
212-222 m. a) c are r eflecta evenimente t ermice corelabile c u m ilonitizarea g ranitelor
hercinice sau cu formarea cutelor-solz din unitatea de Mcin.
Concordanta acestora d in u rma cu v arstele i zocrone R b-Sr (P op et a l., 1983) e ste
remarcabila si sugereaza o deformare a granitelor n faza kimmeric veche.
Rocile granitoide formeaza fie corpuri mai mari ce strabat rocile Formatiunii de
Carapelit (masivele Greci si Pricopan) sau ale Seriei de Boclugea (masivele GarvnVacareni, Chitlau, Hamcearca si Coslugea), fie iviri de diferite dimensiuni, izolate n masa
depozitelor cuaternare (Mcin, Popina, Pietrosul, Galma Mare, Galmele Insirate,
Tichilesti). Datele geofizice sugereaza
continuarea pe sub cuvertura cuaternara a
masivelor Hamcearca, Pietrosul, Greci si Pricopan (Andrei et al.,1990), corpurile granitice
avand o forma alungita pe directia NW-SE (Fig. 5). Granitele de Hamcearca, remaniate n
conglomeratele de Carapelit (Stefan, 1958, 1966), au fost intruse n metamorfite ale

seriei de Boclugea, ca intruziuni de temperatur sczut, ce dau slabe aureole de contact


termic (Seghedi et al., 1981). Interpretate ca un magmatism caledonian sau hercinic
timpuriu ( Ianovici et al., 1 961, M uresan, 1 974), ele sunt foarte pr obabil consolidate din
primele topituri magmatice produse prin subductie n Carboniferul inferior-mediu, similar
cu granitele de Kazalgic-Bair din zona Tulcea, dar spre deosebire de acestea din urma, au
migrat la nivele superioare ale crustei.
Masivul Greci reprezint generatia nou de granite, puse n loc ca intruziuni de
temperatur ridicat, la nivele crustale superioare, cu contacte discordante si pa rtial
concordante. Punerea n loc a masivului a fost nsotit de dezvoltarea unei aureole de
contact termic, dezvoltat n faciesul cornenelor amfibolice n imediata vecintate a
contactului cu roca gazd. Masivul Greci reprezint o suit de granite de tip I, puternic
diferentiate, de la diorite (si gabbrouri cu olivin) la leucogranite si dominat de
granodiorite cu hornblend si biotit si tonalite. Geochimia calcoalcalin sugereaz
diferentierea dintr-o magm derivat din manta, puternic contaminat cu topituri
crustale si prin asimilarea rocilor gazd (Seghedi et al.,1986, Seghedi et al., 1994 b).
Masivul Hamcearca
Situat p e v ersantul d rept a l T aitei la v est d e H amcearca, m asivul H amcearca,
remaniat n conglomeratele de Carapelit (Stefan, 1958), a fost pus n loc ca o intruziune
de t emperatura scazuta n m etamorfitele d e g rad scazut ale seriei de Boclugea, p e care
le cornifica slab. Acolo unde se observa, contactul cu conglomeratele cenusii ale
Formatiunii de Carapelit este tectonic.
Masivul const din leucogranite mediu sau larg granulare, d e culoare r oz sau alba,
cu structura hipidiomorf-granulara, greu vizibila datorita cataclazrii intense a masivului.
Granitele d e H amcearca s unt a lcatuite d in f eldspat p otasic (o rtoza p ertitica s au
criptopertitica, cu conture xenomorfe sau subautomorfe), feldspat plagioclaz albitizat,
cuart si extrem de rar biotit cloritizat. Datele geochimice indica granite alcaline sodopotasice foarte sarace n calciu, slab diferentiate (Russo-Sndulescu n Seghedi et
al.,1981).
Masivul Greci
Masivul Greci reprezinta cel mai mare pluton granitoid din unitatea de Mcin, cu
latimea maxima de 3 Km n zona Greci si o lungime de aflorare de 15 Km. El se afla in in
cea mai mare parte pe teritoriul PNMM. Spre SE, masivul se scufunda sub depozitele
Formatiunii de Carapelit, prezenta lui fiind tradata de ariile de cornificare slaba din cadrul
formatiunii (Seghedi, 1986 b; Seghedi et al.,1988); dupa o scufundare puternica n zona
dealului Carapelit, dioritele si granodioritele de Greci reapar n dealul de la SW de Horia,
inafara p erimetrului p arcului (Russo-Sndulescu et al., 1975). D atele geofizice i ntegrate
(Andrei et al., 1990) sugereaza extinderea spre NW a masivului pe sub cuvertura de
loess pn n bazinul vaii Luncavita. Rocile masivului Greci strabat si co rnifica a tt
Formatiunea de Carapelit (Rotman, 1917), cat si metamorfite ale seriei de B oclugea
(Seghedi, n Savu et al., 1988 si n Seghedi et al., 1988). Ivirile de diorite si granodiorite
de la Garvan si din Culmea Chetrosul, puse n loc n seria de Boclugea, precum si cele din
jurul a sezarii C etatuia ( Galma M are, Galmele I nsirate, V alea Glontului) a u f ost a tribuite
masivului Greci pe baza caracterelor petrografice si geochimice (Seghedi et al., 1980,
Seghedi n Baltres et al., 1992).
Corpul p rincipal a l m asivului G reci a re o f orma a lungita p e d irectia N NW-SSE, c u
partea apical neregulata, ce conserva petece cornificate din rocile gazd din acoperis
(conglomerate cenusii de Carapelit). Contactul liniar aparent abrupt, cu corneenele de pe
rama SW a masivului, este tectonic (Seghedi, n Savu et al.,1988). Masivul este pus n
loc n zona axial, puternic erodat, a anticlinalului hercinic Piciorul Pricopanului. In bolta
anticlinal din acoperisul intruziunii, cobort tectonic, rocile masivului formeaz silluri si
mici lacolite, insinuate pe planele de stratificatie cvasiorizontale ale rocilor gazd
cornificate (Seghedi et al., 1980). Aceleasi forme de zcmnt concordante ale dioritelor
au fost remarcate pe rama vestica a Masivului Pricopan, n forajul structural 69.805

