Evaluare in neurologie

Etapa obligatorie care consta in:

1) Evaluare functionala
Are ca scop stabilirea deficitului functional si restantului functional.
Ea poate fi o evaluare globala, dar cuprinde si o serie de teste specifice la nivelul
segmentelor corespunzatoare de cele mai multe ori unei patologii.
Evaluarea permite incadrarea pacientului IDH (infirmitate sau deficienta, disfunctionala
sau incapacitate si handicap).
A fost descrisa in 1983
Infirmitatea- reprezinta pierderea sau anormalitatea unei structuri sau functii fiziologice
sau anatomice si poate fii temporara sau definitiva .
Categorii de infirmitate: intelectuale, psihologice, de limbaj, auz, vaz, desfigurative,
generale,
Incapacitatea- Reprezinta pierderea aptitudinii unui individ de a executa o activitate
normala, poate fi temporara/definitive, mai poate fi progresiva sau regresiva.
Cateogorii- de comportament; - de comunicare; - locomotie; - de abilitati; - situationala; - abilitati
particulare; -alte restrictii.
Handicapul reprezinta dificultatea de a realiza relatii normale cu mediul de viata in
concordanta cu varsta pacientului, sexul, conditiile sociale.
Categorii - de orientare, de integrare sociala - al independentei fizice, - de mobilitate, ocupationala.
Etapele evaluarii
a)- Triajul. Reprezinta contactul medic/teraput cu documentele medicale ale bolnavului
( cand se incepe programul de recuperare pacientul trb sa fie internat)
b)- Interviul initial (Anamneza)
c)- Informatii obiective obtinute prin evaluare primara
d)- Analiza rezultatelor
e)- Concluziile lucrative care includ stabilitatea obiectivelor programate de recuperare,
(planul de recuperare).
Planul de recuperare- Durata (nr. de repetitii, nr de sedinta pe saptamana), intensitatea,
volumul, frecventa. 1/ sed pe saptamana sau 3/ sed pe sapt)
- Continutul sedintei
Aplicarea programului de recuperare
- alegerea mijloacelor recuperarii in functie de obiectivele stabilite
Reevaluare (initial-final)
Tipuri de evaluare
Exita o evaluare globala care presupune utilizarea scalelor de evaluare, scale care au 3
caracteristici: valabilitate, reproductibilitate, sensibilitate.
Scala ADL cea mai folosita si scala FID care cuprinde 18 elemente din care 13 de miscare
si 5 cognitive.
Evaluare analitica presupune evaluarea posturii si aliniamentelor segmentelor, mobilitate,
forta, ncontrolul motor, sensibilitate si toleranta la efort, echilibru, coordonare.

Rezistenta musculara- capacitatea muschiului de a sustine

Sensibilitate= prizele
Evaluarea motorie
1)Inspectie palpare si mobilitate
Inspectia= Prezenta miscarilor involuntare pe care pacientul le are atunci cand sta de
vb cu el.
Asimetria dreapta/stanga, atrofia la nivelul mainii, umarului si coapsei.
2) Tonusul muscular= -tonus musc de repaus sau tonus musc de actiune, existenta
posibilitatea de relaxare daca avem un tonus crescut.
Posibilitatea de executare a miscarilor active la nivelul tuturor articulatiilor.
Prezenta sau nu a rezistentei la mobilizarile passive.
3) Forta musculara
Evolueaza prin urmarirea miscarilor active si passive cu rezistenta pe scala 0-5 si in
totdeauna bilateral.
4) Testul pronator DRIFT intalnit in leziunile neuromotor cental
Subiectul in ortostatism cu bratele proiectate anterior, palmele in supinatie, iar terapeutul
incearca impingerea in jos de la nivelul umerilor manevra in fata careia pacietul se poate
opune sau poate cadea.
5) Coordonarea presupune miscari rapid alternante ale mainilor prono-supinatii sau ridicari
coborari rapide membr. superioare).
6) Testarea echilibrului prin testul ROMBERG. Pacientul in ortostatism cu ochii inchisi
sau deschisi, bratele anterior, palmele in supinatie.
7) Mersul. Cum aseaza piciorul pe sol (calcai- degete). Ridicarea din sezand si initierea
mersului.
8) Reflexele:
1. Reflexele de tendon. Conditii de evaluare fizicxa si psihica. Reflexele se masoara p o
scala de la 0-4
0- absenta reflex
1- hyporeflexie
2- normal
3- hiperactiv fara clonus
4- hiperactiv si clonus
2. Prezenta clonusului (tremor la nivelul membrelor inferioare)
Frecvent in sindromul neuronului motor central (cu acul)
Vibratii
Senzatii vibratorii de exploreaza la nivelul pumnului, cotului, maleolei mediale, rotulei
spinale iliace antero-superioar, procese spinoase si clavicula..
Sensibilitatea tactila fina se evalueaza cu o bucatica de vata.
Simtul mioartokinetic- fara control visual se imobilizeaza anumite segmente (art mici).
Durerea
Termica
Discriminarea tactila= graphesteshia (ochi inchisi scriem pe piele 0, 1, x, y)

