Sunteți pe pagina 1din 51

Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Brasov

Aprobat: Manager Preda Mircea

PROCEDURI PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR INJECTABIL


ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALA

Administrarea medicamentelor prin injectia intramusculara( im)


Injectia intramusculara
Definitie- constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante coloidale in
stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop terapeutic
Solutii administrate:
-sol izotone;
-sol uleioase
-sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase
Locul injectiei
- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.
Locul injectei il constituie
-muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi,a caror lezare ar putea provoca
accidente;in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:
-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin marginea
superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta verticala perpendiculara pe
mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul
Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul

Barthelmy este situatla unirea treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste
splina iliacaanteroposterioara cu extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupraliniei de
sprijin;
Pregatirea echipamentului
-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul
din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
intramusculara
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se
introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie
extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa
se va umple singura cu cantitatea necesara
-alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.
Administrarea:
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se asigura intimitate
-se spala mainile, se pun manusile
-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii
intramusculare
-la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula fiind fata
superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei
-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
-se lasa pielea sa se usuce

-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o
intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la
seringa.
-se sustine seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.
-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se destinda si
sa absoarga gradat medicatia
-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost introdus
-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea
medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de
fier)
-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele
sangerari sau reactii locale
-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii
-nu se va recapa acul
-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
Incidente si accidente
-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retagerea acului,efectuarea injectiei
in alta zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului : extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru
a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase : se previne prin verificarea pozitiei
cului

Administrarea medicamentelor prin injectia intradermica ( i.d.)


Injectia intradermica ( i.d.)
Scop
-terapeutic- anestezie locala;
-desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn
-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni
Locul injectiei
-regiuni lipsite de foliculi pilosi :
-fata anterioara a antebratului ;
-fata externa a bratului si a coapsei ;
-orice regiune in scop de anestezie
Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia- foarte lenta.
Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de:
-expirare a medicatiei
-se spala mainile
-se alege zona de injectare
-se verifica medicatia
-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in testele alergenice
trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea pacientului la
medicamentul respectiv)
Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa
-se pun manusile

-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme, echimoze
-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea
-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de antebrat
-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
-se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de portocala,diametru
5-6mm,inaltime de 1-2mm
-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua tehnica de
la inceput
-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza locul injectarii
deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului
-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica marginile
semnului care trebuie citit
-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit
-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de substanta injectata
-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice
Ingrijiri ulterioare:
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat
-sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit
Incidente:
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului
-lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei subderm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei

Consideratii speciale:

-pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la administrare de
antigeni
-se evita dezinfectia cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
Administratia medicamentelor prin injectia intravenoasa (i.v.)
Injectia intravenoasa (i.v.)
Definitie-injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in
circulatia venoasa.
Scop
-terapeutic
-explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic
Solutii administrate
- sol izotone;
-sol hipertone.
Resorbtia este instantanee.
-calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase
sau cand acestea pot provoca distructii tisulare;
Loc de electie
-pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca si pentru corectarea
unei hipovalemii, anemii, abordul venos capata o importanta deosebita in cadrul diverselor conduite
terapeutice;
-abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai de catre medic;
alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
-pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale pacientului
pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;

-evitam regiunile care prezinta ;


-procese recuperative;
-piadermite;
-eczeme;
-nevralgii;
-traumatism,etc.
-examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
-plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
-la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere venelor
mediana cefalica si mediana bazilica.
Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor
-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima;
-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori
consecutiv, pentru reliefare venoasa;
-masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;
-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;
-incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda;
-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;
Utilizarea garoului
-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la nivelul
unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;
-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial care
trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei;
Efectuarea injectiei

injectia intravenoasa consta in


-punctia venoasa si
-injectarea medicamentului;
-injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se spala mainile, se pun manusile
-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam garoul;
-alegem locul punctiei si il dezinfectam;
-interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
-mentinem bratul pacientului inclinat in jos;
-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in
mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de
tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;
-patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;
-dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica
pozitia acului;
-desfacem garoul cu mana stanga.
Injectarea substantei medicamentoase
-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele
apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a
venei prin aspirare;
-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat
-la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool

Ingrijirea ulterioara
-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare starea generala

Consideratii speciale
-in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala
-vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu se vor repeta injectiile in
acceasi vena la intervale scurte
-daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete ,punctiile se vor face
intotdeauna mai central fata de cele anterioare
-daca s-au revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone-va fi instiintat medicul pentru a interveni,spre a
se evita necrozarea tesuturilor.
-de evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,pentru ca acesta ,prin volumul sau
,deplaseaza traiectul obisnuit al venei
-nu se administreaza solutii uleioase in vena
-abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in cazuri de urgenta majora si
de scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septice;
-pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal, Trendelenburg 150 cu
capul intors contralateral;
-tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la locul de incrucisare cu
marginea externa a muschiului sternochidomastoidian;
-abordul venos profund este realizat de catre medi in conditii tip protocol-operator:- vena jugulara interna,
vena femurala, vena subclavic.
Incidente si accidente
-injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere
-se incearca patrunderea in lumenul vasului,continuandu-se injectia sau se incearca alt loc
-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante
-injectarea lenta
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe
-injectare lenta
-hematom prin strapungerea venei
-se intrerupe injectia
-ameteli,lipotimie,colaps
-se anunta medicul

-embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in sistemul vascular sau prin
gresirea caiii de administrare a solutiilor uleioase-se produce decesul bolnavului
-evitarea greselilor-eliminarea aerului din seringa
-evitarea introducerii solutiilor uleioase iv
-punctionarea si injectarea unei artere-produce necroza totala a extremitatilor,durere exacerbata,albirea
mainii,degete cianotice
-se intrerupe de urgenta injectarea
Administrarea medicamentelor
Administrarea medicamentelor este una dintre cele mai mari responsabilitati ale asistentei.
Pentru a asigura pacientului o terapie medicamentoasa eficienta si corecta, asistenta trebuie sa fie
familiarizata cu indicatiile, dozarile si efectele medicamentului prescris. De asemenea, pacientul trebuie
interogat inaintea fiecarei administari despre eventualele reactii alergice din trecut la substanta respective.
Asistenta trebuie sa aiba cunostintele si abilitatile de a minimiza anxietatea pacientului si de maximize
eficienta medicamentului (cunoscand modalitatea de administare, timpul etc.)
Caile de administare a medicamentelor:
Medicamentele pot fi administrate pe diverse cai:
- calea de administare mucodermica: administrare oculara, vaginala, nazala, auriculara, transdermala (prin
absorbtie), orofaringelal (inhalatii)
-calea de administare enterala: absorbtia medicamentelor prin tractul gastrointestinal
-calea de administrare parenterala: injectii sau perfuzii intradermale, subcutanate, intramusculare,
intraevenoase, intrarectale, intraosoase, intraartriale
-cale de administrate endotraheala: administarea medicamentelor in sistemul respirator cu ajutorul sondei
endotraheale
-cale de administare epidurala: administare de medicamente (anestezic sau analgezice opioide) printr-un
cateter introdus peridural
-calea de administare intrapleurala: injectarea de medicamente in spatiul pleural

Calea de administare a medicamentului determina efectele acestuia.


