AS. PRINC.

CLAUDIA HAMBURGER

NURSING IN NEUROLOGIE
CURS 1
INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI NEUROLOGICE
Notiuni de anatomie si fiziologie a sistemului nevos
-

totalitatea organelor alcatuite predominant din tesut nervos specializat in

receptionarea, transmiterea si prelucrarea informatiilor culese din mediul
extern sau intern , formeaza sistemul nervos
- rolul sistemului nervos
o face legatura dintre organism si mediul inconjurator
o coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor
- aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe , care au la
baza arcurile reflexe
o receptor
o cale aferenta
o centrul nervos
o cale eferenta
o efector
- in raport cu aceste functii sistemul nervos este impartit in
o sistem nervos somatic sau al vietii de relatie, care asigura
legatura dintre organism si mediul exterior
o sistemul nervos central
encefalul
impartit in trei zone
o creierul mare
2 lobi frontali
2 lobi parietali
2 lobi temporali
2 lobi occipitali
o trunchiul cerebral
o cerebelul
- functia vorbirii este localizata in partea stinga pentru dreptaci si pentru
majoritatea stingacilor
maduva spinarii
contine structural o materie cenusie in forma de H
SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie
o sistemul nervos periferic
contine prelungirile neuronilor , care constituie nervii pe
traiectul carora se pot gasi si ganglionii

nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali

din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12
perechi si nervii rahidieni
o sistem nervos vegetativ sau autonom asigura coordonarera
functionarii organelor interne
isi poate coordona activitatea independent de vointa
coordoneaza activitatea organelor interne
bataile inimii
presiunea sanguina
distributia singelui
frecventa miscarilor respiratorii
simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ
actiuni antagonice
unul stimuleaza
altul inhiba
termeni
tracturi/fascicule
o grupari de fibre nervoase situate in SNC care duc
impulsurile nervoase
ganglioni
o aglomerari de corpi neuronali situati in afara SNC
nucleu
o o grupare de corpi neuronali situati in SNC
impuls/influx nervos
o propagarea in sens centrifug sau centripet a
undeide excitatie intr-o fibra nervoasa

Educaia pacientului cu afeciuni neurologice

-

in perioada embrionara, sifilisul, alcoolismul prinilor, rubeola mamei pot

leza creierul fragil al copilului
sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea copilului
sa nu se abuzeze de alcool, mai ales in timpul conceptiei copilului
mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul
dietetic
nasterea sa se faca in unitati spitalicesti
controlul acuitatii vizuale si a TA
tratamentul HTA
evitarea stresului emotional si al oboselii fizice
alterarea perioadelor de activite cu perioade de repus
evitarea expunerii la caldura excesiva

Evaluarea morfo-functionala a sistemului nervos

-

aprecierea neurologica se face in functie de starea persoanei si de graba

cu care trebuie colectate datele

EXPLORARI PARACLINICE
EXAMENUL RADIOLOGIC AL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
1. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL
CONTINUTULUI CRANIAN
Radiografia simpla a craniului nu necesita nici o pregatire prealabila.
- Se executa radiografia din fata si profil;
- Alteori se executa radiografia bazei craniului, a seii turcesti, a orbitelor sau a
stancii temporale, eventual alte incidente;
- Sugarii, copiii mici sau bolnavi nelinistiti trebuie sedate pe cale
medicamentoasa;
- Pentru a obtine o imagine radiological a continutului cranian se va introduce o
substanta de contrast in spatiile subarahnoidiene si in cavitatile ventriculare,
ocupate de lichidul cefalo-rahidian;
- Substanta de contrast utilizata este aerul;
Introducerea aerului se face:
a) prin punctie ventriculara ventriculografie;
b) prin punctie lombara encefalografie;(pneumoencefalografia)
Pregatirea bolnavului
- In dimineata examinarii, bolnavul ramane nemancat;
- Pentru linistire se va administra un sedative;
- In caz de ventriculografie, bolnavul va fi transportat in sala de operatie
pentru trepanatie;
- Punctia lombara pentru encefalografie se va face in sala de tratamente;
- Pentru a face loc aerului, se scoate in mod fractionat cantitatea
corespunzatoare de lichid cefalorahidian, care poate fi 10 ml, pentru
reperarea ventriculilor, 20-40 ml pentru umplerea completa a acestora, sau se
inlocuieste aproape toata cantitatea de lichid cefalorahidian cu aer;
- Dupa terminarea radiografiei, bolnavul va fi culcat orizontal, intai in decubit
ventral pentru 1-2 ore si in continuare in decubit dorsal fara perna,
mentinandu-se in aceasta pozitie 2-3 zile;
2. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL
SPATIILOR SUBARAHNOIDIAN SI EPIDURAL
Spatiile subarahnoidiene ale canalului vertebral precum si spatiile epidurale pot
fi puse in evidenta radiologic prin metoda mielografiei.
- Substanta de contrast lipiodolul in cantitate de 2-3 ml, care se introduce in
spatial subarahnoidian prin punctie rahidiana;
- Pregatirea bolnavului, a instrumentelor si materialelor necesare se face ca si
la orice punctie subarahnoidiana la care se mai adauga substanta de contrast
in seringa corespunzatoare;
- Dupa evacuarea cantitatii de lichid cefalorahidian echivalenta cu cantitatea de