-stereognozia (recunoasterea formei unui obiect, suprafete, textura).

Evaluare functionala se face pe grupe de activitati regasite in scalele de evaluare care
trebuie alese in fuctie de deficitul functional, restantul fuctional, deptologie si de profesie.
Unul dintr-e elementele cele mai importante il reprezinta evaluarea mersului din punct de
vedere calitativ ( pastrarea liniei, traseului, cadenta, simetria, modul de atac al solului,
tabilitatea genunchiului, coordonarea, pastrarea echilibrului si miscarile membrelor
superioare .
Particularitati in evaluarea functionala neurologica: sunt reprezentate de cateva scoruri:
1) Scor PULSES cu valori de la 0-24 care cuprinde:
P- conditie fizica
U- performanta membrului superior
L- mombilitatea membrului inferior
S- sensibilitatea
E- excretia (functia sfincteriana)
S- statusul pisho-zonal
2) Idex KATZ utilizat in geliartrie tot pentru monitorizarea recuperarii:
3) Index BARTHEL este utilizat pentru aprecierea independentei functionale cu 10 itm,
valori de la 0-5 scor de la 0-100.
4) Scala FIM 18itm, grupate pe 6 categori, masurat de la 1-7.

Evaluarea specifica in neurologie

Evaluarea performantei umane se bazeaza pe masuratori si teste care cuprind o serie de
norme si criteri de referinta stabilite prin metode experimentale care dau evaluarii caracter
de evaluare formative si somativa.
Masuratorile au obiective bine stabilite atunci cand se executa. Testele cuprind manevre
specifice bine definite care dau informati despre functionalitatea unui system sau segment,
sau dau informatii despre existenta unei patologi sau sunt incluse in scala de evaluare
functionala.
Evaluarea cu ajutorul celor doua teste permite obtinerea unor aprecieri calitative sau
cantitative .
Evaluarea formativa se refera la rezultate preliminarii= a prima evaluarea care permite
stabilirea unor obiective pe termen scurt.
Evaluarea sumativa se refera la evaluarea complexa care v-a fi folosita in reevaluarile
periodice.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca metodele de evaluare sunt:
- obiectivitatea
- siguranta
- relevanta
- validitatea
Componentele evaluarii performantei umane de refera la :
- Alegerea locului efectuarii testului in functie de scopul care il avem.