Mcin (Seghedi, n Baltres et al., 1990). Formele de zcmnt discordate (dykeuri si


filoane) sunt prezente att n rocile din acoperis, ct si n cuprinsul masivului (Stefan,
1957,1959). La contact cu rocile din acoperis se dezvolt faciesuri microgranulare
porfirice, sugerand racire mai rapida a magmei.
Masivul Greci este alctuit dintr-o mare varietate de tipuri petrografice, de la diorite
cu n uclee de ga bbrouri, l a t onalite s i leucogranite ( Stefan, 19 57, 19 58, 19 66) (fig. 5).
Dioritele sunt strbtute de grandiorite si tonalite. Pe arii largi, granodioritele prezint
tranzitii gradate att la granite cu biotit sau leucogranite, ct si la tonalite.
Fondul petrografic al masivului Greci l constituie granodioritele cu biotit s i
hornblend, urmate de leucogranite; dioritele formeaz corpuri de dimensiuni mai
reduse, cu contacte nete fat de granodioritele nconjurtoare. Ele apar si n rocile gazd,
cu forme de zcmnt concordante. Pe rama vestic a masivului Pricopan, dioritele
formeaz o bordur discontinu, puternic milonitizat, interceptat si n forajul structural
69.805-Mcin (Seghedi et al., 1980; Seghedi, n Baltres et al., 1990). Tonalitele si
granitele cu biotit afloreaz pe suprafete reduse, ca mici separatii n masa de
granodiorite.
Suita granodiorit-tonalit a masivului este bogata n xenolite (fragmente) de roci
gazd variabil cornificate, precum si ntr-o mare varietate de enclave homeogene
diferentiate, adesea cu structur porfiric. Uneori a ceste enclave contin re sturi
nedigerate d e c orneene b iotitice, s ugernd c asimilarea rocilor gazd a fost un proces
important n petrogeneza masivului. Dovezi ale rolului important al proceselor de
asimilare a rocilor d in a coperisul i ntruziunii sunt n umeroase: c orneenele d in P iciorul
Pricopanului au a desea un a spect m icrodioritic si t rec g radat l a p ete n eregulate d ioritice
si chiar granodioritice; pe dealurile Negoiu si La Lac, conglomeratele cu matrice de gresii
arcoziene au fost aproape complet asimilate, cu exceptia clastelor de cuart filonian, care
se pot observa n rocile dioritice s i granodioritice (Stefan, 1958). Enclavele de corneene
n diferite stadii de asimilare sunt numeroase.
Masivul Pricopan
Acest masiv este aproape in totalitate inclus in aria vestica a teritoriului PNMM.
Masivul este un corp omogen de granite cu biotit, larg granulare, de culoare alb cenusie
sau r oz. Granitul consta di n feldspat p otasic (m icroclin), oligoclaz, cuart si b iotit, avnd
ca mineral accesoriu caracteristic allanitul (Giusc, 1934, 1935). Hornblenda verde apare
accidental.
Masivul Pricopan este mrginit de dou falii orientate NNW-SSE, care controleaza
milonitizare intens a g ranitului p e a proape i ntreaga sa s uprafata ( Seghedi, 1 975) (Fig.
5); m ilonitizarea este un rezultat al deformrii alpine (pl. V III, f ig. 1 ) si d etermina
dezvoltarea unor plane paralele penetrative in cadrul rocilor (plane de foliatie milonitica),
dupa care acestea se desfac in placi subtiri; in masivul Pricopan, pe suprafata planelor de
foliatie milonitica apar l iniatii verticale de etirare ale biotitului, transformat intr-un
agregat de epidot si stilpnomelan, cu dispozitie radiara a cristalelor aciculare.
Pe rama sudic, granitul de Pricopan prezint un contact clar intruziv, marcat local
de o bordur de rcire fat de dioritele de Greci si de roci cornificate ale formatiunii de
Carapelit (Seghedi, 1977). Pe rama vestic si sudic, granitul contine enclave de diorite
si c orneene b iotitice, i ar n c uprinsul m asivului a par f recvent s eparatii g ranitice
microgranulare, frecvent porfirice si extrem de rar enclave angulare de corneene
biotitice. Filonasele subtiri d e cuart-epidot, rar asociate si cu turmalina, strabat frecvent
granitele de Pricopan.
Fluorina, omniprezenta in sectiuni s ubtiri (Mercus, Alexe, l969), alturi de mice
litinifere, casiterit si turmalin, sugereaz un proces postmagmatic neevoluat d e
greisenizare (Tatu et al., 1993).
Granitului i se asociaz dou tipuri de mineralizatii: de tip greisen, cu Sn, W, Mo
(Nedelcu et al., 1985) si de tip hidrotermal, de temperatur relativ sczut, cu Au, Bi, Fe
+ Cu, Pb, Zn, sulfosruri si sulfotelururi de bismut n gang de cuart (Ilinca, Tatu, 1994).
Din punct de vedere peisagistic, masivul Pricopan constituie creasta cea mai
spectaculoasa din aria parcului. Fiind complet despadurit, masivul ofera aspectul tipic de

eroziune a l u nui re lief d ezvoltat p e g ranite, c u b locuri rot unjite ( alterare t ip foi d e
ceapa) s i m ult g rus granitic (Pl. V III). Uneori s e m ai p ot p astra a specte d e p ietre
balansoare (Pl. IX, Fig. 6). Un traseu prin masivul Pricopan, incepand cu Valea Sulucului
si continuand pe drumul spre carierele abandonate din partea de sud a masivului este
extrem de pitoresc si poate fi luat in considerare ca traseu de geoturism (Pl. IX).
Masivul Pietrosul
Granitele p orfirice de Pietrosul afloreaz n partea de est a PNMM, la vest d e F alia
Taitei, formand doua corpuri aparent independente, unul la sud-vest de Cetatuia si altul
la nord-vest d e N ifon. Granitele s unt puse n loc n sisturile c uartitice m icacee a le s eriei
de B oclugea, n c are p roduc roci d e m etamorfism d e c ontact te rmic ( corneene) si l ocal
roci d e m etamorfism m etasomatic ( skarne cu granat si d iopsid) (Seghedi e t a l., 1 980).
Masivul este asemanator d in p unct d e vedere a l compozitiei mineralogice cu granitul d e
Pricopan si const din granite porfirice cu biotit, puternic milonitizate in toate zonele sale
de aflorare (Seghedi et al., 1988; Seghedi, n Savu et al., 1988).
3. Roci filoniene triasice
Fundamentul hercinic al unittii de Mcin este strbtut de o suit de dykeuri bazice
cu orientare general NW-SE, paralel cu directiile structurale chimerice din unitatea de
Mcin. Grosimea dykeurilor este, de regul, pn la 1 m, iar extinderea lor pe directie
variaz de la ctiva metri la 2-300 m. Cel mai lung dyke strbate gnaisele de Megina din
dealul Roman Bair, a vnd 50 m grosime s i circa 5 00 m lungime. Un dyke d e 4 m
grosime, cu borduri de racire porfirice sau microgranulare, se observa in cuartitele de
Orliga din cariera abandonata Gorganu de la nord de Mcin (Pl. X).
In interiorul dykeurilor, structura poate fi masiv sau porfiric; uneori rocile
prezint variatii structurale de la centru spre margini, unde pot apare borduri de rcire cu
structura porfirica sau microgranulara, ca urmare a racirii bruste spre margini la
contactul cu roca gazda mai rece.
Principalele t ipuri p etrografice a le ro cilor b azice s unt b azalte, d olerite s i e xtrem d e
rar gabbrouri (Nicolae, n Seghedi et al., 1986). Structura magmatic tipic este ofiticsubofitic. Rocile bazice constau din baghete de p lagioclaz ba zic ( labrador) s i
clinopiroxen, cu minerale opace accesorii; rareori contin olivin, complet transformat
ntr-un agregat serpentinic si pulbere fin de minerale opace. Piroxenul este transformat
n amfibol si clorit secundar, iar plagioclazul este puternic albitizat si decalcifiat, cu
segregare de epidot si calcit. Structura si asociatiile mineralogice primare se pstreaz
ca relicte, dykeurile fiind afectate, integral sau doar periferic, de o foliatie milonitic
penetrativa (Seghedi, 1985).
Geochimia rocilor bazice din dykeuri indic formarea lor din magme de tip MORB si
legtura genetic cu ofiolitele Formatiunii de Niculitel. Milonitizarea dykeurilor este
interpretat ca o consecint a punerii lor n loc ntr-o faz de extensie crustal, sincron
cu formarea unor zone de forfecare ductil a fundamentului prealpin, asociate unor falii
normale (Seghedi, Oaie, 1994).
Riolitele asociate spatial vulcanitelor bazice formeaz dykeuri cu orientare NW-SE,
cu grosimea din ce n ce mai mic spre vest. Riolitele ce strbat Formatiunea de
Carapelit, masivele Greci si Pricopan, apar exclusiv ca dykeuri; n bazinul vii Taita
dykeurile sunt subordonate, formele de zcmnt izometrice, de tipul neckurilor, fiind
mult mai frecvente; acestea sunt amplasate n metamorfitele seriei de Boclugea si n
granitele d e P ietrosul s i d e C oslugea. C orpurile s ubvulcanice a u r eprezentat, f oarte
probabil, cile de acces spre suprafata ale riolitelor triasice asociate Formatiunilor de
Bogza si S omova, su prastructurile v ulcanice fiind complet erodate n unitatea de Mcin,
care a suferit o puternic ridicare n urma inversiunii chimerice.
Riolitele au culori variabile (cafeniu deschis la roz sau rosietic), structuri porfirice si
texturi masive. Fenocristalele sunt reprezentate prin ortoz, albit-oligoclaz si cuart
corodat magmatic. Cloritul psedomorfozeaz un mineral mafic primar, probabil biotit.

