Sunteți pe pagina 1din 8

Sistemul constituional al Republicii Polone.

Polonia este un stat cu o lunga traditie in domeniul actelor normative cu


valoare fundamentala, prima constitutie a acesteia datand din anul 1791 si
instituind numeroase masuri moderne, precum cea a egalitatii in fata legii dintre
burghezi sinobili si a situarii taranilor sub protectia conducerii, astfel reducand
abuzurile de putere specifice acelei perioade. Impartirea teritoriului sau de la
sfarsitul secolului XVIII intre statele vecine a afectat doar in parte continuitatea
traditiei constitutionale in arealul polonez. Astfel, insecolul XIX au existat
constitutiile Ducatului Varsoviei (1806), Regatului Poloniei si a orasului liber
Cracovia (ambele 1815). A doua republica poloneza (care a functionat in perioada
interbelica) a cunoscut, larandul sau, trei constitutii, adoptate in 1919, 1921,
respectiv 1935. Manifestul Comitetului Polonez de Eliberare Nationala a abrogat
constitutia din 1935, sub temeiul ca aceasta ar fi fost in neconcordanta cu dreptul si
fascista si, in acest mod, a fost introdusa Constitutia Republicii Populare Polonia in
anul 1952, constitutiece nu se identifica cu vointa poporului, ci cu cea a partidului
comunist conducator. Ulterior abolirii regimului comunist, au fost adoptate intai
Mica Constititie din 1992, iar apoi constitutia actuala, care dateaza din 1997.
Dup ani de munc cu privire la proiectul de lege, la 02 aprilie 1997,
Adunarea Naional a adoptat o nou constituie.Constituia Republicii Polonia a
intrat n vigoare la 17 octombrie 1997. Documentul a stabilit un sistem parlamentar
n raionalizate. Rolul i poziia Sejm i Senat sunt determinate, fr a utiliza
conceptul de parlament. Modelul de separare a celor trei puteri din textul adoptat n
1997 a stabilit un echilibru ntre puterea legislativ i executiv. Ambele camere
ale parlamentului sunt organisme autonome i independente n raport cu cellalt,
cu aptitudini care sunt proprii lor.
Constituia a meninut principiul legislativ bicameral. Seimul i Senatul
lucreaz mpreun ca o Adunri Naionale. Noua Constituie a atribuit Sejm o
gam larg de abiliti. Pentru contra, Senatul avea puteri limitate.
Conform Constituiei Republicii Poloneze din anul 1997, Polonia este
o republic parlamentar bazat pe principiul separrii puterilor n stat.
Politica polonez se desfoar n conteztul unei republicii democretice, n
care prim-ministrul este liderul guvernului, iar eful statului este preedeintele.
Constitutia din 1997
Adoptare

Constititia actuala a Poloniei a fost adoptata pe 2.04.1997 de AdunareaConstituanta


