Cuprins

I. Istoricul legislaiei rutiere in ara noastr............................................................2

II. Legislaia rutier astzi.......................................................................................4
2.1. Rspunderea penal n O.U.G. nr. 195/2002........................................5
III. Infraciuni privind accidentele rutiere...............................................................7
3.1 Cauzele accidentelor rutiere..................................................................7
3.2 Conducerea sub influena alcoolului sau a unor substane cu efect
narcotic..................................................................................................8
IV. Infraciuni rutiere in conventiile rutiere.........................................................17
V. Bibliografie....................................................................................................18

I. Istoricul legislatiei rutiere in tara noastra1

Primele reglementri privind circulaia rutier au aprut n Romnia cu dou
secole n urm. La 30 martie 1968 apare Legea pentru drumuri n cuprinsul creia se
fcea si o mprire a drumurilor pe categorii si se ddeau indicaii cu privire la
construcia si ntreinerea acestora. Prin lege era prevzut reglementarea circulaiei de
ctre poliie. La finele lunii februarie a anului 1886 a aprut un Regulament asupra
birjelor si circularea lor n Focsani precum si un Regulament asupra circulaiei pe
strzi si trotuare. La sfrsitul secolului XIX, asa cum scria presa vremii, circulaia
public n Bucuresti s-a intensificat mult, birje n vitez strbteau strzile n toate
direciile. Pentru a diminua pericolul de accidente care sporea si el, prefecii emiteau des
circulare prin care birjarii erau obligai s circule n oras n trapul cailor, iar sergenii
de strad trebuiau s opreasc si s aresteze pe orice contravenient. Asa cum rezult ns
dintr-un articol al ziarului Universul din 13 iulie 1891 circularele nu se aplicau dect n
cazul unor accidente grave.
nceputul secolului XX aduce cu el Regulamentul poliiei rulajului si a circulaiei
pe cile publice, publicat n Monitorul Oficial nr. 211 din 19 decembrie 1906.
n 1904 se nfiineaz Automobilul Club Romn, iar n 1908 are loc primul
examen de conducere auto n urma cruia se nmna brevetul de conductor auto.Dar
primul cod rutier apare n 11 octombrie 1913 Regulamentul pentru circulaia
autovehiculelor Acesta prevedea, pentru prima dat, obligaia permisului de conducere si
condiiile tehnice minimale pe care trebuia s le ndeplineasc un autoturism cu traciune
mecanic pentru a putea circula pe drumurile publice. Conductorul auto era obligat ca
nainte de a pleca n curs s verifice starea tehnic a autovehiculului si s se asigure c
masina e n stare tehnic bun. n caz de accident soferul era obligat s se opreasc si s
dea ajutor, apoi s se prezinte la cel mai apropiat oficiu de poliie. Nerespectarea acestor
dispoziii se sancionau potrivit legilor penale. Nu se inventase fuga de la locul
accidentului si nici sustragerea de la recoltarea probelor biologice, lucruri frecvente in
zilele noastre.Pn n 1929 Romnia s-a aflat sub imperiul a cinci legi diferite. n acel an,
1

O. Cojocaru, ABC-ul circulaiei pe drumurile publice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 5-16;

ca urmare a aderrii rii noastre la Convenia internaional pentru circulaia

autovehiculelor s-a produs o unificare legislativ, prin Legea nr. 213 asupra circulaiei
pe drumurile publice. Legea era structurat pe nou capitole, dintre care unul se intitula
Infraciuni si pedepse. Legea prevedea sanciunea amenzii pentru alte abateri dect cele
prevzute n Codul penal. De asemenea se sanciona omisiunea de ajutor, cnd un
conductor de vehicul trece pe lng locul unui accident si, solicitat de ctre autoriti,
refuz s opreasc, precum si prsirea locului accidentului. Legea sanciona conducerea
fr permis si ncredinarea automobilului unei persoane fr permis. Se prevedeau si
dispoziii privind starea tehnic, obligaia controlului periodic si obligaia de a menine
automobilul n stare bun de funcionare.
Noi reglementri au loc n anul 1931 si 1947, legi care au pstrat n mare parte
prevederile legii din 1929. Capitolul privitor la infraciuni nu a suferit o diminuare ci,
dimpotriv, au crescut numrul infraciunilor incriminate. n 1949, prin Decretul nr. 296
au fost abrogate toate actele normative anterioare, dar acest decret a preluat multe din
dispoziiile de dinaintea lui, adoptnd si unele noi: conducerea unui autovehicul cu numr
de nmatriculare fals, conducerea n stare de ebrietate, neprezentarea autovehiculului la
verificare si altele. Au urmat alte acte normative n domeniu: Decretul nr. 143 din anul
1952 si Decretul nr. 418 din 1958. Acesta din urm introducea unele infraciuni
noi:baterea n fals a numrului de motor, ncercarea de a nscrie n circulaie un
autoturism cu numr de motor btut n fals, punerea n circulaie a unui autovehicul
nenscris n circulaie, repararea unui autovehicul n urma unui accident fr a anuna n
prealabil organele de miliie, si altele.
n 1962 intr n vigoare Decretul nr. 832 si Instruciunile de aplicare a acestui
decret, aprobate prin H.C.M. nr. 1107, acte normative care pstrau toate incriminrile
anterioare si adugau cteva reguli mai severe cu privire la parametrii tehnici au
autoturismului.2 n sfrsit ajungem la Decretul nr. 328 din 1966 precum si Regulamentul
de aplicare a acestui decret,aprobat prin H.C.M. nr. 772, care a constituit, e drept, cu
numeroase modificri, Codul rutier al Romniei pn la adoptarea Ordonanei de
Urgen nr. 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice.
2

E. M. Gacea, Investigarea criminalistic a accidentului de trafic rutier, Editura Ministerului de Interne,

Bucuresti, 2003, p. 9-10.

