Sunteți pe pagina 1din 43
RAZA RA 12 ani si 11 luni de ucenicie : fanga fiul si maestrul meu M. . , EDITURA NOETICA DEVA 2007 ISBN: 978-973-86932-2-7 Mamei mele, cu nefdrmuitd récunostingd, iubire si apreciere! Eu si fiica mea Alina dedicim aceasta carte tuturor mamicilor si téticifor * 7 care au copilasi cu asa zise probleme (handicapur), » tuturor surioarelor si fratiorilor care nu inpeleg de ce fritiori sau surioarele lor nu sunt ca et. Cu nespusd iubire va Gini experienfa noastré de viapa cu toate suferingele si bucuriile ei si speriim sit pi inelegerea, puterea si bucuria de a tn aléturi de acest copii asa cum noi am trait alaturi de Manuel, Sfantul si Maestrul nostry, . cel care a transformat cel niai mare blestem in cea mai sublima binecuvantare. - + (Precum am fost si eu), foarte rafionali, pentru cei ant, ologia si Asisterita de informare si de Aceasta precizare © adue mi oa pe o justficare, oi d espusi Tubire pentru toti cei care inc mai sunt foarte zee pentru cei din toate rel Pentru cei ce judecd acest mod de te a viefii ~ pentru acestia si mulfi $i ii iubesc nespus de mult, pentru c& frati de suferinta care nu mai au puterea necesara sh Iupte sau si ineerce s& vada viata dintr-un alt unghi de vedere decat din cel in care viata lor i-a agezat. Pe mine, ins, Dumnezeu mea ciutare, putere pe care doresc si v-o d pentru @ fi ajutati in primirea aces itate aceasta “carte vie” — continuafi, aga cum si en am si credeli, si mergeti inainte,.. ‘Asa cd, dupi cAfiva ani de c&utari asidue, Pispunsurilor primite, unul dintre ele a reusi Putiné alinare, echilibmy si forfé de a continua, far aceasta ma te ne ind asteptam, ci de la un Parinte edlugir de la Mandstives risinei, Desigut, dupa ce am inceput ca orice om agaczis normal, cu 9 miultitudine de clinici ows ormal, eu 9 woscute, unde, cu o. Sinceritate degarmantd, primeam rispunsuri de gem “nip aveti deamnd, nicl © gansi, din asta om nu se mai face”. Rar cari cate un suflet ales imi spunea “imi pare riu, nu va putem aint” alli spuneau “este posibil s traiascl un an sau bathe ani~ sau, poate, chiar in jur de 40”, i . . Unii ma avertizau si flu atenta c& este Posibil si moard im somn, moment din care, pentru mine nua mai existat noapte don iste, timp de ani de zile, © Oricine isi poate imagina ce se p ini i c petrecea in inima unei mame, auzind toate acestea, dar stropul infimn de credinfa pe care fl aveam nu ma lisa si disper. 1 imi adunam energia ce-o mai aveam si pormeam mai departe — nu puteam accepta aga usor. ae Speranfa c& undeva exist un leac si pentru copi imi didea puteri nebinuite,. asa ci o luam de la inceput cu i lu-te maicd pe’ la miéndstiri, o fi un blestem pe neamul vostru”, am pornit-o pe la toate manistirile de cate auzeam si aflam c& acolo ar fi'preoti si calugari cu har. Aga am ajuns la cunoscuta Manistire Frasinei, de care. auzisem gi chiar ci didea mari speranfe. Era acolo un fel de Medic Isihast si, fiindcd nu aveam voie si merg si eu, deoarece femeile nu au voie in Athosul Romnesc, |-ain instruit stragnic pe un prieten drag si apropiat sa mearga la toate slujbele, si participe la toate ritualurile ménistiresti si simi aducd dup’ doar dow stptimani baiatul snftos, pe — c& doar auzisem cA‘ acolo se {intmplau asemenea min Au plecat baiefii, iar eu cu Alina — fetita mea — ami Nimas la Muicreasca la méniistire, asteptind o minune Divind, care s-a gi petrecut; dar nu cum credeam eu, ci cu.totul altfel. A doua zi il vad pe Z., prietenul nostru, coborand cu Manuel. ~ Hei, ce-i cu voi, avefi nevoie de ceva ? ~Nu, am venit sa plecm acasi. + Cum ai n ‘Stim aici macar doud séptimani, cét are Alina vacanja de iama. Stim pani se face bine Manuel. El, aproape translucid, nu-si mai gasea guvintele. Cand) m-am mai povesteasca: : . - Am ajuns tofi la mandstire,’am intrat dicect in biserica deoarece era slujb&, m-am asezat la us& pe un sciunel cu Manuel in brafe si deodata a venit la noi un c&lugar baitran.cu o barba mare, alba, l-a mangaiat pe copil pe cap si a zi ine ai venit, Manuel”. , a 7 eput cu s& strig — cum si plecm acasi? ° inigtit, putin, a inceput si-mi * i | | | Am plecat de acolo cu o si mai mare speranta si dorint& 4 fac totul ca batiefelul meu si traiasci gi sB-i fie bine. Au venit sirbatorile de iam’, si era prima oari dupa Venirea lui Manuel cénd intreaga mea fiinti simfea o anumité fe, un fel de pace care ma fiicea pare si vid cu totul altfel Apoi, a trebuit si plec in Germania, in 4 ianuarie. Colaboram cu un Centru de Sandtate unde invatam diferite {erapit cu care urma si-mi ajut baiefelul. Acolo am citit cdrtile Primite de la Sfantul Parinte Ghelasie Gheorghe, Medicul Isihast de la Mandstirea Frasinei, $i tot acolo am inceput sa pun in practica invatitura sa, Ne-ag putea si exprim in cuvinte tot ce s-di intimplat cu intreaga mea Fiinf& ~ Spirit, Suflet, Trup. Cu toate c&flcusem © multime de inifieri, de cursuti, de-abia atunci am simtit c& era un fel de inceput al trezirii mele, Incepusem si ma dezmeticese dintr-un somn adane, de pared cra prima oara cind intreaga mea flinfé vibra si accepta invitatura sa, Nu infelegeam tot ce citeam — invatitura sa era greu de infeles cu mintea ~ dar stiu c& citeam nu cu mintea cea Curioasd, ci cu o inim& de mama care primea alinare prin fiecare cuvant Se iptampla ceva in mine. Fiinfa mea era zguduiti de niste fulgere“de lumina, si stiam o& acele cuvinte yin de la Dumnezeu $i ma zidese. Acestea imi dadeau Putere sa fiu, s4 cred, sa sper, si continui. Pentru toate acestea si pentru tot ce voi relata in continuare am indraznit si incep aceasté carte cu o: inalti gratitudine de Existenfi si experienta mea de Vial, care mi-au déruit cea mai adanca injelegere a faptului ca CEL MAI MARE BLESTEM POATE DEVENT CEA MAI MARE BINECUVANTARE! 10 Pentru a ma face mai bine infeleas’, voi continua cu wf citat_din Medicina Isihasti a Sfintului Parinte Ghelasic Gheorghe: : se zice cd Dumnezen Creeazi Un Suflet lor Cod-Genetic al Parinjilor, ca Mesaj Mi Specific Informat special, ; Sufletul nostru, in” viziunea pur, Crestind, dote Aseminare de Hristos, ca Méntuitor Fiu al Unui Neam Omenese. : Dupa Caderea din Rai, toate Sufletele Copiilor care vin sunt doar cu Destin Mi | Dupa .cum Hristos se fntrupeaz’ ca Om, pentru Mantuirea Neamului Omenesc, Iwind picatele oamenilor ca si Je Curafeasc’, la fel fiecare Suflet de’ Copil este Creat de Dumnezeu cu destin de Aseminare Hristicd, de Mant i unor Parinti, Caderea din Perfectiune este Pacatul, Inversared, Negativizarea Perfectiunii, asa dup’ Adam si Eva, Pacatul s-a transmis tuturor generafiilor de Oameni. _. - : Noi, urmasii lui Adam lui Bva, nw suntetn Creajii doar ai lui Dumnezeu, cum erau Bi, ci suntem Dubla Nastere si Creatie : ~ alui Dumnezeu ca suflet « — siurmagi ai Unor Parinti Omenesii. Asa noi suntem Jumatate Creafi de Diumriezeu si Jumatate din Paringi Omenesti, Astfel, este normal ca si Mostenim si pe P: mostenim gi Pacatele Parit ‘ sii,se Intrapeze intr-un corp cu Pacatele Purinfilor. Aici este Taina Crestin’, * Sufletul este Aseminare de Hristos, adica se Intrupeaza ca si Domnul Hristos cu Destin sii fie Un Mantuitor de Neain Parinfi Omenesti, . : Dumnezeu accepté Crearea a Noi Suflete doar in Menirea Destinului Hristic. . iT) si aga {in 8 decembrie 1990, pentru ci si astrologic viafa mea urma s& cunoasca 0 schimbare de 180 de grade, chiar din clipa in care, fntreband-o pe doamna doctor ce crede ea despre copilasul meu, mi-a