De exemplu, medicamentele administrate intravenos actioneaza instant deoarece intra imediat in
circulatia sangvina. De aceea antibioticele se fac de obicei intravenous pentru a determina un raspuns

imediat si constant.
Prevenirea erorilor in admnistarea medicatiei
Inaintea administarii oricarei medicatii aceasta trebuie comparata cu medicatia prescrisa de medic
din foaia de observatie.
Se va verifica mental regula celor cinci "p:
-pacientul potrivit
-medicamentul potrivit
-doza potrivita
-calea de administare potrivita
-timpul (ora) de administare potrivit
Intodeauna se va verifica si data expirarii fiecarui medicament pe care il vom administra.
Totodata, inaintea oricarei administrari medicamentoase se vor avea in vedere drepturile pacientului:
-dreptul de a stii de ce i se administreaza un anumit medicament si la ce efecte adverse sa se astepte
-dreptul de a refuza medicatia prescrisa
Au aparut multe facilitati care sa previna erorile de administrare a medicamentelor, in special pentru
cele a caror administrare este cu risc crescut:
amiodarone
anticoagulante
benzodiazepine
chimioterapice
dopamine
dobutamne
insulina
lidocaina
opioide (morfina trombolitice
Diferitele strategii de prevenire a erorilor de administare a medicamentelor cu risc crescut constau in
prepararea acestora astfel incat ele sa poata fii imediat perfuzate, asa-numitele "premixed infusion.
Inainte de administarea lor trebuie verificate de catre doua nurse diferite (dozajul si rata

perfuziei).
Efectele medicamentelor si interactiunile dintre ele:
Urmarirea raspunsului la administrarea unui anume medicament necesita o buna cunoastere a starii
pacientului si a efectelor asteptate de la medicamentul administrat.
De exemplu: daca un pacient primind un antiaritmic continua sa prezinte contractii ventriculare
premature, trebuie anuntat medicul ca medicamentul administrat nu produce efectul scontat.
In cadrul monitorizarii eficientei unei anume terapii medicamentuoase, trebuie luate in calcul si
rezultatele testelor de laborator, care pot indica un efect terapeutic, un efect advers sau un nivel toxic.
De exemplu: timpii de protrombina ajuta la evaluarea efectului administarii de heparina, sau nivelul
scazut al potasiului poate fi un semn al efectelor adverse ale unui diuretic.
Unele medicamente insa pot afecta rezultatul testelor de laborator, cauzand asa-zisele rezultate "fals
pozitive.
De exemplu: codeina poate creste presiunea intracraniana.
TERAPII VASCULARE
TERAPIA INTRAVENOASA PERIFERICA :
Pregatirea terapiei intravenoase periferice: Pentru o administrare intravenoasa eficienta este esential ca
materialele sa fie pregatite .
Pregatirea materialelor necesare depinde de:
-de rata de administrare,
-de tipul terapiei, cat si
-de specificul solutiei care trebuie administrata intravenos.
Exista doua tipuri de filtre de picurare pentru perfuzoare care trebuie alese in functie de ce se indica la
administrare.
Astfel: Macropicuratorul este folosit pentru administrarea rapida a unor cantitati mari de solutie prin
faptul ca permite formarea picaturilor mari.
Perfuzoarele cu micropicurator se folosesc pentru uzul pediatric si la adulti care necesita adminstrarea
unor cantitati mici de solutie intr-un timp mai indelungat, sub un control atent al ratei si cantitatii de
adminstrare.
Administrarea intravenoasa prin atasarea unei linii venoase secundare la una primara, deja existenta,
permite adminstrarea alternativa sau concomitenta a doua solutii.
Perfuzoarele care au filtru de aer se folosesc pentru solutiile din sticle

cele fara filtru de aer se folosesc pentru solutiile din pungi de plastic sau la flacoanele care au ele atasate
filtru de aer.
Materiale necesare:
solutia de administrare intravenoasa -paduri alcoolizate
-perfuzor
stativ
medicamentele prescrise daca trebuie administrate in perfuzie manusi
-tavita sau carucior de lucru

Pregatirea echipamentului:
se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor
se examineaza solutiile ( de plastic sau de sticla) sa nu fie perforate sau sparte
se examineaza solutiile pentru a erifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)
Administrare:
se spala mainile bine
se pun manusile
se agata solutia in stativ
se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea unde va fi
introdus perfuzorul
se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru este indicat si se
va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa
se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau de nimic pentru a-l
pastra steril
se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate
se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita pana cand nu mai este nici
o bula de aer daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa
curga. Daca este in punga de plastic nu este nevoie
se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul la branula
se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii

Consideratii speciale:
-terapia intravenoasa produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului. Pentru a-i reduce teama si a ne
asigura de cooperarea sa, procedura trebuie explicata pacientului in detaliu. Astfel, se va explica
-pacientului ca va ramane la locul punctionarii un cateter de plastic la care se va atasa un perfuzor pentru
-perfuzarea diferitelor solutii indicate de medic sau o seringa pentru adminstrarea antibioticelor sau altor
substante prescrise. Se va explica pacientului ca aceasta il scuteste de inteparea repetata pentru
adminstrarea tramentului,i se va explica, de asemenea, ca durata si tipul tratamentulu vor fi indicate de
medic ,se aduce la cunostinta pacientului orice modificare survenita in schema de tratament
de-a lungul tratamentului pacientul trebuie invatat sa anunte orice modificare in rata de administrare
potrivita de asistenta ( daca perfuzia se opreste sau merge mult mai rapid), daca incepe sa-l doara. De
asemenea, i se va preciza ca nu va trebui sa loveasca sau sa bruscheze locul unde branula este inserata
se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de insertie cat si faptul ca
va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca inainte de montarea branulei
Complicatii:
-cele mai des intalnite complicatii sunt cele legate de cateter ( infectii) si tulburarile metabolice
PROBELE DE SANGE
PUNCTIA VENOASA:
Punctia venoasa se realizeaza de obicei in fosa antecubitala.
Se poate recolta din venele de pe antebratul dorsal, mana dorsala sau picior , sau orice alta locatie
accesibila in functie de situatie. Incheietura interioara a mainii nu se foloseste decat foarte rar ca zona de
recoltat datorita riscului mare de afectare a structurilor anatomice existente in zona respective.
Cele mai comune locuri de punctie venoasa sunt cele de pe antebrat (vena mediana, basilica si cefalica)
urmate de cele de pe mana( plexul venos metacarpian, venele dorsale).
Materiale necesare:
-garou
-manusi
-seringa sau eprubete speciale cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta
-holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder
-paduri cu alcool
-etichete
-formular de cerere analize pentru laborator

-recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator


-bandaj adeziv pentru locul punctiei
Pregatirea materialelor:
-formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului, analizele cerute, data si
ora recoltarii, numele medicului care indica analizele.
-eprubetele trebuie alese cu grija in functie de analizele care se cer si de aditivii pe care ii contin
-fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului
Recoltarea:
-se spala mainile bine si se pun manusi
-confirmarea identitatii pacientului ( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient)
-se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne
asigura de cooperarea sa
-se face o scurta anamneza referitor la ce a simtit pacientul si la eventulele incidente in cazul unor
recoltari anterioare ( lipotimii, ameteli)
-recoltarea se face cu pacientul intins in pat sau stand in scaun, cu mana sprijinita pe suportul special al
scaunului sau de o masa
-evaluarea celui mai bun loc de punctie venoasa
-se observa si se palpeaza vena pentru o mai precisa localizare
-se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie.
Daca venele nu s-au dilatat corespunzator se cere pacientului sa inchida si sa deschida pumnul de
cateva ori. (pacientul trebuie sa tina pumnul strans in timp ce se punctioneaza vena si sa-l deschida dupa
ce se introduce acul in vena).
-se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane curat.
Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu
flora existenta pe pielea din jur.
- nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece alcoolul neutralizeaza
efectul dezinfectantelor pe baza de iod
-dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare
-se imobilizeaza vena presand cu policele exact sub locul ales pentru punctie si se intinde de piele
-se punctioneaza vena sub un unghi de 30 grade.

-daca se foloseste eprubeta, ea se va umple automat pana la nivelul la care este marcata.
-daca se foloseste seringa, se va evita aspirarea brusca si rapida, deoarece se va colaba vena.
-holderul trebuie mentinut intr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui din vena
-se va indeparta garoul imediat ce sangele incepe sa curga adecvat, pentru a preveni staza si
hemoconcentratia sangelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate se va evita sa se tina garoul mai
mult de 3 minute
se schimba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental acul din vena sau a
se perfora vena
dupa umplere, fiecare eprubeta se va agita cu blandete pentru amestecarea aditivilor cu sangele
se desface garoul intotdeauna inainte de scoaterea acului
se pune o compresa sterila deasupra acului la nivelul locului de punctie si se scoate cu blandete acul din
vena. Intotdeauna se scoate intai eprubeta din holder si apoi se scoate acul
-se preseaza locul punctiei pentru 2-3 minute sau pana cand se opreste sangerarea daca aceasta dureaza
mai mult de atat. Aceasta previne extravazarea sangelui in tesutul din jur si formarea hematomului.
-dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv
-a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza.
-se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom. In cazul in care s-a produs
hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde.
-se descarca materialele folosite in containerele speciale, separate.
Consideratii speciale:
-nu se va recolta niciodata de pe bratul sau piciorul care au fost folosite deja pentru diverse terapii
intravenoase sau transfuzii, deaorece rezultatul analizelor poate fi afectat.
-de asemenea, se va evita recoltarea de sange din zone edematiate, sunturi arterio-venoase, zone cu
hematoame sau rani vasculare
-daca pacientul are vene vizbile, pronuntate, se va recolta evitand folosirea garoului , prevenindu-se astfel
formarea de hematoame.
-daca pacientul are tulburari de coagulare sau este sub tratament cu anticoagulante, se va presa ferm locul
punctiei cel putin 5 minute pentru prevenirea formarii hematomului si se va specifica tratamentul
anticoagulant pe cererea de analize ce se trimite la laborator
-se va evita punctia venoasa din picior deoarece poate creste riscul aparitiei tromboflebitei

