Tema: Statistica creditului

1. Creditul acceptiuni generale

2. Statistica cotei creditelor nefavorabile in sistemul bancar al Moldovei
3. Doar 60 % din cei care solicita imprumuturi bancare accepta ca datele sa ajunga
la Biroul de Credite
4. Cota creditelor nefavorabile in sistemul bancar al Moldovei
5.Statistica creditelor de nevoi personale
1. Creditul acceptiuni generale
Creditul reprezinta o valoare actuala care se transmite de la un creditor (investitor sau
imprumutator) unui debitor (imprumutat) care se angajeaza sa-l ramburseze, dupa un timp, in
conditiile specificate in contractul de credit, in cadrul caruia debitorul promite plata dobanzii
pentru a remunera pe debitor.
Desi relatiile de credit au existat si in economiile premonetare (schimburi de bunuri
actuale contra unor bunuri viitoare cu scopul de a sustine o afacere prezenta, de a asigura
consumul actual), in economia actuala creditul ia forma unei relatii banesti intre creditor si
debitor.
Creditul este un mijloc de corelare a posibilitatilor de finantare existente in societate cu
nevoile productiei si ale consumului. Aparitia relatiei dintre creditor si debitor este legata de
existenta concomitenta a unor agenti economici care dispun de resurse banesti temporar
disponibile si a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. Astfel, apare o piata a
creditului in cadrul careia se confrunta oferta si cererea de credit.
Esenta raportului de credit se dezvaluie prin prezentarea trasaturilor caracteristice:
Subiectele raportului de credit: creditorul si debitorul. Prezinta o mare diversitate
in ceea ce priveste apartenenta la structurile social ecnomice, motivele angajarii in raport de
credit si durata angajarii sale. O ierarhizare generala presupune urmatoarea structura:agentii
economici, populatia si statul.
Agentii economici. In calitate de creditori, manevreaza importante disponibilitati monetare,
din fluxul carora au loc considerabile degajari cu caracter temporar ce pot fi angrenate in
procesul de creditare. Pe de alta parte, prin repartizarea profitului, constituie fonduri si rezerve,
remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale.
Agentii economici au calitate de debitori prin creditele temporare pentru desfasurarea activitatiii
si pentru dezvoltare.
Populatia. Cresterea veniturilor populatiei prin angajarea masiva in procesele economice, prin
cresterea productivitatii muncii, prin capacitatea de prevedere si economisire, a facut din
populatie un factor major in desfasurarea raporturilor de credit. Populatia are calitate de creditor
atunci cand resursele disponibile sunt plasate la banci (bancile sunt imprumutate) sau cumpara
obligatiuni si titluri lansate de diferite entitati economice guvernamentale (ex. : bonuri de tezaur).
In calitate de debitor, populatia imprumuta resurse pentru anumite nevoi :investitii imobiliare,
bunuri de consum, bunuri de folosinta indelungata, pentru plata anumitor servicii (studii,
sanatate).
Statul. In calitate de debitor, alaturi de intreprinderi si populatie, se afirma
statul, prin contractarea creditului public2, pentru finantarea deficitelor bugetare. Calitatea
statului de creditor (pentru anumite actiuni, dezvoltari) este foarte putin prezenta.
Promisiunea de rambursare. Este un element esential al raportului de credit, presupune riscuri
si necesita angajarea unei garantii. Riscurile probabile ale raportului de credit sunt: riscul de
nerambursare si riscul de imobilizare.
Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata
datorata conjuncturii, dificultatilor sectoriale sau deficientelor imprumutatului. Pentru prevenirea