raspuns foarte sincer: oo. ~ E relativ bine, dar eu am sentimentul c& o si ai mari probleme cu acest copilas, si mi-a sugerat sd fl las in pacea h De data aceasta m-a Iuminat Dumnezeu $i pe mine, si am spus: ‘ - Doamna doctor, pentru nimic in lume nu ay accepta, indiferent ct de greu va fi gi ct va trebui si m& chinui, Din “ aceasti clipa imi programez viata pentru 100 de ani, ca astfel si pot avea grija de el. “ ; Am rugat-o si-mi aducd pe cei mai buni specialisti care si-mi spund ce am de ficut, Ea a facut intoemai cu mult drag si cu mult admiratie, ins era prea devreme pentru un diagnostic. Intr-o sear stateam in salon gi-] priveam. Eta aga de frumusel. Nu avea nici un defect. De ce oare imi spusese doamna doctor ci 0 sa am probleme cu el?, iar lacrit urau pani la podea, La.un moment dat a intrat o alti doamni doctor care era de garda. Ne-a privit si m-a intrebat: - Cum il mai cheamnd pe baiefel, in afar de Marius? Eu ani zi - Numele pe care i -am pus este EManuel. La care doamna doctor a exclamat: ~ Tu Stii ce inseamn’? = Nu, isam rispuns. L-am pus doar aga, c&-mi plicea cum sund, - Inseamni: ,DUMNEZEU E CU NOT’. Doamne, ce bucurie mi-a umplut sufletul in clipa aceca, ‘Am stiut cu tot ce sunt ci Dumnezeu va fi cu noi, ¢& nu ne va Jasa si mu ne va parasi, si c& m& va ajuta sA fac totul s’i-mi fac bine copilasul si ci de Mami tot Universul ingenuncheazi... | Astfel, am inceput foarte repede ciutirilé. Dupa cum am mai amintit, am fost la toate clinicile renumite si raspunsurile au fost cele relatate mai sus, : Un singur rezultat ne-a pus pe tofi'pe ganduri = o encefalograma ficuta la Clinica de Pediatrie din Constanta, cfd Manuel avea 6 luni. ! "Encefalograma nu a putut fi interpretaté de medicul de garda si atunci am mers la directorul spitalului ~ In viata mea nu am-mai vazut si aga ceva! Aceasti encefalograma indic& acti unui adult cu varsta intre 35 gi 40 de ar acestui rezultat. é ‘Am infeles abia 10 ani mai tarziu, in America, la Los Angeles, canc vizitat $i am facut demersuri la cea mai bund scoala de socializare pentru autisti. Acesti copii au 0 activitate a creieruliii afat de inal incat depageste cu mult normalitatea existent. De aceea, multi dintre ei sunt geniali. Am continuat cdutirile din ménistire in ‘ménistire; in diferite locuri speciale, unde eram indrum: Astfel, o prictend draga E., mica dat 0 carte despre Vanga din Bulgaria..Era vorba despre o clarvizatoare de elita, la care veneau sefi de state pentru sfaturi. Aga c& am hotZiat si plec acolo neaparat, si-mi spun ce am de ficut. {ns8, un prieten bun si drag, M., auzind de intentia mea, mi-a inlesnit o intalnire cu un grup de parapsihologi de elit’ din Bucuresti, rugdndu-ma s&-i consult gi pe ei, inainte de a pleca in Bulgaria. Asa am ajuns la Bucuresti, la un cabinet, unde m-a ‘intampinat o flint impresionanti, prin tot ceea ce era. Ne-a si a inceput sé-mi spund pas cu pas unde am fost, ce am ficut, ce-au zis doctorii, apoi mi-a spus tot despre copiliria ‘mea, apoi despre viitorul meu, 15 invatasem o mulfime de tehnici de la mari Macgtri si -_" rezultatele crau pe masura. Baietelul meu evolua incredibil de Ia o lund Ta alta, incepuse si spun’ cuvinte, s& le lege, si meargi singur in rotobil, astfel incat eram tofi convingi c&, in curand, Manuel va cobori din lumea Tot in acest timp, find la cursuri, am avut onoarea si-1 cunose pe Marele Maestru Valetiu Popa. Divinitatea a ingdduit si-l intalnesc, deoarece era intr-o perioad’ in care nu mi primea pe nimeni, M-a luat de man ca pe-un copilas si mica is: ~ Hai ci esti tare, M-ai depistat energetic. Aga a vrut Dumnezeu s& mi gisesti. Mi-a acordat foarte mult timp, o dupi-amiaz& intreag’. Mi-a spus foarte multe lucruri, am vizionat impreund casete cu copilasi viridecat 2 mai ch aparate, candva. Dac& vrei tu, neapirat, si vind in lumea aceasta, Yorbeste cu el. Roagi-| si vind si, doar dac& va vrea, va veni, iar dacd mu, nu. . in ceea ce ma priveste, mi-a dat si mie cdteva sfaturi. Chiar inainte si plec mi-a intins céteva foi care erau recomandarj pentru Boli foarte Grave (B.G.). Maiti i - Acestca sunt pentru Manuel? - Nu, sunt pentru tine! ~ Cum pentru mine?! Recunose ci am si eu ceva probleme, dar in nici un caz demne de un B.G. Cand a vazut c& nu prea iau in serios recomandarile, mi- azis: ~ Mai fati, tu alergi si-fi faci bine copilasul, dar tu mu Sti ce-i cu tine. Tu ai-probleme sericase. Acum suntem in februarie gi daca nu te vei fine serios de acest B.G., prin api cealaltd, si o si vedem cine o si mai aibe agrija de copilasii 18 imi pare riu de tine, c& esti tandr’, Ce are copilagul tau nu poate fi depistat. Dar tu du-te si fi-fi o analiza de singe gi vei afla imediat ci ai o Leucemie toxica! ¢ Ma uitam uluita la él si nu stiam ce’ si ‘cred, dar ‘incepusem sa repet intr-una in gand: ,,Nu poate fi adevarat, nu, nu, nul”, A mai adaugat el: ~ FA tot ce fi-am spus, cu mul iubeste Dumnezeu si te clauzeste bine. Am plecat de la el repetindu-mi intruna: adevarat. Eu am copi cum si mor in 2 luni . . Intreaga mea fintS, ficcare celul, fiecare electron striga dupa ajutor: ,Doamne, nu ma lisa si mor, vreau si traiesc! strictefe, ci vid c& te la Tine”, acum A Aceasti experienti m-a facut s& infeleg profund putered Cuvéntului, CAT DE USOR ROSTIM ZILNIC MII DE CUVINTE , CENERUINEAZA - | VIATA, BUCURIA, VITALITATEA, __ SINE CHEMAM SOARTA POTRIVNICA! ‘ | Si, cand se implineste, de-abia atunci realizim cum Fe influenfam destinul chiar noi ingine, prin cuvintele noastre... | Spune doninia sa, Vasile Andru; th’ cartea .,,.eray destinului”, of | SOARTA SE NASTE iN.GATLEJ, IN ZONA VORBIRUL. « CUVINTELE DAU FORMA SI DIRECTIE MINTY. PAZA VORBIRU ESTE PAZA SORTH. CUVANTUL CEL ZIDITOR ZIDESTE, CEL DISTRUCTIV DISTRUGE. i MARE ATENTIE LA CUVINTE! { 9 Cel mai dureros a fést cand a observat fetija mea c& sunt bolnava, oricat de mult am incercat si ascund acest Iueru. Cand am fnceput cura cu: api distilati nu m& mai puteam fine pe picioare. Trebuia si ma fin-de perefi ca si fac drumul pana la baie... Cat disperare am vazut in ochig. | _p;, inceteam si-mi ascund paloarea cu farduri. O amiigeam c& ficeam niste practici spirituale care constau in nigte urificiri, ca sd nu se sperie. "Ce oare era in suflefelul acestui copil cand, pe de 0 Parte m& vedea in felul acesta, iar pe de alt& parte timpul trecea, jar colegii de Ia scoali o intrebau ce face fratiorul ei, dacd merge, daca vorbeste cui ea? Sica, ce si le rispunda?... Ca ¢ bolnavior? ___ Imi ficeam atatea génduri si ma-ntrebam de ce trebuie si (reac un copilag nevinovat prin atata suferin{a?! Fetifa aceasta a trait toati experienta mea si, pe deasupra, teama de a ma pierde si disperarea mea mascati, cand nu stiam ce povesti si mai inventez ca si invaluiese realifatea in nourasi cat mai roz. Cu toate cA eram constient’ ci ei nu pofi si mic. Copiii vad si simt mai clar si mai real decét noi. Perceptille lor sunt mai dezvoltate si, orice incercim si masciim — griji, sup&rati, agresiuni, necazuri — ne piicilim doar pe noi. 5 Ei simt gi resimt totil si nu fnteleg de ce noi jucim aceste roluri meschine. intristeze, a venit ea la mine gi mi-a zis: . = Mami, de ce esti tu asa de trist4? Tu nu vezi o& Dumnezeu ne-a trimis un Inger din Cer?! Manuel nu e doar un 22 vf lor de la scoala gi, cu talentul | ei, a fcut un mit in jurul frdtiorului ei, incdt tofi copiii din jurul ei igi doreau un fratior ca al ” Ce suflet ales, ce infelepciune si putere