PROCEDURA

PL....
Ed.:01

Rev.:0

ADMINISTRAREA
OXIGENULUI OXIGENOTERAPIA

Pag:1/2

BLOC NASTERI

ADMINISTRAREA OXIGENULUI - OXIGENOTERAPIA

1. Scop: administrarea de oxigen la pacienti are un scop terapeutic.


Aceasta actiune terapeutica are drept tinta:
- imbogatirea aerului cu oxigen in scopul combaterii hipoxiei (oxigenarea redusa a tesuturilor)
- ameliorarea concentratiei de oxigen in sange

2. Indicatii:
- Hipoxie Circulatorie - insuficienta cardiaca, edem pulmonar, infarct miocardic
- Hipoxie Respiratorie - soc, anestezi generale, complicatii postoperatorii, nou nascuti
Surse de oxigen:
- statie centrala de oxigen sau microstatie
- butelie de oxigen (de 300 - 10.000 litri oxigen comprimat la 150 atm.)
Pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu reductorul de presiune (debitmetrul, care indica
volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul barbotorului
Masca pentru oxigen (cu inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si nasul. In general este greu
suportata de bolnav datorita hamului de etanseizare.
Tehnica:
- se verifica scurgerea oxigenului din sursa
- se pune masca in mana bolnavului pentru a-i usura controlul mastii si i se sustine mana. Debitul de 1012 l/minut.

- se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura


- cand bolnavul s-a obisnuit cu masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul capului

Trebuie respectate cateva Reguli:


- nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de explozie si pneumonie)
- bombele de oxigen se fixeaza pe un port butelie, orizontal pentru a evita loviturile
- oxigenul nu se foloseste fara manometru
- barbotorul sa fie bine fixat deoarece prin rasturnare impinge apa in caile respiratorii ale bolnavului

Spitalul de Obstetrica- Ginecologie Brasov


Manager.Dr. Preda Mircea

SONDAJUL VEZICII URINARE


Definiie manopera prin care se realizeaz evacuarea vezicii urinare, cu ajutorul unei sonde.
Obiectivele - Sondajul vezicii urinare are drept scop:
evacuarea vezicii urinare n cazurile n care acest lucru nu se poate efectua fiziologic
n cazul unor intervenii chirurgicale (n special pe micul bazin) sau explorri endoscopice
evacuarea produselor patologice (cheaguri sanguine, corpi strini)
prevenirea complicatiilor la pacientii cu incontinenta urinara
monitorizarea precis a diurezei
Indicaii :
retentia acuta de urina
intervenii chirurgicale n micul bazin, perineu, interventii chirurgicale de durata
rupturi traumatice ale uretrei, pentru evitarea formrii de ci false
evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi strini)
la bolnavii comatoi
la pacienii la care este important monitorizarea balanei hidro-electrolitice.
Msurarea diurezei obinute prin sondaj vezical se face la intervale diferite de timp:
din or in or: la cazurile cu oligurie

la 12 ore: cu msurarea osmolaritaii, glicozuriei, corpi cetonici i snge


la 24 de ore: pentru determinarea clearance-ului creatininei, msurarea electroliilor, fosfailor i
substanelor toxice (in intoxicaii), amilazelor urinare (pancreatita)
Tehnica
Materiale necesare :
sonde uretrale sterile de diverse tipuri i dimensiuni
mnui sterile
comprese sterile i soluii antiseptice
ulei de parafin sau glicerin sterile necesare pentru lubrefierea sondelor
pungi sterile pentru colectarea urinii
sering i ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar i pentru controlul
permeabilitii sondei, splturi, aspirarea cheagurilor din vezica urinar
Pentru sondajul vezical se foloseste sonda FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru
lavaj vezical prezint:
- un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz la punga colectoare
- un canal pentru umflarea balonaului pentru prevenirea ieirii sondei (cu volume diferite de la 5 la 30
ml)
- +/- canal suplimentar pentru lavaj vezical
Condiii de efectuare
Sondajul vezicii urinare trebuie privit ca un act chirurgical, respectndu-se regulile de asepsie i
antisepsie
Manevra de introducere a sondei trebuie s fie executat cu blndee
Golirea vezicii se face lent, progresiv pentru evitarea apariiei hemoragiei "ex vacuo
Poziia bolnavului este n decubit dorsal
La femeie
- poziia este pe masa ginecologic sau n decubit dorsal cu membrele inferioare flectate i desfcute
- cu mna stng se desfac labiile i se dezinfecteaz vulva i meatul urinar
- se introduce sonda n meat i se mpinge cu blndee pn ajunge n vezica urinar

Uneori meatul urinar se poate deschide pe peretele vaginal anterior ceea ce necesit introducerea unei
valve nguste pentru a putea efectua cateterizarea meatului urinar.
Sondajul vezicii urinare se poate efectua si pentru evacuarea urinii din vezica urinar i scoaterea
imediat a sondei sau cu lsarea temporar a sondei n vezica urinar.
Rezultate - cateterizarea uretrei permite evacuarea vezicii urinare (globul vezical este dureros pentru
bolnav), permite monitorizarea diurezei bolnavului n scopul unei reechilibrri corecte i urmrirea
funciei renale.

Incidente, accidente
sngerarea uretrei n timpul manevrelor de introducere a sondei arat formarea unor ci false. Se va
ncerca cateterizarea cu o sond mai groas, cu blndee sau puncia vezicii urinare
hemoragia "ex vacuo la sfritul golirii vezicii urinare; se evit golind lent vezica urinar
frisoanele, febra se datoreaz infeciei urinare i necesit tratament antibiotic n funcie de sensibilitatea
germenilor

Spitalul de Obstetrica- Ginecologie Brasov


Manager Dr. Preda Mircea
1. Observarea i notarea Respiraiei:
Scopul: evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu alevoluiei bolii,al apariiei unor
complicaii i al prognosticului.
Respiratia: reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediulinconjurator,necesar
proceselor de oxidare din organism,si de a elimina dioxidulde carbon rezultat in urma arderilor celulare.
Elemente de apreciat:-tipul respiraiei,
-amplitudinea micrilor respiratorii, ritm ,frecvena.
Materiale necesare:-ceas cu secundar,
-pix de culoare verde,
-foaie de temperatur/carnetel individual.
Interveniile asistentei:
Aezarea pacientului n decubit dorsal, fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat.
-Plasarea minii cu faa palmar pe suprafaa toracelui.
-Numrarea inspiraiilor timp de un minut.
-Consemnarea valorii obinuite printr-un punct pe foia detemperatur(fiecare linie orizontal a foii
reprezint o respiraie).
-Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinereacurbii.
-n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut,ct icaracteristicile respiraiei; ex:
Rd=20 resp./minRs=18 resp./min. Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin

simpla observare a micrilor respiratorii.


Interpretarea rezultatelor:
-Frecvena micrilor respiratorii variaz n funcie de sex, vrst, poziie, temperatura mediului
ambiant, starea de veghe sau somn,n stare fiziologic, Curba Respiratorie merge paralel cu cea a
Temperaturii i a Pulsului
In stare patologic - Respiraia Dificil ( "Sete de aer" ):
1. dispnee cu Accelerarea Ritmului Rrespirator - Tahipnee ( POLIPNEE )
2. dispnee cu Rrirea Ritmului Respirator - Bradipnee (12-10-8 resp./min);
3. dispnee cu Perturbarea Ritmic i Periodic a Respiraiei:
-Dispnee Cheyne-Stokes=respiraii cu amplitudini crescnd pn la apnee ce dureaz 10-20 secunde.
-Dispnee Kusmaul=respiraie n patru timpi a in spiraiei profunde, urmat de o scurt pauz i o expiraie
scurt zgomotoas, dup care urmeaz oalt pauz.
VALORI NORMALE A FRECVENTEI RESPIRATORII:
- la nn-30-50 r/min
- la doi ani-25-35 r/min
- la 12 ani-15-25 r/min
- adult -14-16-18 r/min
- varstnic-15-25 r/min

PROCEDURA

PL....
Ed.:01

Rev.:0

MASURAREA SI
NOTAREA PULSULUI (P Pag:1/3
sau AV)
BLOC NASTERI

MSURAREA I NOTAREA PULSULUI (P SAU AV)

Scop: Evaluarea funciei cardio-vasculare.