II. Legislaia rutier astzi

Pn la Ordonana de Urgen supus analizei n acest referat legislaia rutier era
constituit din Decretul nr. 328 din 1966 privind circulaia pe drumurile publice3, act
normativ care, n tot acest timp, a semnificat Codul rutier al rii noastre, e drept, cu
numeroase modificri si completri.n 12 decembrie 2002 este emis Ordonana de
Urgen a Guvernului nr. 195 privind circulaia pe drumurile publice4, care abrog
expres decretul menionat nainte, constituind astfel noul Cod rutier al Romniei, n
vigoare de la data de 1 februarie 2003. Ordonana este aprobat, pentru prima oar, cu
modificri, prin Legea nr. 49 din 8 martie 2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/20025,
care dispune si republicarea. De atunci si pn n prezent ordonana a suferit foarte multe
modificri dup cum urmeaz:
O.U.G. nr. 50 din 15 iunie 2004 pentru modificarea si completarea unor acte
normative n vederea stabilirii cadrului organizatoric si funcional corespunztor
desfsurrii activitilor de eliberare si eviden a crilor de identitate, actelor de stare
civil, pasapoartelor simple, permiselor de conducere si certificatelor de nmatriculare a
vehiculelor6, care abrog art. 13 alin. 3 si art. 29;
Legea nr. 520 din 23 noiembrie 20047 pentru aprobarea O.U.G. nr. 50 din 15
iunie 20046, aprob respectiva ordonan cu unele modificri si completri;
O.U.G. nr. 63 din 6 septembrie 2006 pentru modificarea si completarea
Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/20028, aduce numeroase modificri,
completri si abrogri ordonanei pe care o modific
Legea nr. 6 din 9 ianuarie 2007 pentru aprobarea O.U.G. nr. 63/2006 9, modific
si ea, completeaz si abrog dispoziii ale ordonanei pe care o aprob;
3

Publicat n Buletinul Oficial nr. 28 din 31 mai 1966, republicat n Buletinul Oficial nr. 46-47 din 15 mai
1970.
4
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, si republicat n
temeiul Legii nr.49/2006, n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006.
5
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006.
6
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 595 din 1 iunie 2004.
7
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1153 din 7 decembrie 2004
8
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 792 din 20 septembrie 2006.
9
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 30 din 17 ianuarie 2007.

D.C.C. nr. 347 din 3 aprilie 2007 referitoare la excepia de neconstituionalitate

a dispoziiilor art. 118 alin. (1), (2) si (5) din O.U.G. nr. 195/2002, gseste ca
neconstituionale aceste dispoziii si suspend aplicarea lor pentru 45 de zile, dup care
opereaz prevederile art. 147 din Constituie;
O.U.G. nr. 69 din 28 iunie 2007 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr.
195/20024, aduce numeroase modificri, completri si abrogri ordonanei pe care o
modific, precum si introduce unele dispoziii noi, care vor schimba numerotarea
articolelor din forma iniial a O.U.G. nr.195/2002. De exemplu, dac pn acum
Capitolul VI Infraciuni si pedepse cuprindea art. 76-86, dup ordonana de fa, acelasi
capitol cuprinde art. 84-94. ns O.U.G. 69/2007 este actul normativ care d ultima
variant a Codului rutier, n vigoare la data de astzi;
D.C.C. nr. 661 din 4 iulie 2007 referitoare la excepia de neconstituionalitate a
dispoziiilor art. 96, art. 97 si art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, gseste ca
fiind neconstituionale dispoziiile art. 96 alin. 6 lit. d.
Ar mai trebui amintit aici Hotrrea de Guvern nr. 1391 din 4 octombrie 2006
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaia pe
drumurile publice, care nlocuieste si anexa la aceast ordonan.
LEGEA nr. 203 din 9 noiembrie 2012 pentru modificarea i completarea
Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice.
Toate aceste modificri demonstreaz interesul crescut pentru domeniul circulaiei
pe drumurile publice, dar si necontenitele schimbri ce au loc n cadrul acestuia.