intr-un trupugor imi didea aripi s& zbor peste orice gbstacol, imi At iubire divind coboara prin ei pe Pamant! imi era de-ajuns, cénd tristetile ma podideau, si merg la auditie la scoala de muzica ca vazandu-i mAnutele pe claviatura pianului sa simt c& sunt cea mai fericita fiinfa din Univers. , $i imi doream si fiu nemuritoare. Am observat ci atunci cind devii constient de minunea- intreg Universul ffi sti la picioare, diruindu-fi nebanuite unati oameni de care v-am mai dar intreaga mea viata. Maestra mea A. m-a dus la un preot care urma si-mi devin’ mentor si care mi-a vegheat, mai apoi, intreaga mea viafa. : Venind Ia el, Manuel, i apoi |-am ri ~ Parinte, eu nu am tata, Bl a murit intr-un accident cénd mn povestit “dé copilagul meu, .de eu aveam cea mai mare nevoie de el. Asa cd, vi rog din suflet | si-mi fifi gi tatA gi mentor spiritual ca, atunci cand am nevoi de un sfat, sa pot veni la dumneavoastra ca gi la un tat. Si.aga a fost: weet - Cand nu mai stiam cum si fac fat incetcdrilor' viefii, luam tremul si plecam la el. Niciodati nu apucam si-i pun intrebarile cu care veneam, ‘cici el imi rispundea inainte la fiecare intrebare si ma sfituia, Altidati ma certa, dar de fiecare dat plecam cu aripi mari de la uga lui. Era atata infelepciune si fort in cuvantul mai atingeam piméntul plecdnd de Ia el. 23 |, c& eu nu un neprefuit dar,-pentru te } __Se faicea ci eram a mama acasi. fn fata casei era o gridina, in care mama ficea romburi minunate cu flori. Era primavard, cald, iar eu pared venisem acasi si m& odihnesc, Eram osteniti, fficusem multe tratamente in ziua aceea, : Dar usa casei era inchisa. Am incercat si intra cumva, dar era imposibil. . M-am pizitor mi-a $0) oe - Trebuie s& dormi, Tu. te refaci numai prin somn. Nu ‘vei putea continua Iucrul tiu altfel. M-am uitat in jur si ocl flori. Mi-am zis : - Ce-ar fi dact’ m-as culea pe acest strat de flori? Paméntul este atat de primitor, de fin... Asa ci m-am fntins pe strat si am adormit, . In somn, simt in zona ombilicului o durete puternica. Incere si ma ajut, fac tot ce stiu si-mi oprese durerea, fird nici un rezultat. $i atunci, am invocat si mi s-au oprit pe un strat de - Pleaci Manvel. ~ Cum??? am intrebat eu, inde de planul acesta Manuel , aceea, nu am mai asteptat nimic. Am sarit direct in picioare. Durerea o simfeam si in starea de trezie. Soful meu s-a witat la mine mirat: ; ~Ceai, fetiti, esti somnambula? Culcd-te la loc! Ml am insfacat din patutul Iui, lam strdns la pieptul meu si am inceput si ma rog de el, s& nu plece. - Simjeam c& tot ce am trait in vis era o realitate. L-am implorat s mai stea, i-am explicat cA simfamantul meu e atdt de puternic, iar viata mea e'atat de legat& de el, de existenta lui, eu nu voi mai putea rimdne fara el‘pe acest Pamant. 26 Am invocat mii de motive. L-am rugat si am pling timp - de trei ore, incontinuu. m-a cuprins. Simfeam aléta’ fericire in inima mea, simfeam c& baietelul meu nu mi va parasi: La numai zece minute dupi toati aceasta initamplare, a sunat telefonul. Am agezat copilasul in patut si am raspuns, O voce mustratoare m-a trezit din reveria mea: - Ce ai facut, Elena, ce ai ficut?- De ce |- Manuel? El trebuia-sa plece, gi tu Iai oprit, De-acum inainte 0 si te chinuiesti mult cu cl! Despre ce chin oare vorbea fiinta aceea? Nu infelegeam deloc ce spunea ea. . oo in inima mea cu simfeam ci acest copil este TOTUL meu, binecuvantarea viefii mele. Simfeam cé, fard-el, existenta ‘mea nu va mai avea nici un sens, . ‘ La telefon era maestra mea A., acea fiint& minunati care mi citise ca pe-o carte, Am inganat incet: | - Nu am avut puterea si! las si plece. Simt cX nu mai, pot exista Pars 7 i A inchis fara si mai imi spund nici un cuvant, Nu stiam ce si cred, Era atit de mare abisul intre cea ‘ce imi spunea ea of ar fi tebuit si fac si ceea ce euam facut. Nici astizi nu stiu dacé atunci am.gresit c4,.in nespusa Sa bunitate, Dumnezeu: mi-a Waruit: un alt minunat dar. Am mai primit inc& zece ani de ucenicie, zece ani de experiente incredil de viafi adevaratié, de fericire si impliniri pe toate planurile. Povestind oamenilot aceasti intimplare, pentru a afla parerea lor, poate c& undeva, in interior, ma culpabilizant cu gandul c&, din egoism, am oprit acest Inger si se intoarcd in lumea + ar Soful meu era foarte supirat ci ajunsesem intr-o * asemenea situafie. Psihic, fi éra imposibil si fact fata la toata avalanga de incerciiri, Tl infeleg din tot sufletul ca, dintr-o data, s-a trezit singur, fri noi, cu atatea incereairi grele, Nu fi mai rimasese decdt o infiniti durere cu care trebuia si traiasc’, pentru cine stie cat timp — sau si plece. . Acest Om minunat pe cafe fetia mea I-a ales siti fie tatic si care se revarsa cu o infinitd iubire peste noi, acest Om > Care m-a invafat mai mult decat toat& filozofia orientala (de care cram foarte interesata in.acel timp), el, care era de felul Ei bine, acest munte de iubire, acum era pustiit si gol, it de situatie sk renunfe la tot, si sa plece. Sia plecat. Asa ci fntr-o dimincaji m-am trezit singurd, plind de zi, un Om a gisit cocomul unei molii imperiale, i a luat-o acas&, curios s4 vad cum anume iese molia din cocon, ‘+ Intr-una din zile, a observat o mic sparturd in cocon. Atunci s-a asezat |dngi acesta, si priveascd cum anume va reugi molia si-si scoat trupul prin acest mic o1 Dar molia nu parea si mai fac’ vreun progres, gi asta de oré intregi. Parci se blocase. ( in. bundtafea lui, omul respectiv a decis«s-o ajute, - desficdnd in sfargit coconul, pentru a elibera molia din chinul ci. i ek in acel moment, molia a reusit si iasé afar’ - insi corpul ci era umflat, iar aripile zbarcite si ofi Omul a: continuat si zbura. ins, acest Iucru nu s-a mai petrecut! © "+ De ce toate acestea? Omul nostru, in bunitatea Iui, dar si in pripé fi fiind, naa putut si i pentru a reusi si iasi prin acel strdmt orificiu, era absolut necesard acesteia— pentru a-i forfa surphisul de lichide din trup 8 fie presate pentru a fi deplasate ,edtre ar pregiitind-o, astfel, de zbor, atuvici cdnd urma si isa — singu —din cocon!!! : Libertatca molici. de a zbura venes’ ntumai din tupta dreapta a acesteia cu natura.. Pentru cit acel om a luat asupra lui lupta m a lust si siniitatea, dar mai ales libertatea de a zbura. 107 t Teconstruieste energia psihics si fizicd, este ranipa de lansare citre tiramuri nebanuite si realiziri nevisate gi este tre izarea sinelui, de unde se inalfd intregul intelectual gi creator... se va dovedi a fi extrem de folositoare. Multe lucruri, pe care le refuzam, candva, si le invat, am fost névoita mai tarziu s le ir invat. De exemplu ~ limba germana am refuzat s& 0 invif la scoald, c&ci, precum orice copil in acca vreme, imi doream s& Abia apoi am realizat ct de minunat ar fi fost si o invat gramatical e&t mai corect, la timpul potrivit, nu aga.cum am invaifat-o eu — dupa 30 de ani, din zbor” si cu eforturi mult mai mari.. Am observat, de-a {ungul vietii, c& tot ce vine cdtre noi este posibil s& fim nevoifi sa facem eforturi mult mai mari, dup acel timp optim, pentru,a realiza acel ceva. La fel, dacd nu vrem si infelegem anumite Iucruri la impul lor; acelea pot deveni factori de dizarmonie fizica, care; de multe oti, pot degenera in nevtoze existentiale gi dezechilibre emotionale — sau, poate chiar mai mul psihopatologii. Consider ci, in vials, esen le din infeloge ce, de unde si de ce, precum si responsabititatea pe care ne-o asumam, fata