AVORTUL

Dreptul de a trai si dreptul de a muri. Articolul 4 din Conventia americana a drepturilor

omului dispune ca dreptul la viata este protejat incepand cu conceptia. Art. 2 din Conventia
europeana a drepturilor omului nu specifica decat ca dreptul la viata este garantat, fara a
defini notiunea de persoana si de viata, fara a preciza beneficiarii acestui drept. Din
aceasta cauza s-a pus problema daca fatul ar putea fi privit ca o persoana in sensul art. 2 si ar
trebui considerat, in virtutea acestei dispozitii, ca avand drept la viata.
Oare avem dreptul sa decidem asupra vietii omenesti cu legi si articole? Nu, dar se
intampla
Una din problemele controversate cu care se confrunt societatea contemporan se refer la
avort, la legalitatea sau moralitatea lui, n acest sens formulndu-se nenumrate argumente
pro i contra.
Un prim argument al proavortitilor este afirmaia conform creia Un ovul tocmai fertilizat ,
o colonie de celule tocmai implantate , nu este o persoan mai mult dect este ghinda de
stejar i aparine profesoarei de filozofie, Judith Javis Thompson, personalitate emblematic
a mentalitii proavortiste reflect respingerea caracterului uman al embrionului. Acetia
declar c ftul nu este om , deoarece nu are via proprie , este o aglomerare de celule
subordonat vieii adultului.
Adevarul este ca acel "ghem de celule" este o fiinta umana, un copil ! O fiinta umana inca de
la conceptie asa cum confirma si doctorii geneticieni, codul genetic este deja format din
momentul conceptiei si nimic nu se mai scoate, nimic nu se mai adauga este un copil care
este in dezvoltare care are nevoie doar de hrana de la mama lui pentru dezvoltare, un
copil este.
Cum de la 8 saptamani embrionul, fatul, copilul nenascut are toate organele deja formate
,intre 18-21 de zile din momentul conceptiei inima incepe sa-i bata , copilul simte durerea in
momentul avortului , nici geneticienii nu pot confirma daca copilul simte durerea in
momentul aparitiei undelor cerebrale, cand se pot masura cu tehnologiile existente, in jurul
zilei 40 de la conceptie, sau chiar mai devreme, iar avortul se transforma intr-un macel,

intr-o crima brutala asupra unei fiinte umane inocente lipsite de aparare, copilul
nenascut.unic si nerepetabil inca din momentul conceptiei.
Cum a putea compara un embrion care devine un individ uman n dezvoltare , cu o ghind
de stejar? Latura cea mai ntunecat a proavortitilor const n faptul c nu expun adevratele
consecine ale avortului , manifestate prin sindromul post-avort. Se pune un pre att de mare
pe recunoaterea dreptului femeii de a decide asupra corpului ei i asupra a ceea ce se afl
ninteriorului acesteia, respectiv copilul , ns nu se pune pre pe dreptul la via , dreptul la
fericire i la bunstarea att fizic ct i psihic a mamei n devenire. Oare nu este mai
important acest drept , dect dreptul de a deveni nite criminali?
Conform unor analize sociologice si a unor documente oficiale europene, femeia este
incadrata in categoria grupurilor vulnerabile. F. Cordoneanu spune Conditia femeii din
societatea romaneasca actuala oscileaza intre doi poli valorici : intre valorile societatii
traditionale si noul sistem de valori promovat de societatile democratice occidentale.
Un alt argument al proavortitilor se fondeaz pe baza dreptului fundamental al femeii ca cel
al dispunerii de propriul trup i c nu permite unei a treia persoane s intervin i shotrasc
asupra acestei chestiuni att de personale.
Contra argumentele vin in mare parte din perespectiva religioasa, Un alt contra argument al
Bisericii const n condamnarea actului sexual svrit doar pentru plcere iar atunci cnd
urmarea const intr-o sarcin , religia cretin solicit implicarea i demnitatea ambilor prini
i mobilizarea acestora pentru creterea i educarea acelui copil. Religia cretin nu condamna
actul sexual dect dac este svrit ntr-o relaie extra conjugal tocmai pentru a preveni
aceste avorturi.
Biserica sustine ca viata si, mai ales, viata omeneasca nu este produsul hazardului, nici
perpetuarea vietii umane nu este efectul intamplarii si nici exclusiv produsul eforturilor
omenesti. Viata omului este de la Dumnezeu si se perpetueaza prin intermediul fiintelor
omenesti, potrivit celor randuite de Dumnezeu. Omul se bucura de viata si de puterea vietii;
are dreptul la viata, dar si responsabilitatea de a respecta aceasta viata, de a o apara in orice
imprejurare, stiind ca, in existenta istorica in trup omul isi pregateste participarea la Imparatia
lui Dumnezeu.
Nu mai suntem privai de informaii , suntem asaltai de reclame care s previn sarcinile
nedorite i totui numrul acestora crete de la an la an. Din ce n ce mai multe tinere care
aparent lipsite de informaii i mai ales fcnd parte din familii srace i dezorganizate avor
teaz sub diferite motive ca : privarea de copilrie, lipsa unei situaiimateriale care s le
permit creterea acelui copil, nesusinerea din partea priniilor ncazul unei tinere sau