riscului trebuie sa se analizeze debitorul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub
urmatoarele aspecte: umane (moralitate, competenta), economice (cadrul economic national si
international), financiare (situatia financiara, gradul de indatorare,capacitatea de rambursare),
juridice (forma juridica, legaturile juridice cu alte firme).Prevenirea riscului este strict legata de
procedurile de garantare a imprumutului.
Riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinatorul de depozite, care nu este in masura
sa satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni precare a creditelor acordate.
Creditele care se acorda prin banci angajeaza fonduri care nu apartin bancii. Pentru o gestiune
optima a fondurilor proprii, banca trebuie sa isi intareasca pozitia sa de creditor prin garantii.
Insa, oricare ar fi garantiile oferite, acestea nu trebuie privite decat ca precautie suplimentara si
nu un suport al unui risc mai mult decat probabil. Transformarea garantiilor in bani presupune
pentru creditor eforturi si cheltuieli suplimentare si implica imobilizari indelungate a fondurilor.
indelungate a fondurilor.
Termenul de rambursare. Ca trasatura a raportului de credit, acesta poate varia de la termene
foarte scurte (24 de ore) pana la termene foarte lungi (50 de ani). Pentru creditele pe termen scurt
este caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe termen mediu si lung implica
rambursarea esalonata, fapt ce presupune ca la scadentele intermediare (lunare, trimestriale) o
data cu dobanda se ramburseaza si o parte din principalul3 creditului.
Dobanda. Reprezinta pretul creditului. Asimilate costului creditului sunt si comisioanele
aferente acestuia.Dobanda reprezinta pretul capitalului utilizat, sau chiria pe care o plateste
debitorul pentru dreptul care i se acorda, cel de a folosi capitalul imprumutat. In general, nivelul
dobanzii se coreleaza cu rata profitului obtinuta de intreprinzator. Cuantificarea dobanzii se
realizeaza prin utilizarea ratei dobanzii, care se constituie intr-un instrument de influentare a
cererii si ofertei de credite. Un nivel redus al ratei dobanzii antreneaza o cerere sporita de credite,
ceea ce determina efecte favorabile asupra productiei si economiei, dupa cum un cost ridicat al
creditelor, respectiv o rata a dobanzii ridicata, genereaza diminuarea cererii de credite. Luarea in
considerare a ratei inflatiei, comparativ cu rata dobanzii utilizata in contractul de credit, conduce
la constatarea faptului, ca in perioadele cu inflatie sporita,creditele constituie pentru debitori o
modalitate perfecta de finantare.
In functie de acelasi element, inflatia, se utilizeaza in raporturile de credit, doua tipuri
de dobanda :
Dobanda fixa acelasi nivel pe toata durata creditului
Dobanda variabila nivele diferite in functie de conditiile contractuale.
Dupa modul de achitare pentru subiect, dobanda poate fi :
Dobanda activa - platita de debitor
Dobanda pasiva - platita de creditor pentru resursele imprumutate.
Prin natura lui, creditul indeplineste o serie de functii socia-economice pozitive:
Creditul faciliteaza sporirea capitalului real, favorizand o mai buna utilizare a factorilor de
productie existenti. Prin intermediul creditului, resursele banetsi existente pot fi valorificate in
sensul sporirii productiei nationale, din pasive devin active.
Contribuie la concentrarea activitatilor economice in unitati mari. Faciliteaza distribuirea si
redistribuirea resurselor banesti intre diferite intreprinderi si ramuri economice, orientandu-le
spre unitatile mai bine situatie pe piata,sporindu-le forta concurentiala, profitul incasat si
patrimoniul de care dispun.
Accelereaza tranzactiile comerciale. Creditul usureaza desfacerea marfurilor pe scara mare.
Comerciantul detailist obtine marfuri pe credit in schimbul unui efect comercial pe care
comerciantul angrosist o poate sconta la o banca, daca nu poate astepta restituirea sumei de catre
debitorul sau.
Sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la dimensionarea ei. Banii de credit
contribuie si la sporirea cantitatii mijloacelor de plata in economia nationala, influentand si in
sensul modificarii structurii lor.

