Sunteți pe pagina 1din 3

Cum influeneaz migraia asupra

dezvoltrii comunitilor din


Republica Moldova

Migraia este una din cele mai stringente probleme cu care se confrunt Republica Moldova.
Potrivit datelor Bncii Mondiale, din ara noastr sunt plecai la munc peste hotare circa 700
de mii de ceteni, ceea ce constituie aproape jumtate din populaia apt de munc. n
acelai timp, sociologii consider c numrul real al migranilor moldoveni este de circa un
milion. Dintre acetia, aproximativ un sfert au decis s nu mai revin acas, transmite
UNIMEDIA.
Datele unui studiu realizat de Asociaia Obteasc Hilfswerk Austria International, n
parteneriat cu Centru de Investigaii Sociologice i Studii de Marketing CBS-AXA arat c
fenomenul migraiei are att efecte pozitive, ct i negative asupra viei socio-economice din
ar.

Printre avantajele migraiei, sunt n primul rnd remitenele, care contribuie la creterea nivelului de
trai al familiilor migranilor. Totodat participanii la sondaj au menionat c fenomenul duce la
creterea capacitii familiilor de a le oferi copiilor studii superioare, precum i la dezvoltarea
infrastructurii localitii.

La ntrebarea Care, dup prerea dvs, sunt trei cele mai mari dezavantaje ale migraiei?,
participanii la sondaj au menionat: destrmarea familiilor, exodul creierilor, dar i faptul c tinerii din
Moldova devin dependeni de banii trimii acas de prinii aflai la munc peste hotare.

Alte efecte negative ale migraiei menionate de respondeni sunt inflaia de pe urma remitenelor,
terenurile arabile nengrijite, btrni rmai fr ajutorul copiilor, precum i scderea natalitii.
Remitenele trimise de peste hotare sunt utilizate n mare parte n scopuri de consum curent,
investiii n imobil, studii, sntate, achitarea datoriilor. Investiiile n producere, donaiile sau
finanarea anumitor proiecte comunitare rmn a fi nensemnate.

n realizarea proiectelor comunitare se implic toi locuitorii n egal msur susin o treime dintre
respondeni, pe lng acetia observm totui c mai mult se implic familiile care nu au migrani
(20%), fa de familiile care au migrani (12,6%).
Astfel, sociologii consider c migraia are mai mult un efect pozitiv asupra gospodriilor, dect
asupra comunitii n ansamblu. Pe parcursul ultimilor cinci ani situaia n localitile rurale a rmas
la fel, sau aproape nimic nu s-a schimbat. Cu toate acestea mai mult de jumtate dintre respondeni
sunt de prere c dac nimeni nu ar fi plecat din ar, situaia n comunitile din Moldova s-ar fi
nrutit. Doar 10% dintre participanii la sondaj susin c situaia ar fi fost mai bun.

Sondajul a fost realizat n perioada octombrie-noiembrie 2011, pe un eantion de 1107 persoane.


Din numrul total al celor chestionai, 417 au declarat c au cel puin un membru al familiei plecat
peste hotare.

S-ar putea să vă placă și