- Urmarirea diagnosticului clinic si functional

- Predictia= (compararea rezultatelor evaluarii cu valoarea standard acolo unde se poate).
- Motivatia alegerii unor anumite baterii de teste/ scale, depinde de diagnostic si
obiectivele pe termen lung
- Stabilirea obiectivelor terapeutice
- Incadrarea pacientilor in functie de rezultatele furnizate de scalele de evaluare.
Domeniile performantei umane:
1) Domeniu cocnitiv presupune intelegerea, analiza informatiei, elaborarea unui raspuns si
permanenta comunicare cu terapeuntul.
2) Domaniul afectiv se refera la receptivitatea pacientului, raspunsul, aprecierea si
organizarea care vor permite pacientului sa rapunda cu incredere la solicitiarile
terapeutice.
3) Domaniul psiho-motor/ neuro-motor cuprind reflexele, bazele miscarii si abilitatile de
executie a actului mortor .
Evaluarea performantei umane este diferita de notiunea de FITNESS fizic care are 5 facori:
- rezistenta cardio-vaculara;
- capacitatea de efort;
- compozitia corporala;
- forta musculare, rezistenta musculare si flexibiltatea;
- starea de sanatate.
1) Rezistenata cardio-vasculara exprima capacitatea sistemului cardio-vascular de a
rezista la un anumit tip de efort fara variati extrme ale parametrilor cardio-vasculari
(TA si frecvent cardiaca).
Acasta depinde de pozibilitatea extragerii si utiizarii oxigenului pede-o parte si de
intregritatea morfo-funtionala a sistemului cardio-vascular exprimata prin pomaparea
sangelui. Evaluarea rezistentei cardio-vasculare se ralizeaza obiectiv si subiectiv.
Subiectiv pe baza chestionarelor care se refera la durere precordiala fregventa de
aparitie acestor dureri, momentul aparitiei dupa inceperea efortului, disparitia sau
amerliorarea dupa incetarea efortului prezenta dispneei, prezenta vertijului, prezenta
tulburarilor de echilbru. Toate acestea trebuie legate de medicatia pe care o ia.
2) Capacitatea de efort se exprima prin consumul maxim de oxigen evaluate prin teste
maximale si sub- maximale= VO2max . Limita de VO2max este 40-60% si depinde de
doi factori:
- fregventa respiretiei;
- frgventa cardiaca.
Are valori de 35ml/kg/min B; 31,5 ml/kg/min F aprecieaza capacitatea de effort a unui
pacint, mse determina cu ajutorul cicloergometrelor sau cu Scala BORG (apreciere a
perceptiei efortului).
Aceasta scala are o coantificare de la 6-20.
Metode de evaluare a capacitati la efort:
1) Testol COOPER: - testul celor 400m care se face dupa o delimitare a distantelor de 100
m. Pacientul mergand sau alergand usor in decurs de 12 min, perioada dupa care se
masoara distanta parcursa. Consumul de oxigen in acest test => din formula
VO2max=35,97x distanta -11,23 se exprima in ml/kg/min.

2) Step test: -aprecierea capacitatii de efort aerob timp de 3 min, perioada in care
determina frecventa cardiaca la inceputul si sfarsitul minutului, primele 10 sec fiecarui
minut.
Testul consta in urcarea si coborarea pe o scarita in inaltime de 41 cm ritmul de urcare este
de 22 min la F si 24 min la B, iar valoarea VO2 max se apreciaza din normograme in
functie de inaltime, greutate si varsta. Din pct de vedere clinic valorile se refera in primul
rand la frecventa cardiaca care se poate situ ape urmatoarele nivele: - sub 18 ani intre 120155 min
-peste 18 ani intre 110-160 min
Val buna val slaba
3) Compozitia corporala reprezinta procentul de masa activa si de tesut adipos obtinute
din masurarea plicilor cutanate:
-la nivelul toracelui, axial, tricipital, subscapular, abdomen si suprailiac.
- indicele de masa corporala se obtine in raportul .
@Normalitate 20-25
@25-29,9 obez gradul I
@30-40 obez gradul II
@peste 40 risc mare de afectare cariovasculara.
Factorul de risc cardiovascular se mai aprecieaza si din raportul circumferintei taliei /
circumferintei coapsei.
4) Forta si rezistenta musculara. Forta musculara se aprecieaza prin testarea musculara
sau prin utilizarea sistemului izokinetice care permite masurarea fortei musculare,
amplitudinea de miscare si viteza.
5) Flexibilitatea se refera la masurarea amplitudinii de miscare.
6) Starea de sanatate reprezinta o concluzie rezultata din evaluarile anterioare.