substanta de contrast pregatita, se introduce aceasta

in spatial subarahnoidian, fiind pregatita in prealabil de catre asistenta;
- Mielografia se aplica pentru depistarea tumorilor intrarahidiene si a
aderentelor meningiene;
2. ECOENCEFALOGRAFIA
Explorarea sistemului nervos central cu ultrasunete se utilizeaza pentru
evidentierea proceselor expansive intracraniene si delimitarea leziunilor
organice.
3. SCINTIGRAFIA CEREBRALA
Scintigrafia cerebrala consta in detectarea si inregistrarea grafica a radiatiilor
emise de izotopii radioactivi introdusi in organism per os sau parenteral si
ajunsi in circulatia cerebrala.
Dintre izotopii radioactivi utilizati pentru scintigrafia cerebrala amintim
Iodul131 inglobat in serumalbumina si pertechnetatul 99mTc, care sunt
emitatori de radiatii gamma, cu timp de injumatatire scurt si eliminare rapida
din organism.
Pregatirea bolnavului
- Daca examinarea se face cu 131I, cu doua, trei zile inainte bolnavul va fi
pregatit prin administrare de 3 ori/zi cate 10 picaturi de
solutie Lugol, pentru a satisface aviditatea glandei tiroide fata de iod.
- Daca examinarea se face cu 99mTc, bolnavul primeste de 3 ori 0,20g de
perclorat de potasiu, care se depune la nivelul plexurilor
coroide;
- In ziua examinarii, bolnavul primeste o cantitate de serum-albumina iodata
sau pertechnetat de potasiu;
- Dupa 3-4 ore se face detectarea substantei radioactive, deasupra cutiei
craniene;
- Detectarea si inregistarea se fac cu camera de scintilatie care afiseaza
rezultatul cu ajutorul unui osciloscop pe o suprafata
fotosensibila;
- Este bines a se fixeze pe scintigrama cateva repere anatomice (vertexul,
protuberanta occipitala) inainte de indepartarea imanigii de
deasupra craniului;
Scintigrafia cerebrala evidentiaza leziunile cerebrale locale, in special a
proceselor expansive
4. REOENCEFALOGRAFIA
Reoencefalografia = exploreaza circulatia cerebrala prin determinarea
variatiilor de volum ale creierului, in functie de masa sanguina din vasele
intracraniene in cursul revolutiei cardiace fiziologice.
Pe reoencefalograma se deosebeste o faza ascendenta, corespunzatoare
sistolei ventriculare si o faza descendenta, corespunzatoare diastolei generale
pe aceasta din urma se observa o unda secundara, unda dicrota,
corespunzatoare inchiderii valvulelor sigmoide;
Reoencefalografia se utilizeaza in diagnosticul: vasculopatiilor cerebrale
difuze: hipertensiune arteriala ,arterioscleroza cerebrala, in afectiuni,
vasculare localizate, in insuficienta circulatorie cerebrala, malformatii
vasculare, traumatisme craniocerebrale, procese expansive intracraniene
Examinarea nu prezinta nici un pericol pentru organism si nu are
contraindicatii.