numrul mare de copiii ntr-o familie , sau vrsta naintat a uneifemei , sau mpiedicarea
dezvoltrii unui copil cu handicap care atenueaz la sntateaviitoarei mame. Din punctul
meu de vedere nici un motiv nu este plauzibil pentru a luaviaa unui copila , asumndu-i
satisfacerea unei nevointr-o familie , sau vrsta naintat a uneifemei , sau mpiedicarea
dezvoltrii unui copil cu handicap care atenueaz la sntateaviitoarei mame. Din punctul
meu de vedere nici un motiv nu este plauzibil pentru a lua viaa unui copila , asumndu-i
satisfacerea unei nevoi.
Indiferent de natura sarcinii care poate fi conceput n mod accidental , predominant n viaa
adolescentelor care incep viaa sexual fr s i asume metodele de protecie mpotriva
unei sarcini fiedatorate faptului c fac parte dintr-o ptur social srac sau fie nu au acces la
aceste informaii , sau sarcinile cauzate n urma unei agresiuni sexuale , sau punerea n pericol
asntii mamei , sau riscul de a aduce pe lume un copila bolnav nu justific nici un dreptal
viitoarelor mame de a ucide acei copilai doar pentru c se afl n stadiul
embrionar i pentru c nu sunt dorii a fi adui pe lume din comoditatea acelor femei egoiste i
lipsite de sentimente.
Dac a lua de exemplu cazul unui cuplu care i dorete un copil i cndaceast oportunitate
se ivete , cuplul afl c acel copil sufer de nite malformaii majore ,este foarte dificil s iei
o decizie n aceast situaie pentru c aducerea pe lume a unui copil bolnav presupune mult
mai mult responsabilitate din partea cuplului.
Acel copil nu se va putea integra n societate , nu va avea o via normal ca toi ceilali
copii, poate va fi respins de societate i atunci vor avea de suferit i prinii si copilul
acestora. Inevitabil ar prefera s fac un avort gndindu-se la binele copilului dar n
subcontientul acestora s-ar gndi doar la binele lor i totui chiar ar avea drept de via i de
moarte asupra acelui copil.
ns dac oricrei viitoare mame i s-ar aduce la cunotiin ceea ce implic avortul i
simptomele post-avort i ar viziona filmul Strigtul mut al medicului american ginecolog
Bernard Nathanson unde se observ c ftul presimte ameninarea instrumentului uciga al
avortului, copilul manifest perceperea pericolului , se mic ntr-un mod violent i agitat i i
cresc btile inimii de la 140 la 200 pe minut i deschide gura larg ca ntr-un strigt mut o
viitoare mam s-ar gndi de dou ori mai mult dac s duc la capt aceast intervenie
chirurgicala.
Majoritatea romanilor se declara impotriva avortului, divortului si homosexualitatii, tara
noastra avand un nivel ridicat de toleranta in comparatie cu alte tari europene. Un sondaj facut
de European Values Survey si centralizat de Institutul pentru Calitatea Vietii arata ca 75%