Examenul neurologic
Completeaza evaluarea globala a pacientului si cuprinde inafara de evaluare mpotorie,
evaluarea sensibilitatii, reflexelor, coordonarii si mersului cuprinde o serie de teste
specifice si ex nervilor cranieni care se pot exprima prin prezenta urmatoarelor semen.
- Ptoza palpebrala (cad ploapele)- nerv cranian 3 oculomotor
- Azimetrie faciala VII n facial
- Disfonie n c X
- Dizartrie (tulburari de vorbire) n c V, VII, X, XII
- Pozitia anormala a globilor aculari n c III, IV, VI
Teste specifice ptr coloana in neurologie
a) care este specific leziunilor nervoase spinale din decubit dorsal se relizeaza
tripla flexie a membrului inferior cu elongatia n spinal. Testul este poz daca apare
durere.

b) BEKHTEREV- lez nerv sciatic consta in ridicarea din sezand in ortostatism si apoi pe
varfuri. Test poz daca apare durerea.
Pentru membrele inferioare
a) Marie- Foix necesar aprecierii spasticitatii pe scala de la 0-5 consta in flexia plantara
fortata a degetelor
b) Froment leziunilor nervilor ulnar. Consta in prinderea unei hartii intre police si index.
Manevra imposibila in paralizia de nerv ulnar.
c) Phalen lez n median. Consta in mentinerea in flexie a mainii timp de 30-60 sec.
Impozibil in paralizie .
Pentru sold
Trendelenburg urmareste in timpul mersului dupa hemibazin pe altul ( de pe un
membru pe celalalt), apare mersul leganat.
Ptr gamba
Test anterior tibial specific paraplegii spastice si consta in extensia involuntara a gambei
atunci cand coapsa este in flexia coapsei pe bazin.

Evaluarile specifice
Anatomia complexului articular al umarului
6 articulatii: - coraco claviculara
- sterno clavicular
- acromio clavicular
- glenohumerala
Stabilitatea, superioara este asigurata de coiful .
Muschiul pectoral mare, dintat mare
Evaluarea umarului parcurge indiferent de patologia existenta o evaluare generala a
miscarilor active si passive care permite aprecierea funtionalitate a gr musculare.
Evaluare Umarului se face o data cu evaluarea miscarilor bratelor
flexie= 180grade, m deltoid anterior, pectoral mare si biceps brachial si coracobrahial
- extensia = 50- 60 gr m deltoid posterior, dorsal mare, rotund mare si mic, triceps
brachial
- abductia se evalueaza pe cele 3 faze
0-60 grade suprascapular + trapez sup + deltoid sup + .
60-120 gr coiful rotatorilor .. Cei mai importanti sunt rotundul mare si mic
120- 160 (180) coif coif rotatorilor contractia apartine in totalitate rotatorilor care se
asociaza cu o crestere a fortei de tractiune lig * acromioclavicular.
- Adductia- pect mare, dorsal mare, rotund mare si deltoidul anterior
- Rotatiile se evalueaza in totdeauna cu bratul lipit de trunchi, cotul in flexie la 90 de gr si
mana in pozitie neutra