10

Mineralele accesorii sunt apatitul, zirconul si opacele. Masa fundamental este fie
recristalizat sferulitic, fie echigranular sau granofiric (Seghedi et al.,1991).
Compozitia mineralogic si caracterele geochimice sunt identice cu ale riolitelor
triasic inferioare asociate Formatiunii de Somova din unitatea de Consul (Seghedi et al.,
1992). Riolitele triasice au un chimism calcoalcalin (Seghedi et al., 1992), datele
geochimice sugernd formarea magmelor prin topirea partial a crustei inferioare;
petrogeneza lor este explicat prin amestec cu magme bazice, de origine profund,
urmat de
cristalizarea fractionat n camere magmatice intermediare din crusta
superioar, n conditiile unei riftogeneze de intraplac continental (Seghedi et al., 1992).
Formarea simultana a unor magme bazice n mantaua superioar si a unor magme acide,
prin a natexia c rustei, s e p oate explica f ie p rin a scensiunea un ui d om t ermic d in m anta
(Seghedi et al., 1992), fie prin fenomenul de underplating (subplacare magmatic)
(Seghedi, Szakacs, 1992).
4. Formatiuni cuaternare
O suprafata larga de dezvoltare pe teritoriul PNMM o au depozitele cuaternare (Fig.
5). Loessurile reprezinta depozite eoliene, cu granulatie fina (de tip silt), depuse de vant,
imbracand relieful chimeric cu o manta de cativa metri grosime. Un exemplu de astfel de
depozit a pare p e valea S ulucului, u nde o p atura d e l oess d e 1 -2 m g rosime a copera o
zona de inaltime mai redusa in partea centrala a masivului granitic, avand aspect de dom
rotunjit, i n c ontrast c u relieful p resarat c u p iscuri a scutite s i c u p eretii v erticali d e l a
bordura estica a m asivului (p l. V III, f ig. 1 ). Depozitele l oessoide, reprezentand l oessuri
remaniate fluviatil, sunt mult mai raspandite. Acestea prezinta intercalatii fluviatile si de
paleosol si ocupa cea mai mare parte a suprafetei de aflorare a Pleistocen-Holocenului.
Sedimentele holocene, dezvoltate in lungul vailor principale, sunt depozite fluviatile
si reprezinta aluviuni actuale si subactuale. Acestea sunt formate din pietrisuri, nisipuri si
argile. In z onele de b alta s i lacustre predomina s edimentele f ine ( silturi s i m luri),
asociate cu o vegetatie de balta (depozite ale zonei cu Phragmites).
5. Arii protejate din vecinatatea PNMM
5.1. Culmea Priopcea (Dealul Chervant)
Dealul C hervant Priopcea este o r ezervatie naturala d e i nteres g eologic
exceptional, situata la vest de limita PNMM si la nord de localitatea Cerna (fig. 6). Dealul
Priopcea nu a fost inclus initial in teritoriul parcului deoarece creasta sa este acoperita
doar de vegetatie ierboasa si arbusti, cu exceptia plantatiilor mai recente pe versanti
efectuate de OS Cerna. Din punct de vedere geologic, dealul Priopcea este foarte bine
deschis si ofera sectiuni complete transversale, caracteristice pentru structura hercinica a
unitatii de Macin. Deschiderile f oarte b une, c u a floriment a proape c ontinuu, constituie o
adevarata scoala pentru studiile structurale.
Alcatuirea g eologica a crestei P riopcea este p rezentata in harta d in fig. 6 si in
sectiunile g eologice d in f ig. 7. Pe s ectiunea geologica se remarca o s erie d e u nitati
tectonice care se incaleca succesiv de la est la vest, care suprapun gnaise de Megina
peste amfibolite de Megina, amfibolite peste cuartite si filite ale seriei de Boclugea si
metamorfite a le s eriei d e B oclugea peste depozite predominant a rgilitice c enusii a le
Formatiunii de Cerna (pl. XI). Mergand din dealul Priopcea spre vest se poate face un
profil geologic complet in Paleozoicul unitatii de Macin, intre versantul vestic al Priopcei,
dealul Muchia Lunga si dealurile Bujoare, pana pe rama estica a masivului de granitoide
alcaline Iacobdeal. Masivul Iacobdeal, cu varsta permian superioara (varsta Ar-Ar de 248
m.a.), marcheaza inceputul etapei de evolutie alpina a Dobrogei de Nord, prin deformari
de tip extensional pe falii de tip strike-slip ale fundamentului hercinic abia consolidat,
deformari care au favorizat ascensiunea unor magme alcaline.