 Exercita o influenta benefica asupra consumului, prin posibilitatea cumpararii

pe credit si a platii in rate a unor bunuri de folosinta indelungata.
Daca banii au cunoscut un proces continuu de generalizare si universalizare, creditul, dimpotriva,
s-a concretizat si s-a diversificat din ce in ce mai mult.
Criteriile care determina delimitare principalelor tipuri de credit sunt :
Persoana creditorului
Modalitatea specifica de formare si utilizare a capitalurilor disponibile
Persoana debitorului
Dimensiunile si dinamica necesitatilor debitorului si modul de folosire a capitalurilor
imprumutate
Obiectul creditului si sfera de utilizare
Duratele de constituire a capitalului disponibil si de utilizare de catre imprumutati.
Pe baza acestor criterii, raporturile de credit se structureaza astfel :
Creditul comercial
Creditul obligatar
Creditul ipotecar
Creditul de consum
Creditul bancar.
2. Statistica cotei creditelor nefavorabile in sistemul bancar al Moldovei
Cota creditelor nefavorabile n sistemul bancar al Republicii Moldova continu s se
reduc. Potrivit datelor Bncii Naionale a Moldovei (BNM), la finele lunii septembrie 2013,
cota creditelor nefavorabile a constituit 8,13%, n scdere cu 5,2 puncte procentuale (p.p.)
comparativ cu nceputul anului curent i cu 7,54 p.p. fa de septembrie 2012.
Cota creditelor nefavorabile n capitalul normativ cumulativ s-a redus de la nceputul
anului 2013 cu 17,765 p.p., iar comparativ cu luna septembrie 2012 cu 22,68 p.p., constituind
la finele lunii septembrie a anului curent 31,93%. Cota activelor nefavorabile, la finele lui
septembrie curent, a constituit 6,11% din volumul total al activelor (-2,87 p.p. de la nceputul
anului 2013) i 40,03% din CNT (-18,55 p.p.). Cota creditelor expirate i a creditelor expirate n
stare de neacumulare a dobnzii la finele lunii septembrie 2013 a constituit 8,12%, micorndu-se
cu 3,11 p.p. fa de decembrie 2012 i cu 7,65 p.p. fa de septembrie 2012. Cota creditelor n
industrie i comer la sfritul lunii septembrie 2013 a constituit 54,91%, majorndu-se cu 3,35
p.p. de la nceputul anului curent. Totodat, cota creditelor n agricultur i industria alimentar a
constituit 13,83% (-1,03 p.p. fa de nceputul anului 2013), cota creditelor pentru imobil,
construcie i dezvoltare 11,91% (-0,42 p.p.), cota creditelor de consum 6,75% (-1,65 p.p.),
cota creditelor n industria energetic i a combustibilului 4,11% (+0,49 p.p.).
3.Doar 60% din cei care solicit mprumuturi bancare accept ca datele s ajung la Biroul
de Credite
Doar 60 la sut dintre cei care solicit mprumuturi accept ca informaiile s ajung la
biroul creditelor. Ceilali contractori refuz. n acelai timp, bncile spun c sunt mai reticente n
acordarea
creditelor
celor,care
nu
vor
ca
datele
s
fie
stocate.
Biroul istoriilor de credit i-a nceput activitatea la mijlocul lunii aprilie, iar baza de date
a crescut de la 50 la aproape 90 de mii de persoane, care au obinut mprumuturi de la banc.
Dou
la
sut
dintre
acestea
au
deja
o
istorie
"negativ".
"Este vorba despre circa dou mii de debitori n baza de date pentru care au fost
nregistrate restane. O mie de debitori persoane fizice. n jur de 700 de debitori persoane
juridice.n rest rmne pentru antreprenori individuali", a declarat Silviu Foca, directorul
Biroului
Istoriilor
de
Credit.
Bncile spun c sunt mai atente atunci cnd examineaz dosarul unei persoane, care nu-i

acordul

pentru

ca

datele

fie

stocate.