5. ELECTROENCEFALOGRAFIA
Electrodiagnosticul neuromuscular utilizeaza urmatoarele metode:
1. Pregatirea bolnavului
- Cu trei zile inainte de examinare, bolnavul nu mai trebuie sa primeasca nici
un medicament;
- Durata intreruperii medicatiei poate fi mai lunga sau mai scurta si va fi
stabilita de medic;
- Bolnavul trebuie sa fie odihnit si linistit;
- El va fi lamurit asupra caracterului inofensiv al examinarii si i se va descrie
aparatura;
- Pregatirea psihica a bolnavului si inlaturarea factorului emotive sunt absolute
necesare pentru obtinerea unor rezultate corecte;
- Bolnavul este asezat in pat sau intr-un fotoliu si i se fixeaza capul cu un
rezemator in pozitie comoda;
- Aplicarea electrozilor pe piele se face cu ajutorul unor benzi de cauciuc;
- Contactul electric se asigura prin degresarea parului si a pielii paroase a
capului cu un amestec de alcool-eter-acetona si utilizarea unei paste de contact
(pasta de contact are urmatoarea compozitie: bitartrat de potasiu 6 g, clorura
de sodium 160 g, piatra ponce 180 g, guma arabica 11 g,-glicerina 34 g, apa
400g), buna conducatoare de electricitate;
- La nevoie, electrozii vor fi fixate cu colodiu;
- Contactul electric intre electrozi si piele trebuie sa fie perfect;
- Aplicarea electrozilor se face in derivatii bipolare si unipolare;
- Pentru o prima orientare generala se utilizeaza derivatiile standard;
- Electrozii se fixeaza dispersati in derivatii bipolare pe toata suprafata
craniului, la distante aproximativ egale, in mod simetric la stanga si dreapta
liniei mediane de exemplu: 2 in regiunile frontale, 2 la mijlocul distantei dintre
tragus si sutura craniana (zona motorie), 2 deasupra regiunilor parietale si 2
deasupra regiunii occipitale;
- Dupa inregistrarea acestor derivatii, electrozii vor fi grupati, dupa indicatia
stricta a medicului, in jurul zonelor unde inregistrarea anterioara a ridicat
suspiciunea medicului asupra unor focare cu reactii patologice;
- Pentru decelarea curentilor de actiune de la baza craniului se utilizeaza
electrozi bazali care se introduce in fosele nazale pana la peretele posterior
al faringelui;
- Acestia sunt izolati cu exceptia suprafetei lor de contact;
- Electrozii bazali mai pot fi introdusi si in conductele auditive externe,
contactul facandu-se cu membrane timpanului;
- In cazul derivatiilor unipolare, unul din electrozi se fixeaza de Barbie,
mastoida sau de lobul urechii, iar celalalt (electrodul active) la locul indicat de
medic, deosebind astfel derivatii unipolare, frontale, temporale, parietale etc.;
- Aparatul se conecteaza la current, se lasa sa se incalzeasca o jumatate de
ora;
- Intre timp se face etalonarea amplificatorilor si apoi se porneste aparatul;
- Viteza de inregistrare este de 15 cm/minut;
- In cursul inregistrarii, bolnavul trebuie sa stea cu ochii inchisi, nemiscat, caci
biocurentii produsi de contractile musculare modifica rezultatul;
- Se va evita orice miscare in jurul bolnavului in cursul inregistrarilor;
- Curbele inscrise cu ajutorul electroencefalografului poarta numele de