11

Locul fosilifer Dealurile Bujoare


Este si tuat l a ci rca 1 7-18 k m s ud d e orasul Mcin, a ccesul fa cindu-se p e soseaua
Mcin - Horia pina la 2 km nord de localitatea Cerna.
Punctele fosilifere se gsesc n pelite negre uor cornificate ce alterneaz cu gresii
subiri formnd ritmuri discontinui. Fauna din dealurile Bujorul Bulgresc i Bujorul
Romnesc este tipic pentru devonianul inferior i conine macrofauna cea mai bine
conservat din Romnia. Ansamblul, dominat de brachiopode, este bogat n crinoide i
tentaculii (Cdere, Simionescu, 1907), subordonat aprnd trilobii, corali, briozoare i
ostracode ( Iordan, 1 974, Pl 4 , f ig. 3 -6). Fauna formeaz lumaele i se gsete n
general n blocuri curse pe pant. Asociaia paleontologica atest att prezena
Siegenianului, ct i a Emsianului.
Asociaia de macrofaun a fost iniial identificat de Cdere (Simionescu, Cdere,
1907) studiat apoi de Simionescu (1924) i revizuit de Paekelmann (1935) i Iordan
(1974).
Tentaculitidele formeaz lumaele ce acoper uneori suprafee ntregi (Tentaculites
scalaris Schl., Uniconus durus Ludw.) i Ctenocrinus tpyous bronn, Technocrinus striatus
(Hall), Lophocrinus sp., Entrochus sp.). n lumaelele de brachiopode au fost identificate
fragmente de trilobii (Pilletina cf. hammerschmidti (Richt), Homalonotus sp., Phacops
sp.), alturi de corali (Cyathophyllum ex gr. C. radiculum Rom., Lindstroemia cf.
dalmania Paeck., Zaphrentis sp., Cladochonus sp.), b riozoare ( Eridotrypa sp., Fenestella
sp., Hemitrypa sp.), o stracode ( Beyrichia roemeri Kays.). B rachiopodele s unt
reprezentate p rin: Schizophoria provulvaria (Maur).), Dalmanella circularis (Sow), D.
fascicularis (dOrb.), Orthisstrigosa Sow., Leptaena sp. ex gr. rhomboidalis (Wilch.),
Pholidostrophia aff. naranjoana (Vern.), Rhenostrophia subarachnoidea (Arch. e t v ern.),
Stropheodonta aff. sedgwicki (Arch.et vern.), S. explanata (Sow.), Douvillina interstrialis
(Phill.), Schellwienella hipponix (Schnur), Choenetes sarcinulatus (Schl.), C. plebejus
Schnur, Strophochonetes tenuicostatus (Oehlert), Retichonetes aff. minutus (Buch),
Acrospirifer primaevus (Stein.), A. pellico (Geib.), A. pellico primaeviformis (Scup.),
Euryspirofer arduennensis
(Schnur), Hysterolites h ystericus ( Schl.), Brachyspirifer
carinatus (Schnur), Fimbrispirifer bischofi (Roem.), Spirifer cf.
undulifer Kays.,
Uncinulus cf. antiquus (Schnur), Camarotoechiasp., Meganteris cf. archiaci (Vern.).
5.2. Insula Blasova
Este o s tinca ce a floreaza ca m artor d e eroziune d intre sedimentele c uaternare ale
bratului Dunarea Veche, in Insula Mare a Brailei. Accesul se face pe drumul judetean
Mcin - Harsova, pina la punctul Iglita (3 km nord de Turcoaia), apoi cu barca prin
traversarea bratului. Stnca, cu altitudine in jur de 45 m, consta din gresii si
conglomerate anchimetamorfice ale Formatiunii de Carapelit, paleozoic superioara.
5.3. Dealul Consul
Situat la sud-est de teritoriul PNMM, l a sud de soseaua nationala Macin Tulcea si
la est de Horia, dealul Consul este marginit spre nord de valea Taitei. Versantul nordic al
dealului Consul expune o succesiune de formatiuni triasice, dispuse intr-o structura de
cute-solz cu vergenta nord-estica (Pl. 12). Solzii sunt alcatuiti din roci carbonatice ale
Formatiunii de Somova peste care stau riolite ignimbritice. La extremitatea nord-estica a
dealului C onsul, riolitele p uternic m ilonitice a le s olzului inferior s tau in p ozitie t ectonica
peste depozitele turbiditice ale formatiunii de Alba, triasic superioare.
Formatiunea de Somova este constituit n principal din turbidite calcaroase
(rezultate prin resedimentarea unor depozite carbonatice de self) si subordonat gresii,
ignimbrite, t ufuri r iolitice, c urgeri d e la ve riolitice s i b azaltice ( n s pecial la p artea
superioar a s uccesiunii) (Baltres, 1982; Baltres et al., 1984; Se ghedi et al., 1 990;
Baltres, n Seghedi et al., 1991; Baltres, 1993). Vrsta formatiunii este Triasic inferioar
(Spathian), stabilit pe baza asociatilor de foraminifere (Baltres, 1982; Baltres et al.,
1984) si confirmat de asociatiile de conodonte (Mirut et al, 1981).

12

Formatiunea de Alba. Litologia acestei formatiuni este dominat de gresii, dar local
apar s i f aciesuri g rosiere ( breccii, c onglomerate), s au c alcare s i p elite. G resiile d e A lba
sunt d ominant g rosiere, c enusii, d ure, cimentate cu calcit, reprezentnd t urbidite t ipice.
Pe baza bivalvelor planctonice caracteristice, continute n intercalatiile pelitice din gresii,
vrsta Formatiunii de Alba a fost atribuit intervalului Carnian superior (Tuvalian)-Norian.
5. Propuneri
Avand in v edere c a l imitele PNMM au fost t rasate p entru p rotejarea b iodiversitatii,
urmarind in principal limitele zonelor impadurite, o parte din zonele deluroase necultivate
lipsite d e vegetatie arboricola sau cu padure rara de stejar pufos au ramas i nafara a riei
de protectie a parcului. Deoarece cea mai mare parte dintre dealurile cu aflorimente
constituie t erenuri n ecultivabile, c u s tancarii, p ropunem c a a cestea s a f ie incluse in
teritoriul P NMM. Dealurile re spective s unt u tilizate i n p arte p entru p asunat, i ar
continuitatea d iversitatii g eologice d incolo d e l imitele a ctuale a le p arcului a sigura si
contiuitatea biodiversitatii, cel putin pentru unele categorii de plante si animale. Aceasta
cu atat mai mult cu cat este necesara crearea unor zone tampon in jurul parcului. Zonele
propuse pentru a fi incluse in PNMM sunt trasate cu ocru in fig. 5. si au o suprafata mai
mare in partrea sudica a parcului. Aceste arii sunt:
- restul dealului Crapcea, pana la seaua spre dealul Coada Muchii, pe care este
foarte bine deschisa succesiunea vulcano-sedimentara a formatiunii de Carapelit, si care
lipseste complet in aria parcului;
- zona dealurilor Amzalar - la Carapelit, unde apar intercalatii de tufuri de cadere in
succesiunea de campie aluviala cenusie de la partea inferioara a formatiunii de Carapelit;
aceste dealuri prezinta urme ale activitatilor de explorari miniere de la inceputul secolului
XX (santuri, g alerii, h alde); a cestea a r p utea f i u tilizate c u s ucces s i p entru tr asee
geoturistice privind activitatea miniera in Dobrogea de Nord;
- Dealul Chervant Priopcea, care are statut de rezervatie naturala de interes
geologic, cu o i mportanta deosebita pentru structura geologica a fundamentului hercinic
si de mare interes stiintific si educativ, dar care in prezent este inafara teritoriului PNMM;
de altfel propunem crearea unei continuitati prin dealul Boldea cu zona de aflorare a
Seriei de Megina din dealurile Megina, Roman Bair si Arheuziu;
- includerea dealului Muchia Lunga, de la vest de soseaua Macin-Horia; acesta este
unul din putinele dealuri in care este bine deschisa formatiunea de platforma carbonatica
a devonianului, in care au fost identificate resturi fosile de coralieri solitari; de retinut ca
formatiunile carbonatice paleozoice sunt rare in unitatea de Macin, Paleozoicul imbracand
in general faciesuri siliciclastice;
- includerea d ealurilor P ietrele M ariei, a flate f oarte a proape d e l imita v estica a
PNMM;
- extinderea l imitei nordice p ana in d ealul C iclaiasi, u na d in c ele t rei z one cu
depozite de skarne cu granati si piroxeni formate la contactul granitelor cu metamorfitele
de Boclugea;
- extinderea limitei vestice a zone de vest a PNMM, pentru a include si carierele
active din m asivul P ricopan; d esi a ceasta p ropunere este pr obabil c el m ai g reu d e
realizat, datorita intereselor economice locale legate de cariera, interesele pe termen
lung ale comunitatii locale, legate de geoturism si ecoturism, ar putea aduce beneficii
mult mai mari, si asigurarea dezvoltarii durabile a zonei.
Bibliografie
Andrei J., Crahmaliuc R., Georgescu A., Ioane D., Nestianu T., Svoronos D., Szabo E.,
Nedelcu L ., S tefan A . ( 1990) - Studiul integrat a l a nomaliilor g ravimetrice s i
magnetometrice d in D obrogea d e Nord c u a jutorul m odelelor n v ederea d escifrrii
structurii geologice si mbunttirii prognozei pentru substante minerale solide. Arh.
IGR, Bucuresti

13

Atanasiu I. ( 1940) P rivire g eneral asupra geologiei D obrogei. L ucr. S oc.Geogr. D .