de tok ceca ce Existenta ne aduce sau i Daci fiecare dintre noi am observa zi minute, cat de responsabili am fost in acea zi, ce atitudine am avut fafi de tot sivde toate, cat anume am incercat si-i infelegem pe cci exjstente care au venit c&tre din care anume unghi am scenariile de viaf — ei bine, vA spun cu certitudine cf, in cel ti mai avea nici un dusman, mult mai mult& armonie. in experienfa mea de viata, am observat ci, nu o dati, noi chem&m cea mai mare parte a lucrurilor care ni-se intampla. Astfel, prin atitudinea noastra, de multe ori noi ne chemim efectiv boala si soarta nefastd, prin neatentia fafa de gindurile si cuvintele noastre, dar si pentru c&, poate, fiinta noastri are nevoit de acea experient’, pentru a piltea fi mai completi, mai puternica, mai,infeleapta! In acest fel, noi inva{aim s& fim responsabili — fir si né ilizim gi far’ s&-i culpabilizim pe ceilalfi — §i reusim s& ,vedem Viafa in culori cét.mai armonioase, ficand tot ceea ce avem de fiicut, cu bucurie si infelepciune. « Are miicufa mea o vorba: ~ Tot ce faci, fé-l-cu tot dragul $i cu bucuri Cat de important este si infélegem cf tot lucrul pe care 4 faci sau 7 i i fueru mort, cu care nu poti zidi nimic trainic! Aceasta este Lege Cosmica — pentra tot si pentru toate ‘in lume, de la cel mai doar petra 5 ic luoru la cel mai maref proiect, de la Nu trebuia s¥ fii un mare cungscdtor al lumii ezoterice, izezi c&, acel Om, cu adevarat avea un echilibru gi un har, greu de exprimat in cuvinte. Pe parcursul intregii peniru o secundi, starea sau indiferent de ,,sulijele” otravite care erau indreptate citre ci, i ulti dintre acestia erau foarte agresivi. M-am witat la ceea ce se petrecea in sali ca un observator foarte atent, céci nici eu nu eredeam aga usor * povestile auzite, privitoare la insa,’ acest mare OM mi-a deménstrat, intr-o zi foarte grea pentru cl, cia obfinut cu toate laudgle Diploma de OM si cea de Mare Maestru... Aceasta m-a ficut ca, la un moment dai, si ma indrept el, cu mare incredere si mari speranfe, cu poza lui Manuel in man’, si-i cer sfatul si si mi invefe cum: s& imi vindec copilasul, sau si-mi spund unde si la cine s& merg, ca si fiu ajutata De cum i-am dat poza in mand, el a ficut un divin gest de inchinaciune gi i-a spus: nu gi-a schimbat, > TE SALUT, MAESTRE, BATRANUL MEU PRIETEN! a intrebat cum ag dori eu si fie Manuel. M-a ascultat cu atenti a raspuns: ~ Bute infeleg din tot sufletul ci tu doresti ca Manuel si fie ca ceilalti copi aici si acum. Ca mami, tc: leg perfect! Dar, ca fiint& divin’ a acestui Univers, te-ai gindit vreodatd, sau I-ai intrebat micar o.singurd dati, gi pe Manuel, daci doreste gi el acest Iucru? Vad c& tu comunici foarte bine cu el. TE ROG, INTREABA-L SIPE EL, DACA DORESTE SAU NU, SA VINA IN ACEASTA LUME! i14 fn acea clip& am ‘simtit of intregul Cer ‘se pravaleste pesté mine: Fiecare atom, fiecare electron al fiinfei mele s-a zguduit. ; ; A fost o-senzatie absolut stranie, pe care nu stiu nicicum sho desoriu. _ fn acea clipa, suite de procese de constiinfé s-au . declangat la toate nivelurile fiinfei mele. : ‘Am rimas ul | - ‘Nu mai puteam sé scot nici micar un singur cuvant. fn acele momente, in fafa mea se deryla ‘intreaga wagedie a lumii, generata de cgoismul nostra ignorant, de Saptul c& niciodati mi mi-a treout macar prin’ cap sé-mi pun aceast’ capitald intrebare: : Eu doresc aceasta. El, insi, ce doreste’ ; ‘Am realizat atunci ci aceasta Viata ar putea fi inmiit mai frumoasa, daca noi ami pune aceasti INTREBARE, atat de Simpla si de Semnificativa: a - EU DORESC ACEASTA: DAR TU, TU CE DORESTI?? - EU SIMT ACEASTA STARE! DAR TU, TU CE SIMTI????22? in jurul acestei intrebari s-ar pute scrie Ja infinjt. i Eu, insi, vi las pe fiecare dintre voi si cngetati, si meditafi si s& VA rispundeti vou insiva: ce afi fi Bicut in aceastA situatie,-ce ati fi rispuns, si cum afi fi actionat mai 1 departe... { Universul meu s-a rasturnat! Mie, care credeam cA acesta este felul si sensul mele — de a ma dedica acestui crez, cu toati 1 face totul si-mi vindeo 20j pol MA priveam ca fiind 0 mamé egoisti, 0 nu a avut nici macar bunul simt, sau mai bine zi intrebe: Doamne, ce inifiere! * Ce uriasi Lumina a coborat, prin intrebarea acestui Mare Maestra! . Scumpul meu Manuel a fost nevoit si mi trimita peste Ocean, la Muntele Shasta, la acest bun prieten al siu, ca eu si ma dezmeticese si si mA dumiresc cate sunt, de fapt, rol noastre, Cici, trebuie si vi spun, eu intrasem intro mare ualiniste ~ ca tree anii si c& poate nu fac indeajuns totul gi duc unde trebuie, ‘Teama de anu fi prea tarziu pentru un anumit tratament, incepuse si-mi ia si acele pufine ore de somn, pe care le mai aveam... Cand m-am intors acasi, nu m-am intors la copilagul bolnay pe care il Kisasem cu maicuta mea, penta a pleca in Jume si-i gisese leacul sau posibilititi de a-1 duce la tratament in lume. Eu m& intorsesem cu smerenia ucenicyl cul s& poatt pricepe ceva, apoi acesta sa plece, s& cundascd, Si se trezeascl, apoi si revind, viu si treaz, pentru a fi exemplu viu pentru i cei ca el . Dac jnainte, eu, ca mama, imi tineam prunoul in brafe cu toatd iubirea de care cram in stare, pentru a-l vindeca cu lubire — de n = acum devenisem si mai constienti c tin in brafe o pirticiet de Dumnezeu imbricat in trupusorul lui de copil, topindu-ne unul in altut si ap Universul. in aceast& Cosmicd IUBIRE stiteam imbraisati pentru ore intr ‘nu mai doream simi mai yad cu nimeni, decat ow darurile lui Dumnezeu— Manuel, Alina si maicuta mea. Dornl devasiator de ei ma ficuse de-a dreptul egoistl. Nici celor mai buni prieteni nu le mai onorim invitatiile. 118 weld ‘As fi stat o vesnicie ci copiti in brate si cu micuja mea drag, care a avut grija de ei, povestindu-le toate experignjele mele — att de multe, c& parca trecuse o viata intreaga, gi nu- doar 2 ani, departe de ei... — _& Toati aceast’ inversare de mentalitate, dé roluri gi valori era'ca o revoluifie pentru noi tofi. pentru ca toate s4 se ageze in matrita lor, si fie unanim acceptate de intreaga Fiinfé — minte, trup i suflet. imi savuram fericirea de a fi cu a Cu adevarat, m4 simfeam cea mai fericit “Univers! ; Lagasem " acasi un copil bolnav, iar, acum mi ar Ja Marele meu invatitor si Maestru. in nese i acum descopeream o ‘ 7 . os domnisoar’ nobild gi elevatd, matura gi infeleapti. oe fel, 0 regisisem pe miicuta mea cea bun’, care, atunci cind este vorba de copiii ei, nu stie ce este odihna, nici un sacrificiu nemaifiind prea mare sau prea greu, fiind alaturi Ge noi mereu cand este nevoie — bund, rabdatoare, infeleapti, fnfelegitoare, mereu ‘avand sfatul pe misura tuturor lucrutiior... ae | imi venea sa strig in Piafa oragului: ® Omeni buni, sunt o fiinfi cu adevarat fericiti, mu pentru i acum lucrurile stau cu adevarat altfel de cum au fost, ci pentru ca m-a ajutat Divinitatea ca, prin experientele pe care {e-am trait, simi deschid orizontul gi si-mi Schimb unghiul de vedere. ‘Acum pot si vad c4 ‘CEL MAI MARE BLESTEM AL VIETI MELE A DEVENIT CEA MAI MARE BINECUVANTARE! De aceea, va rog, stridu 119 Schimbandu-ne viziunea gi atitudinea, ‘abia’ atu vom putes manifesta si vedea lumea in’adevarata sa armonie gi frumuseje, regisindu-i adevaratul sau sens, Va intreb eu pe voi: ‘Cum ar fi fost dacd eu as fi privit re: specifice, ci problema baiefelului men provine de. pe getteticd pater’, s&-{ urisc pe soful meu gi tot neamul Ini? in aceste moduti, eu m-as fi innecat