electroencefalograme;
- Electroencefalograma omului sanatos, in repaus fizic si psihic, este formata
dintr-o serie de unde printer care se definesc trei unde normale: alfa, beta si
teta si una delta care in stare normala apare numai in anumite faze de
somn, aparitia ei in stare de veghe fiind patologica;
- Tulburarile latente pot fi puse in evident ape electroencefalograma prin
inregistrari efectuate in conditii speciale;
- Inregistrarea in cursul hiperpneei voluntare, bolnavul fiind solicitat sa respire
adanc, ceva mai frecvent decat obisnuit (20 25 de inspiratii pe minut), timp
de 3 minute;
- Inregistrarea in cursul somnului natural sau medicamentos;
- Stimularea luminoasa intermitenta examinarea se executa intr-o camera
intunecoasa, cu ajutorul unui stroboscop se proiecteaza in ochii bolnavului o
lumina foarte puternica; raza de lumina se intrerupe de 20 -30 de ori pe
minut;
- Inregistrarea dupa activare cu ahipnon sau alte substante medicamentoase,
indicate de medic. Aceasta metoda poate fi combinata cu stimularea luminoasa
intermitenta;
- Paralel cu inregistrarea curbelor electroencefalografice se inregistreaza si
tensiunea arteriala, pulsul periferic (carotidian, femural0, respiratia,
fonocardiografia si alte manifestari ale functiilor vegetative;
I. Inregistrari poligrafice = poligrafia consta in inregistrarea paralela si
concomitenta a electroencefalogramei cu activitatea bioelectrica a altor organe.
- Astfel se pot inregistra concomitant cu electroencefalograma, biocurentii de la
nivelul tegumentelor, retinei, cordului, stomacului, al circulatiei periferice, al
circulatiei cerebrale, al tonusului muscular, al miscarilor globilor oculari,
precum si unele constante biochimice ca glicemia, concentratia de oxigen in
sangele arterial si venos etc.
6. ELECTRODIAGNOSTICUL NEURO-MUSCULAR
Electrodiagnosticul neuromuscular utilizeaza urmatoarele metode:
I. Examenul electric clasic = aceasta metoda de explorare studiaza modul
de aparitie si caracterul contractiei musculare la stimularea electrica a nervilor
si muschilor inervati de acestia.
Explorarea poate fi monopolara sau bipolara.
1. Explorarea monopolara = foloseste un electrod indiferent si unul active.
- Cel indiferent se plaseaza pe regiunea scapulara in cazul explorarii membrului
superior si in regiunea lombara sau
suprapubiana, daca se exploreaza membrul inferior;
- Electrodul activ va fi adus in contact cu nervul sau muschiul cercetat;
2. Explorarea bipolara = se face cu doi electrozi active, ambii adusi in
contact cu nervul sau muschiul explorat.
- Permite o localizare mai precisa a excitatiei;
- Punctele de electie pentru aplicarea stimulului electric = puncte motorii;
- Nervul si muschiul raspund printr-o contractie brusca, urmata imediat de
relaxare;
- Intensitatea minima a curentului de excitatie, necesar pentru a obtine o
contractie in urma aplicarii sale la punctual motor, poarta numele de prag de
excitabilitate sau reobaza.
II. Cronaximetria = este un parametru al excitabilitati, ea defineste timpul

minim necesar unui curent galvanic, de o intensitate dubla

reobazei, pentru a determina excitatia la prag a tesutului neuromuscular.
- Asistenta se va ingriji ca temperature camerei sa fie optimala;
- Determinarea cronaxiei se face cu cronaximetre electronice;
- Legarea bolnavului in circuit se face cu electrozi similari celor utilizati pentru
examenul electric clasic;
- Stimularea se face prin metoda monopolara;
- Electrodul indiferent - se fixeaza in acelasi fel ca si pentru examenul electric
clasic;
- Electrodul activ se leaga de polul negativ al generatorului de curent
galvanic;
- Aparatul stabileste reobaza;
- Cu un reostat se dubleaza valoarea acesteia si se reduce durata de trecere a
curentului la minim;
- Se determina timpul minim necesar aparitiei contractiei musculare;
- Caloarea cronaxiei se exprima in miimi de secunda;
- Cronaxia este prelungita in caz de leziuni ale nervului motor periferic, boli
musculare si unele tulburari umorale si
endocrine;
III. Electromiografia = este o metoda de investigatie neuromusculara care
inregistreaza potentialele de actiune musculara aparute in cursul contractiei
voluntare.
- Inregistrarea se face cu ajutorul unui aparat numit electromiograf, format din
electrozi periferici, amplificatoare si dispozitive de inscriere;
- Electrozii sunt de doua feluri, cutanati si de profunzime;
- Electrozii cutanati se fixeaza pe tegumentel, la doua puncte distantate de
cativa centimetri;
- Electrozii de profunzime au aspectul unor ace de injectii si se introduce in
profunzimea muschilor;
- Amplificarea si inregistrarea curentilor de actiune se fac cu un oscilograf
catodic prevazut cu un dispozitiv de inregistrare fotografica, sau de inscriere pe
hartie;
- Curba obtinuta poarta numele de electromiograma;
REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
- Rezonanta magnetica reconstituie imaginea craniului in toate cele trei directii,
bolnavul ramanand nemiscat;
- Examinarea se face cu un camp magnetic puternic, inofensiv pentru
organism, care produce un efect de rezonanta in tesuturile examinate;
- Acest efect de rezonanta este captat, amplificat si redat imagistic;
- Are aceleasi indicatii ca si computer-tomografia.
- Pregatirea pacientului
- nu este necesara o pregatire fizica
- se indeparteaza obiectele ce ar putea fi vatamate de magnet ceasuri,
proteze metalice, pacemakuri
- se explica pacientului durata aproximativa 60 minute
ANGIOGRAFIA CEREBRALA ANGIOGRAMA
- arteriografia cerebrala indicata pentru vizualizarea radiologica a
sistemului arterial cerebral
- uzual vasele mari folosite petru introducere cateterului sunt carotida,