Cantemir III, 89 p, Iasi.
Avram E., Baltres A., Cristea P., Marinescu A., Nicolaescu A., Popescu I., Radan S.,
Rogobete M., Rosca V., Seghedi A., Spanoche S., Stanchevici B., Szasz L.,
Vihristenicu M.(1993) Cadrul geotectonic al Dobrogei. Arh. IGR, Bucuresti.
Baltres A . ( 1982) S tudiul sedimentologic al calcarelor rubanate spathiene d in p erimetrul
Mineri - Movila Spat (Dobrogea de Nord). Arh IGR, Bucuresti.
Baltres A. (1988) Cercetri n vederea verificrii ipotezelor metalogenetice privind nivelul
purttor d e m ineralizatii d e l a Iulia si a extinderii n adncime a acestuia. A rh. IGR,
Bucuresti.
Baltres A. (1993) Formatiunea de Somova (Dobrogea de Nord) Studiu sedimentologic.
Teza de doctorat, Univ. Bucuresti.
Baltres A ., M irut E. ( 1987) - Corelarea d atelor g eologice r eferitoare l a c alcarele
triasice din zona Parches - Malcoci n legtur cu dezvoltare n extindere a
mineralizatiilor. Arh. IGR, Bucuresti.
Baltres A., Codarcea V., Bostinescu S. (1984) - Studiul sedimentologic si litostratigrafic al
formatiunilor calcaroase din zona Iulia. Arh.IGR, Bucuresti.
Baltres A ., M irut E., S eghedi A ., S tanciu L., V isarion A ., V aida M., B diceanu E .,
Gheorghian D. (1988) - Studiul lito- si biostratigrafic al f ormatiunilor mezozoice si
paleozice traversate de forajele noi executate n zona Tulcea (Dobrogea de Nord)
Partea I . Arh IGR, Bucuresti (Iulia, M.Spat,Marca)
Baltres A., Seghedi A., Mirut E., Stanciu L., Seghedi I., Nitoi E., Dobrescu A., Codarcea
V., Gheorghian D., Bratosin I., Grdinaru E. (1989) - Studiul lito si biostratigrafic al
formatiunilor m ezozoice s i p aleozoice t raversate d e f orajele n oi e xecutate n z ona
Tulcea (Dobrogea de Nord ) partea a II-a. Arh. IGR, Bucuresti (Cerna, Carapelit,
Vitelaru, Cheia)
Baltres A., Seghedi A., Stanciu L., Mirut E., Ion J., Antonescu E., Nitoi E., Dobrescu
A.,Gheorghian D., Codarcea V. (1990) - Studiul lito si biostratigrafic al formatiunilor
mezozoice si paleozoice traversate de forajele noi executate n zona Tulcea
(Dobrogea d e N ord) p artea a III-a. A rh. IGR, B ucuresti (M cin, A gighiol, b aza
loessului-Pricopan).
Baltres A., Mirauta E., Seghedi A., Stanciu L. (1993) Litostratigrafia formatiunilor triasice
si jurasic inferioare din Dobrogea de Nord. Arh. IGR, Bucuresti.
Baltres A ., M irut E, Seghedi A ., S tanciu L. (1994) S tratigrafia f ormatiunilor t riasice si
jurasic inferioare din Dobrogea de Nord. Arh. IGR, Bucuresti.
Blan M. (1966) - Raport de activitate privind rocile eruptive de l a Camena . A rh. IGR,
Bucuresti.
Cantuniari St. (1913) - Masivul eruptiv Muntele Carol - Piatra Rosie. An.Inst. Geol. Rom.
VI, 1-160, Bucuresti.
Cdere D. (1925) - Rocile eruptive de la Camena Dobrogea), jud. Tulcea. An. Inst. geol.
Rom. X, Bucuresti.
Cdere D., Simionescu I. (1907) N ot preliminar1 asupra straturlor fosilifere devoniene
din Dobrogea. An Inst. geol. Rom., I, Bucuresti.
Codarcea-Dessila M., Mirut O., Semenenko N.P., Demidenko S.G., Zeidis B. (1966)
Gheologhiceskaia interpretatia dannh polucennh pri pomosci K-Ar metoda po
absoliutnomu vozrastu kristaliceskih formatii iujnih Carpat i Dobrudji. Tr XII sess.
Kono opredelenia absoliutnovo vozrasta gheologhiceskih formai pri NZANDDr,
Moskva
Constantinescu R., Anton L., Medesan A., Zmrc A., Iosof V. (1978) Corelarea datelor
geologice s i g eochimice c u d atele g eofizice d in D obrogea d e N ord n v ederea
stabilirii po sibilittilor de e xtindere a l ucrrilor d e explorare. P artea I -a. Z ona
Ceamurlia de Sus. Arh. IGR, Bucuresti
Constantinescu R., Anton L., Medesan A., Zmrc A., David M. (1981) Semnificatia
petrologic-geochimic, metalogenetic si structural a riolitelor din Dobrogea de
Nord. Studiul aliniamentului Tulcea-Isaccea. Arh. IGR, Bucuresti.
Constantinescu R. et al (1987) Raport de etap cu calculul de rezerve privind grupul IIIIV de corpuri de minereu de fier-cupru de la Iulia. Arh. IFLGS, Bucuresti.

14

Dumitrescu I., S ndulescu M . ( 1968) P roblemes structuraux d es C arpathes R oumaines