in otrava unei uri fata de tot cea ce este, deznadajduita, ‘mbatranita si plina de resentimente, privind neputincioasa cit de urata fie vi in primul rand in familia mea... M-as fi vaitat si compatimit tot timpul, fArd si catt 0 . all realitate, invinuindu chiar si pe Creator de ,nedreptatea” pe care chigr El mi-a ficut-o! ~ mod de gindire pe care lam t, din pacate, in multe cazu ag fi jucat la infinit acest rol de ,,Victima”, pe udm in brafe, ca atdta placere. . care noi tofi Varog din sult, cuget ja aveste aspecte. Peniht toate acestea si pentru infinit de multe alte aspecte, v3 rog si invafafi ca infelepfii, din experienfa altora. Nu vi Hsati prada situatiilor create de Univers. Stie El de ce trebuie sa fe experimentam, oferi si raspunsul mult asteptat... in noi stZ miracolul de a transforma dizarmonia fn chiar mai mult de-atét, de 122 TOTUL ESTE ASA CUM ESTE, i NICI BUN, NICI RAU! : $i cite chiar in folosul nostru, si, poate, al inireguli Univers! Straduindu-ma cu n&dejde, in cAutiril cum intreg Universul ‘ma ajuta, din aproape in aproape, sa Infeleg si s& asimilez experientete mele, cliberind forfa de, ia merge mai departe, de a darui putere tuturor celor care au nevoie de ea, ca gi ei, Ia rindul lor, sé-gi poati dirui chei pentru tainicele porti ale cunoasterii si autocunoasteri tnele, afi vazut’ Dup& ce am, asimilat aceasta zguduitoare experienti, trigind invafimintele $i binecuvanténdu-le, m-am- pregitit’ pentru urmatorul examen —spuneam eu, ca fiind cel mai greu ~ dar nu inainte de a ma proclama, in fata a sute de cameri, la'o “. Conferinfé intern complementare, din A., ca find cea mai fericiti Mare atentie gi la acest aspect: CEA MAL iNALTA CULME * ARE SI CEL MAT ADANC ABI: De aceea, CEA MAI BINECUVANTATA ESTE CALEA DE MIJLOC!!! M-am pregitit timp de 2 ani ca si-l intreb pe Manuel ce anume doreste, gi, poate c8 ag fi amdnat Id infinit — cfci, trebuie 8& recunose, imi era foarte team de rispunsul lui - insi, la un moment dat, s-a creat o oportunitate. ‘ Astfel, Ia un. timp de Ia fntoarcerea din America, am care am cunoscut niste oameni de Cercetiri din Trieste. 123 : . unei prietene. Aceasta fusese’o sfanti, cate ma, incurajase ‘mereu, cca mai vazuse un astfel de copilas si care'la 7 ani daduse atta curaj gi avusese atta grija'de mite, exact ca gi de copii ei! Mare imi este recunostinfa fat de ea. O iubese din tot suflet ‘Aga cum este obici am pus pe mormant, mul Dintr-o data, pared ii aud vocea ~ ,Manuel va veni giel, in curdnd! ‘Am refuzat cu strignicie acest gind, dar, deja, parc& alergam citre cas! Cum am ajuns, am Iuat imediat in brafe, in infinita bbraitigare, si am ramas aga, unifi cu Universul intreg, si fugirind cu disperare gindul ci Manuel ar putea curdnd pleca. am dus florile si coronita si le- \du-i pentru tot. 8 mi-a cerut s4 fac ‘Am aprins o lumanare, am ficut acatistul, ap iarisi pe Manuel in brafe, si nu m-am mai dezlipit de el. ‘Am rugat-o pe Alina si ne pun muzica clasic’, muzica in acea sfintd imbrafigare, dupa care am ténj Ne-am dizolvat, ca gi alte di ; ‘Am triit binecuvantarea Unirii Absolute, in armonia muzicii sferelor. 196 s&riman‘cn El. s&-mi adun praful de stele gi $& cad, precum un bolovan, in abisul cel mai adanc... Ma fntreb ce taina Vietii ne mai leagi de acest Aici gi Acum, cénd totul in tine este sférdmat, cand simti ci TOTUL ‘Gu te-a pardsit, ci Lumina nu mai este aici? — acea Lumina ' care te-a facut si si ‘ Dumnezeu, ci Existenta aceasta este un miracol prin-faptul de al tinge pe Dumnezeu si FI pe tine, intro infnits imbragisare... MA intreb, de asemenea, ce tain’ sfinta te face si mai pofi 24mbi, ce te Eu, insd, ‘nu am fost vrei Atret sdinge se scurg in abisul in care esti, facdndute siti fie'si tine insti, culpabilizéndy-te si pentru lucruri pe care’nu le-ai gandit vreodata. . : Ma mai Divin’, vazdndu-gi Fiul schingiuit si murind rastignit pe cruce? — cfind ful mew a plecat ca cea mai dulce binecuvantare, in somn, in acea cosmict imbritisare — si totusi Inceteazi si plang’ sfisiat’... Care ce tain sfantd ne mai di puterea de a fi, ‘fir a ne dizolva inapoi in haosul primordial? — cand stii o& ménufcle acelea sfinte, cu Indumnezeiasca lor atingere, nu te vor mai sfinfi niciodati, cand zimbetul cel mai candid nur te va mai putea face si te inalti in Cerul cel mai inalt, cAnd glasul ramane, doar'o vag amintire, cind mangdierea sa, care era imingierea Tui Dumnezeu si a intregului Univers, nu mai este... i Jn acest fel s-au incheiat cei 12 ani gi-11 luni de ueenicie ings binecuvantarea Jang’ Marele meu Meestru, Bairan al Unive Infelept, ce a acceptat ac mare sacrificiu, de a yeni pe Pamént si de a rimane la hotarul de taind dintre iumi, ca mie si-mi poat& lumina Cararea mai riticese, orbeciind inir-o lume aift de strain mie, au stiam ce catt, atat de diferitd de tot cees ce este Fi mea.) 127 ‘Am pierdnt persoane ‘atét de dragi, am “indurat: boli necrufétoare, am trecut de cAteva ori la un singur pas de moarté — multe intémplari atat de.dureroase si traumatizante, dar icicdati mu am indurat ceva atat de greu ca.si plecdrea iubitulai Manuel, Total men. . Cand spun ,,Totul meu”, mi fefer. la faptul c& aceasti int era — gi este — att de complex, incat nu a fost doar copilasul meu, ci si tata, gi iubit, si Maestru invafator al'meu, El este o particica puri de Dumnezeu, netntinatai decat de pacatul de a se fi nascut din mine. mine, sfinfindu-ma, pe mine gi tot neamul meu, prin venirea Sa la noi, Acesta m cauza cirora s-amai chim Acesta este un Batrén al Universului, care a venit pentra lusiv pentru d-voastri, cei care acum aducdndu-v mesajul su de armonie gi frumusefe a Universului, de Iubire, Unire si Pace, de trezire la Potentialul Creator din fiecare. fost un copilag bolnay, cu probleme, din Si, accasta nu o spun doar eu, incercind si-mi alin suferin{a, ficdnd eventual un mit interesant in jurul lui Manuel. Confirmarea am primitro de le tofi cei care au fost atinsi cu prezenta Lui, in aceasta lume, cei de pretutindeni ia care 0-2 irimis El, sau pe cei ce au fost chemati la noi, de E Fiecare 2 primit darul séu, iar, mul ci an recunoscut darul gi gratia divina ce a pogorat asupra Jor, prin aceasta fiintS cosmic’, acest Batran al Universului, cu Chip de Copit 130 tiie Oricdt de mult 'm-am pregatit pentru’ extraordinarul examen al plecarii lui Manuel, oricati infelepciune reusisem si adun pénd atunci, ca sa pot face fafi acestei teribile incercéri, Trairea a fost devastatoare, la propriu... dn astfel de momente, inima nu mai asculti de filozofiile minfii, Aceasta este 0 operatic fri anestezie, o durére sfiigietoare, care te aduce la granita patologi Eu am atins aceasti graniti, ‘ les pe tofi aceia care nefiind destul \d mai fragili — nu mai au ni un drum de intoarcere, din picate, de,multe ori sunt ireve dn acele crunte momente, ni nu te mai poate alina, : Atunci am realizat c& tot ce-ti mai doresti este Técerea, Si, poate, o simpla si sincet imbratisare, fiira cuvinte gi fird intrebs © filozofie nu este indeajuns de pregititi si-ti explice De ce?” — mai ales in cazurile in care copiii pleaci inaintea parinjilor. Credeam ci acei oameni,’ care defin. tainel ezoterismului, au puterea si infelepciunea si treac&, relativ m: uusor, peste aceste incerciri. Citeam povestiri zguduitoare ‘incercam sa infeleg de ce mu fi ajutii cunoasterea dobandita? Ma gandeam la marele B.P.Hasdeu — ce devastatd i-a fost existenta, pana la -sfarsi ilelor sale, dupa