- Rotatia interna 90-95 grade iar la cei cu flexibilitate ajunge chiar la 155 de gr, m
subscapular, pect mare, dorsal mare, deltorid anterior.
Evaluarea miscarilor pasive
- Rotatie externa: sezand, bratele lipite de trunchi, cotul in flexi la 90 grade, terapeutul
imprima miscarea de rotatie externa la nivelul mainii. Durerea la nivelul la nivelul coifilor
sau tend bicipital.
- Rotatie interna: se executa ca si rotatia externa ca in miscarile active intorcandu-se
apropierea.
Teste specifice pentru articulatia umarului: sunt teste care evalueaza patologi specifice
structurilor articulare.
1) Cros-arm test in care pasiv se forteaza, se imprima miscarea mana umar opus cu
presiune exercitata la nivelul cotului, testul fiind pozitiv daca manevra produce durere si
este specific leziunilor ligamentelor acromio- clavicular.
2) Testul pentru aprecierea stabilitatii antero-posterioare articulatiei gleno-humerale.
Pa cientul in decubit dorsal cu scapula fixate pe planul de sprijin, bratele in abd la 30 gr,
terapeutul tractioneaza in ax humerusul de la nivelul cotului, iar la niveluyl capului
humeral mobilizeaza anteroposterior capul humeral.
Testul este poz daca apare durere sau daca mobilitatea capului humeral este foarte evidenta
3) APPREHENAION test: este un test care evalueaza stabilitatea umarului, se poate
realize din decubit dorsal sau orto-statism cu bratul in abductie la 90 grade, cotul in
flexie la 90 grade, rotatie externa, terapeutul fortand rotatia externa, testul este poz daca
apare durere la nivelul umarului iar daca nu se poate realiza, spunem ca este vorba de o
instabililitate.
4) IMPINGEMENT sindrom- test: presiune la nivelul tendoanelor, coifilor rotatori.
Evalueaza acest sindrom prin fortarea miscarii de roatatie interna cu flexie si abductie,
testul fiind poz daca manevra genereaza durere.
5) Testul HAWKIN spefic tot pentru sindrom de impingement care consta in fortarea
rotatiilor interne atunci cand bratul este in abd la 90 grade, si cotul in flexie la 90grade.
Test poz daca apare durere.
Teste pentru coiful rotatorilor
Pentru rotatia externa bratele sunt lipite de trunchi, coatele in flexie la 90 grade, terapeutul
face prize pe fetele dorsale ale mainilor si opune rezistenta in fata miscarilor de rotatie
externa.
Rotatia interna prizele terapeutului sunt pe fete la palmare ale mainii si opun rezistenta in
fata miscarilor de roatie int a bratelor .
Testul EMPTY specific muschiului supra-spinos.
- Pacientul insezand;
- Bratele in flexie la 30 grade
- Rotatie interna
- Bratele in plan scapular

- Terapeutul aplica rezistenta in fata miscarii de flexie

- Testul este poz daca manevra nu se poate realiza sau daca exista durere.
Testul specific tendintei bicipitale
- Pacientul este cu bratul in abductie la 30 grade, cutul in flexie la 90 grade, se soclicita o
contractie izometrica a bicepsului in timp ce terapeutul palpeaza cu lisa bicipitala.
Testul este pozitiv daca la palpare apre durere.
Testul pentru mobilitate APLEY apreciaza flexibilitatea globara a umarului prin
solicitarea celor trei nivele de miscare: - mana-articulatie acromioclaviculara opusa;
- mana omoplat;
- mana pana la varful omoplatului.
Testul SPEED este specific tendoanelor bicipitale si consta in palparea culisei bicipitare
cand bratul este in flexie la 90 grade si antebratul in supinatie.
Testul este pozitiv la durere
Test specific subluxatiilor glenohumerale:
- fortarea rotatiilor externe bratul in aductie la 90 grade, pacientul in decubit dorsal.
Testul pozitiv la durere sau senzatie de discomfort.
THROWERS test: consta in executarea rotatiilor interne cu rezistenta aplicata la nivelul
mainii cand bratul este in abductie si cotul in flexie la 90 grade, pacientul fiind in
ortostatism.
ROWE test: exploreaza stabilitatea inferioara a capului humeral.Cand pacientul este cu
trunchiul usor flectat si prijin pe palme in ortostatism iar terapeutul mobilizeaza superior si
inferior capul humeral.
Testul pozitiv daca se constanta o deplasare inferioara a capului humeral.
Drawer test consta in mobilitatea capului humeral anterior si posterior cand pacientul este
in decubit dorsal,iar bratul este in flexie in plac scapular.Testul este pozitiv daca la
mobilizarea capului humeral se constanta deplasari semnificative.
Piano Key test care semnifica leziunea ligamentului coraco-clavicular si este pozitiv atunci
cand la palparea extremitatii distale a claviculei se constata o miscare a acesteia in conditile
in care bratul este in flexie de 90 de grade,r.I si adductie.