vasele vertebrale sau femurala

substanta de contrast se ijecteaza atunci cind se fac filmele
pregatirea pacientului
o sedare
o evaluarea functiilor vitale
o testarea cu iod
o eplicarea procedurii
o durata 2-3 ore
o anestezie locala la locul punctiei
- dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5
minute
- se verifica frecvent locul punctiei pentru prezenta unui eventual
hematom
- in cazul folosirii carotidei se verifica eventuala aparitie a dificultatii
respiratiei sau a deglutitiei
- substanta folosita poate creste presiunea intracraniana
- mai poate fi efectuata folosind accesul venos flebografia
- de obicei cateterul este introdus in vena de la brat
- in cazul efectuarii unei flebografii epidurale lombare cateterul se
insereaza in vena femurala, se conduce pina la vena lombara ascendenta
sau pina la venele iliace interne
- se injecteaza apoi substantade contrast
- aceasta tehnica permite diagnosticarea herniilor discale lombare
ELECTROMIOGRAFIA
Explorarea functionala a muschilor beneficiaza si de metoda electromiografica.
Procedeul se aplica intr-o masura mai mare la explorarea morfo functionala a
sistemului nervors .
1. Examenul electric clasic = aceasta metoda de explorare studiaza modul
de aparitie si caracterul contractiei musculare la stimularea electrica a nervilor
si muschilor inervati de acestia.
Explorarea poate fi monopolara sau bipolara.
Explorarea monopolara = foloseste un electrod indiferent si unul activ.
- Cel indiferent se plaseaza pe regiunea scapulara in cazul explorarii membrului
superior si in regiunea lombara sau suprapubiana, daca se exploreaza membrul
inferior;
- Electrodul activ va fi adus in contact cu nervul sau muschiul cercetat;
Explorarea bipolara = se face cu doi electrozi active, ambii adusi in contact
cu nervul sau muschiul explorat.
- Permite o localizare mai precisa a excitatiei;
- Punctele de electie pentru aplicarea stimulului electric = puncte motorii;
- Nervul si muschiul raspund printr-o contractie brusca, urmata imediat de
relaxare;
- Intensitatea minima a curentului de excitatie, necesar pentru a obtine o
contractie in urma aplicarii sale la punctual motor, poarta numele de prag de
excitabilitate sau reobaza.
2. Electromiografia = este o metoda de investigatie neuromusculara care
inregistreaza potentialele de actiune musculara aparute in
cursul contractiei voluntare.
- Inregistrarea se face cu ajutorul unui aparat numit electromiograf, format din
-

electrozi periferici, amplificatoare si dispozitive de inscriere;