II. 1) Rspunderea penal n O.U.G. nr. 195/2002

Rspunderea penal, alturi de infraciune si pedeaps reprezint unul dintre cei
trei piloni ai dreptului penal n general, si, deci, ai oricrei dispoziii cu caracter penal.
Rspunderea penal este o form a rspunderii juridice, fiind o consecin a nesocotirii
normei juridice penale. De ea depinde nssi realizarea ordinii de drept n general, si a
ordinii de drept penal n special. Pentru a exista rspundere penal trebuie s existe o
infraciune. Infraciunea ca unic temei al rspunderii penale este unul din principiile
fundamentale ale acesteia, consacrat expres de art. 17 alin. 2 C. pen., si presupune

svrsirea unei infraciuni (a laturii sale obiective), cu vinovia cerut de lege si care
prezint pericolul social concret al unei infraciuni. Dar pentru a exista infraciune,
aceasta trebuie s fie prevzut de legea penal ori de o dispoziie cu caracter penal. Este
un alt principiu fundamental care ocrmuieste dreptul penal, principiul legalitii
rspunderii penale (nullum crimen sine lege).10
Din aceste considerente O.U.G. nr. 195/2002 dispune n art. 84 c nerespectarea
dispoziiilor privind circulaia pe drumurile publice, care ntruneste elementele
constitutive ale unei infraciuni, atrage rspunderea penal si se sancioneaz potrivit
prezentei ordonane de urgen. Dispoziia se pune de acord cu principiile rspunderii
penale artate mai nainte. Astfel, se respect principiul legalitii, artnd c trebuie s se
ncalce o dispoziie privind circulaia pe drumurile publice, deci prevzut de ordonan,
dar si principiul infraciunii ca unic temei al rspunderii penale, cci fapta trebuie s
ntruneasc elementele constitutive ale unei infraciuni (fr ndoial att n ceea ce
priveste latura obiectiv, ct si latura subiectiv).
S-ar putea pune problema dac o astfel de prevedere era necesar, din moment ce
rspunderea penal care ntruneste toate condiiile principiilor menionate mai nainte,
este o instituie de drept penal cu caracter general, deci cu aplicabilitate ori de cte ori
exist infraciune, fie n baza Codului penal, fie n baza unei legi speciale nepenale.
Soluia pare ntemeiat, ntruct art. 84 atenioneaz c infraciunile din acest act
normativ se sancioneaz cu pedepsele prevzute de el. Or, pedepsele ordonanei nu mai
au caracter general.

10

C. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal romn. Partea general, ediia a V-a, Editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2006, p.333-335

III. INFRACIUNI PRIVIND ACCIDENTELE RUTIERE

1.Cauzele accidentelor rutiere11
Infraciunile rutiere cele mai des ntlnite sunt cele care privesc ntr-o anumit
msur accidentele rutiere. Nu att numeric ele reprezint un mare pericol, ct mai ales
datorit consecinelor dezastruoase pe care le produc. Accidentele de circulaie figureaz
printre primele trei cauze de deces, dup bolile cardiovasculare si cancer, afectnd n
principal grupele tinere ale populaiei. De asemenea ele provoac peste 80% dintre
accidentele care au ca rezultat invaliditatea. Dup studiile O.M.S. rezult c sansele de a
muri prin accidente de circulaie sunt, pentru grupa activ de populaie, de 3 ori mai mari
dect prin alte boli, c din totalul accidentelor, cele de circulaie ocup 50%, iar n cadrul
grupei de 20-30 de ani ele reprezint 2/3 din totalul accidentelor mortale si 1/3 din
cauzele mortalitii generale.
n analiza cauzelor accidentelor de trafic rutier, cei mai importani factori sunt
vehiculul, drumul si omul. Autovehiculul reprezint o cauz de accident rutier datorit
defeciunilor tehnice pe care le poate avea. Desi accidentele datorate deficienelor tehnice
nu au o pondere ridicat, ele sunt considerate grave datorit consecinelor tragice pe care,
mai ntotdeauna, le produc. Drumul constituie o cauz de accidente prin copacii sau alte
obstacole de pe marginea soselelor, deoarece, atunci cnd autovehiculul prseste
drumul, accidentul se produce prin impactul cu acel obstacol, prin iluminarea si
semnalizarea necorespunztoare, prin pavajul care trebuie fcut n asa fel nct s
mpiedice derapajul, prin terasamentul fragmentat etc.
Dar cel mai responsabil este factorul uman, vinovat de producerea a cca. 90% din
accidentele rutiere. Cauzele frecvente ale accidentelor care privesc factorul uman sunt:
viteza, fiind cauza cu ponderea cea mai ridicat, neatenia, oboseala este invocat n 1020%

din

accidentele

grave,

conducerea

sub

influena

alcoolului,

depsirile

neregulamentare, nerespectarea semaforului, neacordarea prioritii la trecerile de pietoni,

nesemnalizarea la schimbarea direciei de mers, traversarea drumului public prin locuri
nepermise sau/si fr asigurarea la traversare etc. Accidentele produc adevrate tragedii
11

E. M. Gacea, Investigarea criminalistic a accidentului de trafic rutier, Editura Ministerului de Interne,

Bucuresti, 2003, p.7-16.