Nationala si aprobata prin referendum pe 25.05.1997, intrand in vigoareodata cu 17.10.1997.
Aceasta a inlocuit constitutia temporara din 1992, adoptatapentru a elimina efectele regimului
comunist in statul polonez.
Preambul
In primul rand, in preambulul constitutiei este identificata puterea constituanta,aceasta se
identificandu-se cu poporul polonez. Este remarcabil cum legiuitorul agasit de cuviinta
sa mentioneze ca membrii ei au in comun aceleasi valori fundamentale, insistand in mod expres
ca repsectarea respectivelor valori nu inseamna neaparat un crez comun, dupa cum se vede in
urmatoarele randuri:
Noi, Natiunea Poloneza toti cetatenii Republicii, atat cei care cred in
Dumnezeu ca sursa a adevarului, justitiei, binelui si frumusetii, cat si cei care nu
impartasesc aceasta credinta dar respecta aceste valori ca provenind din alte
surse.
Pe langa componenta axiologica, identitatii puterii constituante i se adauga si
o viziune istorica, constand in respectarea valorilor primei si celei de-a doua
republici, precum si o denegare de actele impotriva umanitatii, dar si a suveranitatii
statului din timpul celui de-al doilea razboi mondial si a regimului comunist (Noi
[...], cu constiinta experientelor amare a timpurilor cand libertatile si drepturile
fundamentale ale omului au fost violate in acest stat). Experienta istorica
constituie, astfel, o premisa a prevederilor actualei constitutii.
Principiile aplicate sunt urmatoarele: respectarea demnitatii persoanei (considerate
inerenta) si libertatii acesteia, cu obligatia solidaritatii cu ceilalti membri ai
societatii.
De asemenea, scopul final al constitutiei este mentionat si el, anume crearea unui
stat de drept, bazat pe respectul pentru libertate si justitie, cooperarea dintre
puterile publice, dialogul social si, astfel, pe cresterea puterii cetateilor si
comunitatilor lor.
Structura
Constitutia poloneza are 243 de articole, organizate in treisprezece capitole.
Acestea si principalele lor prevederi sunt:
1. Republica art.1-28
Polonia este organizata ca republica, fiind un stat unitar, suveran si
independent
2. Libertatile, drepturile si obligatiile cetatenilor si persoanelor- art.2986
Demnitatea personala este inviolabila

Toate persoanele sunt egale in fata legii


Oricine se afla sub autoritatea statului polonez se bucura de drepturile
si libertatile prevazute de Constitutie
Proprietatea poate fi confiscata doar in cazuri specificate de lege,
printr-o hotarare judecatoreasca
3. Izvoarele dreptului art.87-94
Acestea sunt: constitutia, statutele, tratatele internationale ratificate si
regulatiile
4. Sejm-ul si Senatul art. 95-125
Sejm-ul (compus din 460 deputati) si Senatul (100 de senatori)
constituie puterea legislativa in stat
Cele doua sunt alese odata la 4 ani, prin vot popular
5. Presedintele- art.126-145
ales pe un mandat de 5 ani, prin vot popular
6. Administrarea Consiliului de Ministri si autoritatilor statale
art.127-162
7. Conducerea locala- art.163-172
Republica Poloniei este organizata in comune(gnima)
8. Tribunale si alte instante de judecata- art.173-201
Puterea judecatoreasca este independenta de celelalte puteri statale
9. Organe de control statal art.202-215
Camera Suprema de Control e principalul organ de audit statal si
subordonata Seijm-ului
Comisarul pentru Drepturi Cetatenesti apara drepturile si libertatile
fundamentale ale cetatenilor
Consiliul National pentru Radio si Televiziune apara libertatea de
exprimare
10.Finantele publice art.216-227
11.Introducerea de masuri extraordinare- art.228-234
Masurile extraordinare sunt introduse in cazul in care prevederile
constitutionale se dovedesc inadecvate unei situatii (ex.cataclism)
12.Revizuirea constitutiei art.235
Cererile de revizuire a constitutiei pot fi introduse de o cincime a
numarului de senatori sau de deputati sau de presedintele republicii
13.Dispozitii finale si de tranzitie-art.236-243
Se abroga in mod expres constitutia provizorie din 1992