et leur Avant-pays. An. Com. Geol. XXXVI, 195-218, Bucuresti.
Dumitrescu I., Sndulescu M. (1970) Harta tectonic a RSR, Inst. Geol. Rom., Bucuresti.
Dimitrescu R (1959) - Observations concernant la geologie de Crjelar (Dobrogea
deNord). D.S. Inst. Geol. XLVI, 127-133, Bucuresti.
Gavt I ., C ornea I., Gheorghe A ., G aspar R ., To mescu L . ( 1967) L a s tructure d e
soubassement m oesien e ntre l e D anube et l es ri viers d u Ialomita, B uzu e t S iret.
Rev. roum. geol., geophys., geogr., geophys. 11, 1, 23-32, Bucuresti.
Giusc D. (1934) Massif du Pricopan (Dobrogea) An. Inst. Geol. Rom. XVI, 481-497,
Bucuresti.
Giusc D. (1935) Considerations sur les problemes de differenciation magmatique dans la
Dobrogea du Nord. Bul Soc. Rom. Geol. II, Bucuresti.
Giusc D., Ianovici V., Mnzatu S., Soroiu E., Lemne M., Tnsescu A., Ioncic M. (1967)
- Asupra vrstei absolute a formatiunilor cristalofiliene din forlandul orogenului
carpatic. St.cerc. geol.geof.geogr., ser. Geol., 12, 287-297, Bucuresti.
Grdinaru E. (1981) - Rocile sedimentar si vulcanitele acide si bazice ale Jurasicului
superior (Oxfordian) din zona Camena (Dobrogea de Nord). Anal. Univ. Buc. 30, 90110, Iasi
Grdinaru E. (1984) - Jurassic r ocks of North Dobrogea. A depositional-tectonic
approach. Rev. Roum.Geol.Geoph.Geogr., Ser. geol. 28, 61-72, Bucuresti.
Grdinaru E. (1 988) J urassic s edimentary r ocks a nd b imodal v olcanics of t he C rjelariCamena outcrop belt: evidence for a transtensile regime of the Peceneaga-Camena
fault. St. cerc. geol. geofiz. geogr., Geologie, 33, 97-121, Bucuresti.
Ianovici V., Giusc D. (1961) Date noi asupra fundamentului cristalin al Podisului
Moldovenesc si Dobrogei. Acad. RSR, St. cerc. geol. VI, 1, 153-159, Bucuresti.
Ianovici V ., G iusca D ., M irauta O ., C hiriac M . ( 1961) P rivire g enerala a supra g eologiei
Dobrogei. Ghidul excursiilor AGCB, Congr. V, Bucuresti.
Ianovici V., Ionescu J., Blan M. (1969) - Etude mineralogique des amphiboles alcalines
contenues dans les roches du massif eruptif de Iacobeal - Dobrogea. Rev.
Roum.Geol., Geogr., Geoph., Ser. Geol., 13,2, 123-135, Bucuresti.
Ilinca G., Tatu M. (1994) Bismuth sulphosalts in the quartz veining from the Pricopan
granite, North Dorogea, Romania. A new occurrence. Anal. Univ. Buc., geologie,
abstr. vol. suppl. XLIII, 14, Bucuresti.
Intorsureanu . ( 1987) C onsideratii p rivind g eneza g ranitelor a lcaline d in m asivele
Iacobdeal si Piatra Rosie (Dobrogea de Nord). D.S. Inst.Geol.Geof. 72-73/1, 81-96,
Bucuresti
Intorsureanu I., Colios E., Grabari G., Popescu Gh., Serbnescu A. (1989) Petrologia
asociatiei granitelor alcaline din masivele Iacobdeal si Piatra Rosie (Dobrogea de
Nord). D.S. Inst.Geol.Geof. 74/1, 67-86, Bucuresti.
Iordan M. (1974) Studiul faunei devonian i nferioare din Dealurile Bujoarele (Unitatea de
Mcin - Dobrogea de N). D.S. Inst.Geol. LX/3, 33-70, Bucuresti.
Iordan M. (1987) Biostratigraphy of the Devonian in Romania. n Devonian of the World CSPG. Mem no 14, Proc. 2-nd Intern. Symp. Devonian System, Calgary, Canada.
Juverdeanu D. (1988) Prospectiuni geologice si litogeochimice nsotite de foraje pentru
minereuri de metale neferoase si baritin n formatiunile cristalofiliene proterozoice
si paleozoice, depozitele sedimentare si magmatitele paleozoice si mezozoice din
Dobrogea d e N ord, p erimetrul N ifon-Hamcearca-Horia-Izvoarele N W s i S E IuliaN.Blcescu-M.Bravu, jud. Tulcea. Arh. IPGG, Bucuresti.
Juverdeanu D. (1989) Prospectiuni geologice si litogeochimice nsotite de foraje pentru
minereuri de metale neferoase si baritin n formatiunile cristalofiliene proterozoice
si paleozoice, depozitele sedimentare si magmatitele paleozoice si mezozoice din
Dobrogea d e Nord, p erimetrele B aspunar-Traian- Mircea V od si P ricopan, j ud.
Tulcea. Arh. IPGG, Bucuresti.
Juverdeanu D. (1990) Prospectiuni geologice si litogeochimice nsotite de foraje pentru
minereuri de metale neferoase si baritin n formatiunile cristalofiliene proterozoice
si paleozoice, depozitele sediemntare si magmatitele paleozoice si mezozoice din

15

Dobrogea de nord, perimetrul Tulcea-Mineri-Posta-Nalbant-M.Koglniceanu, jud.


Tulcea. Arh. IPGG, Bucuresti
Mnzatu S ., L emne M ., V jdea E ., T nsescu A ., I oncic M., Ti epac I . ( 1975) D ate
geocronologice absolute pentru formatiuni cristalofiliene si masive eruptive n
Romnia. D.S.Inst.Geol.Geof. LXI/5, Bucuresti.
Mercus D., Alexe I. (1969) Molibdenitul si fluorina din masivul pricopan. Bul. Inst.Petrol Gaze - Geol., XVII, 231-237, Bucuresti.
Mihilescu N., Seghedi A., Intorsureanu I., Rdan S., Terteleac N., Ghenea A. (1988)
Harta geologic a Romniei sc.1:50.000, foaia Peceneaga.
Mirut E. (1971) Etude des conodontes devoniens de la Dobrogea septentrionale (zone
de Tulcea). Mem Inst. Geol. XIV, 7-34, Bucuresti.
Mirut E. (1982) Biostratigraphy of t he Triasic deposits in the Somova-Sarica Hill zone
(North Dobrogea) with special regard of the eruption age. D.S.Inst.Geol.Geof. 64/4,
63-78, Bucuresti.
Mirut E., Baltres A., Iordan M., Gheorghian D., Dumitric P. (1981) Sintez asupra
depozitelor triasice din Dobrogea, cu privire special asupra cunoasterii conditiilor
de acumulare a substantelor minerale utile (zona Somova). Arh. IGR, Bucuresti.
Mirut O. (1966 a) Contributii la cunoasterea formatiunilor paleozoice din partea nordic
a Muntilor Mcinului. St. Cerc. geol. geogr. geof., ser.geol., 11, 2, Bucuresti.
Mirut O. (1966 b) Paleozoicul de la Cataloi si cuvertura lui triasic. D.S.Com Geol.,
LII/1, 275-289, Bucuresti.
Mirauta O. (1967) Devonianul si Triasicul din zona colinelor Mahmudiei (Dobrogea de
nord), D.S. Com. Geol. LII/2, 115-130, Bucuresti.
Mirut O. (1967) Studiul stratigrafic al depozitelor paleozoice din zona Mcin - Camena .
Arh. IGR, Bucuresti.
Mirut O., Mirut E. (1 962) Paleozoicul d in p artea sudic a Muntilor Mcin (regiunea
Cerna-Hamcearca). D.S.Com.Geol. XLVI, Bucuresti.
Mirut O., M irut E. ( 1964) C retacicul s uperior si f undamentul bazinului B abadag
(Dobrogea). An.Com.Geol. XXXIII, Bucuresti.
Mirut O., Mirut E. (1966) Studiul stratigrafic si tectonic al depozitelor paleozoice din
partea nordic a Muntilor Mcin. Arh. IGR, Bucuresti.
Mercus D. , Alexe I. (1969) Molibdentul si fluorina din granitul de Pricopan.
Mrazec L., Pascu R. (1896) Note sur la structure geologique des environs de village
dOrtachioi. Bul.Soc. Phys., Bucuresti.
Muresan M. (1975)
Privire de ansamblu asupra succesiunii de formare a rocilor
magmatogene paleozoice sinorogene (s.l.) si subsecvente din Dobrogea de nord.
D.S. Inst. geol. geofiz. LXI, 5, 113-133, Bucuresti.
Muresan M , Rosca V.,., Seghedi A., Mirauta E., Vlad S., Draganescu A., Savu H.,
Constantinescu R., Szasz L., Besutiu L. (1982) Corelarea regionala a datelor
geologice si g eofizice i n vederea reevaluarii prognozei. D obrogea centrala si d e
nord. partea I-a. Arh. IGR, Bucuresti.
Muresan M., Rosca V., Vlad S., Seghedi A., Mirauta E., Savu H., Szasz l., Besutiu L.,
Codarcea V . (1983) Corelarea regionala a datelor geologice si geofizice in vederea
reevaluarii prognozei geologice. Dobrogea centrala si de nord. Partea a II-a. Arh.
IGR, Bucuresti.
Muresan M., Muresan G., Seghedi A., Robu N., Robu L., Szasz L., Ion J., Radan S., Oaie
Gh., Gradinaru E. et al. (1986) Harta geologica a Romaniei sc. 1:50.000, foaia
Ceamurlia.
Muresan M . S eghedi A ., S zasz L ., Ghenea C ., Oaie G h., M uresan G ., Robu N ., R obu L .,
Grdinaru E Stefan A., Mihailescu N. (1987). Elaborarea hrtilor naionale geologice,
hidrogeologice, m etalogenetice si g eofizice. H arta g eologic a Romniei s c
1:50.000, foaia Ceamurlia. Arh. IGR, Bucuresti.
Murgoci ( 1914) C ercetri g eologice n D obrogea n ordic, c u p rivire s pecial asupra
Paleozoicului si tectonicei. An Inst.Geol.Rom. V,2, Bucuresti.
Nedelcu L. et al. (1986) Cercetri geologice si geofizice complexe, inclusiv prin
teledetectie, n u nittile d e M cin, T ulcea s i B abadag, n v ederea s tabilirii