- Electrozii sunt de doua feluri, cutanati si de profunzime;
- Electrozii cutanati se fixeaza pe tegumentel, la doua puncte distantate de
cativa centimetri;
- Electrozii de profunzime au aspectul unor ace de injectii si se introduce in
profunzimea muschilor;
- Amplificarea si inregistrarea curentilor de actiune se fac cu un oscilograf
catodic prevazut cu un dispozitiv de inregistrare fotografica, sau de inscriere pe
hartie;
- Curba obtinuta poarta numele de electromiograma.
PUNCTIA RAHIDIANA
Punctia rahidian = ptrunderea cu ajutorul unui ac special printre vertrebe
n spaiul subarahnoidian, la nivel lombar (puncie lombar)
sau suboccipital (puncie suboccipital)
Scop: explorator -msurarea tensiunii lichidului cefalorahidiari, recoltarea sau
executarea mielografiilor = radiografii de coloan vertebral
efectuate cu substant de contrast sau aer;
terapeut ic -decomprimarea n cursul sindromului de hipertensiune
cefalorahidian, introducerea de substane medicamentoase,
anestezice, n spaiul subarahiloidian.
Materiale necesare: mas acoperit cu cmp steril, pe care se aaz:
ace de punctie rahidian cu mandren, sterile i uscate, lungi de 3 -10 cm;
seringi tip Record de 2-5-10 i 20 ml, sterile;2-3 pense sterile;sticl cu
alcool;sticl cu tinctur de iod;casolet cu cmpuri sterile; ,mnui de cauciuc
sterile;dou eprubete sterile, uscate i etichetate;eventual medii de cultur
(dup indicatia medicului);trei eprubete curate, gradate, pentru recoltarea
lichidului cefalorahidian, pentru analize citologice i biochimice, n
stativ;manometru Claude;tvi renal;substane de contrast (pentru puncia
rahidian exploratorie);substane medicamentoase (antibiotice, hormoni,
seruri, pentru puncia terapeutic);substane anestezice (pentru puncia
efectuat n vederea rahianesteziei).
Etape de execuie/ Timpi de executie
1. Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare
1.1. Pregtirea materialelor i instrumentelor se efectueaz n funcie de scopul
punciei Primele opt materiale se pregtesc indiferent de scopul punciei
1.2. Msuta cu instrumente i materiale se aduce lng bolnav n momentul
nceperii punctiei.
2. Pregtirea psihic i fizic a bolnavului i alegerea locului punciei
2.1. Se anun bolnavul i i se explic necesitatea punctiei.
2.2. Se controleaz ca temperatura camerei s fie de20C (dac se efectueaz
n salon)
2.3. Bolnavul este condus n sala de tratament
2.4. Dac puncia se face n salon se izoleaz patul printr-un paravan de restul
bolnavilor
2.5. Se explic bolnavului poziia exact pe care trebuie s o menin n timpul
punctiei
2.6.Se dezbrac bolnavul
A. 2.7. Se aaz bolnavul n poziie eznd, la marginea mesei de examinare,
cu picioarele atrnnde

2.8. Se ncrucieaz minile bolnavului pe piept i capul aplecat nainte

2.9. Spatele se ncovoaie n form de arc (poziie spate de pisic i se apas
moderat capul n regiunea occipital
2.10. Bolnavul va fi acoperit, cu excepia locului punciei
2.11.Se mpinge napoi zona epigastric
2.12. Se spal locul punciei (la nevoie va fi ras). Locul punciei este ales de
medic
- puncie Iombar D12-L1 sau L4-L5;
- puncie dorsaI D6-D7
B. 2.7. Bolnavul se aaz n poziie culcat, decubit lateral, la marginea mesei
sau patului, ghemuit cu genunchii adui ct mai mult spre capul aplecat nainte;
astfel: nct spatele s fie arcuit (poziie coco de puc )
2.8. Sora i susine ceafa cu o mn i coapsele cu cealalt

