Sunteți pe pagina 1din 47

CURS GENETICA UMANA

SINTEZA SI REGLAREA SINTEZEI


DE PROTEINE

The central dogma of


molecular biology
Describes the two-

step process,
transcription and
translation, by
which the information
in genes flows into
proteins: DNA RNA
protein.

CARACTERISTICILE CODULUI GENETIC

Unitatea de functie a codului genetic este

codonul. El este format din secventa liniara a trei


nucleotide;

Codul genetic este degenerat. Numarul combinatiilor

posibile este 4 = 64 codoni. Fata de numarul


aminoacizilor avem un surplus de 44 de codoni. Dintre
aceste triplete, multe participa la codificarea aceluiasi
aminoacid. De exemplu, leucina este codificata de 6
codoni diferiti: UUA, UUG, CUU, CUC, CUA si CUG, iar
arginina de 6 codoni: CGU, CGC, CGA, CGG, AGA si AGG.
Exista codoni sinonimi iar codul genetic este
degenerat, adica un aminoacid este specificat de mai
multi codoni. Acest aspect se numeste redundanta
informationala;

CARACTERISTICILE CODULUI GENETIC

Codul genetic inscris in molecula ADN-ului este

recunoscut in structura ARN-ului mesager prin


complementaritatea bazelor: C G, G C, T A,
A U.
Codul genetic nu este ambiguu. Un codon dat
recunoaste un singur tip de aminoacid.
Codificarea este inepuizabila. De exemplu, secventa
de 10 dezoxiribonucleotide realizeaza 1 milion de
combinatii sau fraze diferite, iar dintr-o secventa de 15
dezoxiribonucleotide pot rezulta cateva sute de milioane
de combinatii diferite.
Mesajele au punctuatie. Semnele de punctuatie sunt
reprezentate de un codon start sau initiator AUG, care
specifica metionina si 3 codoni denumiti non-sens(UAA,
UAG, UGA) care semnifica oprirea sintezei proteice.

CARACTERISTICILE CODULUI GENETIC

Intre codoni nu exista semne de separare sau


virgule. Citirea mesajului se face in flux continuu

pana la codonul terminator. Intre codoni nu raman


dezoxi-ribonucleotide izolate, neintegrate in componenta
unui triplet functional.
Codul genetic nu accepta suprapunere. Fiecare
codon poseda bazele proprii, care nu participa in acelasi
timp la structurarea altui codon.
Codul genetic este universal. El este acelasi pentru
toate speciile cunoscute din regnul vegetal si animal.
Datorita universalitatii codului genetic s-a reusit
biosinteza hemoglobinei folosindu-se ribozomi si ARN-m
din reticulocite de iepure, in prezenta ARN-t provenit de
la E.colli. Ceea ce difera este succesiunea si frecventa
distributiei codonilor la fiecare specie.

CARACTERISTICILE CODULUI GENETIC

Codul genetic se modifica prin mutatie. Principalele


tipuri de mutatii, limitate la un singur cistron constau
din: substitutia, insertia sau eliminarea unei baze
din structura ADN-ului. Modificand secventa
nucleotidelor se amplifica informatia genetica.
Wright(1966): daca gena are 1000 nucleotide,
posibilitatile de modificare sunt de 4 nucleotide.

CODUL GENETIC
Structura codului genetic

Initiation

Initiation

RNA polymerase from E.coli is composed of 6 polypeptide subunits:


two alpha subunits;
one beta;
one beta prime;
one omega;
sigma subunit.
Five of these subunits(alpha 2, beta, beta prime, omega) are tightly
bound together and constitute core enzyme.

RNA polymerase holoenzyme(sigma subunit plus core enzyme),


recognize the beginning of a gene, the starting region that is called the
promoter;
The information coded in the DNA promoter enables the enzyme to
recognize the exact point where transcription begin;

THE PROMOTER
A characteristic region of the

promoter that occur at


approximately position -35 is
the recognition region to
which the polymerase first
binds(TTGACA). This sequence
refer to the top strand that does
not undergo transcription. The
polymerase leaves the -35
sequence and then proceeds to
move downstream to another
region conserved. This is the
second consensus
sequence(TATAAT) and is
found at position -10. It is
known as PRIBNOW
BOX(PB).