16

potentialului economic si fundamentrii activittii de prospectiune. Arh. IGR,


Bucuresti
Nedelcu L., Andar A., Anghel S., Andar P., Bostinescu S., Draganescu a., Draghici I.,
Gheorghian D ., Gridan T. , Intorsureanu I., L azar C ., M irauta E., N itoi E .,
Pomarleanu V., Robu L., Rosu E., Stefan A., Stelea G., Szasz l., Visarion A., R osca
V., I oane V ., M aran C ., P odoleanu L ., S tefanescu R ., L emne M ., A nastase S .,
Bratosin I., Romanescu O., Tanasescu A., Vajdea E., Zamirca A.
(1987) Studiul
metalogenetic si structural al al zonei de contact dintre Orogenul nord-dobrogean si
Dobrogea central pentru aprecierea perspectivei de minereuri
metalifere si
nemetalifere (partea I-a) Arh. IGR, Bucuresti.
Nedelcu L., et al. (1988) Studiul metalogenetic si structural al zonei de contact dintre
Orogenul n ord-dobrogean s i D obrogea c entral pentru a precierea p erspectivei d e
minereuri metalifere si nemetalifere (Partea a II-a). Arh. IGR, Bucuresti.
Nicolae I., Seghedi A. (1995) Lower triassic basic dyke swarms in North Dobrogea. Rom.
J. Petrol., (sub tipar)
Oaie Gh. (1986) Sedimentology of the pebbly red sandstone facies association within the
Carapelit F ormation, North D obrogea. R ev.Roum.Geol.Geoph.Geogr., G eologie,
30,59-70, Bucuresti.
Oaie Gh. (1989) Trace fossils from the Paleozoic deposits of North Dobrogea (Romania).
Extended abstracts, v. 5, 743-747, Stratig and Paleont., XIV Congr. CBGA, Sofia.
Oaie Gh., Seghedi A. (1992) Upper Palaeozoic continental sedimentation in North
Dobrogea, Romania. Terra abstr., abstr. suppl. no 2 to TERRA nova , 4, 49, Graz.
Oaie Gh., S eghedi A . ( 1994) S edimentology o f d evonian distal tu rbidites of T ulcea u nit,
North D obrogea. Analele U niv. B uc., g eologie, a bstr. v ol. s uppl., A N X LIII, 2 2,
Bucuresti.
Paeckelmann V
.(
1935) P
robleme d
er
varistikum D
obrudsche.
Zeitschr.Deutsch.Geol.Gesell., 87, 1 Berlin
Patrulius D., Mirut E., Muresan M. Iordan M. (1973) Sinteza stratigrafic si structural
a Dobrogei de Nord. I. Formatiuni paleozoice. Arh IGR, Bucuresti.
Patrulius D., Mirut E., Iordan M., Baltres A., Ticleanu N. (1974) Sinteza stratigrafic si
structural a Dobrogei de Nord. II Formatiuni mezozoice. Arh IGR, Bucuresti.
Pop Gh ., Catilina R ., Buzila A ., Popescu Gh ., Cioloboc D. ( 1983) Datarea g eocronologica
Rb/Sr a granitoidelor de Pricopan si greci (Dobrogea de Nord) si analiza relatiilor
structurale in care se gasesc aceste masive. Mine, petrol si gaze, 34, 11, 532-539,
Bucuresti.
Pop. G., Buzil A., Cioloboc D., Catilina D., Popescu G. (1985) Isotopic Rb-Sr ages for
establishing t he e mplacement s equence o f s ome g ranitoids of N orth D obrogea.
Proc. rep of the XIII CBGA, 108-111, Cracovia
Radan S., Seghedi A., Oaie Gh., Cstea C., Vanghelie I. (1994) Magnesian kutnahorite
from paleozoic siliceous rocks of Tulce unit. Analele Univ. Buc., geologie, abstr.
vol.suppl., AN XLIII, 28, Bucuresti.
Rotman D . (1 917) Masivul e ruptiv d e la G reci (j ud. T ulcea - Dobrogea).
An.Inst.Geol.Rom. VII, Bucuresti.
Russo-Sndulescu D., Drgnescu A., Berza T., Seghedi A. (1975) Studiu asupra
mineralizatiilor din formatiunea de Carapelit. Arh. IGR, Bucuresti.
Sndulescu M. (1980) Analiza geotectonic a catenelor alpine situate n jurul Mrii Negre
Occidentale. An.InstGeol.Geof., LVI, 5-55, Bucuresti.
Sndulescu M. (1984) Geotectonica Romniei. Ed. Tehn., Bucuresti.
Sndulescu M . ( 1994) O verview o n R omanian ge ology. AL CAPA I I Sy mp., Fi eld
guidebook, Rom. J. Tect. Reg. Geol. 75, suppl. no 2, 3-16, Bucuresti.
Savu H ., U drescu C ., N eacsu V . (1 982) S tructure a nd g enesis o f th e d iabase c omplex
from the Luncavita-Isaccea-Manastirea Cocos (North Dobrogea). D.S. Inst . Geol.
Geofiz. LXVII/5, 135-154, Bucuresti.
Savu H. (1986) Triassic, continental intra-plate volcanism in North Dobrogea. Rev. Roum.
Geol. Geoph. Geogr., geologie, 30,21-29, Bucuresti.
Savu H ., G henea C ., G henea A ., M irut E., Se ghedi A. , P anin N . ( 1988) H arta
geologic 1:50.000, foaia Niculitel.

17

Seghedi A. (1975) Prezenta distenului si staurolitului n seria de Orliga.