Elemente de Apreciat:- Ritmicitate,
-Frecven,
-Celeritate,
-Amplitudine.
Locurile de msurat: msurarea se face la artera radial sau aceeai succesiune de timp la alte artere:
-temporala,
-carotida,
-cubitala,
-humerala,
-radiala,
-femurala,
-poplitee,
-tibiala posterioar,
-pedioasa.
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere in urma
conflictului dintre sangele exitent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpul sistolei.

Materiale necesare:-ceas cu secundar,


-pix de culoare Roie,
-foaie de temperatura/carnetel individual.
Interveniile Asistentei:
-pregtirea psihic a bolnavului
-asigurarea repausului fizic i psihic al bolnavului timp de 10-15 min.
-splarea pe mini
-reperarea arterei
-fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
-exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor
-numrarea pulsaiilor timp de un minut
-consemnarea valorilor obinute printr-un punct pe foaia de temperatur,innd cont c fiecare linie
orizontal a foii reprezint 4 pulsaii
-unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei
-Consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului:
ex: Pd=80 b/minPs=90 b/min-puls regulat
Interpretarea Frecvenei pulsului: Frecvena pulsului variaz fiziologic dup vrst, emoii i efort.
A) Variaia fiziologic a frecvenei pulsului:
- Pulsul tahicardic (accelerat) n:-ortostatism,
-efort fizic i psihic,
-emoii puternice
-n cursul digestiei.
- Pulsul bradicardic (rrit) n:- decubit,
-stare de repaus,
-linite psihic
B) Variaia patologic a calitii pulsului:
- Frecvena- pulsul Tahicardic (mai rapid)

- pulsul Bradicardic (mai rrit)


- Ritmicitat - puls Ritmic sau
- puls Aritmic
- amplitudine
- puls cu amplitudine mic - Filiform sau
- puls cu amplititudine crescut
- Volum (tensiunea) - puls Dur sau
- puls Moale
- Celeritate - puls Sltre sau
- puls Tard (cdere lent)
- VALORI NORMALE ALE FRECVENTEI PULSULUI :
- la NN:

-130-140 p/min

- la adult:

-60-80 p/min

- la copilul mic: 100-120 p/min


- la 10 ani:

90-100 p/min

- la varstnic:

80-90p/min.

PROCEDURA

PL....
Ed.:01

MASURAREA SI
NOTAREA
TEMPERATURII (T)

Rev.:0

Pag:1/3

BLOC NASTERI

MSURAREA I NOTAREA TEMPERATURII (T)

Scop: evaluarea funciei de termoreglare i termogenez.


Locul de msurat: - caviti seminchise -axila
-plica inghinal,
-cavitatea bucal;
- caviti nchise: - rect,
- vagin.
Temperatura = rezultatul proceselor oxidative din organism,generatoare de caldura prin dezintegrarea
alimentelor energetice.
Termoreglare = functia organismului care mentine echilibrul intre producerea caldurii (termogeneza) si
pierderea caldurii (tremoliza) pentru pastrarea valorilor constante (homeotermie).
Materiale necesare:- termometru maximal,
- casoleta cu tampoane de vat i comprese sterile,
- recipient cu soluie dezinfectant (cloramin 1-5 %),
-tvia renal,
-flacon cu alcool medicinal,
-ceas ,foaie de observaie, pix de culoare Albastra, carnetel individual.
Interveniile asistentei:- Pregtirea materialelor lng bolnav.
- Pregtirea psihic a bolnavului.

- Splarea pe mini.
- Se scoate termometrul din soluia dezinfectant, se cltete i se terge cu o compres
prin tamponare, se scutur.
- Se verific dac este n rezervor mercur.
A) Pentru msurarea n Axil:
- Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal sau n poziie seznd.
- Se ridic braul bolnavului
- Se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului.
- Se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei, paralelcu toracele.
- Se apropie braul de trunchi, cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar atoracelui.
- La pacienii slbii, agitai, precum i la copii, braul va fi meninut naceast poziie de ctre asistent.
- Termometrul se menine timp de 10 min.
B) Pentru msurarea n Cavitatea bucal
- Se introduce termometrul n cavitatea bucal, sub limb sau pe latura extern a arcadei dentare.
- Pacientul este rugat s nchid gura i s respire pe nas.
- Se menine termometrul timp de 5 min.
C) Pentru msurarea Rectal:
- Se lubrefiaz termometrul.
-Se aeaz pacientul n decubit lateral,cu membrele inferioare n semiflexie, asigurandu-i intimitatea.
- Se introduce tubul termometrului n rect, prin micri de rotaie i nainte.
- Termometrul va fi inut cu mna tot timpul msurri
- Se menine termometrul timp de trei minute
- Dup terminarea timpului de meninere, se scoate i se terge cu o compres.
- Se spal termometrul, se scutur.
- Se introduce n recipientul cu soluia dezinfectant.
-Se noteaz valoarea obinut pe foaia de temperatur.
- Notarea unui punct pe vertical, corespunztoare datei i timpului zilei, scond pentru fiecare linie

orizontal, dou diviziuni de grad.


- Se unete valoarea prezent cu cea anterioar, pentru obinerea curbeitermice.
- n alte documente medicale se noteaz cifric.
Interpretarea rezultatelor:
Temperatura Normal (fiziologic) = 36-37 C => Afebril

Valori patologice: -a) Hipertermie 37-38 C


Subfebrilitate 38-39
Febr Moderat 39-40 C
Febr Ridicat 40-41 C
Hiperpirexie >41 C
-b) Hipotermie < 36 C
Recomand
- Msurarea temperaturii dimineaa ntre orele 7-8 i seara ntre orele 18-19.
- Susinerea termometrului la copii, btrni, incontieni, agitai i msurarea n cavitile seminchise.
- n situaia unor valori prea ridicate sau sczute, neprvzute, repetai msurarea temperaturii sub
supraveghere.
- Termometrul se menine n timpul indicat n cavitate, altfel nregistrarea nu este real.

Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Brasov


Manager: Dr.Preda Mircea
4. Msurarea i notarea Tensiunii Arteriale (TA) :
SCOP - evaluarea funciei cardio-vasculare (fora de contracie a inimiideterminat de elasticitatea i
calibrul vaselor).
Tensiunea arteriala = presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali, determinata de 4
factori:1) Debitul cardiac
2) Forta de Contractie a inimii
3) Elasticitatea si Calibrul vaselor de sange
4) Vascozitatea sangelui
ELEMENTE DE APRECIAT: - Tensiunea Arterial Sistolic (maxima)
- Tensiunea Arterial Diastolic (minima)
MATERIALELE NECESARE:
- aparat pentru msurarea tensiunii arteriale cu manometru
- stetoscop biauricular
- tampon de vat
- tavita renala
- alcool
- creion Albastru sau pix cu min albastra
- foaia de temperatura/carnetel individual
INTERVENIILE ASISTENTEI:

- Pregtirea Psihic a bolnavului;


- Asigurarea Repausului Fizic i psihic timp de 15 minute;
- splarea pe mini;
- se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, sprijinit i n extensie;
- se introduc olivele stetoscopului n urechi dupa ce se dezinfecteaza cu tampoane cu alcool (inclusiv
membrana stetoscopului)
- se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul pompei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor
pulsatile;
- se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei, pn cnd se percepe primul
zgomot arterial (care reprezint valoarea tensiunii maxime);
- se reine valoarea indicat de acul manometrului pentru a fi consemnat;
- se continu decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese;
- se reine valoarea indicat de acul manometrului n momentul n care zgomotele dispar, aceasta
reprezentnd tensiunea arterial minim;
- se noteaz n foia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de culoare neagra, socotindu-se
pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur;
- se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.
VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE:
Copii :
-1-3 ani:

75-90/50-60 mmHg

-4-11 ani:

90-110/60-65 mmHg

-12-15 ani:

100-120/60-75 mmHg

Adult:

