Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 4

METABOLISMUL LIPIDIC
Lipidele constituie o clasa de biomolecule caracterizate prin proprietatea
generala de a fi insolubile in mediu apos si solubile in solventi organici nepolari(eter,
chloroform, benzen).
Toate lipidele, provenite din alimente(de origine exogena) sau din sinteza
hepatica(de origine endogena) trebuie transportate spre diferite tesuturi pentru a fi
utilizate sau depozitate mai ales in cel adipos, sub forma de trigligeride.
Lipidele se gasesc in proportie mare in alimente de origine animala(unt,
slanina, carne de porc) si unele fructe(alune, nuci, masline). Ele nu pot fi absorbite in
organism decat sub forma componentelor lor, adica sub forma de glicerina si acizi
grasi.
In tubul digestiv lipidele sunt descompuse in glicerina si acizi grasi, care trec in
circulatia limfatica si sanguina, resintetizandu-se sub forma de grasimi specifice
omului. Alta parte din aceste grasimi se depoziteaza ca material de rezerva in celulele
adipoase de sub piele sau in jurul unor organe(rinichi, intestin) de unde sunt
mobilizate si folosite la nevoie.
Rolul lipidelor:
- sunt surse de energie: 1 gram de grasime elibereaza 9,5 kcalorii;
- au rol de rezerva energetica-tesutul adipos
- izolare termica;
- servesc ca transport si depozit pentru vitaminele liposolubile
A,D,K,E;
- sunt produsi de plecare in biosinteza unor vitamine si hormoni;
- provin din alimente si pot fi sintetizate si de organismele vii.
Clasificarea lipidelor:
- simple;
- complexe: contin pe langa molecula lor si alte componente cum sunt:
proteine, amine, baze azotate(fosfolipide, glicerofosfolipide).
In organism, lipidele se gasesc sub forma de:
- grasime de constitutie, prezenta in toate celulele, mai ales la nivelul
membranelor celulare;
- grasime de depozit, in tesutul adipos;
- lipide plasmatice ce reprezinta forma de transport al lipidelor.
Pentru patologia clinica, problema esentiala o constituie legaturile posibile
intre dereglarea transportului plasmatic al lipidelor si dezvoltarea leziunilor
aterosclerotice ale vaselor.

METABOLISMUL LIPIDELOR
Lipidele din alimente sunt emulsionate in intestinul subtire, degradate pana la
acizi grasi si glicerine care traverseaza peretele intestinal, trec in sange si apoi in
ficat.O parte se depoziteaza in ficat sub forma de GLICOGEN si o parte intra in
tesutul adipos de unde sunt utilizate in functie de necesitatea organismului.
Lipide cu semnificatie metabolica
Lipidele constituie un grup eterogen de compusi ce contin in structura lor acizi
grasi care pot forma esteri cu acestia.
Lipidele au in comun, proprietatea de fi insolubile in apa, dizolvandu-se in
solventi organici.
Acizii grasi
Sunt prezenti fie : - sub forma de acizi grasi: - neesterificati;
- liberi.
- sub forma esterificata: - cu glicerolul, formand trigliceride
sau fosfolipide;
- cu colesterolul, formand esteri de
colesterol.
Acizii grasi sunt de regula, compusi liniari, avand lanturi de lungime variabila,
in functie de numarul de atomi de carbon in molecula lor.
Acizii grasi pot fi:
- saturati: cand in molecula nu au nici o dubla legatura(ex. acidul
palmitic C15H31COOH, acidul stearic C17H35COOH in grasimi animale)
- nesaturati: atunci cand intre atomii de carbon exista cel putin o dubla
legatura.
Majoritatea acizilor grasi pot fi sintetizati in organism pe seama glucidelor sau
proteinelor iar principalele organe care efectueaza aceste transformari sunt ficatul si
tesutul adipos.
Unii acizi grasi, cum ar fi acidul livoleic(C17H31COOH- acid gras nesaturat cu o
dubla legatura) si acidul arahidonic(C19H31COOH acid gras nesaturat cu patru duble
legaturi) nu pot fi sintetizati in organism si provin doar din surse exogene.
Cunoasterea nivelului din sange al acizilor grasi liberi este impusa de modul in
care este transportata aceasta fractiune lipidica(legata de albumina) si de actiunea sa
fiziologica. Aceasta deoarece acizii grasi liberi circulanti nelegati de serum-albumina
favorizeaza adezivitatea si agresivitatea trombocitelor, initiind trombogeneza.
Valorile normale ale concentratiei in sange a acizilor grasi liberi sunt in functie
de modul de determinare.
Valorile normale ale acizilor grasi liberi din ser variaza in raport de o serie de
factori de mediu sau fiziologici:
- frigul, stresul;
- ingestia de alcool, fumatul;
- starea de foame.