n cadrul relaiilor sociale, de aici necesitatea de a lupta mpotriva lor. Aceast lupt se
asigur prin msuri de prevenire si combatere a accidentelor rutiere, iar atunci cnd
acestea nu au putut fi evitate, prin nlturarea sau reducerea maxim a efectelor pe care
le-au generat. Unul din mijloacele de prevenire, poate cel mai eficient si mai la ndemn,
este si incriminarea pe cale legislativ a conduitelor care pun n pericol relaiile sociale
privind sigurana circulaiei pe drumurile publice.
2. Conducerea sub influena alcoolului sau a unor substane cu efect narcotic.
n aceast categorie Codul rutier prevede mai multe fapte posibile care constituie
infraciune.
A. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de ctre o
persoan care are o mbibaie alcoolic de peste 0,80 g/l alcool pur n snge (art. 87
alin. 1) ori aflat sub influena unor substane ori produse stupefiante sau
medicamente cu efecte similare acestora (art. 87 alin. 2).
Obiectul juridic. Se poate identifica n cazul tuturor infraciunilor care privesc
accidentele rutiere un obiect juridic principal (special), ce const n relaiile sociale care
ocrotesc sigurana circulaiei pe drumurile publice. Unele infraciuni au si un obiect
juridic secundar.
Obiectul material. De regul infraciunea nu are obiect material, deoarece
poteniala victim suport efectul negativ direct al unei alte aciuni ca rezultat al
conducerii sub influena alcoolului sau substanelor cu efect narcotic, respectiv uciderea
din culp, vtmarea corporal etc. De altfel, n general, infraciunile Codului rutier nu
sunt infraciuni de rezultat. S-ar putea pune problema dac poate fi considerat obiect
material corpul conductorului auto, avnd n vedere c el suport efectele alcoolului sau
celorlalte substane.Subiectul activ este conductorul auto de autovehicul sau tramvai
(subiect calificat). Acesta poate fi orice persoan care conduce un autovehicul sau
tramvai, indiferent dac avea acest drept, deci avea permis de conducere sau nu, dar n
acest caz va intra n concurs cu infraciunea de conducere fr permis (art. 86 alin. 1 C.
rutier) ori dac era mputernicit s conduc un travvai sau nu primise o astfel de

autorizaie, ori dac era profesionist sau nu.12 O asemenea interpretare decurge din
exprimarea general a textului legal "conducerea", care nu face referire la conductori,
iar ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. Subiect pasiv este statul, ale crui
reguli sunt nclcate.
Latura obiectiv. Elementul material al infraciunii tipice se realizeaz prin
activitatea de conducere, pe drumurile publice, a unui autovehicul sau tramvai (deci nu si
a unui vehicul fr traciune mecanic sau cu traciune animal) de ctre o persoan
avnd o mbibaie alcoolic n snge de peste 0,80 g/l alcool pur n snge. Asadar nu se
cere ca persoana s se afle si n stare de ebrietate. Starea de ebrietate nu se confund cu
mbibaia alcoolic din snge; n timp ce mbibaia alcoolic este o valoare numeric
obiectiv, aceeasi la fiecare individ, starea de ebrietate (cu toate caracteristicile ei ca:
vertij, diminuarea ateniei si a capacitii de reacie, diminuarea raiunii, exacerbarea unor
triri afective etc.) este subiectiv, diferit de la un individ la altul, asa nct la unele
persoane poate aprea sub limita legal a mbibaiei alcoolice n snge, n timp ce la altele
apare mult peste aceast limit.n doctrin este controversat problema dac n caz de
producere a unui accident n condiiile prezentei dispoziii, n urma cruia are loc moartea
victimei, va exista o singur infraciune complex de ucidere din culp (conform art. 178
alin. 3 C. pen.), ori un concurs ntre infraciunea simpl de ucidere din culp (art. 178
alin. 3 C. pen.) si infraciunea prevzut n art. 87 alin. 1 C. rutier, existnd argumente de
ambele pri. n general, practica judiciar adopt prima ipotez.13
Elementul material al laturii obiective este realizat si atunci cnd conductorul se
afl sub influena unor substane stupefiante sau medicamente similare acestora. Desi
noiunea de "stupefiant" ar putea duce la concluzia c este necesar starea de ebrietate,
totusi legea nu distinge nimic n acest sens. Substanele stupefiante si medicamentele
similare lor vor fi stabilite prin ordin al Ministrului Sntii Publice (art. 87alin.
3).Consumarea infraciunii are loc n momentul n care persoana a condus, a deplasat
vehiculul pe un drum public ntr-o asemenea stare, ndiferent de distana parcurs (chiar
12

O. Loghin, T. Toader, Drept penal romn. Partea special, ediia a IV-a, Casa de Editur si Pres
"Sansa" S.R.L., Bucuresti, 2001, p. 120.
13
O. Loghin, T. Toader, op. cit., p. 120-121; A se vedea si Tribunalul Suprem, decizia de ndrumare nr.
2/1975 n Culegeree de Decizii pe anul 1975, p.50; Curtea Suprem de Justiie, secia penal, decizia nr.
3169/2002, n Dreptul, nr. 4/2004, p. 251- 253