120-140/75-90 mmHg

Varstnic:

>150/>90 mmHg

PROCEDURA

PL....
Ed.:01

Rev.:0

DETERMINAREA
CANTITATII DE URINA Pag:1/1
PE 24 ORE (DIUREZA)
BLOC NASTERI

DETERMINAREA CANTITII DE URIN PE 24 ORE(msurarea


Diurezei)

Diureza = procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de24 ore.
Urina = lichidul format de rinichi prin filtrarea sangelui, in care sunt eliminate substantele rezultatele din
metabolismul intermediar proteic, inutile si toxice pentru organism si excretat de aparatul renal.
Tulburarile metabolismului intermediar influenteaza cantitatea si calitatea urinei eliminate.
Mictiune = actul fiziologic,constient de eliminare a urinei.
Scop: - obinerea datelor privind starea morfofuncional a apartului renal;
- cunoaterea volumului diurezei
- urmrirea bilanului circulaiei lichidelor n organism = Bilanul Lichidian.
MSURAREA DIUREZEI = Colectarea urinei pe 24 ore:
- se pregtesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite cu ap distilat i acoperite;
- colectarea ncepe dimineaa la o anumit or i se termin n ziua urmtoare la aceeai or;
- se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra procedeului;
- pacientul urineaz dimineaa la o or fix, aceast cantitate de urin, de la prima emisie se arunc;
- se colecteaz, apoi, toate urinele emise n 24 ore se vor pstra pn a doua zi la aceeai or, pstrnduse i urina de la ultima emisie;
- recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr de salon, se ine la rcoare, pentru a
preveni descompunerea urinei.
Cantitatea de urin eliminat n mod normal pe 24 ore este de aproximativ 1500 ml.
Notarea grafica:
- pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 100 ml urina
- se noteaza grafic cu pix albastru sub forma unei coloane ce are hasurata numai partea superioara ce
corespunde cantitatii de urina a zilei respective.

PROCEDURA

PL....
Ed.:01

BLOC NASTERI

MASURAREA
INALTIMII
CORPORALE A
BOLNAVULUI ADULT

Rev.:0

Pag:1/1

MASURAREA INALTIMII CORPORALE A BOLNAVULUI ADULT

Scop: masurarea inaltimii bolnavului este necesara pentru determinarea raportului cu masa corporala.
Materiale necesare:-taliometru,
foaia de temperatura
creion, stilou sau pix.
Tehnica :
-se comunica bolnavului investigatia si simplitatea modului de executie
-se invita bolnavul sa se descalte
-se aseaza bolnvul in picioare cat mai drept sub cursorul taliometrului, pana se atinge capul bolnavului
-pe tija gradata se citeste inaltimea bolnavului
-se noteaza in foaia de temperatura si de observatie
-se invita bolnavul sa coboare si se ajuta bolnavul sa se incalte
-bolnavul este condus pana la pat, asezat in pozitie comoda si invelit.

Observatie! In cazul pacientilor imobilizati la pat masurarea inaltimii se face cu ajutorul unei benzi
metrice avand in vedere ca bolnavul sa fie perfect in decubit dorsal.

PROCEDURA

PL....
Ed.:01

BLOC NASTERI

MASURAREA SI
NOTAREA GREUTATII
CORPORALE A
BOLNAVULUI ADULT

Rev.:0

Pag:1/1

MASURAREA SI NOTAREA GREUTATII CORPORALE A BOLNAVULUI


ADULT

Scop: aprecierea starii de nutritie a bolnavului,stabilirea necesitatilor calorice ale organismului, stabilirea
dozei terapeutice de medicamente si urmarirea evolutiei bolilor.
Indicatii: determinarea masei corporale este necesara la toti bolnavii internati in spital, cu exceptia
cazurilor la care mobilizarea activa este contraindicata.
Contraindicatii:
- bolnavii cu infarct miocardic,tromboflebite, cei cu traumatisme, hemoragii, stari de soc.
Materiale necesare:-cantar ,foaia de temperatura.
Tehnica:
- se pregatesc materialele necesare
- se anunta bolnavul sa nu manance
- bolnavul este rugat sa urineze
- se verifica indicatorul mobil al cantarului
- se invita bolnavul sa urce pe cantar
- se citesc pe scara cursorului valorile obtinute si se noteaza masa corporala in foaia de temperatura
- se invita bolnavul sa coboare de pe cantar si va fi condus pana la pat, instalat in pozitie cat mai comoda.
- se reorganizeaza locul de munca, spalarea pe maini.

Spitalul de Obstetrica- Ginecologie Brasov


Manager; Dr.Preda Mircea
Schimbarea lenjeriei de pat

Schimbarea lenjeriei patului fr bolnav


Materialele necesare:- cearaf simplu, cearaf plic, dou fee de pern, una-dou pturi, dou perne.
Efectuarea:-se ndeprteaz noptiera de lng pat,se aeaz un scaun cu sptar la captul patului.
pe scaun se aeaz, n ordinea ntrebuinrii, lenjeria curat, pernele, pturile, mpturite corect.
cearaful se aeaz la mijlocul saltelei, se desface i se ntinde o parte a cearafului spre cptiul patului,
cealalt spre captul opus.
se introduce cearaful adnc sub saltea la ambele capete.
Se execut colul: persoana aezat cu faa spre captul patului: cu mna de lng pat prinde partea
lateral a cearafului la o distan egal de la col, cu lungimea prii atrnate i o ridic n sus pe lnga
saltea; partea de cearaf de sub marginea inferioar a saltelei se introduce sub saltea; se lasa n jos partea
de cearaf ridicat ;se introduce sub saltea partea de cearaf care atrn sub marginea inferioar a
saltelei; celelalte trei coluri se fac dup aceeai procedur. Se introduce apoi sub saltea toat partea
lateral a cearafului ncepnd de la colurile saltelei;se ntinde bine cearaful s nu prezinte cute.Dac
este nevoie se aeaz muamaua (transversal, la mijlocul patului) i se acoper cu aleza apoi se aeaz cel
de-al doilea cearaf peste care se ntinde ptura; marginea cearafului dinspre cap se rsfrnge peste
ptur. Pentru ca ptura s nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor pacientei, se va face o
cut att din cearaf, ct i din patur, astfel: se aeaz palma minii dinspre picioare pe patur, iar
cealalt mn se introduce sub cearaf, ridicnd cearaful i ptura peste palma opus, formnd astfel o
cut; se introduce apoi sub captul de la picoare al saltelei, att cearaful ct i ptura, apoi se aeaz
colurile folosind procedura descrisa mai sus.Dac se folosete plicul n loc de cearaf, atunci ptura se
introduce n plic, dup ce se ndoaie n lungime.Se aeaz pernele introduse n feele de pern curate.
Schimbarea lenjeriei cu bolnavul n pat

Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea pacientului nu permite ridicarea
din pat.n acest scop asistenta urmrete ca bolnavul :- s prezinte o stare de bine, confort fizic i psihic,
stare de igien permanent. Este o ocazie ca asistenta s comunice cu bolnavul pentru a-i da acestuia
posibilitatea s-i exprime sentimentele, s-i uureze starea sufleteasc, s ctige ncrederea acestei.Este
de asemenea o posibilitate de a-l observa, de a-l mobiliza, pentru a preveni complicaiile, de a-i asigura
condiii corespunztoare de igien, de relaxare, de odihn. Schimbarea lenjeriei patului se face de cte ori
este nevoie, de mai multe ori pe zi, dac este nevoie, dar n general, aceasta se executa dimineaa, nainte
de curenie, dup msurarea temperaturii, luarea tensiunii, msurarea pulsului si toaleta bolnavului.
Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea pacientului nu permite ridicarea
din pat
Materiale necesare:- aceleai ca i pentru pregtirea patului fr pacient.
-in plus: paravan, sac de rufe, eventual lenjerie curat de corp i material necesar pentru a spla pacientul,
dac s-a murdrit.
-lenjeria de pat se aeaz pe un scaun n ordinea prioritii, mpturit n felul urmtor: ptura i cearaful
de sub ptur se mpturesc fiecare n trei sub form de armonic; aleza se ruleaz mpreun cu
muamaua n lungime; cearaful se ruleaz n lungime.
Efectuare - se evit curenii de aer, se asigur intimitatea bolnavului, ferindu-l de priviri indiscrete, se
asigur msurile privind asepsia.
-se anun bolnavul asupra procedeului, se linitete i se asigur c manopera va fi fcut cu blndee, c
nu va fi micat inutil, c manevrele nu-i vor cauza dureri, solicitndu-i-se cooperarea
- se face de ctre dou asistente aezate de o parte i de cealalt a patului.
- bolnavul rmne acoperit pn la schimbarea cearafului de sub ptur.
-marginile cearafului murdar se desfac de sub saltea de jur mprejur.
-asistenta din partea dreapt prinde pacientul cu mna dreapt n axila dreapt, l ridic uor, iar mna
stng o introduce sub umerii acestuia, sprijinindu-i capul sub antebra.
-apoi cu mna dreapt (retras de sub axil) trage uor perna spre marginea patului, bolnavul fiind
deplasat uor n aceeai direcie.
-se aeaz apoi n dreptul genunchilor bolnavului, introduce mna stng sub genunchii acestuia
flectndu-i puin, iar cu mna dreapt i flecteaza uor gambele pe coapse.
-din aceast poziie, se ntoarce bolnavul n decubit lateral drept, sprijinindu-l n regiunea omoplailor i a
genunchilor.
-bolnavul se menine acoperit.
-asistenta din partea stng ruleaz cearaful mpreun cu muamaua i aleza murdar pn la spatele
bolnavului;

