afli 0 eburghezimer si ci oligarhia nu era decat ex a intereselor burgheze gi mosieresti, o purtitoare te Pout fadministratoare a intereselor acestora” (p. 234) El meet spoich Voinea ,a rimas partizan al eorieiexistenjei volt Sittin devecbith de «clasa burghez’»’ iar Ridiceany cord cu Zeletin ci la noi exist 0 eoligarhie» acaparatomen terilor in stat, deosebita de clasa burgheza” (p 236), Us Dincolo de considerentele legate de tactica luptet politic, ria oligarhiei birocratice constituita ca o categorie socialé apare- siceatare inexistenta in nomenclatorul marxist~ reprezinta des. {guro provocare la adresa conceptiei marxiste despre evoluiase ‘cali. O provocare cu atat mai mare cu cat autorii marxigti creas acestei teorii au impartasit-o cu autori de orientir ide foarte diferite (mai sus sunt mentionati Motru si Zeletn, fireste cA teoria ,paturii superpuse” a lui Eminescu face pare ‘aceeasi categorie). Stahl respinge teoria oligarhiel, dt ‘chargumentele sale nu merg dincolo de cele exprimat fn urma de Patrigcanu, Este vorba oare de 0 comet i sau de acceptarea unei directive ideologiceofcilé devine cu atat mai dificil cu cat, altminteri, Stal # aceasti carte binecunoscuta sa apreciete penttui herista’ a istoriei agrare a Romani i, pe care stim ¢° In numeroase lucrdri. Dar conceptia ghetisd? gat de ea ~ ceaa ,legii speciale de evolutie® constituit gi ele obiect al criticii ccomanist deci, despre faimoasa ,oligarhie™ rom a fost, probabil, cel mai import ociale rominesti n¥ fata timp cat nu vom sale, contururile precise ae le, 1821-1907, rice Marxism si oligarhie La un nivel teoretic mai sofisticat, separarea apelor intre vizi- unea marxista a social-democratiei si cea a ‘comunismului a avut Joc, in Romania, abia atunci cind prima dintre le isi didea su- flarea, inainte de instauratea dictaturi ideologice. Lucretia PE- trigcanu, singurul teoretician veritabil al marxismului de factu- ta ,cominternista’, si-a putut publica tn acei ani, dupa 23 august 1944, cinile scrse in parte in deceniul anterior, menite si dea un fundament teoretic strategiei politice a partidului comunist. Uns dintre ele contine o departajare fat’ de teoreticienii social-de- ‘mocrati a cérei mizd intelectual ne pare astizi destul de greu de infeles. Dupa cum ne explici Patrigcanu, in conceptia marxisti- lor sheterodocsi’, pe care ii comenteaza, Romania poartd pecetea ‘unor formatiuni sociale hibride, fara corespondent in experienfa istorie a Occidentului capitalist ca atare inexistente in nomen clatorul sociologiei lui Marx: ,astiel, de pilda, masei tirinest proletariatului nu i se opune aici, ca in retulfrilor capitalist © clasi stipdnitoare burgheza, cio oligarhie [.-] Aceastd oligar~ hie" —a cirei existengd este afirmati de autori precum Constantin Dobrogeanu-Gherea, Serban Voinea si Lotar Ridiceanu = »5¢ Blsejte [.] in conflict de interese nu oumai cu flrAnimes i c¥ mmancorimes arc burghezia’ Subst amici re clasica grupare social exploatatoare din regimul list misteriosa sa rivalé romdnease arf urmatorl: olga Incearci si mengind mai departe, pentru ea, monopolal pater a_realul suport al pozitiei pe care 0 ocupa in Romania p, ml, gata impiedici dezvoltarea capitalist ir, ‘D ‘are ot interesul ca burghezia si mu se intireasa ig, stocmai ca rezultat al acestei dezvoltari” recunoastem contrariati. Dincolo de identitae ai la care se referd Patrigcanu, intelegem a. incrincendrii sale impotriva acestei idei soc ce anume face referire