plecarea iubitei hri este o durere la toate nivelele fiinfei, inclusiv cel fizic. rand in sfera gravelor patologii, care, * nu m-ai putut atinge, eu te-am purtat in brafe gi te- am mangaiat prin ménufele celor dragi fie. Eu am°fost mereu alaturi de tine, i din Cer si te pizeasc’, si mu mori ci sa te trezesti in a vedea on adevirat cat de Infinita imi este fubirea pentru voi tofi ’ Doamne, iti mulfumese. pentru pentru mila si fubirea Exact in noaptea cdnd se implineau cele 7 Iuni’ de la plecarea Tui Manuel, am avut un vis revelatoriu. “ Acolo |-am vazut pe Manuel ca si copilas, cam-de 7 “luni, care s-a metamorfozat rapid intr-un adolescent de 14 ani, alt, perfect snatos! ‘ O Bueurie Cosmicé m-a c »Manuel s-a ficut stinatos! Venise acolo $i tatil meu mult lubit si drag, iar eu Lam Tugat pe Manuel si-i arate cd poate merge, c poate vorbi! Jar Manuel mi-a raspuns: ~ »El stie’ Atunci visul s-a intrerupt. M-am trezit, si imediat am ‘inceput si mi rog: »Doamne, da-mi visul inapoi, c& eu dorese din suflet s& vorbese cu Manuel!” $i asa a fost. Am adormit la loc, iar visul ’ s-a reluat exdet de unde se intrerupsese. in acel_ moment, Manuel se: metamorfozase’ intr-un baitran de o noblefe gi frumusefe de nedescris, iar eu atunci I-am ‘intrebat: - Spune-mi, te rog, en ce si-fac? Nu mai pot trai pe acest Pamént fara tine! te rog, i: Cu un glas Divin, p&trunzator compasiune, care mica zguduit intreaga ins instantaneu: - »TOT, DAR TOT CEEA CE AI TU DE FACUT, DE ACUM INAINTE, PE ACEST PAMANT, ESTE SA FACI TOTUL CA TU SA FH FERICITA! 134 De buciria ta de a fi depinde bucuris celorlalti, de ” fericirea ta depinde fericirea lor — si spune intregii lumi acest * mesa. DE FERICIREA FIECARUIA' DEPINDE FERICIREA CELORLALTI SI A LUMI ACESTEL O lumina Dumnezeiascd ne-a invaluit pe améndoi, intr - © cosmica imbriigare a oaré dupa 7 luni, am simit c& exist acum si aici, cam inima, ci in ea a fost sidité din now pbucuria de a Si aga m-am trezit, cu primul licair de bucurie, rugandu- mA neincetat: »Doamne, fi- Ajutd-ma 84 nu o pier si simt si in trezie aceeasi traire! Dupa ce m-am trezit, primul Iucru pe care I-am facut a fost si merg repede in locul in care imi jineam un dar minunat, de la un pricten drag — un inel pretios, pe care il primisem de Sf. Constantin gi Elena, intr-un loc magnific, de pe coasta de nord a Pacificului, Carmel”. Acel inel are o piatri de opal de’ ° Australia, cu proprictatea, ca si diamantul, de a-fi‘amplifica starile : L-am pus imediat pe deget, si, de atunci, m dat jos, ca, uitndu-mi la el, si-mi amintesc, de sacrul mesaj pe care |-am primit, de ,,sfanta condamnare la bucurie si la 4a acea dulce si drag simfie din inima mea, pe care, acel vis salvator. ? ‘De atunci a inceput reinvierea mea, a ridicti treaptdi cu treapta, din abisul in care caztisém. Atunci am reinceput si pictez, si mai pattcip la cate 0 talnire spiritual, s& m: fns’i, nu m-am simfit in stare si reiau act terapeut, deoarece eu insimi ined aveam nevoie de ter Eram in convalescent’. 135 Cel mai lung drum din viafa mea a fost acel drum de la la Deva, din Decembrie 2005! , Pufina mea credinf’ a fost din nou zdruncinatt _ de aceeasi intrebare: »De ce, Doamne, DE CE eu? De bare am gresit, de imi ce fetifa mea? Cu ce forci iarasi spatele?” Si iardsi EI mi-a raspuns, ti de om, care § Dumnezeul - . Acest i ffindu-mi un inger in trop Ja plecarea Tui Manuel a fost trimis de sacrificii... , Ca eu s& rezist si acestei dei, de data aceasta, inimioara mea, SIabita de atatea socuri, imi ficea reale probleme! Medic, la propriu si la figurat, acest minunat suflet mi s- a dedicat cu totul, veghindu-ma gi fiindu-mi alétu acum, diruind, fri si primeasci nimic inapoi — dectt, eventual, clevetirile celor ce mu au fnfeles stu, precum si mari complicatii fa sper din tot sufletul ca Dumnezeu si Ié lumineze pe figasul lor normal... Mi rog din suflet ca cei afectati si ne ierte! Ma rog si ca Dumnezeu si ne fereasc pe noi tofi de asemenea midmente, atit de grele! Au fost greie lectii pentru n he-an fost tuturor de folvs, zidinduene in Bundtate, in lepciune si, mai ales, in Tubirea cea fiir de judecata ~ care Stic ea prea bine de ce aga gi nu altfel, de cé noi, de ce acum — in aceastii existent, crunte_ experien tofi, dar eu am credinta ci Aceasté experienfa’ m-a fiicut congtient& de faptul c& si le noastre de ascensiune spirituald cat mai inaltd, atrag dupa sine incereari pe masura! ASA CA MARE ATENTIE‘LA CE NE DORIM!!! 138 | care am at dintr-o Toati viaja mea a fost marcati de -o prima dati pe edfid eram copil. | La noi in cash se obignuia’ ca duminica si se hua Biblie mare gi veche, aproape zdrentuita, sorisd in lim! ucrainean. sau pe ‘mare atentie, cici simfeam in mica mea un ever Ey, copil find, siteam euibiris Hingé chptor, tama, ba fing’ gridina cu flori, vari, asc o bancufa de lang’ gridina a ark onli itd toata atentia. * niment sacru, care meritd toat i intr-una din aceste duminici am auzit eu aceasta zguduitoare pilda, care m-a marcat pe toati viata, de Dumnezeu pe care'o avea lo Serafim de Sarov —asa cum, Brana Zefiirel spus, ‘Sau! oainne, di-mi Credinfa Iai i pana in adéncurile fiinfei mel meee pe ca ind supus’ la toate je, el a mai avut puterea si Iupirea de a mai DOAMNE, iTI MULTUMESC PENTRU TOT $I PENTRU TOATE!” ALUAT, DUMNEZEU A DAT, DUMENZEU A LUA ms NUMELE DOMNULUI FIE LAUDAT!” , ise ide in Reli Astfel, Iov devenise idealul meu in Rel slat in Arta, Eminescu si Blaga Saray in arta cinematografica, si mul Odatd, spundnd aceasta unui cilugar staret, acesta mi-a wut infelepeiune: : or Nu-ti dori Credinfa Tui Toy, ai mare gri 139 lubirea, , alaturi, de’, > Cea fost asta ~ sindromul mama”? ie merifi c& ne-ai speriat pe tofil eee Asa de mare este iubirea lui Dumnezeu pentru n mintea noastri — care si-a pierdut memoriile ancestrale legitura directé cu Cerul — niciodata m i si, Poate 4 nici macar inima. i De aceea, noi mu avem suficientS credinfi s& ne »LA EL, TOTUL E POSIBIL”, Noi ne limitim prin i i . 7 propria noastr’ necredinfa gi Reiubire, prin judecatt si prejudecatf, uiténd de Slava si ee 3 Sa, uitand cl, in Matrita noastra Arhetipal’, El a Sidit Totul, dupa Chipul si Aseminarea Sa! « A cfta cari, Existenfa m-a di a : fa m-a determinat si injel infinitul nost ae i vorba ds ia ‘ostru potential, precum gi'acea infeleaptéi vorba din »NU DA DOMNUL CAT POATE DUCE OMUL!” Omul poate duce infinit, dac& se raporteazi la Sursa . si incearcd, indiferent de solicitirile Existentei, si nu se desprind’, ci si pastreze legatura cu Sursa 8a Primord ‘Aga s-a intmplat si cu mine. Cu ineapatanare m-am agafat, de fiecare dat, de Sursa “ce ma fine eu putinul meu ere: ii fine eu z, sperind ci B fini se Va revarsa gi in viata mea. q en Si, aga a fost! Nesperat de bine gi-a revenit Alina, gi, chi ; al . si, chiar mai mult de atit, s-a hotarat si mai aduc& din Cer o sfanti Bucurie i Asa ca, odati cu urmitoarea inviere ‘a Domnul inecuvantarea Cerului se va pogori din nou in familia noastra cu ited un suflet ales, Intra Slava Sal... , 142 De pe acum, fi trimitem din tot sufletul, cu tot ce avert ‘mai frumos in fiinfa noastra, cu Infinit lubire: Bun venit in Pace si Iubire, cu Samatate si Armonie! Eu simt in inima mea, de mami, c& noi primim permanent ajutor din Cer, de la Sf. nostra. Manuel, care se roaga pentru noi si ne vegheaz — cum’a facut gi in vremea cit a fost in trup, pe lumea aceasta. e ° Tot El imi da si acum curajul gi puterea de a