Puterea legislativ
Parlamentul, puterea legislativ, este mprit n dou camere Seim (camera
inferioar) cu 460 de membri, i Senatul (camera superioar) cu 100 de membri.
Este ales prin vot universal, direct, egal, secret i proporional pentru o perioad de
4 ani. ndatorirea sa principal este stabilirea drepturilor prin aprobarea legilor i
ratificarea conveniilor internaionale. Dizolvarea Seimului nainte de terminarea
mandatului e posibil doar n unele cazuri speciale descrise n Constituie.
Prelungirea mandatului este i ea posibil, dar doar n cursul aplicrii dreptului
marial sau cu 3 de luni nainte de sfritul mandatului.
Seimul i Senatul aleg din cadrul lor un preedinte al camerei i
vicepreedini, care formeaz un prezidiu . Preedintele Seimului este ales ca
reprezentant suprem al camerei inferioare a Parlamentului. Prerogativele sale sunt
conducerea dezbaterilor camerei i reprezentarea Seimului n exterior. Ambele
camere creeaz i comisii parlamentare permanente, care au drept scop pregtirea
proiectelor din domeniul legislaiei i controlului n prezent funcioneaz 41 de
comisii (27 n Seim i 14 n Senat). Exist i comisii speciale, create cu scopul de a
cerceta cazurile concrete ale camerelor, care sunt dizolvate n urma realizrii
activitii.
Parlamentarii pot crea cluburi parlamentare formate din cel puin
cincisprezece membri. Membrii Seimului pot, de asemenea, forma grupuri
parlamentare, care necesit cel puin 3 membri. Parlamentarii se bucur
de imunitatepe perioada legislativ.
Puterea legislativ aparine att guvernului i celor dou camere ale
parlamentului, Sejm i Senat. Membrii Parlamentului European sunt alei prin
reprezentare proporional, cu condiia ca partidele non-etnice, minoritare trebuie
s ctige cel puin 5% din voturi la nivel naional pentru a intra n camera
inferioar. Alegerile parlamentare au loc cel puin o dat la patru ani.
Sistemul politic este definit de Constituia Polonez, care are o gam larg de
liberti individuale.

Puterea executiv
Puterea executiv este reprezentat n Polonia prin Preedinte i Consiliul
Minitrilor . Preedintele este ales prin vot universal pentru un mandat de 5 de ani.
Pentru a ctiga alegerile, un candidat trebuie s obin o majoritate simpl (mai
mult de 50%). Poate deine aceast funcie maxim 10 de ani (dou mandate).
Conform Constituiei, Preedintele este reprezentantul suprem al statului n relaiile
interne i externe, este comandantul Forelor armate ale Republicii Poloneze,

garanteaz inviolabilitatea i indivizibilitatea teritorului statal, precum i


respectarea Constituiei. Preedintele, ca ef al statului, este comandantul suprem al
armatei i are drept veto. Preedintele se alege odat la 5 ani.
Principalele sale atribuii sunt: promulgarea legilor acceptate de Parlament,
ratificarea tratatelor internaionale, numirea judectorilor, acordarea ceteniei sau
folosirea dreptului de clemen.
Organul consultativ al Preedintelui n cazuri de siguran statal
este Consilul Siguranei Naionale . n cazuri importante pentru interesul statului
Preedintele poate convoca Consiliul Cabinetului o edin la care acesta
particip mpreun cu membrii Consiliului Minitrilor. Organul auxiliar al
Preedintelui, care l ajut n executarea datoriilor este Cancelaria Preedintelui
RP .
Consiliul Minitrilor (guvernul) este organul colectiv al puterii executive.
Este compus din: prim ministru, vicepremieri, minitri i efii comitetelor.
Sistemul de creare a guvernului este descris n Constituia Republicii
Poloneze, conform creia Preedintele desemneaz Consiliul Minitrilor mpreun
cu Primul Ministru. Premierul este obligat s prezinte n Seim, ntr-o perioad de
14 de zile de la numirea sa, un program de guvernare prin care cere un vot de
ncredere. Seimul poate acorda votul de ncredere doar cnd cel puin jumtate din
delegai sunt prezeni. Dac guvernul nu obine votul de ncredere, Seimul, ntr-o
perioad de 14 de zile, alege Primul Ministru i minitrii conform unor principii
asemnatoare.
Puterea executiv este exercitat de Consiliul Minitrilor care este condus de
prim-ministru, iar puterea judectoreasc este independent fa de cea legislativ
i executiv.
Membrii Consiliului Minitrilor sunt alei din dintr-o coaliie majoriatar, n
camera inferioar a parlamentului(Seim), excepii de la aceast regul nu sunt
puine. Guvernul este anunat n mod oficial de preedinte, i trebuie s treac unei
moiuni de ncredere n Seim timp de dou sptmni.
Puterea judectoreasc
Sistemul juridic din Polonia este bazat pe sistemul juridic continental
(tradiia dreptului civil). Organele puterii judectoreti n Polonia sunt: Curtea
Suprem de Justiie, judectoriile locale, regionale, oreneti i curile de apel,
precum i tribunalele (militare i administrative tribunale administrative
regionale i Curtea Suprem Administrativ). Aceste instane au competena de a
audia cauze de drept penal, cauze de drept civil, cauze de dreptul familiei i tutela,
cauze de drept al muncii i cauze privind asigurrile sociale.
mpreun cu Tribunalul de Stat i Tribunalul Constituional acestea
formeaz puterea judectoreasc independent de celelalte puteri n stat.