-sulul de lenjerie murdar se afl n acel moment alturi de sulul lenjeriei curate.
-pe jumtatea liber a patului, se deruleaz cearaful curat, muamaua i aleza pregtite mai nainte.
-se ntinde bine cearaful curat pe jumtatea liber a patului i se aeaz o pern mbrcat n fa de
pern curat, apoi se aduce pacientul n decubit dorsal cu mult blndee, sprijinindu-l n regiunea
omoplailor i sub genunchi.
-pentru a aduce bolnavul n decubit lateral stng , asistenta din partea stng procedeaz la fel ca i n
cazul ntoarcerii n decubit lateral drept: prinde bolnavul de axila stng, o ridic uor, introduce mna
dreapt sub umerii ei, i sprijin capul pe antebra i dup aceeai procedur, ntoarce pacientul n decubit
lateral stng aducndu-l dincolo de cele dou suluri de lenjerie.
-asistenta ruleaz mai departe din partea dreapt, lenjeria murdar o ndeprteaz, introducnd-o n sacul
de rufe murdare ;
-apoi deruleaz lenjeria curat i o ntinde bine, iar bolnavul este adus n decubit dorsal, sprijinit de cele
dou asistente.
-se efectueaz colurile dup tehnica cunoscut.
-ptura de deasupra bolnavului se mptur n trei i se aeaz pe un scaun; bolnavul rmne acoperit cu
cearaful folosit pn atunci.
-peste acesta, asistenta aeaz cearaful curat mpturit anterior n trei, n form de armonic, astfel c una
din marginile libere s ajung sub brbia pacientului.
-colurile de sus ale cearafului curat se in fie cu mna, fie de ctre bolnav, fie de ctre o alt persoan.
-cele dou asistente care sunt de o parte i de alta a patului, prind cu o mn colurile inferioare ale
cearafului murdar i printr-o micare n direcia picioarelor bolnavului, ndeprteaz cearaful murdar i
acoper n acelai timp bolnavul cu cearaful curat.
-se aeaz ptura peste cearaf rsfrngnd marginea dinspre cap pe ptur.
-se continu aranjarea patului, se pliaz ptura cu cearaful deasupra degetelor de la picioarele bolnavului.
Schimbarea lenjeriei de pat in latime
Pacientul sprijinit in pozitie sezand
Efectuare .Se efctueaz tot de ctre dou persoane: una sprijin pacientul, cealalt ruleaz lenjeria
murdar,
-aeaz i deruleaz cearaful curat pregtit n prealabil.
-dup efectuarea fiecrei proceduri, asistenta trebuie s se asigure c pacientul este aezat ct mai
confortabil.
Uneori aleza tb. schimbat de mai multe ori /zi fr s fie nevoie de schimbarea cearafului.nafar de

procedura descris mai sus , se mai pot folosi alte dou metode de schimbare a alezei.
Schimbarea alezei
Ridicarea pacientului cu ajutorul umrului
- se aeaz de o parte i de alta a patului, n dreptul bazinului pacientului
-aeaz pacientul n poziie eznd
-asistent i apleac coloana, fr grbovire, lrgesc baza de susinere prin deprtarea picioarelor, i
flecteaz uor genunchii, persoana din dreapta i fixeaz umrul dr. sub axila dr. a pacientului
-persoana din stg. i fixeaz umrul stg. sub axila stg. a pacientului astfel incat braele pacientului s se
odihneasc pe spatele persoanelor
-cele doua personae i introduc ct mai mult antebraele de la membrul superior care are umrul fixat sub
axil sub coapsa pacientului
-mna liber a asistentelor se sprijin pe suprafaa patului mai sus de pacient pentru a asigura un punct de
sprijin n plus n momentul ridicrii
-la comanda uneia dintre ele se ncepe ridicarea pacientului, ridicnd treptat coloana vertebral i
transfernd greutatea pe piciorul aflat n partea cefalic a patului
-n momentul aezrii pacientului, cele doua persoane i flecteaz din nou genunchii , astfel coloana
vertebral coboar, i aeaz pacientul confortabil
Metod de ridicare cnd pacientul nu poate s coopereze
-asistentele aezate de o parte i de alta a patului, se apleac spre pacient meninnd coloana dreapt, i
lrgesc baza de susinere prin deprtarea picioarelor
-braele din partea cefalic a patului se aeaz n jurul spatelui pacientului, ct mai aproape de linia
bazinului
-braele dinspre picioare se introduc sub ezutul pacientului, minile asistentelor se unesc
-pacientul este rugat s-i ncrucieze braele pe piept
-la comanda unei din asistente se efectueaz ridicarea pacientului, ridicnd treptat coloana vertebral i
transfernd greutatea spre piciorul situat spre partea cefalic

Spitalul de Obstetrica- Ginecologie Brasov


Manager; Dr. Preda Mircea

PRECAUTIUNILE STANDARD
I.POLITICA
Precautiunile universale reprezinta un set de practici folosite pentru a preveni contactul cu sangele si
fluidele biologice provenite de la pacienti, fie ca prezinta sau nu semne de infectie.
Inainte de inceperea unei activitati medicale, personalul medical va anticipa posibilitatea de a veni in
contact cu sange, fluide biologice, tegument non-intact si/sau mucoase si va lua masurile necesare pentru
a preveni acest contact.
II.REGULI DE BAZA
a)considera toti pacientii potential infectati
b)considera ca sangele,alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV
c) considera ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare
d)acele nu vor fi recapisonate, indoite, distruse; vor fi colectate in containere destinate materialului
intepator-taietor
III. ADRESABILITATE
Personal medical si auxiliar, studenti, elevi.
IV.APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE
1. Utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect
I.1.Definitia echipamentului de protectie-bariera intre lucrator si sursa de infectie, utilizata in timpul
activitatilor care presupun risc de infectie.
I.2. Categorii de bariere:

a) Manusi: nu reprezinta un substitut pentru spalarea mainilor!


-trebuie utilizate in urmatoarele situatii:
- Anticiparea contactului mainilor cu sange, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme
vizibile de sange, tesuturi umane
-Abord venos sau arterial
- Contact cu pacientii care sangereaza, au plagi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate
- Recoltare de LCR
- Daca personalul medical prezinta la nivelul mainilor solutii de continuiteate, taieturi, escoriatii,
dermatite
- Manipulare, dupa utilizarea instrumentarului contaminat in vederea curatirii, decontaminarii
- Felul manusilor:
- Sterile, de uz unic: chirurgie, examinare interna, interventii care implica contact cu regiuni ale corpului
in mod normal sterile, abord vascular prin punctie, tegumentul pacientului cu solutii de continuitate
- Nesterile, curate: examinari curente, manipulare de materiale contaminate, indepartare de produse
biologice contaminate, curatenie
- Mod de folosire:
- Schimbarea dupa fiecare pacient si chiar la acelasi pacient pentru a preveni contaminarea incrucisata
- Dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi dupa care acestea se indeparteaza si se arunca in
containerul de colectare
- Dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou 10-15 secunde; manusile de unica utilizare nu se
reutilizeaza, nu se curata, nu se dezinfecteaza
b) Halate
c) Sorturile, bluze impermeabile
- Completeaza portul halatelor atunci cand se anticipeaza producerea de stropi, picaturi, jeturi cu produse
biologice potential contaminate, protejand tegumentele personalului medical din sectii cu profil
chirurgical, laboratoare, servicii de anatomie patologica, servicii de urgenta
d) Masca
- Protejeaza mucoasa bucala, nazala, tegumentele personalului medical
- Masca chirurgicala trebuie folosita o singura data
e) Protectoare faciale: ochelari, ecran protector