TRANSCRIPTIA INFORMATIEI GENETICE


FAZA DE INITIERE

Despiralizarea helixului de ADN de catre ARN-polimeraza

TERMINATOR SEQUENCE

TRANSCRIPTIA INFORMATIEI GENETICE


ELONGATIA SI TERMINAREA

Elongatia ARNm complementar genei

TRANSCRIPTION IN EUKARYOTES
Different features from prokaryotes:
Eukaryotes have three different RNA
polymerases, whereas prokaryotes have
only one RNA polymerase;
mRNA from eukaryotes undergoes
chemical modification before it is used to
make proteins.

TRANSCRIPTION IN EUKARYOTES
In eukaryotic cells are found three different RNA

polymerases and each is responsible for the


synthesis of a different class of RNA molecules.
RNA polymerase I is confined to the nucleolus
- synthesis of small and large subunit ribosomal
RNA(rRNA);
RNA polymerase II synthesizes mRNA from
all the various kinds of structural genes coded
for polypeptides and for some of snRNAs.
RNA polymerase III synthesizes tRNA, other
small nuclear RNA and 5s ribosomal RNA.

TRANSCRIPTION IN EUKARYOTES

TRANSCRIPTIA INFORMATIEI GENETICE


PROCESAREA/MATURATIA ARN MESAGER
Precoce in transcriptie este
adaugat un nucleotid
neobisnuit 7-metilguanilat la
capatul 5 al ARN-pm, numit
cap;
Acesta are rolul de atasare a
ribozomilor pentru
translatie;
In momentul in care
transcriptia este aproape
completa, la capatul 3 este
atasata o serie de 100-250
nucleotide cu adenina,
numita coada poli-A;

TRANSCRIPTIA INFORMATIEI GENETICE


PROCESAREA/MATURATIA ARN MESAGER
Rolul sau este de a transporta

ARN-m in afara nucleului si de


a-l stabiliza impotriva
degradarii in citoplasma;
Dupa transcriptia ARN-pm,
regiunile non-codante sunt
excizate iar regiunile codante
sunt unite prin complexe de
ribonucleoproteine numite
spliceozomi pentru a forma
ARN-m matur, care trece
apoi in citoplasma pentru a fi
translat in proteine.

TRANSLATIA/TRADUCTIA INFORMATIEI GENETICE

Elementele implicate in realizarea


translatiei sunt:
ARN-r
ARN-t
Aminoacizi
Enzime
Donatorii de energie

Elementele implicate in realizarea translatiei:


Etapele activarii aminoacidului
- prima etapa corespunde activarii aminoacidului:
R-CH-COOH + Enzima + ATP = R-CH-CO-O-AMP-E
+ PP
NH2
NH2
aminoacid
aminoacid
activat
- in etapa a doua are loc cuplarea aminoacidului
activat cu ARN-t:
R-CH-CO-O-AMP-E + ARN-t = R-CH-CO-O-ARN-t +
AMP + E
NH2
aminoacil-ARN-t

Elementele implicate in realizarea translatiei:


ARN-t

Acest proces este efectuat

de catre portiunea
anticodon a moleculelor de
ARN-t complementare cu
secventa de codoni de pe
ARN-m;
ARN-t este o molecula
tridimensionala cu forma de
frunza de trifoi inversata,
cu lungime de aprox. 70
nucleotide;

Elementele implicate in realizarea translatiei:


ARN-t
La capatul 3 se poate

atasa un aminoacid
specific;
La capatul opus se
gaseste bucla
anticodon, care contine
o serie de trei baze
complementare cu
codonul de pe ARN-m,
numit capatul de citire;
Una dintre buclele
laterale fixeaza enzima de
activare, iar cealalta se
ataseaza la subunitatea
ribozomala de 50S.

TRANSLATIA/TRADUCTIA INFORMATIEI GENETICE


FAZA DE INITIERE
Pentru a initia translatia o

unitate ribozomala de 30 S se
leaga la o secventa scurta de
ARNm numita situsul de
legatura ribozomal;

Secventa incepe intotdeauna cu


semnalul AUG, denumit codon
initiator;

Anticodonul complementar de pe
ARN-t va fi UAC si transporta
specific numai metionina;

Aceasta cuplare se realizeaza in

prezenta a doi factori de


initiere de natura proteica(Fc si
Fb);

TRANSLATIA/TRADUCTIA INFORMATIEI GENETICE


FAZA DE INITIERE
Subunitatea ribozomala de 50S se

ataseaza apoi la complexul de


initiere, iar factorii de initiere se
desprind si se formeaza ribozomul
de 70S;

Se formeaza astfel capul de citire,

favorizat de un alt factor de initiere


Fa, in prezenta unei molecule de
GTP;

Subunitatea mare are doua situsuri


alaturate: situsul aminoacil-A si
situsul peptidil-P;

Situsul P este primul ocupat de


ARN-t adaptor.