dintre romani nu sunt de acord cu avortul 63% se pronunta contra divortului iar 91% nu cred
ca homosexualitatea poate fi justificata.
Situatia romaneasca nu este insa fidel reprezentata deoarece avorturile nu sunt in mod riguros
declarate. Foarte multe referinte vin din strainatate. Un studiu facut de Stanley K. Hanshaw,
Sucheela Singh si Taylor Haas , Romania are o situatie iesita din comun si explicabila doar
prin existenta unei culturi a avortului.Mai bines spusi in Romania avortul a juns in
mentalitatea populatiei nu ca o solutie de ultima ora ci ca o metoda de contraceptie
Conform statisticilor facute in perioada 1958-2010 cifrele vorbesc de la sine : in 1966 au fost
raportate 973.000 de avorturi, in 1989 sunt193.084 iar 2010 101.015 avorturi sursa fiind
Ministerul Sanatatii. Diferenta dintre perioada comunista si post comunista este infirma,
liberalizarea avortului din 89 nu a adus mari schimbari doar acces liber la aceasta optiune.
Anumite studii dar si parerile medicilor arata ca desi contraceptivele moderne in ultimii 20 de
ani au devenit foarte accesibile , avorturile la cerere au un numar foarte ridicat.
In Romania femeile recurg cu usurinta la avort . Contradictia dintre mentalitatea traditional a
romanilor si practicarea pe scara larga a avortului ca metoda contraceptiva exprima incoerenta
unei lipse grave de educatie in domeniu insa tehnica superioara are ca efect banalizarea
avortului si face acceptarea lui mai usoara.
Cea din urm dovad ca un popor a ajuns la cel mai de jos nivel de decdere morala, va fi ca
avortul se va considera ceva tolerat social i obinuit. Rafael Ballestrini (jurist Italian)

Bibliografie
Conditia sociala a femeii in ortodoxia contemporana romaneasca, Felicia Cordoneanu, Ed.
Lumen, Iasi, 2012
Protectia drepturilor fundamentale ale omului in jurisprudenta CEDO,, Roxana Alina Petraru,
Ed. Lumen, Iasi, 2010
Abortion, Jack Willke, Barbara Willke, Hayes Pub. Co., 1988
http://avortulsicontraceptia.ro/arhiva
http://www.guttmacher.org/sections/abortion.php?pub=reports
http://www.studymode.com/essays/Judith-Jarvis-Thomson-A-Defense-Of-864021.

EUTANASIA

Eutanasia provine din limba greaca, de la cuvantul "euthanasia , eu - bine, Thanatos

moarte, insemnand "moarte frumoasa sau usoara. Eutanasia este actiunea prin care, intr-un
mod nedureros, se suprima viata unei persoane a carei suferinta grea si prelungita, este
considerata iremediabila. Hotararea de a recurge la aceasta metoda, poate aparine
bolnavului, rudelor sau medicului, avand la baza compasiunea sau mila fata de persoana care
sufera .
De-a lungul timpului, omul a avut o atitudine variabila fata de propria-i viata. La fel si
atitudinea societatii fata de viata membrilor ei a fost variabila.
Crestinismul insa, cu viziunea sa privind, pe de o parte viata si sensul acesteia, iar pe de alta
parte originea suferintei si a rostului acesteia (ingaduit de Dumnezeu), a adus modificari
radicale in ceea ce priveste respectul fata de viata omeneasca.
Viata in trup este viata a persoanei, iar de viata persoanei umane nimeni nu poate dispune
dupa bunul sau plac; persoana chiar in suferinta, are o valoare inestimabila. Iar, suferinta,
cand nu este consecinta imediata sau indepartata a unor pacate, este o realitate imngaduita de
Dumnezeu, stiut fiind ca suferinta aduce rabdare si rabdarea incercare, iar incercarea,
nadejde ( Rom. 5, 3-4). De aceea Dumnezeu a poruncit: Sa nu ucizi! ( Exod. 20, 13).
Persoana nu se epuizeaza in viata sa biologica, nici nu se realizeaza exclusiv in conditia sa
pamanteasca, iar viata in sensul biologic al cuvantului, este conditia fundamentala in vederea
pregatirii persoanei umane pentru Imparatia lui Dumnezeu.
Pierzand sensul transcendent al fiintei umane, omul modern nu mai este capabil sa
recunoasca valoarea inviolabila a propriei vieti, ajungand astfel, in situatia de a propune
eliberarea de viata ca si cum ea ar fi un simplu obiect. Potrivit Declaratie Drepturilor Omului,
prin eutanasie se intelege o actiune sau o omisiune care, prin natura sa sau prin intentii,
provoaca moartea in scopul eliberarii de orice durere. Eutanasia se situeaza deodata la
nivelul intentiilor si al metodelor folosite. Desi societatea general - umana evalueaza fara a
tine cont totdeauna de valorile crestine promovate de Biserica, crestinismul respinge
In literatura de specialitate, eutanasia a fost clasificata in functie de doua criterii:
Dupa modul si mijloace.