"Banca nu-i refuz pentru acordare, dar singur clientul i creeaz. Dosarul de credite nu se
analizeaz att de repede, ca i n cazul unui dosar acceptat de Biroul de credite, fiindc avem
nevoie de mai mult timp pentru a analiza clientul n cauz", a explicat Octavian Manole.
Datele Bncii Naionale arat c n perioada ianuarie-iule creditele oferite de bnci au depit
valoarea de 15 miliarde de lei.
4. Cota creditelor nefavorabile in sistemul bancar al Moldovei
Cota creditelor nefavorabile n sistemul bancar al Republicii Moldova continu s se
reduc, constituind la sfritul lunii mai curent 10,19%, n scdere cu 7,15 puncte procentuale
(p.p.)
comparativ
cu
perioada
similar
a
anului
trecut.
Potrivit datelor Bncii Naionale a Moldovei (BNM), de la nceputul anului 2011 acest
indice s-a micorat cu 3,13 p.p. Cota creditelor nefavorabile n capitalul normativ cumulativ s-a
redus de la nceputul anului 2013 cu 10,38 p.p., iar comparativ cu luna mai 2012 cu 19,87 p.p.,
constituind la finele lunii mai a anului curent 39,3%. Cota creditelor expirate i a creditelor
expirate n stare de neacumulare a dobnzii la sfritul lunii mai 2013 a constituit 13,15%,
majorndu-se de la nceputul anului curent cu 1,92 p.p., ns micorndu-se cu 6,41 p.p.,
comparativ
cu
aceeai
perioad
a
anului
trecut.
Potrivit datelor BNM, cota creditelor expirate i a creditelor expirate n stare de
neacumulare a dobnzii n CNT la finele lunii mai 2013 a constituit 50,69%, majorndu-se de la
nceputul anului cu 8,81 p.p., dar micorndu-se cu 16,06 p.p. fa de perioada similar a anului
trecut. Cota creditelor n industrie i comer la sfritul lunii mai 2013 a constituit 52,71%,
majorndu-se cu 1,14 p.p. de la nceputul anului curent, dar reducndu-se cu 0,88 p.p.,
comparativ cu luna mai 2013. Totodat, cota creditelor n agricultur i industria alimentar s-a
majorat de la nceputul anului 2013 cu 0,41 p.p. pn la 15,27%, ns comparativ cu perioada
similar a anului trecut aceasta s-a micorat cu 0,73 p.p. Cota creditelor pentru imobil,
construcie i dezvoltare la finele lunii mai 2013 a constituit 11,86%, n scdere cu 0,48 p.p. de la
nceputul anului curent i cu 0,28 p.p. fa de mai 2012. Cota creditelor de consum de la
nceputul anului 2013 s-a redus cu 0,22 p.p. pn la 8,18%, iar comparativ cu mai 2012 s-a
micorat cu 0,11 p.p. Cota creditelor n industria energetic i a combustibilului la finele lunii
mai 2011 a constituit 3,68%, n cretere cu 0,06 p.p. fa de decembrie 2010 i cu 0,68 p.p.
comparativ cu mai 2012.
5. Statistica creditelor de nevoi personale
Moldovenii apeleaz tot mai des la mprumuturi de nevoi personale, chiar dac dobnda
pentru
ele
este
exagerat.
n primele dou luni ale acestui an, volumul creditelor de consum a crescut cu peste 12 la
sut, comparativ cu aceeai perioad a anului trecut. Cele mai solicitate mprumuturi sunt cele de
nevoi personale, pentru care nu trebuie gaj sau s specificm motivul solicitrii mprumutului.
Rata dobnzii la creditele de nevoi personale este de aproximativ 20 la sut, iar mprumutul se
ofer pe un termen de cel mult un an. Astfel, pentru un credit de 30 de mii de lei, salariul lunar al
solicitantului trebuie s depeasc 5000 de lei. Oamenii spun c apeleaz la aceste mprumuturi
doar
atunci
cnd
nu
mai
au
alt
soluie.
Rata dobnzii la creditele de nevoi personale este de aproximativ 20 la sut, iar aceste
mprumuturi se ofer pe un termen de pn la un an. Oamenii spun c apeleaz la astfel de
credite
doar
n
cazuri
speciale.

Bncile explic ratele mari ale dobnzilor la astfel de credite cu riscul mare de a nu le
putea recupera. "Sunt cele mai riscante credite pentru sectorul bancar, deoarece se elibereaz fr
gajul respectiv. Prima condiie este c ceteanul trebuie s aib un loc de munc, o adeverin c
lucreaz nu mai puin de 6 luni la un loc stabil", a precizat preedintele Asociaiei Bncilor,
Dumitru
Ursu.
n Romnia, bncile acord credite de nevoi personale de pn la 10 mii de lei, pe o durat
de pn la cinci ani. Rata dobnzii variaz ntre 12,5% i 13,5%. n cazul dobnzii anuale
efective, practic, costul total al creditului, dobnzile variaz ntre 13,2% i pot ajunge pn la
19,7%.
n primele dou luni ale acestui an, valoarea total a creditelor de consum acordate de
ctre bncile din Moldova populaiei a depit 200 de milioane de lei sau cu peste 20 de milioane
de lei mai mult fa de aceeai perioad a anului trecut.
Bibliografie : http://totul.md/ro/finances/articlesitem/171.html
http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Creditare_bancara_1.pdf