Anestezicele generale

Sunt substane care provoac deprimarea funciilor Sistemului Nervos Central

manifestat pentru dozele terapeutice prin somn, analgezie, suprimarea
reflexelor viscerale si relaxarea musculaturii striate.
Analgezia const in lipsa recepionrii durerii si blocarea reaciilor motorii si
vegetative la stimulii dureroi. De asemenea se produce relaxarea musculaturii
striate necesar pentru majoritatea interveniilor chirurgicale.
Un narcotic ideal ar trebui s produc toate aceste efecte la concentraii care s
permit o oxigenare bun a esuturilor, sa fie stabil chimic, neinflamabil, netoxic,
uor de administrat. Trebuie s produc o inducie si o trezire rapid si s nu
influeneze semnificativ i anume funcia respiratorie i cardiovascular.
Perioada induciei cnd deprimarea central este slab, circulaia si respiraia nu
sunt afectate negativ ..
Perioada de inducie este caracterizat prin analgezie, amnezie, respiraie
neregulat. Pregtirea preoperatorie prin hipnotice reduc excitaia.
In cadrul acestei etape avem dou faze:
- faza de analgezie iniial se manifest prin deprimarea progresiv a contientei,
bolnavul rspunde la ntrebri, poate aprea euforie, stri onirice(de visare),
halucinaii de care ulterior bolnavul nu-si mai amintete.
Acesta faz este bine suportat si realizeaz o analgezie suficient pentru micile
intervenii chirurgicale.
- faza de excitaie sau de delir care ncepe o dat cu pierderea contientei, apar
fenomene de excitaie psihomotorie: bolnavul poate cnta, striga, vorbi
necontrolat, se poate produce stare de agitaie motorie automata, starea de
analgezie este total, pot aprea vrsturi, durata acestei faze este bine sa fie
cat mai scurt.
Prin premedicaia corespunztoare si folosirea substanelor analgezice, prin
inducie, perioada de excitaie poate fi scurtat.
Perioada de anestezie generala se caracterizeaz prin somnul anestezic prin
care bolnavul nu poate fi trezit prin stimul extern. Celelalte percepii senzoriale
sunt abolite.
In fazele avansate respiraia este deprimat si presiunea arterial scade.
Pentru a evita o deprimare central prea puternic interveniile se realizeaz la
nceputul acestei perioade completnd anestezia cu alte mijloace adjuvante.
Aceasta perioad evolueaz in trei faze:
- faza de somn superficial cnd avem un somn linitit, analgezie, tonusul normal
al musculaturii, dispare reflexul de lipire la atingerea genelor, incizia pielii in
aceasta faz poate produce tahicardie sau creterea tensiunii.
- faza de somn profund caracterizat prin dispariia treptat a reflexelor si
relaxarea muscular.
- faza de alarm se manifest prin deprimarea progresiv si marcat a respiraiei
i hipotensiune sever.

Perioada toxic caracterizat prin deprimarea puternic pan la oprirea

respiraiei, colaps i oprirea inimii.
Principalul accident respirator este apneea toxic care impune oprirea
imediat a administrrii anestezicului si asistarea respiraiei.
Anestezicele generale sunt substane cu toxicitate mare..
Anestezicele generale inhalatorii sunt lichide foarte volatile sau gaze care se
administreaz pe cale respiratorie. In slile de operaii sunt vaporizatoare
speciale care realizeaz o concentraie dorita de vapori anestezici in amestec cu
oxigen sau protoxidul de azot. Are o structur chimic foarte variat, cele mai
folosite sunt hidrocarburi halogenate, esteri halogenai si protoxidul de azot. Ele
sunt bine solubile in grsimi.
Halotan (fluotan)(narcotan)
- este o hidrocarbura halogenata cu fluor
- este un lichid volatil, neinflamabil
- are o stabilitate mica si trebuie conservat in sticle colorate bine nchise cu
adaos de timol.
- este un anestezic inflamator cu potenta medie si toxicitate relativ mica
- inhalat in concentraie 2% induce somn anestezic superficial relativ repede, fara
fenomene neplcute,
- analgezia este redusa, relaxarea musculara incompleta
- se asociaz fie cu protoxidul de azot, fie cu opiacee(=potentiaza aciunea
analgezica) si curarizante ce dau relaxare musculara.
-!!! deprima respiraia, efectul de deprimare progresnd o data cu creterea
concentraiei.
- dozele anestezice scad presiunea arteriala, provoac bradicardie, micoreaz
fora contractila a miocardului. Pot aprea aritmii uneori grave.
- revenirea din anestezie este relativ rapida dar funciile mintale raman deprimate
cteva ore.
- trezirea din anestezie este uneori neplcuta, poate prezenta vrsturi, cefalee
si frisoane.
- poate provoca uneori icter si nevroza hepatica, moarte prin insuficienta
hepatica.
- afectarea ficatului este favorizata de hipoxie (=lipsire de oxigen) si administrare
repetata.
Metoxifluran (pentran)
- este un eter halogenat, anestezic foarte activ
- inducia este de lunga durata
- analgezia este de buna calitate dar pentru relaxarea musculaturii sunt necesare
doze relativ mari.
- se recomanda asocierea curarizantelor
- deprimarea respiratorie este mai puternica dect pentru halotan.
- revenirea din anestezie se face lent pentru ca fiind liposolubil foarte tare
anestezicul se acumuleaz in esutul adipos.
- analgezia se menine cteva ore.