Pozitia culcat

Pozitia sesinda

3 Participarea la efectuarea punciei

3.1. Splare pe mini cu ap curent i spun, dezinfectare cu alcool.
3.2. Se dezinfecteaz locul punciei cu alcool i cu tinctur de iod, pe o
suprafa de 10 x 10 cm
3.3. Se izoleaz cu cmp steril.
3.4. Se prezint medicului mnuile de cauciuc sterile
3.5. Se prezint medicului o pens steril pentru a-i alege acul pentru puncie
3.6. Se supravegheaz bolnavul n tot timpul punciei
A. 3.7. Se ofer medicului aparatul Claude pentru msurarea tensiunii
lichidului cefalorahidian
3.8. Se recolteaz probele pentru laborator, n eprubete sau pe medii de
cultur (pentru examenul bacteriologic)
B 3.7. Se ofer medicului seringile cu substanele medicamentoase (dac
puncia se face cu scop terapeutic)
3.8. Dup extragerea acului, se badijoneaz locul punctiei cu iod
3.9. Se aplic un pansament steril i se fixeaz cu romplast
3.10. Splare pe mini cu ap curent i spun!
4. Notarea n foaia de observaie
4.1.Se noteaz n foaia de observaie data punciei i cantitatea de lichid
extras, precum i tratamentul efectuat
5 Ingrijirea bolnavului dup puncie
5.1. Bolnavul va fi aezat foarte atent pe crucior, n poziie orizontaI, i n
momentul plasrii lui n pat.
5.2. Se aaz, bolnavul fr pern i se menine n aceast poziie, nemicat,
timp de 24 ore.
5.3. Bolnavul se servete i se alimenteaz la pat, numai dup 6 ore
5.4. Dup 24 ore, se ofer bolnavului perna
5.5. A treia zi dup puncie se aaz bolnavul n poziie eznd.
5.6. La indicaia medicului se rehidrateaz bolnavul cu substane hipo- sau
izotonice si se administreaz medicamente hipertensive
6. Pregtirea lichidului pentru laborator (n cazul punctiei exploratorii)
6.1. Eprubetele cu lichid cefalorahidian recoltat se plaseaz imediat n
termostat sau n baie de ap
6.2. Se eticheteaz recipientele ,cu lichidul recoltat
6.3. Se completeaz formularele de recoltare
6.4.Se transport imediat eprubetele la laborator, evitind suprainfectarea
produsului
Citeva valori de referinta ale LCR
- presiune 70-80 mm de apa
- glucoza 50-75 mg 100/ml sau 2,70-4,4 mmol/l
- proteine 15-45 mg% - in prezenta unor boli inflamatorii sau a tumorilor
cerebrale
- gamaglobulinele 3-9%
- elemente 0-4.mm cub
- reactia pandy negativa
Accidente:
Ameeli, tulburri vizuale;dureri de cap, grea, tuse, vrsturi
Hemoragii prin ac; dac persist, se repet puncia ntr-un spaiu

intervertebral superior
Contractarea feei, gtului sau a unuia din membre (prin atingerea ramurilor
nervilor spinali)
ocul reflex (foarte rar) poate duce la sincope mortale
Bolnavul va fi supravegheat cu grij timp de 24 ore
Nerespectarea repausului n poziie orizontal poate da nastere la tulburri
postfuncionale
Puncia suboccipital se poate efectua i n condiii ambulatorii, deoarece
bolnavul nu trebuie culcat, fiind recomandat poziia: eznd
Atentie! Dac n cursul punciei s-a evacuat o cantitate mare de lichid,
bolnavul va fi aezat n poziie Trendelenburg moderat pentru cteva ore
ECHOENCEFALOGRAFIA
- examinarea se face cu ajutorul ultrasunetelor
OFTALMOSCOPIA
o Examineaza fundul de ochi- straturile profunde ale ochiului
o Examinarea se face intr-o camera obscura
o Prin oftalmoscopie directa se examineaza
Corpul vitros
Retina
Papila nervului optic (pata oarba)
Macula (pata galbena)
Vasele retiniene
o Pregatirea bolnavului
Pentru examinarea fundului de ochi este necesar ca pupila sa
fie dilatata
In acest scop cadrul mediu va intila 1-2 picaturi de ATROPINA
1% sau midryum in sacul conjunctival cu 30 minute inainte
de examinare
ATENTIE!!!!!!!!!
ADMINISTRAREA DE ATROPINA IN GLAUCOM ESTE
CONTRAINDICATA

Oftalmoscop si imaginea fundului de ochi (F.O.)

MASURAREA TENSIUNII INTRAOCULARE
o Valori normale 14-20 mmHg
Examene de laborator
-

ionograma
analiza gazelor
nivel de medicamente
RBW
electroliti eliminati din urina

Aprecierea starii neurologice

Culegere de date

interviu
o cind a intervenit boala
o instalarea simptomelor
durere de cap
vertij
modificari de vedere
slabiciune
o date psihosociale
membrii familiei
relatii si interactiuni
aspect etnic
interese extraprofesionale
ocupatie
educatie
modul in care activitatiile zilnice sunt efectuate
o se apreciaza modul de comportare
iritabilitate
pierderea memoriei
agnozie gnozie capacitate de a recunoaste excitatiile
venite din mediul exterior
o starea de sanatate a familiei

probleme manifestari de dependenta

o tulburari ale motilitatii

diminuarea fortei musculare

pareza diminuarea fortei musculare
paralizie absenta completa a fortei musculare
hemiplegie paralizia unei jumatati de corp
paraplegie paralizia partii inferioare a corpului
diplegie paralizia partilor simetrice ale celor 2
jumatati ale corpului
monoplegie paralizia unui singur membru
tetraplegie paralizia celor 4 membre
paraliziile se datoresc fie leziunii cai piramidale, fie
neuronulu motor periferic
modificari de tonus muscular