impartasi, cu voi, din anii nostri de ucenicig alaturi de El — care ne-au * daruit atéta forfi, atta luminare, trezie si infelepciune, atéta incredere fn noi gi in viat, cat pentru o Vegnicie! Am avut nevoie de 3 ani, ca si-mi adun forfa necesar’i” de a mA impartigi cu voi, retraind aceste momente sacre — eter spate in inima mea si in intreaga mea fiin{é — peniu a putea scrié aceasti: Carte Vie — Cartea noastre, in Cer gi pe Pamént! , ‘Aici eu arh esenfializat totnl, pentrs a vi darui energia biruinfei din cele mai grele experienfe ale vietii noastre. insé, acestea sunt inc nentimérate si incredibile, iar, de cuiva fi vor fi de folos, le voi impiirtisi si:pe acelea. Uceni¢ia mea léngé Batanul Mos al {ntruchipat in copil, mi-a aritat cd exista gio all realitate —una Sacre de A Fl, indiferent de aspectele vietti, 0 reaiitate la fel de palpabila, ca atingem gio trim zi de zi, re finjelepciune, care dé o inalt& ste demni de fiinfele urnane, de menirea lor de OM. {mi amintesc’ c& prima mea tema, intr-o Conferinta de terapii complementare, a fost ,,Cum sit objii Diploma'de OM” — cea mai stringent necesitate a umani tof 143 Omul 0 sfinfeste, daci realitatea in care tdieste este Din tot ceea ce. v-am ‘relatat, ali vizut ci eu, in sfingiti de legatura cu Cerul! neeredinfa si indaratnicia mea, am invajat, ca prostul cel mat Dar, de asemenea, ,Omul otriveste gi distrugé totul prost, cu bata, prin suferin{d... daci este deconectat de la Realitatea Cosi ivi De aceea, ingiduifi-mi si va rog: ‘riogte in realitatea creat de el insugi. , are »INVATATI CA INTELEPTIL, : i V-am relatat cu sinceritate si mi-am pus Viata in DIN GRESELILE ALTORA!” palmele d-voastra, ca si aveti viziunea clari a cum anume o i i . fiinga isi poate distruge propria viafé prin géndurile, atitudinile ‘Am suferit noi destul. Nu mai este timp, pentru attea we si cuvintele sal cum, doar putin reconectiindu-se la experienfe pline de suferint. Tinipul s-a comprimat, Balanfa ( Diving, tot Universul se asterne la picioarele | ~—_planetard este foarte dezechilibrata. sale, pentru at sluji.. tot ce avefi mai bun gi mai ym balanfa, chiar dava trecem in Toate acestea se pot peirece cu adevirat, cici noi suntem cea mai perfect creatie a lui Dumnezeu $i, dact ne ‘Nu Lsati copilasii vostri si,va poarte poveri trezim, putem ‘reveni la Matrifa noastr’ Arhetipala, la |. Nu Wisafi dezastrele sii se manifeste! 3 iicunstl n ancestrale, la Chipul nostru creat dup’ Aseminare Nu permiteti-ca si se prapadeascd aceasti minunat i cu Insusi Creatorul — C} ip care a cizut din slava si Lumina Lui, planeta! : ee a Numai El, Preainaltul, stie de ce a ingiduit caderea ‘Aim sdrutat cu talpile goale, infinita frumusete planetard, +, Omutui, fo ‘am atins cu palmele mele, unele dintre cele mai frumoase Inst, in marea sa iubire si Ci i lanete. * si Compasiune, El ne-a locuri al acestei pl imifand tnstigi lubirca pe Pimant, s& resacralizeze Tubese aceastl planet a disperare, gi de aceéa mam. intors Ja voi, si va rog din toati-inima mea, din tot sufletul Si atunej, va intreb eu: . ‘meu, din intreaga mea fiint&: amintifi-va cine suntefi, reintrati ‘ »Ce mhimune mai mare ar fi necesari pentru trezia fn rolul sfant de OM, in menirea voastri de a sfinfi tot ce noastra? atingefi,-de a mentine batanta! - Fiecare din voi este o balanti cosmica ce are menirea de fl, cu aceeasi misiune, de méntuire indumnezeite, in care Divinul neamului~nu sunt de ajuns? deca, nostri, intreaga planeté si devin’ cenusai? — pefitru ca noi si incepem si rie trezim din sommul {ncepeti chiar acum, | ignorante ura, din neiubire, din joou prin prezenta voastré gi nu invers r | lipsite de sacral Astfel,.se va propaga in lant cnergia bucutiei voastre, *_, | 1 : ‘ i care va sfinfi totul! 146 147 De obicei, fi urim gi ii ___ De i si tim tind rolul lor d : = Be aline cate ‘ne ajuta ca noi s& stim mai bine ceea ce stim sau im Tucturi cu car intaini shea re, poate, nu ne-am fi putut intéini subtim Vedeti d-voastri, cum raul crezut, si de data aceasta se reazi, si devine un mare bine, cum intr-o fiinf& potrivnicé Poli gasi un invatitor de seam, cum viata aceasta este un continu joc complementar, si cum, de multe ori, judeciém manifestari doar di i i i manifest doar din neprcepere, din prea pufind trezie sau din ATENTIE MARE LA ACESTE ASPECTS, . SP ATAT DE IMPORTANTE, CARE VA POT ADUCE IMPACARE, LINISTE, SANATATE, a BUNA CONVIETUIRE CU CEILALTI NU EXISTA ADVERSARI, CI DOAR PSTHOZE! acs 4 Date aceasté lume este tirdmul tuturor posil laci in noi este Lumina infelepciunii de a I expérimenta, daca magic, pe aceasti vasta Scena a Fiinfir Pe aceasti lume mai sunt oamet Sacre, precum este farnilia mea joara — care in ani studenfiei mele,'a fost un care am fost binecuvantat&: 5 simt , 88 invat cat de important ‘ “at de mare este le cAtd infele Si fit fhmia un de eth bine 3 responsabilitatea fem: fer 150 Nespusii imi este admiratia si iubirea pentru surioara” mea mai mare, M. (pentru cA eu aga o consider),,care m-a ocrotit ca gi pe copilasii ei, m-a sfatuit si m-a incurajat in momentele grele, care mi-a fost alaturi Ja toate, impreun’ cu soful si cei 3 copilagi ai lor — 3 minuni, prin néscare, dar mat’. « ales prin educafia absolut impecabild, pe care au primit-o de la mama lor, icoand a sufletului lor, care, prin exemplul stu, absolut admirabil, i-a zidit gi le-a pistrat Chipul Divin, ‘Am mai intélnit gi alte familii deosebite, despre care ar fi nevoie si scriu o alti carte, in care si cuprind numai aceast cri devofiune familial ca, p gi si se zideasc neamiul acesta, Daci incd mai exist asemenea familii mame, dac& pe Pmént mai sunt familii ca a mea, fritiori nepoti minunafi ca ai mei, daci mai exist pe aceasti Planeta, ‘mame sfinte ca a mea si copii ¢a Alina si Manuel — eu vot riméne peste vesnicii, pentru un intreg Univers, un mesager incurabil al optimismului, al Bucuriei de A FT, o marturie faptului c& viaja aceasta este cel mai minunat dar al Divinitit si cd intreaga Existen{% merit, cu adevarat; trait, cu buet infelepciune si maxima speran{Z c& intoarcerea noastrai Acas va fio sirbitoare si mai aleasi decit cea a fiului risipitor. - -- ‘Cci stim cu tofii ct de’ solicitant este acest plan, ce scoala severd este gi c& absolvirea'acesteia, cu'bine, este o mare realizare! ‘Asta m8 face sé dau crezare spuselor unui prieten drag, ° terapeut, c&: |,Dumnezeu a chemat la aceast misiune grea — de a cobort si experimenteze aceast Planet — pe foarte multi, dar a ales doar pe cei cu adevarat foarte puternici si intelepfi, tindnd seama de greutafile experimentelor.” Eu ered c ot cafe par a fi altfel, joacd acest rol * doar ca frafii lor s& mu isi piarda Memoriile Originale, ea ei si, Aptuiascd cu bine misiunea si s& isi aminteascd drumul inapoi catre Acasi — imp! cu toate stelele Universului, in simfoniile celeste ale sferelor cert 151 in.exemplul lor, si se vindece , . Din picate, multi avem un caracter dezolant, prin faptul c& ne-a atins atét de mult superficialitatea incdt mereu suntem tenta{i s& improvizim, sa carpim, s& proptim, si, peste toate acestea, si punem repede un acoperis. Insi, cum apare o furtun’, cit de mica, intr-o este la pamant. e foarte greu si ridici cAsufa inapoi, fiind nevoie ipa totul felept, ar fi sine facem de la inceput o ‘s4 construim cu abdare i infelepciune, piatri cu piatr’, ca el s8 dainuie gi la cele mai mari si mai aprige furtuni. Cum s& construim minunatul Templu armonios? Hai