Tribunalele judec litigiile n numele Republicii Polonia, toi judectorii i


membrii tribunalelor supunndu-se numai Constituiei i legilor. Judectorii nu pot
fi membri de partid politic ori de sindicat i nu pot desfura activiti publice care
contravin principiilor de independen a tribunalelor i a judectorilor (art. 178 alin
3. din Constituia Poloniei).
Puterea judectoreasc poart un rol minor, ns Tribunalul Constituional,
poate anula legile care ncalc drepturile prevzute de constituie.

Administraia judiciar este subordonat naltei Curi Administrative, care


deine controlul judiciar asupra administraiei publice.
Curtea Suprem este organul judiciar central suprem al Republici Polone i, astfel,
cea mai nalt curte de apel. Atribuiile principale ale Curii Supreme sunt
administrarea justiiei n Polonia (mpreun cu instanele de drept comun,
administrative i militare), tratarea cazurilor de casare ca o cale extraordinar de
atac i adoptarea de rezoluii privind interpretarea legislaiei.
Tribunalul Constituional este un organ al sistemului judiciar. Are competena de
a decide asupra:
conformitii constituionale a unei legi adoptate
conflictelor de competen ntre organele administraiei centrale
conformitii obiectivelor i activitilor partidelor politice cu Constituia
plngerilor constituionale depuse de ceteni.
Izvoare de drept
Izvoarele de drept n Polonia sunt Constituia, statutele, acordurile
internaionale ratificate i regulamentele. Constituia este considerat cel mai
important izvor de drept din Polonia. Aceasta cuprinde informaii privind sistemul
de drept din Polonia, organizarea instituional, sistemul judiciar i autoritile
locale. De asemenea, include i libertile i drepturile politice. Constituia care are
n prezent caracter obligatoriu a fost adoptat n 1997. Textul Constituiei Poloneze
este disponibil pe site-ul web al Camerei Inferioare a Parlamentului din Polonia
(Sejm) n limbile polonez, englez, german, francez i rus.
Tipuri de instrumente legislative
Statutele sunt instrumente cu caracter obligatoriu universal care
reglementeaz aspecte importante. Orice aspect poate face obiectul statutelor. n
anumite cazuri, Constituia impune obligaia de a reglementa o anumit chestiune
printr-un statut: de exemplu, bugetul sau statutul juridic al cetenilor.
n conformitate cu Constituia Polonez, unele din acordurile internaionale ,
nainte de a fi ratificate, trebuie s fie confirmate de un statut, care trebuie s fie
adoptat de parlament i semnat de Preedinte. Acestea includ chestiuni precum
aliane; tratate politice sau militare; libertile, drepturile i obligaiile ceteneti;
calitatea de membru n organizaii internaionale, precum i alte aspecte
reglementate de Constituie.