D.S.Inst.Geol.geof. LXI, 123-130, Bucuresti.
Seghedi A . (1 977) D ate p rivind v rsta p ostcarapelitic a g ranitului d e P ricopan
(Dobrogea de NV). St.cerc.geol.geof.geogr., ser.geol., T 22, 119-129, Bucuresti.
Seghedi A. (1980 a) Metamorphic formations of North Dobrogea. An.Inst.Geol.Geof. LXII,
469-476, Bucuresti
Seghedi A . ( 1980 b ) C onsideratii p rivind s uccesiunea d e formare a masivelor g ranitoide
din unitatea de Mcin a Dobrogei de nord. d.S.Inst.Geol.geof., LXI, 65-78,
Bucuresti.
Seghedi A. (1983) Pre-alpine structural elements in North Dobrogea. An.Inst.Geol.geof.,
LXI, 131-137, Bucuresti.
Seghedi A . ( 1985 a ) V ariszische F altung i n a lpidischen E inheiten d er N ord
Dobrudscha.Zeitsch.fur angewandte geol., Bd. 31, Heft11, Berlin.
Seghedi A. (1985 b) Discutii privind vrsta calcarelor de pe valea Taitei, Dobrogea de
Nord. D.S.Inst.Geol.geof, LXIX/5, 97-101, Bucuresti.
Seghedi A . (1 986 a ) M etamorphism a nd d eformation in th e B oclugea G roup. D.S. Inst.
Geol. Geofiz. 70-71/5, 223-234, Bucuresti.
Seghedi A . (1 986 b) D eformational a nd m etamorphic h istory of th e Carapelit F ormation
(North Dobrogea). D.S. Inst.Geol. Geofiz., 70-71/5, 235-246, Bucuresti.
Seghedi A ., O aie G h. (1 986) F ormatiunea d e C arapelit (D obrogea d e N ord): f aciesuri s i
structuri sedimentare. D.S.Inst.Geol.Geof., 70-71/4, 19-36, Bucuresti.
Seghedi A., Oaie Gh. (1993) Structural style along the Peceneaga-Camena strike-slip
fault zone. Terra abstr., abstr. suppl. no 2 to Terra Nova, 5, 32, Graz.
Seghedi A., Oaie Gh. (1994) Early Triassic shear zones in the variscan basement of North
Dobrogea, Romania. Analele Univ. Buc, geologie, abstr. vol. suppl., AN XLIII, 31,
Bucuresti.
Seghedi A., Oaie Gh. (1994) Petrofacies of the Carapelit Formation, North Dobrogea,
Romania. Analele Univ. Buc, geologie, abstr.vol.suppl., AN XLIII, 31, Bucuresti.
Seghedi A . O aie G h. ( 1994) T ectonic s etting o f tw o c ontrasting t ypes o f p re-alpine
basement: North versus Central Dobrogea. ALCAPA II abstr. vol., suppl. no 1 to
Rom. J. Tect. Reg. Geol. 75, 56, Bucuresti.
Seghedi A ., R dan S. (1989) Va riscan me tamorphism in N orth D obrogea: s tructural
features and mineralogical evolution. Extended Abstracts, v.3, 325-328, XIV Congr.
CBGA, Sofia.
Seghedi A., Vlad C., Udrescu C., Serbnescu A. (1994) Variscan intrusive magmatism in
North Dobrogea. Int. Volc. Symp. Ankara, 1994.
Seghedi A ., M irauta E ., S zasz L ., S eghedi I., S zakacs A ., Ghenea C ., Ghenea A ., R adan
S., Oaie Gh., Savu H ., Nicolae I., Ion J ., Gheorghian D., Antonescu E. Visarion A.,
Sandulescu D., Codarcea V., Udrescu C., Stoian M., Vanghelie I. (1986) Elaborarea
hrtilor nationale geologice, hidrogeologice, metalogenetice si geofizice; Harta
geologic a Romniei sc:1.50.000, foaia Priopcea. Arh. IGR, Bucuresti.
Seghedi A., Baltres A., Nedelcu L., Szasz L., Seghedi I., Stefan ., Ion J., Rdan S. (1991)
Analiza g radului a ctual de c unoastere a a lctuirii g eologice a D obrogei d e N ord, n
vederea aprecierii oportunittii s i v olumului investigtiilor ge ologice viitoare. Ar h.
IGR, Bucuresti.
Seghedi A ., G henea C ., G henea A ., M irut E. (1 980) H arta g eologic a R omniei
sc.1:50.000, foaia Mcin.
Seghedi A ., M irut E., S zasz L ., S eghedi I., Szakacs A ., Ghenea C ., G henea A . ( 1988)
Harta geologic a Romniei sc: 1.50.000, foaia Priopcea.
Seghedi A., Russo-Sndulescu D., Berza T., Vlad C., Udrescu C. (1981) Studiul geologic
complex al sisturilor cristaline si masivelor granitoide din zona Garvn-HamcearcaHoria, n vederea evalurii perspectivelor prognozei si sintezelor geologice. I.
Granitele de Hamcearcasi Coslugea. Arh. IGR, Bucuresti.
Seghedi A., Seghedi I, Szakacs A., Oaie Gh. (1987) Relationships between sedimentation
and volcanism during deposition of the Carapelit Formation (North Dobroge).
D.S.Inst.Geol.Geof., 72-73/1, Bucuresti.

18

Seghedi I., Szakacs A. (1992) A mo del for Mesozoic volcanism and tectonic evolution in
North Dobrogea, Romania. Int. Geol. Congress, Kyoto.
Seghedi I., Szakacs A., Baltres A. (1990) Relationships between sedimentary deposits
and eruptive r ocks i n t he Consul unit (North Dobroga. Implications o n t ectonic
interpretations. D.S.Inst.Geol.Geof., 74/5, 125-136, Bucuresti.
Seghedi I., Szakacs A., Udrescu C., Grabari G., Stoian M., Tnsescu A., Vlad C. (1992)
Major and trace element geochemistry of rhyolites from northern Dobrogea.
Petrogenetic implications. Rom. J . Petrology 75,17-38, Bucuresti.
Simionescu I. (1924) Fauna devon din Dobrogea. An.Acad.RomMem.st. III/2, Bucuresti.
Stefan R. (1957) Asupra cercetrilor geologice efectuate n partea de sud a masivului
Greci. Arh. IGR, Bucuresti.
Stefan R. (1959) Asupra cartrilor g eologice d in p artea d e NV a Dobrogei d e Nord. A rh.
IGR, Bucuresti.
Stefan R. (1966) Raport asupra lucrrilor de s intez geologic n Dobrogea de Nord
(Muntii Mcinului). Arh. IGR, Bucuresti.
Tatu M. , Robu N., Robu L., Nedelcu L., Dobrescu A., Serbnescu A., Udrescu c., Stoian
M., Costea C., Fekete C., Grabari G, Anastase S. (1993) Procese de greisenizare
asociate granitoidelor din Romnia (Dobrogea de Nord). Arh. IGR, Bucuresti.
Visarion M., Sndulescu M., Rosca V., Stnic ., Atanasiu L. (1990) La Dobrogea dans le
cadre de lavant-pays carpatique. Rev.Roum.Geophys. 34, 55-65, Bucuresti.
Vlad S. (1978) Metalogeneza triasic din zona Tulcea. St.cerc.geol.geof.geogr., ser.geol.,
23/2, 249-259, Bucuresti.

19