si civa metri). Dup realizarea aciunii specifice elementului material al laturii obiective
a acestei infraciuni pe o durat suficient pentru existena infraciunii (deplasarea
vehiculului pe un drum public cel puin civa metri) momentul consumrii ei, aciunea
se poate prelungii n chip natural si dup momentul consumrii, fr a mai fi necesar o
asemenea prelungire pentru reinerea svrsirii delictului, prelungire care continu pn
la intervenia unei fore contrare ce i pune capt, for ce poate fi voina fptuitorului
nsusi, intervenia organului de poliie rutier sau intervenia unei alte persoane.
Momentul acestei intervenii este momentul la care infraciunea se epuizeaz, astfel c
infraciunea prevzut la art. 87 alin. 1 si 2 este o infraciune continu.
Urmarea imediat a svrsirii aceste infraciuni const n crearea unei stri de
pericol pe drumurile publice si, astfel, violarea relaiilor sociale care ocrotesc sigurana
circulaiei pe drumurile publice.
Legtura de cauzalitate nu este necesar ntruct nu ne aflm n situaia unei
infraciuni de rezultat, ci a unei infraciuni de pericol (formale).
Latura subiectiv. Faptele se sancioneaz numai dac infraciunea este svrsit
cu intenie. Desi legea nu menioneaz expres aceast concluzie, ea se deduce din alte
dispoziii penale generale: intenia este regula iar culpa este excepia care trebuie
prevzut expres de lege, cauzele care nltur caracterul penal al faptei (de exemplu,
beia provocat prin constrngere) si altele.
Exist intenie atunci cnd soferul, avnd reprezentarea faptului c se afl la volan
sub influena alcoolului sau a unor substane cu efect narcotic, continu totusi s conduc.
Nu are importan modul n care soferul a ajuns ntr-o asemenea stare (voluntar, prin
constrngere, din greseal etc.), fiind suficient s-si fi dat seama c se afl ntr-o stare
incriminat de lege. De asemenea nu are importan c nu s-a produs nici un accident, c
victima are o constituie robust, rezistent la consumul de alcool sau substane cu efect
narcotic si, fiind constient de asta, nu renun la condus, considernd c nu exist riscul
unor pericole etc.14
Pedeapsa pentru infraciunea tipic este nchisoarea de la 1 la 5 ani.

14

G. Antoniu, Infraciuni prevzute n legi speciale, Editura Stiinific si Enciclopedic, Bucuresti, 1976,
p. 86.

10

Forme agravate. Infraciunea cunoaste si o form agravat, si anume cnd

persoana aflat n unadintre situaiile prevzute nainte efectueaz transport public de
persoane, transport de substane sau produse periculoase ori se afl n procesul de
instruire practic a unei persoane pentru obinerea permisului de conducere sau n timpul
desfsurrii probelor practice ale examenului pentru obinerea permisului de conducere
(art. 87 alin. 4). Fapta se pedepseste cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.
B. Fapta conductorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat n procesul
de instruire, ori a examinatorului autoritii competente, aflat n timpul desfsurrii
probelor practice ale examenului pentru obinerea permisului de conducere, de a
consuma alcool, produse ori substane stupefiante sau medicamente cu efecte similare
acestora, dup producerea unui accident de circulaie care a avut ca rezultat uciderea
sau vtmarea integritii corporale ori a sntii uneia sau mai multor persoane,
pn la recoltarea probelor biologice ori pn la testarea cu un mijloc tehnic omologat
si verificat metrologic sau pn la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezenei
acestora n aerul expirat (art.90 alin. 1).
Obiectul juridic l reprezint relaiile sociale care privesc nfptuirea justiiei. ntradevr,conductorii auto care au nclcat interdicia consumului de alcool si substane cu
efect narcotic, sunt tentai s le consume si ntre comiterea unui accident si efectuarea
cercetrilor de ctre organele abilitate, pentru a invoca numai acest consum, ascunznd
astfel consumul anterior accidentului, consum ce ar constitui o agravant la infraciunea
de ucidere din culp (art. 178 C. pen.) sau vtmare corporal din culp (art. 184 C. pen.),
respectiv agravanta de la art. 178 alin. 3 si cea de la art. 184 alin. 3 Cod penal.
Infraciunea nu are obiect material. Subiectul activ este "conductorul de vehicul"
(subiect calificat, deoarece, spre exemplu, ceilali pasageri ai vehiculului pot realiza un
astfel de consum), care poate fi orice persoan. Enumerarea unor categorii speciale de
autori ai infraciunii are rolul de a cuprinde toate cazurile de fptuitori posibile.Astfel,
desi rspunderea penal a instructorului aflat n procesul de instruire, si a examinatorului
aflat n timpul desfsurrii probelor practice ale examenului pentru obinerea permisului
de conducere, este diminuat, totusi, n ipoteza art 90 alin 1, ei au obligaia de a respecta
dispoziiile care i prevd n mod expes, nerespectarea acestora constituind infraciune.
Subiectul pasiv este statul romn, ale crui reguli au fost neglijate.