s-o lntim cu inceputul. Ne nasiem fntr-un anumit loc pe acest Pamant, intr-o anumiti tard, intr-un anumit spatiu. Acel spatiu ne daruieste ospitalitatea sa gio anumité energie, necesari dezvol Dat, de indati ce erestem pufintel, acel spatiu incepe si devin neincapator. $i atungi dorim alteeva, Ba, mai ‘fault de atat, fl denigrim si nu ne mai place, si dorim si plecdim de acolo — foarte repede! Si nici nu-l mai ingrijim, dacd nu ne mai place. Aga ca il 1asam de S Si, uite asa, incepem sé desacralizim acel spatit atitudinea noastra! in loc si-1 iubim si si-1 acceptiim — ca, ast sfingim — desacralizim si intrim in contrad energia Pamantul devits Si aceasta se intémpli doar pentru c& colts noastré cu Paméntul nu este cea care ar fi de preferat si fie. 154 nasti. . $i atunci, pleci altundeya. Tar acolo, va fi la fel. $i atunci, pleci in altd tard... Dar si acolo, intr-o zi, acel spafiu strain mu {¢ va asi Si o vei pati la fel, mereu si mereu... se face dor de paménbyl $i, dintr-o data, vei simfi cd esti, si te impaci existenfei tale, Aici si Acum. $i te va ajuta si-fi realizezi proiectele si si le Cei miscufi in zodii de Apa si Pimént, inci maj au Tidicini in Pamiint, dar cei niiscuti in zodii de Foe si Aer, vai de sufletetul lor! ' Acestia nu-si mai gisese locul niciunde, c Si, cu aceasta ocazie, veti mai simfi ce minut exigti intreg, aici gi acum, s& simfi Paméntal cu tal care ar fi de preferat s-l sirufi cu til nepisitor si sommambul le tale ~ pe tot ce atingi”! alti Taina descoperit& din munfii Ramefului ~ pastrator acesta Carpatin —ne spune ci: 155 inelor neamuluti $i Jocului ‘ CONSTIENTIZATI IMPORTANTA iMPACARII NOASTRE CU SPATIUL IN CARE LOCUM, ARMONIZAREA CU EL, ASTFEL iNCAT SA PUTEM PRIMI ENERGIA NECESARA MANIFESTARII NOASTRE, CU INTREGUL NOSTRU POTENTIAL, AICI SL ACUM! Aceluiasi tratament supunem gi trupusoarele noastre, din pacate, Aruncim in cle deseuri si otrdvuri, vrind si fim Sinatosi gi feri De unde sindtate? - cind toate cele ne dor, dup ce inghitim orice, numai gustos si fie i ct mai amestecat, far si fie mestecat, aruncdndu-l direct in stomac. Ne vin o multime de mesageri ai Cerului si ne spund: »Nu te omori, omule, cu manciruri grele si ‘amestecate si prajite, suprafierte, eX bietul trupugor nu va mai gisi nici un mineraluf care si-i asigure buna funefionare.” Dar, strigdtul este in pustiu, cdci greu iegim'din vechile i het le acestea (per)turbate. Cu toate acestea, se pare ci norocul nu ne ocoleste si ‘incep batranii pustnici si-si trimiti mesajele citre lume, aratindu-ne scurtitra scurtaturii, ca si ne salveze: Daca doriti cu adeviirat si va dezintoxicali, si deveniti sindtosi si si reveniti la memoriile ancestrale ale SindtAfii perfecte, este nevoie s4 incepefi cu’ inceputul, cu cereala primordial care este Graul, si si vi facefi Pi necoapti Pustniceased, ce vi curata trupul si sufletul si va vindeca de boli foarte grave, de cancere, de boli psihice, care au pervertit memoriile trupului vostra — microcosmosul care are toate informatiile Macrocosmosului ‘si care este cea mai perfect’ creafie, de care noi suntem prea putin consti 158 Spunea cineva ci, dicd ar frebui si facd 6 copie a organismului uman, ar fi nevoie si construiasc un angrenaj pe . un. spafiu de 7 Km ~ gi tot mu’ar fi de ajuns si reproducs intreaga activitate a organismului! Daca ne-am dumiri pufin ce minune este acest trup, al nostru, am fi intr-o continu ‘admis a lucrul mainilor tui Dumnezeu! ‘Atunei ne-am trezi cu adevarat si_am ingriji templul acesta sacru si I-am curafi, astfel fnedt st fie cu adevarat Altar Sfint, in care Divinul se coboard si ée intdlneasca salate, fructe si verdeturi, care au vindecat boli foarte grave. intr-adevar, aveti nevoie de voinfa, dar, in schim| face o Rugéciune inainte de mas, mulfumind Ceru Pamantului pentru Darul de rand, sfintind, astfel, mancarea. 5 apa voastra, ficdnd-o medicament, ‘Acim exist cirfi cu- descoperi prezinta cum atati cristalele de apa, dupa o rugiciune. La fel ge intimplé si cu hrana si eu moleculele de api din trupusorul nostra. Astfel, putefisinguri realiza cum s¢_restructureazi moleculele de apd dup un, ritual sacra liturgic, dupa o rugiiciune ~ dac& noi sunteri 70,% ap, iar apa este influentats intr-o aga mare miisura de rugiiciune! Aceastd descoperire a dr. japonez Masaru Emot confirma c& Sacroterapia este, cu adevarat, o terapi¢ Ii c& fntreg trupul, dar gi sufletul si camp energetice, se rearmonizeazi si se fac nespus ‘de frumoase’ culorile curcubeutui care ne inconjoar 159 ie gi gratitudine fayi de | ifice, care ne. Acestea se pot rezolva prin TEHNICA METAMORFICA, antrenandu-vai in plimbari lungi pe muni si prin locuri cu aer curat ~ dar, in special, prin SACROTERAPIE, De asemenea, lucrafi — c&ci este de o mare, mare importanta! — la refacerea Cristalului Energiei Psihice si a Cristalului Energiei Iubirii (a Inimii), ca amonizarea lor si va redea siniitatea psihicd gi fizic’, si sX va elimine cristalele de imperil (otrava) din corpul vostru! regisi sindtatea, buct ascensiunea spirituala... Cei mai mari tim&duitori si maestri au armonizate aceste cristale, la parametrii cei mai fnalti, cici ei stiu exact insemnatatea acestora. Daca dorifi acest lucru, vi voi reda aspectele care refac sicele care distrag energia psihic’. Aspectele constructive sunt urmitoarele: , vtoleranta, - responsabilitatea, = non-judecata, ~ cunoasterea, - bunatatea, ~ controtul, 162 | | Aspectele distructive sunt: - frica, -indoiala, - autocompitimirea, ~ gindurile negative, « ~ ingrijorarea, = tristetea, - surescitarca. Punefi aceste aspecte in Balanfa si a situati si cum vA sunt cele dows cristale esenfiale ale viet Afectivitatea si va fie intotdeauna inaintea respingerii. ‘Amintiti-vi de invatatura Hristicd: cfnd facefi un bine, | Lui ii faceti, iar cand faceti un riu, Lui fi faceti. om seal cael oar} “i Cand. aveti reactii de respingere faji de oameni, imaginafi-va c& Hristos este inaintea d-voastri, deghizat in persoana respectiva, si'vefi scépa de foarte multe nepliceri relationale. - ‘Acest lucra, personal, m-a ajutat enorm fn vial! + - it latura bunii a fiecSrui om si, prin-aceasta, sa ) latura cealal | Tar eu nu mi-am pierdut iubirea de dameni si sperania de mai bine in acea armonie cereasca, pe care, impreuni cu voi, imi dorese si o aducem gi pe Pamant. 163 PICATURI DE DOR $I RECUNOSTINTA ‘ DIN INIMA MAMET - Pentru Preaiubitul meu Manuel - Voi sti cd, in semn de omagiu, a apus in toata marefia sa, in inima Ta. $i acolo imi voi face Altar de inchinare. Daca, incercénd si dezleg misterul noptii, Luna nu-mi va mai fi partag Voi sti ci a adunat toate stelele si a plecat ‘Hu, in ticere, mi Voi ageza, s& se odihneasc’, :, (Cautatorul men suflet. Dac’ intr-o 2i se vor cutremura mun| $i voi urca sus, sus, sus, la Biserica Soarel Tar acolo ma voi aseza in genunchi Ca un ucenic smerit. 166 Cu cregstetul plecat voi astepta, ca fu, Preaiubitul meu $4 mi atingi cu manutele tale sfinte Pentru ca aceasti binecuvantare si Acum gi Aici, bucuria Fiingirii, Dacé timpurile s-ar intoarce si ag putea citi Ai fost, esti si vei fi mereu, cAltuza sufletului meu. Dacé, osteniti de atéta pribegie, Stelele, sor cuvinte. $i, inlanfuite cu mAiestri, in ode si céintiri, Ag ruga t Sitot nwar fi de-ajuns. Ar fi doar cateva picaturi de dor, pr Pe nemiarginita bunitate a-Creatorul Care, in marea sa Tubire, te-atrimis pe Tine, Particicd din El, Preadulcele si Preaiubitul meu, Manuel. 167