Evaluarea in patologia neurologica nonproprogresiva

Evalurea cuprinde:
a) tulburari de comportament si cognitive
b) disfunctii ale controlului motor si perturbarea performantelor motorii prin
aparitia oboselii musculare
anomalii ale tonusului muscular
anomalii ale reflexelor
alternarea pater de miscare
c) tulburari de control,exhilibru,postura
d) disfunctii senzorio-senzitive
e) tulburari de transfer si locomotive
Etapele evalurilor:
I anamneza
II teste speciale si specifice: musculoscheletale,neuromusculare si functionale
1 musculo scheletal : performanta musculara care exrprima dpdv practic,prin capacitatea
unui grup muscular de a genera forta necesara mentinerii,initierii si controlului unei
miscari pe o anumita directie si o anumite amplitudine
Se utilizeaza scala 0-5 dinamometria si metode izokinetice,care permit aprecierea fortei si
puterii musculare intr-un anumit regim de viteza si rezistenta.
2-Neuromuscular: se apreciaza
-alternativ,cognitiv,starea de constienta,
-atentia o regasim afectata in prezenta dezvoltarii sindromului de neglijare (neglect sindrom)
Care cuprinde tulburari senzoriale.
-neglijare motorie incapacitate de a sesiza necesitatea desfasurarii unor acte motorii
-neglijare reprezentativa si spatiala: incapacitatea de a analiza spatiul in care se gaseste si
raportul sau cu mediul inconjurator.
-negijarea personala: incapacitatea de asi evalua necesitatea de ingrijire si de a fi independent.
-cognitiv: abilitatea de a percepe,prelucra, a intelege informatile.Scala utilizata este MMS
-starea de constienta- scala Glasgow
Evalurea senzitivosenzoriala,urmarirea sensibilitatii discriminative
a)propioceptiva
b)dureroasa
c)termica
Cea mai afectata patologie discriminative mai putin cea propioceptiva
-tonusul muscular: spasticitatea
-coordonarea
- teste utilizate: (indicele nas + -abd bratului, testul deget terapeut prehensiune pronosupinatii,
flefie ext alternative, testul

*Evalurea paternurilor de miscare: urmarirea sinergismelor definite ca fiind miscari care nu

permit disocierea miscarii in articulatie.
-sinergismele sunt pe flexie si extensie la MS si MI
-sinergismele pe flexie MS: abd umarului si bratului,flexia cotului, si supinatia, flexia
pumnului si degetelor
-sinergismele de extensie pe MS opus celuilalt .
-sinergismele pe flexie pentru MI abd soldului ,flexia soldului si genunchiului ,flexia dorsala a
piciorului.
-singergismele extensie pentru MI opus celuilalt
3-Evaluare functionala
I Echilibu: scala Berg,scala Tinetii ,ridica-te si mergi ,functional Reach test,flexibilitata
trunchiului
II Mersul pe suprafate plane sau accidentate,aluncoase,instabile.
-se aprecieaza:derularea miscarii la nivelul fiecarei articulatii la nivel MI,pastrarea traseului
,initierea mersului si viteza ( index Barkle si scala )
Evalurea in patologie cu caracter progresiv.
Anamneza trebuie sa puna accent pe modul de evolutie a bolii ( in principal a
simptomatologiei de tip neuromotor)
Musculoscheletul se evalueaza: postura,care semnifica existenta dezechilibrului muscular ca
urmare a distoniei si spasticitatii .
Consecinta distonie +