11

Latura obiectiv. Elementul material al laturii obiective este dat de consumul de

alcool sau substane cu efect narcotic dup producerea unui accident si naintea recoltrii
de probe biologice sau testrii aerului expirat cu ajutorul unor mijloace tehnice. Asadar
exist o condiie cu privire la momentul svrsirii infraciunii, condiia intervalului de
timp artat nainte. Consumul acestor substane naintea producerii accidentului constituie
si el infraciune, dar n baza unei norme incriminatoare distincte, respectiv art. 87 alin 1 si
2. De aceea consumul substanelor interzise de prezenta lege naintea accidentului urmat
de consumul acestora si n intervalul amintit mai sus va constitui un concurs de
infraciuni, ntruct faptele sunt distincte prin deosebirea relaiilor sociale vtmate. Dar
deosebirile sunt date nu numai de obiectul juridic al celor dou infraciuni, ci si de
condiiile strict necesare pentru existena infraciunii prevzute de art. 90 alin. 1. Dac n
primul caz consumul este sancionat n orice moment, n al doilea se cere ndeplinirea
condiiilor privind timpul si caracteristicile accidentului.Pentru existena infraciunii este
necesar ca accidentul s fi provocat victime, fie prin ucidere, fie prin vtmare corporal
sau a sntii. Deci consumul de alcool sau substane cu efect narcotic nainte de
stabilirea gradului de alcoolemie sau intoxicare cu astfel de substane, dar dup
producerea unui accident care nu a provocat dect prejudicii materiale nu va fi considerat
infraciune, putnd fi considerat eventual contravenie.
Consumarea infraciunii se produce la momentul ingerrii de alcool sau substane
cu efect narcotic, indiferent de cantitate, n intervalul de timp artat.
Urmarea imediat const n vtmarea relaiilor sociale care privesc nfptuirea
justiiei.Infraciunea nu pretinde o legtur de cauzalitate, fiind o infraciune formal.
Latura subiectiv presupune intenia direct sau indirect. n ceea ce priveste
scopul svrsirii infraciunii, desi el const de cele mai multe ori n voina de a ascunde
consumul anterior accidentului, infraciunea nu este calificat prin scop, deci, si n
ipoteza absenei sale, fapta rmne pedepsibil.
Infraciunea se pedepseste cu nchisoarea de la 1 la 5 ani. Totusi art. 90 alin. 2
prevede si o cauz care nltur caracterul penal al faptei, si anume consumul de
medicamente cu efecte similare produselor sau substanelor stupefiante (deci nu si
alcoolul), dup producerea accidentului de circulaie si pn la sosirea poliiei la faa
locului, dar numai cu ndeplinirea a dou condiii: a) dac acestea sunt administrate de

12

personal medical autorizat; si b) n cazul n care acestea sunt impuse de starea de sntate
sau de vtmarea corporal a conductorului auto.
C. Refuzul, mpotrivirea ori sustragerea conductorului unui autovehicul sau al
unui tramvai ori a instructorului auto, aflat n procesul de instruire, sau a
examinatorului autoritii competente, aflat n timpul desfsurrii probelor practice ale
examenului pentru obinerea permisului de conducere, de a prezenei de produse sau
substane stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora (art. 87 alin. 5).
Obiectul juridic const n relaiile sociale privind nfptuirea justiiei. Scopul
stabilirii gradului de alcoolemie sau de intoxicare cu substane cu efect narcotic este acela
al stabilirii exacte a gradului de vinovie pentru o corect individualizare judiciar a
pedepsei. Or, evitarea sub orice form a stabilirii gradului de vinovie mpiedic buna
nfptuire a justiiei.Meniunile fcute la infraciunea anterioar cu privire la obiectul
material si subiectul activ rmn valabile si aici.
Subiectul pasiv este statul. Uneori subiect pasiv poate fi si organul (de poliie sau
medical) constatator, atunci cnd mpotrivirea se face prin acte de violen ndreptate n
contra sa.
Latura obiectiv. Reglementarea celor dou infraciuni anterioare ar fi fost inutil,
fr posibilitate de a produce efecte juridice, dac nu s-ar putea constata, prin recoltare de
probe biologice sau prin folosirea unor mijloace tehnice, gradul de alcoolemie sau de
intoxicare cu substane avnd un efect stupefiant. De aceea legiuitorul a prevzut
obligaia conductorilor de vehicule de a se supune testelor biologice sau cu mijloace
tehnice15, anticipnd si eventuala rea-credin a unora dintre ei. Astfel, pentru o bun
nfptuire a justiiei, el a incriminat n mod expres evitarea acestor teste.
Elementul material al infraciunii se poate realiza prin trei modaliti alternative:
refuzul,mpotrivirea sau sustragerea. Refuzul presupune neacceptarea, respingerea
propunerii de a efectua testul.Asadar n modalitatea refuzului se afl de fa si organul
constatator care face propunerea. mpotrivirea const n opunerea de rezisten, fizic sau

15

Art. 38 si art. 88 din O.U.G. nr. 195/2002, precum si art. 185-187 si 193 din Hotrrea de Guvern nr.
1391 pentru adoptarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, Publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 876/2006.