f) Bonete
g) Incaltaminte de protectie

2. Igiena mainilor
Definitie: Termen ce se refera la spalarea mainilor cu apa si sapun si/sau utilizarea unui antiseptic pentru
maini
Igiena mainilor are o importanta deosebita in prevenirea infectiilor nosocomiale
"Spalarea mainilor la timp, reduce transmiterea incrucisata a microorganismelor, de la o persoana
la alta si dintr-un loc in altul" (Gruendemann&Mangum, 2001)
Este interzisa purtarea bijuteriilor in timpul activitatii medicale iar unghiile vor fi ingrijite, taiate scurt.
2.1. Protocol de Spalare si Dezinfectie a Mainilor
Aplicabilitate: toate persoanele (personal medical, vizitatori,studenti, voluntari etc.) in contact cu
pacientul.
a) Spalarea mainilor
- sapun lichid
-apa de retea
- prosop de unica utilizare, nesteril
TEHNICA
- se uda mainile abundent
- se sapunesc >15 secunde
- se clatesc
- se usuca
* in cazuri de urgenta este permisa utilizarea de antiseptice ca inlocuitor al spalatului dar nu ca rutina
** in unele situatii spalarea este completata de dezinfectia mainilor

b) Dezinfectia igienica a mainilor prin frecare

- produs dezinfectant recomandat pentru frecare (Desmanol, Sensiva, Desderman)


TEHNICA
- mainile trebuie sa fie curate si uscate (dupa spalarea mainilor)
- se frictioneaza mainile cu 3-5 ml din produsul dezinfectant: suprafata palmara, dorsala, intre degete,
varfurile degetelor, unghiile si articulatiile falangelor, pana la uscarea completa a mainilor
c) Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare
- sapun dezinfectant, lichid
- apa sterila
- perie de unghii, sterila
- prosop steril
TEHNICA
- se uda mainile si antebratele pana la cot, abundent
- se sapunesc mainile si antebratele timp de 2 minute
- se perie unghiile 1 minut
- se clatesc mainile si incheieturile 1 minut
- se sapunesc mainile si incheieturile 1 minut
- se clatesc mainile si antebratele
- se usuca
- durata maxima a procedurii este de 5 minute
d) Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin frecare
- sapun normal, lichid
- perie de unghii
- apa de retea
- prosop de unica utilizare
- produs dezinfectant recomandat pentru frecare (Desmanol, Desderman)
TEHNICA
- se spala mainile si antebratele pana la cot (spalare simpla)

-se perie unghiile 1 munut (30 sec./mana)


- se clatesc
- se usuca

I. Se freaca mainile, inclusiv coatele, cu produs dezinfectant, pana la uscare completa


II. Se freaca mainile si antebratele pana la cot, cu produs dezinfectant, pana la uscare completa (se repeta
manevra I).
2.2. Proceduri recomandate in functie de nivelul de risc
b) Adresabilitate: personal medical si nemedical (parinti, vizitatori) din sectiile OG, ATI.
Nivel de risc
Obiectiv:-Minim: Reducerea florei tranzitorii
-Proceduri: Spalarea mainilor
-Indicatii: - cand mainile sunt vizibil murdare
- dupa folosirea batistei, a toaletei
- la inceputul si la sfarsitul programului de lucru
- inainte si dupa scoaterea manusilor ( sterile sau nesterile)
- inainte si dupa contactul cu pacientii
- la trecerea mainii prin par
- inainte si dupa activitatile de curatenie
-Intermediar: Eliminarea florei tranzitorii
Proceduri: Dezinfectia igienica a mainilor prin frecare ( sau prin spalare)
Indicatii: - dupa contactul cu un pacient septi
- inainte de realizarea unei proceduri invazive
- dupa orice contact accidental cu sange sau alte lichide biologice
- dupa contactul cu un pacient infectat si/ sau mediul in care sta
- dupa toate manevrele potential contaminante
- inaintea realizarii unei punctii lombare, abdominale sau similare

- inaintea manipularii dispozitivelor intravasculare, tuburi de dren sau similare


- inainte si dupa ingrijirea plagilor, toaleta lehuzei
- dupa efectuarea toaletei pacientelor la internare
- dupa manipularea si transportul cadavrelor
`

Inalt: Eliminarea florei tranzitorii si reducerea florei rezidente


Proceduri: Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare ( sau prin frecare)
Indicatii: - inainte de toate interventiile chirurgicale, obstetricale

- inaintea tuturor manevrelor care necesita asepsie de tip chirurgical: montarea


cateterelor centrale, punctii, amniotice, rahidiene si alte situatii similare.
3. Preveirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala
3.1. Expunere profesionala
Definitie: Expunere cu risc de infectie HIV, VHB, VHC, care necesita profilaxie postexpunere
profesiionala (PPEP):
- accidentare trascutana (intepare, taiere)
- contactul mucoaselor sau a pielii care prezinta leziuni care afecteaza integritatea cu produse biologice cu
risc ( sange, secretii vaginale, lichid amniotic, pleural, peritoneal), precum si cu alte produse biologice ce
contin sange vizibil.
3.2. Atitudine
PERSOANA ACCIDENTATA:
a) va aplica imediat ingrijirea de urgenta in caz de:
- Expunere cutanata: se spala imediat locul cu apa si sapun si apoi se clateste; se utilizeaza un antiseptic,
timp de contact minim 5 minute
- Expunere percutana: se spala imediat cu apa si spun si apoi se clateste; se utilizeaza un antiseptic
- Expunerea mucoaselor: spalarea abudenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau apa, in cazul absentei
acestuia
b) in prima ora de la accident se prezinta la medicul sef de sectie sau la medicul sef de garda si raporteaza
accidentul
c) in termen de 24 de ore anunta CPCIN (asistenta de igiena anunta medicul responsabil CPCIN sau
directorul medical in lipsa acestuia)
d) anunta medicul de medicina muncii pentru luare in evidenta (MEDAPT-tel 0268311890)

MEDICUL SEF SECTIE/GARDA


a) inregistreaza accidentul in registrul de evidenta existent pe sectie
b) raporteaza accidentul responsabilului CPCIN in 24 de ore de la producerea accidentului sau
directorului medical in lipsa acestuia
c) asigura recoltarea esantioanelor de sange de la pacientul sursa (pentru Ac.anti HIV- test rapid + ELISA,
Ac.anti VHC, Ag. HBs) si de la personalul accidentat (pentru Ac. anti HIV-ELISA, Ag.HBs., Ac.anti
VHC,+/-Ac.anti HBs), respectand legislatia privind testarea voluntara cu consiliere
d) asigura transportul esantioanelor de sange la laboratorul unitatii sanitare:
- la laboratorul spitalului: test HIV rapid +ELISA pentru sursa, test HIV-ELISA accidentat
- laborator HIperdia: test HIV rapid pentru sursa daca nu este efectuat la laboratorul spitalului, Ag. HBs,
Ac. anti HCV sursa+accidentat,+/-Ac anti HBs accidentat.
e) se va lua legatura cu un medic specialis boli infectioase in urmatoarele situatii:
- Sursa HIV pozitiv cunoscuta
- Sursa HIV cu test rapid pozitiv
- Sursa cu status biologic necunoscut si cu risc epidemiologic crescut
- Sursa Ag. HBs pozitiv sau cu Ac.anti HCV pozitiv
f) daca pacientul sursa este HIV pozitiv, se va lua legatura cu esalonul medical care prescrie
chimioprofilaxia (medic infectionist - Spital boli infectioase) cat mai repede posibil de la producerea
accidentului (max. 3 ore), terapia ARV pentru initierea chimioprofilaxiei (COMBIVIR 2x1 tb/zi,
KALETRA 2x2 tb/zi) se afla in dulapul cu medicatie din camera de garda - sala de nasteri).
Chimioprofilaxia se va initia numai dupa consultarea medicului infectionist.
LABORATORUL SPITALULUI
a) efectueaza in toate cazurile testul rapid HIV (in termen de maxim 2 ore pentru pacientul sursa), cu
transmiterea rezultatului medicului caruia i s-a raportat evenimentul; daca acest lucru nu este posibil,
testul HIV rapid se va efectua la laboratorul Hiperdia.
b) primeste si trimite esantioanele de sange provenite de la pacientul sursa si pacientul accidentat catre
laboratorul DSP pentru efectuarea testului ELISA de identificare a Ac. anti HIV.
SPCIN
a) medicul infectionist/epidemiolog va evalua riscul de infectie cu HIV, VHB, VHC si va asigura
consilierea personalului expus si recoltarea esantioanelor de sange, cu respectarea legislatiei privind
testarea voluntara, in cazul in care acestea nu au fost efectuate de medicul sef sectie/garda.