Conform religiei, dreptul de ridicare a vietii omului apartine exclusiv lui Dumnezeu, ca Unul
care ne-a creat, si nicio persoana nu are dreptul de a suprima viata altuia sau pe cea proprie.
Biserica nu admite eutanasia, deoarece ea inseamna ucidere sau sinucidere.
Totodata eutanasia incalca si "Drepturile omului". In articolul 3 din Declaraia Universal a
Drepturilor Omului se spune ca "orice fiinta umana are dreptul la viata." iar in Conventia
pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este accentuat faptul ca
"moartea nu poate fi aplicata in mod intentionat."
Eutanasia a fost legiferata in anul 1906. in stastul Ohio, SUA. Ulterior a fost practicata in
Germania, unde Hitler a ordonat sa fie omorati copii nou-nascuti cu neajunsuri fizice, bolnavii
incurabili si invalizii. Olanda este prima tara din lume in care eutanasia a fost legalizata.
In aprilie 2001, in cadrul Uniunii Europene, Olanda a legalizat eutanasia pe motive de
"compasiune". Drept conditii ale practicarii eutanasiei au fost stabilite urmatoarele:
a) Existenta unei boli incurabile sau a durerilor insuportabile.
b) Aducerea la cunostinta pacientului a tuturor solutiilor alternative.
c) Formularea unei a doua opinii de catre specialisti.
d) Cererea eutanasiei de catre pacientul insusi, in deplinatatea facultatilor sale.
e) Interzicerea faptului ca propunerea sa vina din partea medicilor curanti.
Exemplul Olandei a fost urmat la numai un an de Belgia, iar in momentul de fata din ce in ce
mai multe state se pregatesc sa recunoasca eutanasia drept o practica legala.
In marea majoritate a tarilor lumii eutanasia este interzisa.
De exemplu, in SUA, numai in statul Oregon aceasta este permisa, in Frana se face o
distinctie intre doua feluri de eutanasie si anume - activa, cand moartea survine conform
interventiei medicilor, considerat omor premeditat, si pasiva prin abtinerea terapeutica de la
tratament, in alte cuvinte, neacordarea asistentei medicale.
In Suedia doar in cazuri exceptionale, medicilor le este permis sa deconecteze aparatele care
mentin bolnavul inca in viata:
. In Marea Britanie eutanasia este interzisa in momentul de fata. Doar anii 1993 si 1994 sunt
considerati o exceptie, cand medicii aveau dreptul sa deconecteze de la aparate doar pacientii
incurabili.
In statele in care eutanasie se practica, rolul medicilor este foarte important , deoarece ei
hotarasc sau nu soarta bolnavului. Ei sunt datori sa se convinga ca bolnavul are dureri
insuportabile, nu mai are nici o sansa de supravietuire si ca doreste sa moara. Insa aceasta
hotarare, se ia numai dupa ce un al doilea medic este de aceeasi parere.
Insa numai dupa varsta de 16 ani, se poate hotara eutanasia in cazul unui copil, deoarece