13

verbal, la insistenele organului constatator de a efectua testul, insistene care pot fi,
ns, doar verbale. Sustragerea presupune folosirea unor mijloace mai subtile, insidioase,
eschivri pe diferite motive mai mult sau mai puin ntemeiate.
Folosirea uneia sau mai multor modaliti mpreun nu va constitui concurs de
infraciuni. n schimb, infraciunea de evitare a testelor biologice sau cu mijloace tehnice
poate veni n concurs cu oricare din celelalte dou infraciuni artate mai nainte.
Consumarea infraciunii se produce imediat ce are loc refuzul, mpotrivirea sau actul de
sustragere, dar dup existena unei solicitri din partea organului competent de a efectua
testrile cerute de lege.
Urmarea imediat si legtura de cauzalitate suport aceleasi discuii ca si pn
acum. Ar mai fi de spus c, n modalitatea mpotrivirii urmarea imediat poate fi
vtmarea fizic sau moral (calomnie sau insult) a agentului constatator. Vtmarea
fizic nu va putea ntruni ns nici mcar coninutul infraciunii de loviri sau alte violene
(art. 180 C. pen.) deoarece art. 87 alin. 5 din C. rutier nu menioneaz nimic n acest sens,
asa cum o face, de exemplu, art. 239 C. pen., reglementnd infraciunea de ultraj.
Latura subiectiv se realizeaz cu intenie. Intenia const n prevederea obligaiei
de a efectua testul si a caracterului ilicit al refuzului. Eroarea de drept nu va putea fi
invocat sub nici o form, avnd n vedere solicitarii de a efectua testul din partea
organului de poliie care prezint credibilitate sub aspectul cunoasterii legii. Pedeapsa
este nchisoarea de la 2 la 7 ani. Asadar legea priveste fapta cu mai mult severitate,
datorit inteniei conductorului de a ascunde o conduit incriminat penal, chiar si atunci
cnd ea a fost descoperit.
D. Neluarea msurilor corespunztoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel
cu cale ferat de ctre persoana autorizat de administratorul cii ferate (art. 94 alin.
3), si neluarea msurilor corespunzatoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a
lucrrilor pe drumurile publice, de ctre persoana autorizat de ctre administratorul
unui drum public sau de ctre executantul unei lucrri pe partea carosabil, dac prin
aceasta s-a produs un accident de circulaie din care au rezultat victime omenesti sau
pagube materiale (art. 94 alin. 4).
Obiectul juridic special (principal) l constituie relaiile sociale care ocrotesc
sigurana circulaiei pe drumurile publice. Obiectul juridic secundar priveste relaiile

14

sociale care ocrotesc viaa, integritatea corporal si sntatea, precum si cele care
ocrotesc patrimoniul.Obiect material exist doar la a doua infraciune, respectiv corpul
victimei si bunurile care au suferit o vtmare n urma accidentului. Subiectul activ este
calificat: persoana autorizat de administratorul cii ferate, precum si persoana autorizat
de ctre administratorul unui drum public sau de ctre executantul unei lucrri pe partea
carosabil. Subiectul pasiv este statul pentru ambele infraciuni, iar pentru a doua
infraciune subieci pasivi sunt si victimele omenesti si persoanele fizice sau juridice
ncercate de prejudiciul material provocat n urma accidentului rutier.
Latura obiectiv. Elementul material pentru prima infraciune se realizeaz printro inaciune neluarea msurilor corespunztoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu
cale ferat. Neluarea nseamn neefectuarea, nerealizarea, neaducerea la ndeplinire a
unor msuri (de exemplu, montarea de semnale luminoase, de bariere, repararea
defeciunilor acestora etc.) la care persoana autorizat de administratorul cii ferate era
obligat potrivit legii si acordului dintre cei doi.Infraciunea nu este condiionat de
producerea unui accident, astfel nct ea se consum ori de cte ori se constat existena
unei treceri la nivel cu cale ferat nesemnalizat.A doua infraciune se realizeaz, din
punct de vedere obiectiv, prin aceeasi inaciune ce const n omisiunea de a semnaliza
obstacolele sau lucrrile existente pe drumul public. De data aceasta infraciunea este
condiionat de producerea unui accident din care s rezulte victime omenesti (uciderea,
vtmarea corporal sau a sntii lor) sau un prejudiciu material, indiferent de valoarea
sa ori de titularul bunului vtmat. Infraciunea se consum la momantul producerii unui
accident.
Urmarea imediat const n vtmarea relaiilor sociale ocrotite de lege si crearea
unei stri de pericol pentru sigurana circulaiei pe drumurile publice. Pentru cea de a
doua infraciune urmarea imediat este producerea unei victime omenesti sau a unei
pagube materiale.Pentru prima infraciune nu se pretinde legtur de cauzalitate, fiind o
infraciune formal (de pericol), iar pentru a doua va trebui dovedit c la momantul
accidentului nu au existat mijloacele de semnalizare, precum si faptul c accidentul s-a
produs din cauza acelor obstacole sau lucrri nesemnalizate.Latura subiectiv presupune
att intenie direct sau indirect, ct si culp, acestea fiind infraciuni de omisiune.
Pedeapsa este nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda

15

IV.