TRANSLATIA/TRADUCTIA INFORMATIEI GENETICE


FAZA DE ELONGATIE
Soseste al doilea ARN-t

adaptor, care transporta un


aminoacid care care se fixeaza
de ribozom in situsul A;

In prezenta peptidil-

transferazei din ribozom se


stabileste o legatura peptidica
intre cei doi aminoacizi;

Dupa legarea aminoacizilor,

ARN-t initiator paraseste


situsul P ribozomal prin situsul
de iesire E;

Ribozomul avanseaza trei baze


pe secventa ARN-m;

TRANSLATIA/TRADUCTIA INFORMATIEI GENETICE


FAZA DE ELONGATIE
Prin avansare , al doilea ARN-t
trece pe situsul P;

Situsul A este eliberat prin

avansare, cuprinzand codonul


urmator din secventa ARN-m;

Soseste al treilea ARN-t

adaptor, care ocupa situsul A;

Se formeaza o noua legatura

peptidica intre aminoacizii 2 si


3, dupa care ARN-t paraseste
ribozomul;

Lantul polipeptidic in crestere


strabate un tunel in interiorul
subunitatii 50S;

TRANSLATIA/TRADUCTIA INFORMATIEI GENETICE


FAZA DE TERMINARE
Acest proces continua de

nenumarate ori in directia 3-5


pana cand ribozomul atinge un
codon stop(UAA, UAG, UGA);

Factorii eliberatori elibereaza

lantul polipeptidic de pe ARN-t,


iar cele doua subunitati
ribozomale vor fi reciclate;

In timpul fazei de elongatie

proteina ia o forma functionala


tridimensionala;

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE


A). CONTROL GENETIC

Controlul genetic al sintezei enzimatice se refera

la controlul transcriptiei ARN-m necesar pentru


sinteza unei enzime;
Acest control se realizeaza prin intermediul proteinelor
reglatoare care se pot atasa la ADN si pot bloca sau
amplifica functia ARN-polimerazei;
Proteinele reglatoare pot functiona ca:
-Represori(control genetic negativ)
- Corepresori(operonul trp);
- Inductori(operonul lac);
-Activatori(control genetic pozitiv).

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN


COREPRESOR

Corepresor - modifica forma proteinei


represor astfel incat ea sa se poata cupla
cu operatorul si sa blocheze transcriptia

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN COREPRESOR


Operonul represibil in absenta corepresorului
(operon Trp)

Pasul 1: Gena reglatoare


codifica o proteina
represoare inactiva;

Pasul 2: Proteina represor


inactivata nu se poate
lega de regiunea operator
a operonului;

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN COREPRESOR


Un operon represibil in absenta corepresorului
(operon Trp)
Pasul 3: deoarece proteina

represor inactiva nu este


capabila sa se ataseze de
regiunea operator, ARN
polimeraza (enzima responsabila
pentru transcrierea genei) este
capabila acum sa se lege de
regiunea promotor a operonului;

Pasul 4: ARN polimeraza este

capabila acum sa transcrie cele 5


gene ce codifica enzima in
ARNm;

Pasul 5: prin transcrierea acestor

gene sunt sintetizate cele 5


enzime necesare bacteriei pentru
sinteza aminoacidului triptofan.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN COREPRESOR


Un operon represibil in prezenta unui
corepresor(operon Trp)
Pasul 1: Gena reglatoare codifica
o proteina represor inactiva;

Pasul 2: Daca corepresorul

triptofan este prezent, el se leaga


de proteina represor inactiva;

Pasul 3: Legarea corepresorului


produce activarea proteinei
represor inactive;

Pasul 4: Proteina represor

activata se leaga apoi la regiunea


operator a operonului;