hipotonie diminuarea tonusului

hipertonie exagerarea tonusului
tulburarile de tonus pot exista si asociate cu paralizia
astfel
o hipertonia+paralizia=paralizie spastica
o hipotonia+paralizia=paralizie flasca
o tulburari ale ortostatismului si mersului
mers talonat in tabes necoordonat, aruncind picioarele si
lovind pamintul cu calciiele
mers cosind in hemiplegie, stadiu de recuperare gamba
rigida, membru inferior intins,
mers stepat gamba fiind ridicata in sus, pentru a nu lovi
pamintul cu virful piciorului
ataxie tulburari de coordonare a miscarilor
ataxie statica tulburari de echilibru stind in picioare,
risc de cadere
ataxie locomotorie tulburari de echilibru in mers
o miscari anormale
tremuraturi parkinson, alcoolism, , basedow, scleroza in
placi pot fi generalizate sau localizate
spasme si crampe crize de contractii musculare, urmate de
relaxare epilepsie, tumori cerebrale
convulsiile crize de contractii musculare, urmate de
relaxare epilepsie, HIC
ticuri miscari clonice involuntare, rapide, care se repeta in
mod stereotip
mioclonii contractii involuntare bruste ale unui muschi sau
grup de muschi
miscari coreice miscari involuntare dezordonate bruste si
rapide coree
miscari atetozice miscari involuntare lente leziuni
extrapiramidale
o tulburari de sensibilitate
subiective
parestezie
o senzatii de intepatura
o furnicaturi
o amorteli
durerea
o durerea de cap isi are sursa in multe procese
patologice
o poate avea mai multe cauze tumori, hemoragii
intracraniene, traumatisme craniene, hipoxie
cerebrala, boli sistemice
obiective - se cauta prin diferite metode
sensibilitate superficiala
o tactila

o termica
o dureroasa

sensibilitate profund
o artrochinetica
o vibratorie
tulburarile sensibilitatii obiective
anestezie pierderea sensibilitatii
hipoestezie diminuarea sensibilitatii
hiperestezie accentuarea anormala a sensibilitatii
pielii pina la senzatia de durere
tulburari ale reflexelor
o miscare reflexa este o contractie musculara involuntara
provocata printr-un stimul
areflexia abolirea reflexelor
hiperreflexia exagerarea reflexelor
hiporeflexia diminuarea reflexelor
se cerceteaza
reflexele osteotendinoase se examineaza prin
percutia unui tendon si sunt reflexe de intindere a
muschilor motricitate
reflexe cutanate
o abdominale prin atingerea peretelui abdominal
cu partea neascutita a unui ac
o plantar excitarea marginii externe a plantei
semnul Babinschi
reflexe vegetative
o pupilar la lumina protectia unui fascicul luminos
pe pupila provoaca mioza
reflexe mucoase reflexe superficiale ale nervilor
cranieni
o r. cornean atingerea corneei cu o bucatica de
vata este absent in coma
o r. palatin atingerea mucoasei palatine
o r. faringian atingerea mucoasei faringiene
tulburari trofice
atrofie musculara
escare cutanate
anchiloza articulara
tulburari sfincteriene pot fi cauzate de abolirea controlului
voluntar asupra reflexelor de mictiune si de defecatie sau de
abolirea acestor reflexe
retentie urinara, fecala
incontinenta urinara, fecala
comunicare ineficienta la nivel intelectual si afectiv
tulburari la nivel intelectual
capacitatea de a gindi abstract

 dezorientare in timp si spatiu

pierderea memoriei
tulburari la nivel afectiv
fuga de idei
logoree
mutism
stare depresiva sau euforica
labilitate emotionala
dispozitia persoanei este nepotrivita subiectului
discutiei
o tulburari de limbaj
dizartria dificultate in articularea cuvintelor
anartria imposibilitate de a articula cuvinte
afonie pierderea vocii
afazie pierderea capacitatii de a se exprima corect verbal
sau in scris
o tulburari de praxie
apraxie incapacitatea de a executa corect gesturile
o tulburari de constienta
somnolent
obnubilat
confuz
stupor
coma