Sunteți pe pagina 1din 2

Baltagul

-tema si viziuneade Mihail Sadoveanu


In perioada interbelica romanul romanesc s-a sincronizat spectaculos
cu proza moderna europeana si astfel, alaturi de romanul modern, numit
roman de analiza,ionic, romanul traditional isi atinge apogeul de abia in
deceniul al treilea al sec XX (N Manolescu).
Baltagul, publicat de Mihail Sadoveanu in 1930, ilustreaza perfect
formula traditionala a romanului realist de observatie sociala si de
problematica morala si este o capodopera ce nu respecta tiparul si structura
romanului modern, ci aduce o formula romaneasca inedita in peisajul epocii
interbelice: amestecul de roman realist si naratiune arhetipala atasata unui
scenariu politist. Reconstituind monografic viata munteneasca din Moldova
inceputul de veac XX, este un roman complex cu caracter mitic, simbolic si
baladesc, un roman al transhumantei, filosofic si initiatic, dar si un roman de
dragoste cu intriga politista.
Arhitectura compozitionala este caracterizata prin echilibru perfect,
prin epic, logic , continuitate(N.Man.),iar cele 16 capitole pot fi grupate in 3
parti. Primele 6 surprind asteptarea plina de neliniste si presimtiri a Vitoriei
Lipan , hotararea de a porni pe urmele sotului si pregatirile pentru plecare.
Partea a 2-a , cea mai ampla (cap 8-13), se refera la calatoria care reface in
sens invers traseul strabatut in toamna de Lipan, traseu labirintic, care duce
la descoperirea osemintelor si aflarea adevarului. In ultima parte , se
dezvaluie adevarul despre moartea lui Nechifor si se descrie infaptuirea
actului justitiar.
Naratiunea se face la persoana a 3-a , iar naratorul omniprezent
si omniscient reconstituie in mod obiectiv , prin tehnica detaliului si
observatiei, lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. Desi naratorul
omniscient este unic, la parastasul sotului, femeia preia rolul acestuia.
Inteligenta si calculata, ca un Hamlet feminin, ea reconstituie crima pe baza
propriilor deductii si o povesteste veridic celor prezenti.De asemenea,
portretul personajului absent, Nechifor , este prezentat doar din perspectiva
ei, prin amintirile ei.Focalizarea este zero, dar se nuanteaza pe tot parcursul
romanului, alternand cu focalizarea interna si cu notatia in stil indirect liber.
Reperele temporale si spatiale sunt bine precizate. Asadar,
actiunea se desfasoara in spatii reale, obiective, de la Magura Tarcaului pana
in tinutul Dornelor, si urmareste evolutia personajelor intr-o durata reala, care
acopera aproximativ o jumatate de an. Spatiul real si timpul obiectiv sunt
dublate de spatiul simbolic labirint si cel interior al visului, de timpul mitic
impus de legenda, dar si de durata interioara, adica timpul subiectiv al
rememorarii si al amintirilor Vitoriei.
Conflictele romanului sunt de doua tipuri:unul de natura morala si
unul de natura interioara. Conflictul moral se regaseste in traseul parcurs de

Vitoria , scenariul uciderii lui Lipan refacut pas cu pas de aceasta, pentru a-i
identifica pe cei doi raufacatori. Al doilea conflict, de natura interioara este
detectabil in suferinta femeii si in tentativele ei de a ramane tare in fata
loviturilor destinului. Ea nu intelege absenta prelungita a sotului si incearca
sa gaseasca motive pentru a nu se gandi la ce e mai rau. Totuti, acest conflict
inceteaza abia in momentul in care ea accepta ca numai moartea l-ar fi putut
opri Nechifor sa se intoarca acasa dupa atata timp.
Personajele sadoveniene din acest roman sunt construite pe o
trasatura dominanta de caracter ,ilustrand asadar o tipologie general-umana.
Ca toti eroii traditionali, ei sunt orientati spre lume, vazuti in relatiile cu
ceilalti si comunitatea, iar evolutia lor epica este previzibila , bine motivata
prin logica interioara a romanului.
Semnificatia numelor este foarte
importanta pentru configurarea sensurilor profunde ale romanului. Provenit
din latinescul victor, de la biruinta, numele eroinei concentreaza statutul ei
in raport cu raul, cu prejudecatile lumii, in relatiile cu moartea si chiar in
raport cu sine. Marele disparut poarta un supranume atribuit in mitologia
greaca lui Zeus si unor divinitati,purtator de biruinta,intrucat este triumfator
asupra mortii,supravietuind prin iubire . Gheorghita, numele diminutivat al
sfantului care a ucis balaurul, mosteneste numele adevarat al tatalui sau,
acel nume de taina pe care il rostea uneori Vitoria.