Regulamentele sunt adoptate de ctre organele guvernamentale prevzute n


Constituie, conform puterilor conferite de statut.
Consiliul Minitrilor are dreptul s adopte rezoluii de natur intern care au
caracter obligatoriu numai pentru unitile organizatorice care sunt subordonate
instituiei care adopt rezoluia; acestea nu pot oferi temeiul juridic pentru deciziile
luate n legtur cu cetenii, persoanele juridice i ali subieci.
Organele administraiei publice locale i autoritile descentralizate ale guvernului
central, n baza abilitrii conferite de un statut, pot adopta acte locale care se aplic
n domeniile de administrare ale acestora.
Ierarhizarea normelor
Constituia reprezint izvorul principal de legislaie n Polonia. Alte norme,
conform ierarhiei Constituiei poloneze sunt: acordurile internaionale ratificate,
regulamentele, directivele i deciziile Uniunii Europene, statutele, ordinele i
actele autoritilor locale.
Instituiile responsabile cu adoptarea normelor juridice
Puterea legislativ este exercitat de ctre Sejm i Senat, n cele dou
camere ale Parlamentului din Polonia. Membrii sunt alei pentru mandate de
patru ani. Dreptul de iniiativ legislativ aparine deputailor, Senatului,
Preedintelui Republicii Polone i Consiliului de Minitri. De asemenea, acest
drept revine unui grup de cel puin 100 000 de ceteni care dein i dreptul de a
vota la alegerile pentru Sejm.
Sejm dezbate proiectele de legi prin intermediul a trei lecturi. Atunci cnd un
proiect de lege a fost adoptat de ctre Sejm i Senat, acesta este trimis Preedintelui
pentru a fi semnat. Preedintele, nainte de a semna proiectul de lege, poate s l
nainteze Tribunalului Constituional pentru a decide cu privire la conformitatea
acestuia cu Constituia.
Consiliul de Minitri asigur punerea n aplicare a statutelor, adopt regulamente,
ncheie acorduri internaionale care trebuie ratificate i aprob sau denun alte
acorduri internaionale.
Procesul de luare a deciziilor
Iniiere
Legislaia poate fi iniiat de ctre deputai, Senat, Preedintele Republicii Polone,
Consiliul de Minitri i de ctre un grup de cel puin 100 000 de ceteni care au
drept de vot la alegerile pentru Sejm.
n majoritatea cazurilor, proiectele de lege sunt naintate de ctre Consiliul de
Minitri sau deputai.
Un proiect de lege, mpreun cu motivarea aferent, trebuie s fie
transmis Preedintelui Sejm-ului (Marszaek Sejmu), care l transmite
Preedintelui Republicii, Senatului i Preedintelui Consiliului de Minitri (primul
ministru).

Dezbateri
Sejm dezbate proiectele de legi n cadrul a trei lecturi. Proiectele de legi sunt
analizate i de comisiile specializate ale Sejm-ului i ale Senatului.
Adoptare
n termen de 30 zile de la depunerea proiectului de lege, Senatul trebuie s l
adopte fr amendamente, s l adopte cu amendamente sau s decid respingerea
complet a acestuia. Sejm poate respinge toate amendamentele Senatului numai cu
votul majoritii absolute n prezena a cel puin jumtate din numrul legal de
deputai.
Proclamare
Dup finalizarea procedurii n Sejm i n Senat, Preedintele Sejm trebuie s
nainteze Preedintelui Republicii proiectul de lege adoptat pentru a fi semnat.
Preedintele Republicii trebuie s semneze un proiect de lege n termen de 21 de
zile de la naintarea acestuia i trebuie s dispun promulgarea n Jurnalul oficial al
Republicii Polone (Dziennik Ustaw). Peste paisprezece zile legea intr n vigoare.
Cu toate acestea, data intrrii n vigoare poate fi stabilit i n textul proiectului
de lege. Conform sistemului juridic din Polonia, o lege poate fi abrogat numai
printr-o alt lege. Data la care actul sau legea va iei din vigoare trebuie inclus n
textul actului sau al legii.