Pag:1

Contractul de cooperare
Cele mai numeroase astfel de contracte au ca obiect
construirea de hoteluri prin participarea unei tari dezvoltate si
cu un partener dintr-o tara in curs de dezvoltare care
beneficiaza de tehnica si renumele partenerului din tara
dezvoltata.
Contribuita partenerilor
a)Partea autohtona ( tara in curs de dezvoltare pe teritoriul
careia se constr. Hoteluri):
-ofera terenul
-documentatia tehnica si planurile
-mobilierul si alte instalatii
-forta de munca pt gestiune si exploatare
-forta de munca pt constructie
b)Partea straina ofera:
-asistenta tehnica pt elaborarea doc si planurilor
-echipamentele specializate
-materialul informatic
-forma personalului
-includerea hotelului intr-un lant/retea de renume
Contributia partii straine se concretizeaza intr-un credit
acordat pe o perioada de 8-15 ani.Creditul va fi utilizat in
functie de necesitatile lucrarii si va fii rambursat din incasarile
hotelului.
Partea autohtona acorda,in gen ,un commission progresiv
pana la 20-25% din profitul realizat.Dupa rambursarea
creditului hotelul ,cu toate echipamentele si instalatiile,ramane
in posesia autohtona.
Avantajele partenerilor:

Pag:2
a)partea autohtona
-accesul la o tehnica din tara dezvoltata
-utilizeaza creditul sub dif
forme:numerar,instalatii,utilaje,materiale diverse
-creditul se ramburseaza din incasari,prestatii hoteliere dupa
intrarea in functiune a hotelului,uneori o perioada de gratie de
1-2 ani.
-integrarea hotelului intr-o retea de renume
-sosirile de turisti inclusive din tara partenerului vor contribui
la sosirile exporturilor interne adica la vanzarea produselor
autohtone in devize.
L aexporturi se evita concurenta externa ,ambalajele
speciale,taxele vamale,chelt publicitare,pierderile)
-dupa rambursarea creditului hotelul ramane partii autohtone
b)Partea straina
-extinderea pietei pt capitalul disponibil
-transfer de cunostinte
-largirea retelei hoteliere in zone de perspective turistica pt 810 ani cat dureaza creditul
-pt creditul acordat nu 9 riscuri majore
-partea straina nu are probleme cu forta de munca
-obtine comisoane progressive
Contracte in sfera comercializarii
In act de comercializare a prod turistice pot aparea relatii
contractuale intre consumatorii finali(turistii) si prestatorii de
serv turistice(hotelieri,restauratori,soc de asig etc,) sau
intermediary din turism (og de turism)

Pag:3.Clauzele contractelor dintre prestatatori si

intermediary se stabilesc prin negociere desi in timp ce s-a
ajuns la uniformizarea unor clause sau a unor contracte fie
prin practica indelungata fie prin acorduri legale sau norme la
niv nat si internat.
Contractul dintre prestatori si intermediari
Adancimea diviziunii sociale a muncii a impus si in turism
aparitia intermediarilor ca tendinta a separarii act de comert
de cele de productie datorita avantajelor ec ale specializarii dar
si datorita a unor particularitati ale pietei si act de turism.
Ponderea vz a act de turism din totalu C.A a unor prestatori se
ridica la 70-80% ,restul fiind desfacerile la fata locului
CONTRACTUL intre hotelieri si intermediari din turism
C a volum si val a tranzactiilor contractile intre intermediary
si prstatori sunt cele mai frecvente pt act de comercializare in
turism 70-80%dintre acestea detasandu-se ctr dintre ag de
turism si hotelier
1.Conractul de commission
2.contractul cu garantie(charter)
Delimitarea dintre aceste 2 tipuri de ctr. Se face dupa criteriul
preluarii sau nepreluarii de carte intermediary a riscului
vanzarii productiei turistic contractat cu prestatorul carte
consummator final,aspect ce det intregul continut al relatiilor
intre cele 2 parti contractante.
Principalele capitolului ale ctr intre hotelier si ag de turism
1.Obiectivul ctr. il constituie serv oferite spre comercializare
agentiei de turism de carte prestator ,natura relatiei intre parti
in leg cu comercializarea prod intermediare sau garantie)
-descrierea completa si exacta a serv. oferite este f importanta
pt ca aceasta inlocuieste ceea ce reprezinta
mostrele,esantioanele in ctr. Pe comercializarea de bunuri.

-prezentarea prod turistic trebuie sa fie insotita de informatii

referitoare la atractivitatea zonei in care se afla hotelul
deoarece turistul cauta pe langa satisfacerea nevoii de
cazare,masa,distractie si o ambianta deosebita in stare
sasatisfaca o diversitate de motivatii.
2.Durata ctr. Exprimata-aproximativ (ctr. Pt sezonul de vara
2007,ctr de sporturi de iarna 2007-2008)
3.Contringentul de spatii de cazare
Dpa prezentarea la ob ctr aspectelor calitative acestea se
defineste si cantitativ prin contingentul spatiilor de cazare
Contingentul poate fi exprimat prin:
a) nr locuri sau nr paturi
b)nr camere
c)pe tipuri de capacitate(1,2 sau 3 paturi ,apartamente) in
cazul unitatilor de cazare cu structura diversa.
d)dupa confort,dotare,pozitie sau categorie de clasificare
4.Perioada de contingent-intervalul de timp pt care
hotelierul pune la dispozitia ag de turism contingentul
-per de utilizare a contingentului este impartita in
subperioade sau sezoane dupa dif criterii cel mai utilizat
fiind cel al variatiei cererii si corespund unei variatii a
tarifelor
-marimea contingentului poate fii aceeasi pt toata per.
Conttactata sau dif.pe sezoane sau date de sosire
-interesele prestatatorului si cele ale intermediarului sunt
divergente at cand e vb de marimea contingentului si a per

de expl.Prestatatorul urmareste prelungirea sezonului si u

niv de expl ridicat Ag de turism greutati in vz
contingentului in extrasezon si doreste sa i-a majoritatea
locurilor de contingent in sezon ag de turism doreste ca
marimea contingentului sa fie mai mare in sezon.
5.Graficul de sosiri-cuprinde in ordine cronologica datele de
sosire a turistilor in cazul comercializarii pe seri
6.Pretul tarifar-caracteristica preturilor din turism o reprez
diferentierea precticarea unor preturi dif pt acelasi prod in
fct de unele criterii:
a)Sezoanele turstice(extrasezon,pre-s,post-s,sezon
intermediary,varf de sezon)
b)In functie de cel care comanda si achita serviciile
-intermediar(ag de turism)
-turism
-soc. Pt salariati sau invitatii sai
c)criterii socio-profesionale lagate de consumatorul final
-turist-om afaceri
-copil-adult-student-pensionar
-strain-autohton
d)Volumul consumului:
-sejur lung
-sejur scurt
-grup

-individual
-servicii separate
-pachet serv complet
e)Momentul inscrierii si platii
Fcailitatile pot aparea intr-un capitol separate si constituie
o modalitate de nuantare suplimentara a diferentelor
tarifare.Fcilitatile au ca scop maximizarea gr de ocupare a
unitatii de cazare.
Tarifele sunt exprimate in u.m. pe camera sau pe loc de
cazare corelat cu modul de exprimare al contingentului.