INFRACIUNI RUTIERE N CONVENIILE EUROPENE16

n anul 1997 Romnia a devenit semnatar a dou tratate internaionale, adoptate

n cadrul Consiliului Europei, care vizeaz cooperarea ntre statele pri ale Uniunii
Europene n materia reprimrii infraciunilor rutiere. Aceste tratate internaionale sunt:
Convenia european pentru reprimarea infraciunilor rutiere17, semnat la Strasbourg
(Frana) la 30 noiembrie 1964 si Convenia european cu privire la efectele
internaionale ale interzicerii exercitrii dreptului de a conduce un vehicul cu motor18,
semnat la Bruxelles (Belgia) la 3 iunie 1976. Ambele convenii europene enumer cu
caracter limitativ, n anex, sub denumirea "Fondul comun al infraciunilor rutiere", toate
faptele ilicite care trebuie incriminate, ca infraciuni sau contravenii, prin legislaia
intern a statelor pri:
uciderea involuntar sau vtmrile involuntare cauzate n domeniul circulaiei
rutiere;
prsirea locului accidentului, prin care se nelege nclcarea obligaiilor ce
revin conductorilor auto ca urmare a unui accident de circulaie;
conducerea unui vehicul de ctre o persoan n stare de ebrietate sau sub
influena alcoolului ori sub influena stupefiantelor sau a produselor avnd efecte
similare;
conducerea unui vehicul de ctre o persoan inapt ca urmare a unei oboseli
excesive;
conducerea unui autovehicul cu motor fr asigurare de rspundere civil pentru
pagubele cauzate terilor ca urmare a utilizrii acestui vehicul;
refuzul de a se supune ordinului unui agent al autoritii privind circulaia
rutier;
nerespectarea regulilor privind viteza vehiculelor, poziia vehiculelor n miscare
si sensul deplasrii lor, ntlnirea cu vehicule din sens opus, depsirea, schimbarea de
16

C. L. Popescu, Infraciuni rutiere. Norme europene, Revista de Drept Penal, nr. 3/2000.
Tratatul internaional, decretul de ncheiere si legea de ratificare sunt publicate n M. Of. nr. 316/1997.
18
Tratatul internaional, decretul de ncheiere si legea de ratificare sunt publicate n M. Of. nr. 152/1997.
17

16

direcie si trecerea pasajelor de nivel, prioritatea de trecere, prioritatea de trafic pentru

anumite vehicule (cum ar fi cele ale pompierilor, ale poliiei, ambulanele), staionarea si
oprirea vehiculelor, accesul vehiculelor sau al anumitor categorii de vehicule pe unele ci
rutiere, n special datorit greutii sau dimensiunilor lor;
nerespectarea semnelor si a marcajelor rutiere, n special a semnului "Stop";
nerespectarea regulilor privind echipamentul de securitate al vehiculelor si al
ncrcturii lor, sistemul de lumini al vehiculelor si folosirea farurilor, ncrctura si
capacitatea vehiculelor, nmatricularea vehiculelor, plcile de nmatriculare si semnul
distinctiv al rii de nmatriculare;
conducerea fr permis de circulaie valabil.
Conform dispoziiilor conveniilor, sanciunile pentru infraciunile rutiere pot fi,
potrivit legislaiei naionale, o pedeaps principal sau accesorie ori o msur de
siguran, luat printr-o hotrre a unei autoriti judiciare sau printr-o decizie
administrativ a unei autoriti administrative abilitate s pronune pedepsele prevzute
de lege pentru reprimarea infraciunilor rutiere.O msur aparte este interzicerea
dreptului de a conduce un autovehicul cu motor conductorului care a comis o infraciune
rutier. Statul care a pronunat sanciunea interdiciei trebuie s informeze despre aceasta
statul care a eliberat permisul de conducere si statul pe teritoriul cruia autorul
infreciunii rutiere locuieste n mod obisnuit. Odat informate, aceste state vor pronuna,
n conformitate cu legislaiile lor naionale, interdicia pe care ar fi pronunat-o si ele dac
faptele care au dus la o astfel de sanciune ar fi avut loc pe teritoriul lor, n cazul n care
este ndeplinit condiia dublei incriminri. Cele dou convenii cuprind, de asemenea,
numeroase dispoziii cu caracter procesual privind cooperarea statelor comunitare n
materie de reprimare a infraciunilor rutiere (de exemplu, cererea de urmrire
internaional a infractorului, cererea de executare a pedepsei stabilit de un alt stat dect
cel care o pune n executare, ncasarea amenzilor de un alt stat dect cel care a emis-o,
notificrile ntre state cu privire la msurile adoptate etc.), dispoziii care nu fac ns
obiectul analizei acestei lucrri.

17

V. BIBLIOGRAFIE

George ANTONIU -Infraciuni prevzute n legi speciale, Editura

Stiinific si Enciclopedic, Bucuresti, 1976

Eugen Mimi Gacea- Investigarea criminalistic a accidentului de trafic

rutier, Editura Ministerului de Interne,Bucuresti, 2003

Octavian Loghin, Tudorel Toader- Drept penal romn. Partea special,

ediia a IVa, Casa de Editur si Pres "Sansa" S.R.L., Bucuresti, 2001

Constantin Mitrache, Cristian Mitrache-Drept penal romn. Partea

general, ediia a Va, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006

Corneliu-Liviu POPESCU-Infraciuni rutiere. Norme europene, Revista

de Drept Penal, nr. 3/2000

Surse legislative:
Site-ul Camerei Deputailor, pagina legislativ (www.cdep.ro/pls/legis);
Codul rutier, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006;

18