b) cand este prezent riscul de infectie cu VHB, persoana accidentata este vaccinata antihepatita B.
c) cand este prezent riscul de infectie HIV si/sau VHC persoana accidentata este indrumata catre Spitalul
de boli infectioase
d) anunta medicul de medicina muncii despre seroconversia pentru HIV, VHB si/sau VHC ( cu
respectarea confidentialitatii)
e) completeaza si trimite lunar/semestrial la ASPJ fisele de supraveghere/fisele unitatii sanitare.
3.3. Metode de prevenire
a) Obiectele ascutite:
- reducrea la minim necesar a mane3vrelor parenterale;
- colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana si
marcate corespunzator pentru: pregatirea in vedierea utilizarii, distrugerii;
- evitarae recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate.
b) Lenjeria:
-manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential contaminate cat mai putin
posibil;
- purtarea echipamentului de protectie potrivit la sortare si colectare, in spatii special destinate;
- colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati corespunzator
- evitarea pastrarii indelungate, inainte de prelucrare
- curatenie si decontaminare
- folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange sau alte lichide biologice, tesuturi
-decontaminare initiala cu substante clorigene
- deinfectie cu solutii germicide
- folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii
c) Reziduuri infectate
- neutralizare prin ardere sau autoclavare
- colectare in recipiente impermeabile marcate pentru diferentiere prin culoare si etichetare
d) Igiena personala
- spalarea mainilor

- spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate sau
cu amateriale potential contaminate
- evitarea actiunilor cu risc de expunere: existenta unor leziuni cutanate, prezenta unui deficit imunitar,
graviditate.
e) Asistenta de urgenta:
- viata pacientului este pretioasa
- obligatorie aplicarea precautiunilor universale
- chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii principiilor precautiunilor
universale.
f) Serviciile de anatomie patologica:
- vor purta: masca, ochelari, ecran protector, manusi, halat, sorturi impermeabile, cizme, bonete
- dupa efectuarea necropsiilor se va aplica decontaminarea instrumentarului, a suprafetelor si a
mobilierului.
g) Laboratoarele clinice: - regulile generale trebuie completate cu:
-colectarea flacoanelor ce contin produse biologice in containere marcate;
- evitarea contaminarii peretilor exteriori ai flacoanelor colectoare
- utilizarea echipamentului adecvat
- manusi, masca, ochelari de protectie, ecran protector, halat, sort impermeabil, boneta
- spalarea riguroasa a mainilor
- curatenia, dezinfectia si sterilizarea corecta, standardizata
- colectarea si decontaminarea instrumentarului contaminat prin metode: fizice (ardere), chimice,
autoclavare
- la terminarea activitatii, echipamentul utilizat ramane in laborator pana la colectarea si indepartarea in
vederea prelucrarii.
b) Alte sectii (radiologie, farmacie) - evaluarea riscului se va face in functie de activitatile prestate de
personalul medico-sanitar (+/- contact cu sange si alte lichide biologice)
I - contact permanent, inevitabil, consistent
II - contact imprevizibil, inconstant
III - contact inexistent.

Pentru categoriile apartinand grupelor I si a II-a se vor aplica permanent precautiunile standard.
Pentru categoria a III-a sunt suficient precautiunile obisnuite.
PRECAUTIUNILE DE IZOLARE
GENERALITATI
I. POLITICA
Precautiunile de izolare vor fi instituite pentru pacientii cu infectii documentate sau suspectate de a fi
transmisibile sau in care sunt implicati patogeni importanti d.p.d.v. epidemiologic.
Precautiunile de izolare se vor adauga precautiunilor standard.
II. ADRESABILITATE
Toate personale (personal medical si auxiliar, apartinatori, studenti etc.), in contact cu pacientii la care se
aplica precautiunile de izolare.
III. PROCEDURA
1. Initierea procedurii de izolare
a) Decizia privind bolile care necesita izolare si categoria de izolare abordata se bazeaza pe recomandari
privind:
- sursa de infectie
- modul de transmitere
- susceptabilitatea gazdei
b) Categorii de izolare:
- aeriana
- picaturi
- contact
- varicela (aeriana+contact)
c) Medicul sau asistenta vor initia procedura de izolare
d) Cazurile izolate vor fi anuntate asistentei de igiena. Gruparea pacientilor ce necesita izolare se va face
dupa consult SPCIN.

2. Categorii de izolare/Precautiuni
a) Izolarea pentru transmiterea aeriana (picaturi<5um). Picaturile raman suspendate in aer o lunga
perioada de timp si strabat distante lungi
- salon separat - usa salonului va ramane inchisa
- masti
- dezinfectia igienica a mainilor - la intrarea si iesirea din salon
- transportul pacientului - atunci cand acesta este necsar, pacientul va purta masca
b) Izolarea pentru transmiterea prin picaturi (> 5um). Picaturile nu raman mult timp suspendate in aer
si traverseaza distante scurte (<1 m).
- salon separat
- masti
- dezinfectia igienica a mainilor - la intrarea si iesirea din salon
- transportul pacientului - atunci cand acesta este necesar, pacientul va purta masca
c) Izolarea pentru transmiterea prin contact
- salon - separat sau pacienti grupati
- manusi
- halat
- indepartarea manusilor si halatului la parasirea salonului
- dezinfectia igienica a mainilor - la intrarea si iesirea din salon
d) Precautiuni de izolare pentru varicela (transmitere prin contact+ aeriana)
- usa salonului va ramane inchisa
- numai persoanelor cu istoric de varicela sau celor vaccinate antivaricela li se va permite intrarea in salon
- manusile necesare la contactul direct cu pacientul
In caz de tuberculoza pulmonara si varicela nou-nascutul va fi izolat intr-un salon separat.
e) Apartinatorii

- vor urma toate instructiunile privind izolarea


- asistenta va instrui apartinatorii de necesitatea respectarii stricte a procedurilor de izolare si asupra
tehnicii de urmat: purtare de halat, manusi, masca- cand este necesar
f) Dezinfectie curenta si/sau terminala
RESPONSABILITATE
- medic curant
- asistent responsabil de salon
- Compartimentul de Preventie si Control al Infectiilor Nosocomiale (SPCIN).
Cale de transmitere:
*Scenarii ce necesita implementarea empirica a precautiunilor de izolare

Aeriana:- rash vezicular; - rash maculo-papular cu febra si coriza; - tuse, febra, infiltrat pulmonar
superior

Picaturi:- meningita; - rash petesial sau echimotic + febra; - tuse persistenta paroxistica

Contact
- diaree acuta posibil infectioasa la pacienti incontinenti sau cu pampers; - diaree
la adult cu istoric recent de antibiotice; - infectie respiratorie la nou-nascut; - istoric de infectie
sau colonizare cu germeni multirezistenti; - abces sau plaga care dreneaza si nu poate fi acoperita.

*Boli sau germeni suspectati sau cunoscuti

Aeriana:- Varicela; - Herpes zoster diseminat; - Rujeola; - TBC pulmonar

Picaturi:- Gripa; - Infectie meningococica; - Oreion; - Rubeola; - Streptococ grup A (faringite,


pneumonii, scarlatina); - Haemophilus influenza (pneumonii, epiglotite, meningite)

Contact
- Infectii cu stafilococ aureu (tegumente, plagi); - Abces neacoperit; - Celulite; Ulcer de decubit infectat; - Furunculoza; - Impetigo; - Infectie plaga, tes. subcutanat cu
strep.gr.A; - Enterocolita cu Clostridium difficile; - Germeni multirezistenti - colonizare sau
infectie; - Pediculoza; - Scabie; - Rotavirus; - Conjunctivita acuta virala; - HSV (nn., diseminat);
Rubeola congenitala; - Varicela; - Herpes zoster.