aceasta este considerata varsta, la care un copil este capabil sa inteleaga consecintele asumarii
unui astfel de act.
Foarte des este sustinut ca eutanasia este o actiune umana. De ce? Acest act este justificat
prin dorinta de a ajuta oamenii. Ar trebui sa ne intrebam daca e voie sa exista o modalitate
prin care oamenii sa-si aleaga felul in care doresc sa moara.
Daca nu avem de ales cand vine vorba de dreptul la viata, ar terbui sa avem atunci cand este
vorba de dreptul la moarte. Cat de moral este sa mori cand vrei?
i codul de deontologie n vigoare n Romnia stipuleaz clar c eutanasia isinuciderea asistat medical sunt
inacceptabile: Art. 121 se interzice cu desvrireeutanasia, adic utilizarea unor substane sau mijloace n
scopul de a provoca decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea i prognosticul bolii, chiar dac a fost
cerutinsistent de un bolnav perfect contient. Art. 122. Medicul nu va asista sau ndemna la sinucidere sau
autovtmri prin sfaturi, recomandri, mprumutarea de instrumente, oferirea de mijloace.
Medicul va refuza orice explicaie sau ajutor nacest sens.Principiul inviolabilitii vieii interzice uciderea
intenionat, dar nu specificfaptul c viaa trebuie meninut cu orice pre, de exemplu pn la capt n
cazultratamentelor invazive sau agresive, cum ar fi ventilaia asistat motriva dorinei pacientului
contient sau n cazul n care tratamentele ar f i zadarnice, de exemplu chimioterapia agresiv pentru
cancerul avansat.
Prin noiunea de eutanasie activ ntelegem interventia activa n procesl mortrii cu intentia sa provocsm mai
repede moartea muribundului, adica cwelui ce sufera grav, care cu absoluta convingere a intrat in procesul
mortii, fara cea mai mica perspective de insanatosire.
Deci este vorba de o moarte timpurie acceptata de buna voie, cu ajutorul cunostintelor si metodelor medicale.
Prin euthanasia pasiva intelegem intreruperea de voie buna sau nefolosirea unei actouni terapeutice, a carei
aplicare ar avea ca urmare prelungirea vietii pacientului, care este irevocabil condamnat.
Pacienii aflai n agonie trebuielsai s aleag timpul i modul n care vor s moar cu
demnitate. Moartea cu demnitate nu trebuie s duc spre hotrrea privind
timpul, modalitatea ieventual instrumentul prin care cineva poate fi ucis sau se poate
sinucide, ci spre acel sfrit, rnduit de Dumnezeu: fr durere, nenfruntat i n
pace pentrucare nu este nevoie s ucizi pacientul sau s i sugerezi sinuciderea, ci s i
alinisuferina.
Pentru aceasta, trebuie ca pacientului s i se garanteze libertatea de
ad e c i d e c u p r i v i r e l a t r a t a m e n t u l b o l i i n s t a d i u l t e r m i n a l
i s i s e a r a t e solidaritate i compasiune de ctre cei din jur f
a m i l i e , p r i e t e n i , p e r s o n a l medical, s i se administreze medicaia adecvat

pentru uurarea suferinelor fizice si psihice, incat pacientul sa moara cu minimul

de durere si maximum de constiinta.
Conceptul de demnitate umana, sensul vietii, libertatea, si ceea ce intelegem prin
persoana ne afecteaza perceptia asupra mortii. Acceptarea sau nu a eutanasiei
presupune un anume concept aspra vietii si destinului.
Kant sustinea ca vointa unei pwersoane trebuie considerate suprema, dar omul nu
este liber sa decida asupra vietii sale pentru ca nu se poate utilize un principiu ca
si fundament pentru distrugerea lui.
Ne intrebam cine si cum decide cand o suferinta devine insuportabila, este
posibila evitarea unei valorari subiective?
Partizanii eutanasiei sustin de asemenea ca consimtamantul victimei ar exclude
caracterul illicit al faptei, pentru aceast a er fi nevoie de indeplinirea a doua
conditii : sa priveasca un bun sau un interes de care persoana sa poata dispuna si
consimtamantul sa fie valabil.
Dar o alternative ar reprezentao ingrijirile paliative , putem utilize analgezice sau
calmante pentru ca stiinta progreseaza in lupta cu durere fizica si psihica, asa ca
oricum am spune in eutanasie moarte demna nu este, dar se poate gasi in aceste
tratamnete paliative, in eliminarea suferintelor si nu in eliminarea persoanei
suferinde.
O societate incapabila de a-si ajuta membrii mai slabi si-a pierdut simtul
umanitatii, a pierdut sensul civilizatiei si s -a transformat intr-o societate barbara,
o societate in care homo hominis lupus est, o societate in care este incalcat
dreptul si dorinta omului de a fi tratat ca si o persoana si nu ca si un obiect, de a
fi tratat ca si un scop in sine si nu ca si un mijloc pentru alt scop.

Bibliografie
Alexndra Boroi, Euthanasia concept, controverse si reglementare, Revista de drept penal nr
2/1995, pag 82
Trif A.B., Astarastoae V., Cocora L., Euthanasia, suicidul asistat, eugenia- pro versus dileme
ale umanitatii, Ed. Infomedica, Bucuresti, 2001
Scripcaru Gh., Ciuca A., Astarastoae V., Scripcaru C. Bioetica, stiintele vietii si drepturile
omului. - Iasi: Polirom, 1998. 237 p.
http://provitabucuresti.ro/docs/bioetica/eutanasia.sinuciderea.asistata.pdf
http://ortodoxia.md/piedici-in-calea-mintuirii/2888-eutanasia