- anestezicul este nefrotoxic. Nefrotoxicitatea este favorizata de obezitate, de

vrsta naintata.
Enfluran
- este halogenat neinflamabil
- are un efect asemntor cu halotanul producnd in plus blocare
neuromusculara.
- revenirea din anestezie este rapida
- poate produce deprimarea respiratorie si creterea secreiilor traheo-bronsice,
deprimare cardio-vasculara proporional cu doza administrata.
- efecte nedorite: excitaie motorie, convulsii
- nu este hepatotoxic
Isofluran (foran)
- da o relaxare musculara mai buna dect enfluranul
- nu deprima miocardul provoac in schimb vasodilataie cu scderea tensiunii
arteriale
- nu este hepato si nefrotoxic
- are o inducie si o revenire rapida
Eterul dietilic
- se prezint ca un lichid cu miros ptrunztor, iritant
- are o potenta mica
- are o inducie si revenire din anestezie lenta si neplcuta
- iritant, provoac greuri si vrsturi
- nu se mai folosete
Anestezicele gazoase
Protoxidul de azot
- este un gaz anestezic neinflamabil, cu potenta mica, cu efect rapid
- produce analgezie rapida si marcata
- inducia si revenirea din anestezie sunt foarte rapide.
- relaxarea muchilor striai este medie
- la nevoie se asociaz curarizante
- deprimarea respiratorie este slaba
- nu irita mucoasa traheo-bronsice
- are aciune deprimanta miocardica directa, dar produce o stimulare simpatica
tranzitorie care marcheaz tendina de hipotensiune.
Ciclopropanul
- este un gaz anestezic, puin toxic rareori folosit pentru ca poate genera aritmii si
suprasolicitarea inimii. Da frecvent coma si greaa, produce hipotensiune
arteriala, este explozibil.
Anestezice generale intravenoase
Sunt de doua feluri:
1.barbiturice cu aciune de foarte scurta durata
2.substante cu structuri chimice variate produc anestezie superficiala, in
general rapid si fara fenomene neplcute. Se folosesc pentru inducerea

anesteziei sau pentru realizarea unei deprimri bazale a SNC. Se completeaz

prin anestezice neuroleptice, curarizante sau anestezice generale inhalatorii.
1.Barbiturice folosite ca anestezice
Barbituricele utilizate pentru anestezia intravenoasa au efect de scurta durata si
uor controlabile. Chimic sunt derivai ai acidului barbituric avnd caracteristic un
atom de sulf de unde si denumirea de tio.
Barbituricele i.v. induc repede in interval 10-30 sec. o stare de somn, relaxarea
musculaturii este slaba si trecatoare, trezirea este rapida fara fenomene
secundare.
Barbituricele traverseaz placenta cu consecine deprimante respiratorii la ft.
Din pct. de vedere farmacocinetic se fixeaz repede si in proporie mare de
proteinele plasmatice.
Moleculele ramase libere difuzeaz repede in esuturi bine vascularizate(creier,
ficat, inima)
Creierul fiind bine vascularizat si bogat in lipide capteaz in primele 30-40sec
peste 10% din cantitatea injectata, ceea ce explica deprimarea centrala rapida.
Redistribuirea ulterioara de la creier la muchi si esut adipos explica dispariia
efectelor anestezice.
Sunt epurate in principal prin metabolizare hepatica, produii rezultai sunt
eliminai renal.
Barbituricele i.v. pot fi folosite ca anestezic unic pt. interveniile minore de scurta
durata ca si pentru controlul unor stri convulsive.
Mai frecvent de folosesc pt. inducerea anesteziei care se continua de regula cu
un anestezic general inhalator.
Rc. adverse: barbituricele intravenoase prezint risc de deprimare respiratorie si
circulatorie; sunt contraindicate la alergia la barbiturice, la astm grav, afeciuni
cardio- vasculare severe, hipotensiune arteriala, soc, insuficienta hepatica si
renala.
Reprezentani:
Tiopental sodic (pentotal) este un tiobarbituric larg folosit pentru anestezia i.v.
Determin pierderea contientei in 10-20sec cu efect max. la 40sec si trezirea
dup ~ 20min.
Brevital(metohexital sodic) este un anestezic cu potenta mai mare dect tiopental
dar aciune mai scurta.
Evipan (hexobarbital sodic) cu potenta mica.
2.Benzodiazepine au aciune rapida in administrarea i.v.: diazepamul,
midazolamul(dormicum), lorazepamul.
- deprimarea generala se instaleaz lent.
- sunt folosite pt. sedarea intraoperatorie.
Ketamina(ketalar) determina in ~ 30sec de la injectarea i.v. si in 3-4min de la
injectarea i.m. pierderea contientei cu analgezie marcata.
- trezirea se face in 5-15min de la injectare i.v.
- analgezia se menine 40min, iar bolnavul ramane amnezic pana la 2h
- la trezire pot apare greaa, voma, tulburri psihice.
- ketamina este repede metabolizata in ficat si se elimina urinar.

- este indicata ca anestezic unic pt. intervenii de scurta durata care nu necesita
relaxare musculara.
- poate fi utila prin inducerea anesteziei naintea administrrii altor anestezice
sau pt. suplimentarea unor anestezice cu potenta mica.(protoxidul de azot)
- se folosete special la bolnavii cu risc mare care prezint deprimarea funciilor
vitale.
Asocierea droperidol-fentamil se numete si inovar care sumeaz proprietile
neuroleptice ale droperidolului.
- aceasta asociaie provoac o stare de linite, de indiferenta si aciune motorie
redusa nsoita de analgezie marcata. Dup 3-4min bolnavul poate adormi.
- administrarea acestui preparat trebuie fcuta cu grija si in doze mici la
persoanele in vrsta si debilitate.
- este necesara prudenta renala sau hepatica considernd importanta acestor
organe pt. epurarea medicamentelor.