aceasta stranie polemic ‘marxist? In ce fel teoria oligarhiei, cas adevirata clas stipanitoare a epocis ‘burgheziei, a putut stain centrul uné serioase? $tim ca termenul ,olige ‘in imprejuriri foarte diverse si far eaautoritari a unei pit tr . Pentru Aristotel, 8° 4 celei aristocratice. Limbsi ine nu aristocratiei, cid® cea din urma, Maras In fap, aceasté acceptiune este atit de special incit doa lec ura atenta celor doul cir restituite? poate - aga cum sper~ si tilarfic toate nuantele. Pentru inceput, si spunem ci nebulosul tbiect de disputhteoretica dintre Patrigcanu§ rival sti marx teste reprezentat de idea unei categori sociale ce functioneaza ca «clas, fri a putea fi totus descrisd ca atae, i spirit ermino Jogi marxiste sal imbjulsociologic in genera. Membr sit sunt uniti prin interese comune si poseda o constint de grup orespunzitoare, fird ca principiul de coeziune al acestui grup i reride, insé, in pozitia. similar ocupata de ein cadral vetit economice capitalise. Nu puterea economics irelaile pe care le Intrefin cu alte categoril in procesul de producte ii desemneaza pe indivzica exponen i oligarhii, ci relaia special pe care 0 {atretin cu statu, Pozifia lor social gi forta lo economicd deri- vi din aceasté relate privilegiata. Oligarhia are identtatea unet clase birocratice” si doar configuratia foarte specialé a societait Tomanesti, prin comparatie cu etalonul socettilor occidentale, poate explica aceasta ciudata solidaritate de grup. Sociologia lumii occidentale abunda in analize ale .clasei po- litice” sau ale birocratiei. Nu trebuie si ne lism ingelaf: nu este vorba despre acelagilucra.Clasa politic’, impreund cu functionarilor de stat de grade inferioare, se prezintl, in Occ dent, cao oglindia socitii peste care este supropuss. Ea reflects tun pluralism generat, in profunzimea corpului social de jocurile ‘economiei capitaliste. Birocratia si casa politica sunt recrutae, cu alte cuvinte, din cadrele diferitelor clase existent, ‘reflectind Taporturle de forte ce se stabilesc intre ele. Oligarbiateoretioe enilor social-democrati condamnati de Patrascani. ‘ea insigi ca o clas, cu interese specific si dierite Voinea, Oligarhia romana/Maraison ob ‘Domino, 2005. ‘trad. de Ida Alexandres- de ale toturor * Lotar sath ed. de Victor Rizescu, Bucatet Ed > Max Weber, Politi, o voatie 0 profi «= Bucutet, Ba Anima, 1992.gum am vazut ~ de ale clasei by, Beeline cecidensal ese unt. inte mai multe clase sociale say orie socialé aparte, constituts ‘monopolul sau asupra ,industig special, firs antecedens social-democrati au revendica de analiza ale mans roménest le ei ar perfectiona marxismu fara a-i trida spirit oligarhiei nu reprezinti © ‘de considerente de tac |edemocrat o justiicare ee dorninante side reprezinte, ale class Potrivit cireia dru tate tardmul nragerea olgahiet gi desitusrea.forelor sociale ale lumi fine In acest scp, couboraeatemporard cu burghei in fap imporiva olga ete justia necesar. Torta al comunist vede aici o abdicare dela comandamentelerevolu. nar, msivat print-o subi rie tort, Cc dup cum plc, inseaga dscuie Tn jurul woligabiel romanes se dato sae une confuai: anume, a raportult inte casa stipénitoare fj aparatul ei politic. In toate frie, up 1848, burghezi ajunsé F puter ig creeaz un aparat, nu numa administrativ 9 militar, desi unul politi, caret apiragireprezint fidelimeresele, fn ddu-i complet subordonat. [.] A fost “{Putrigcana, Probleme de baz ale Romani, p-265-266- id p.267. 3