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN COREPRESOR


Un operon represibil in prezenta unui corepresor
(operonul Trp)
Pasul 5: Odata cu legarea proteinei
represor active la regiunea
operatoare, ARN polimeraza
(enzima responsabila pentru
transcrierea genelor) nu mai este
capabila sa se lege la regiunea
promotoare a operonului;

Pasul 6: Daca ARN polimeraza nu

se mai leaga la regiunea


promotoare, cele 5 gene
enzimatice nu vor mai fi transcrise
in ARNm;

Pasul 7: In lipsa transcriptiei celor


5 gene, cele 5 enzime necesare
pentru ca bacteria sa sintetizeze
aminoacidul triptofan nu mai sunt
sintetizate.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN


INDUCTOR

Inductor- altereaza forma proteinei


reglatoare, blocheza cuplarea cu
operatorul si permite transcriptia

The lactose (lac) operon

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN INDUCTOR


Un operon inductibil in absenta inductorului
(operonul lactoza)

Pasul 1: Gena reglatoare


codifica o proteina
represor activa;

Pasul 2: Proteina represor


se leaga apoi la regiunea
operator a operonului;

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN INDUCTOR


Un operon inductibil in absenta inductorului
(operonul Lac)
Pasul 3: ARN polimeraza nu se

poate lega de regiunea promotor a


operonului cind proteina represor
activa este legata de regiunea
operator;

Pasul 4: Daca ARN polimeraza nu


se leaga la regiunea promotor
genele celor 3 enzime (Z, Y si A)
nu sunt transcrise in ARNm;

Pasul 5: In lipsa transcriptiei celor

3 gene enzimatice, cele 3 enzime


necesare pentru utilizarea lactozei
de catre bacterie nu sunt
sintetizate.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN INDUCTOR


Un operon inductibil in prezenta inductorului
(operonul Lac)

Pasul 1: Gena reglatoare codifica o


proteina represor activa;

Pasul 2: Lactoza, molecula

inductoare se leaga de proteina


represor activa;

Pasul 3: Legarea inductorului

inactiveaza proteina represor;

Pasul 4: Proteina represor inactiva


nu se mai poate lega la regiunea
operatoare a operonului;

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN INDUCTOR


Un operon inductibil in prezenta
inductorului(operonul Lac)
Pasul 5: Deoarece proteina

represor inactiva nu este capabila


sa se lege la regiunea operatoare,
ARN polimeraza va fi din nou
capabila sa se lege la regiunea
promotor a operonului;

Pasul 6: ARN polimeraza este

acum capabila sa transcrie cele 3


gene enzimatice (Z, Y si A) in
ARNm;

Pasul 7: Odata cu transcrierea

acestor gene sunt sintetizate cele 3


enzime necesare bacteriei pentru a
utiliza lactoza.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE


CONTROL GENETIC POZITIV
O proteina activatoare in absenta inductorului

Gena reglatoare produce o


proteina activatoare inactiva;

Proteina activatoare nu se
poate lega de situsul de
legare activator;

ARN polimeraza nu se poate


lega la promotor;

Gena X nu se transcrie iar


enzima nu se sintetizeaza.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE


O proteina activatoare in prezenta inductorului
pasul 1

Gena reglatoare produce o


proteina activatoare inactiva;

Inductorul se leaga la activator;

Legarea inductorului produce


modificarea formei activatorului;

Activatorul se poate lega la


situsul activator de reglare.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE

O proteina activatoare in prezenta inductorului


pas 2

Legarea activatorului
evidentiaza situsul de legare al
ARN polimerazei la promotor;

ARN polimeraza se leaga la


promotor si este capabila sa
transcrie gena X in ARN-m;

Sinteza enzimei.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE


B). CONTROLUL ACTIVITATII ENZIMATICE
(Inhibitie prin feed-back)

Inhibitie non-competitiva;
Inhibitie competitiva.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE

Inhibitia noncompetitiva prin enzime allosterice

Produsul final (inhibitor) al

caii metabolice se combina


cu situsul allosteric al
enzimei, aceasta altereaza
situsul activ al enzimei
astfel incit ea nu se mai
poate lega la substratul
initial al caii;

Aceasta blocheaza sinteza


produsului final.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE

Inhibitia competitiva a activitatii enzimatice

Produsul final (inhibitor)

al caii metabolice se
leaga la situsul activ al
primei enzime a caii;

Ca rezultat enzima nu se
mai poate lega la
substratul initiator al caii
metabolice.