Atunci cand organismul se afla intr-o astfel de stare, sangele poate transporta,
sub forma de acizi grasi liberi, o cantitate de cca 500 ml lipide, din depozitele
adipoase in special, spre muschi si ficat.
Nivelul seric al acizilor grasi liberi creste in mod fiziologic, la copii aflati in
perioada prepubertara si la femeile aflate in ultimul trimestru al sarcinii.
In stari patologice(diabetul zaharat, unele glicogenoze, obezitate, boala
Basedow), concentratia sangelui in acizi grasi liberi este ridicata.
Trigliceridele
H2C OH
Trigliceridele sau grasimile neutre, sunt esteri ai glicerolului HO C H
H2C OH
cu trei acizi grasi diferiti.
Peste 95% din lipidele tesutului adipos sunt trigliceride. Gliceridele
partiale(mono sau digliceridele) contin glicerol esterificat doar cu una sau doua
molecule de acizi grasi, reprezentand etape intermediare in procesul de sinteza sau
degradare a trigliceridelor.
Principalul rol fiziologic al trigliceridelor este acela de a se stopa energia in
legaturile chimice si de a elibera la nevoie acizi grasi necesari proceselor de oxidare
din tesuturi.
Organele principale de producere a trigliceridelor sunt tesutul adipos si ficatul,
iar intre acizii grasi si trigliceride exista un transfer permanent.
Valorile normale ale trigliceridelor serice variaza cu sexul:
- barbati: pana la 150 mg trigliceride la 100 ml ser;
- femei: pana la 100 mg trigliceride la 100 ml ser.
Variatii patologice:
- peste 200 mg/dl intalnite in unele hiperlipemii(sarcina, hiperlipemie
esentiala, ateroscleroza), hipotiroidie, sindrom nefrotic.
Valori scazute:
- infectii cronice;
- neoplasme;
- hipertiroidie.
Fosfolipidele
Fosfolipidele sunt lipide complexe, care contin in structura lor acid fosforic,
alaturi de acizi grasi si de un alcool, care in majoritatea cazurilor este glicerolul.
Principalul rol fiziologic al fosfolipidelor este participarea la alcatuirea
membranelor biologice. Ele participa si la solubilizarea colesterolului in bila si la
mentinerea suspensiilor de lipide din plasma, adica la formarea kilomicronilor si a
lipoproteinelor.
Biosinteza fosfolipidelor este asemanatoare cu a trigliceridelor si se desfasoara
tot in ficat si tesutul adipos.
Colesterolul
Colesterolul este un sterol (C27H45OH), fiind identificat in membrana celulara
dar si in tesuturile organismului, fiind si transportat in sange.
Aproximativ 70-75% din colesterolul plasmatic se gaseste sub forma de esteri
ai colesterolului cu diversi acizi grasi iar in tesuturi predomina colesterolul

liber(neesterificat). Asocierea intre hipercolesterolemie si ateroscleroza ar putea crea


impresia ca aceasta substanta este un produs nociv, de care organismul s-ar putea
lipsi. In realitate, colesterolul este un element structural, esential al membranelor
celulare si al diferitelor organite celulare. Deasemenea, colesterolul este un precursor
obligatoriu al acizilor biliari si al hormonilor steroizi(sexuali si suprarenali).
Organismul uman contine cam 2g/kg corp colesterol si o buna parte din aceasta
cantitate se afla in echilibru cu colesterolul plasmatic.
Cea mei mare parte a colesterolului provine din sinteza endogena aproximativ
1 g/zi, in timp ce colesterolul ingerat cu alimente nu depaseste 0,6g/zi in cazul unei
diete normale. Alimentele cele mai bogate in colesterol sunt cele de origine animala:
creier-3000mg colesterol/100 g aliment, galbenus de ou 1700mg colesterol/100g
aliment, rinichii-350mg colesterol/100 g aliment, untul-300mg colesterol/100g
aliment, ficatul-250mg colesterol/100g aliment, grasimea de porc.
Desi sinteza endogena de colesterol este mai importanta decat aportul
alimentar, exista observatii experimentale si epidemiologice dupa care o alimentatie
bogata in colesterol si lipide saturate poate duce la cresterea colesterolului.
Biosinteza poate avea loc in ficat, corticosuprarenale, intestin, piele, testicul si
aorta, putand porni de la metabolismul glucidic, protidic, lipidic.
Colesterolul produs in ficat este inglobat si vehiculat in lipoproteine.
Eliminarea colesterolului in organism se face prin:
- transformarea in acizi biliari;
- excretia de steroli neutri in materiile fecale.
Colesterolul mai poate fi eliminat si prin transformarea lui in hormoni steroizi, ai
caror produsi de degradare se elimina pe cale urinara.
Lipoproteinele (fiind hidrosolubile) transporta colesterolul si grasimile in
interiorul organismului.Principalele grupe de lipoproteine din plasma sunt:
- chilomicronii: acestia provin din lipidele alimentare, fiind absorbite de
intestin.Sunt alcatuiti mai ales din trigliceride, si se indreapta catre ficat.
- lipoproteinele beta(LDL=low density lipoprotein): sunt lipoproteinele cu
densitate scazuta si sunt sintetizate in mucoasa intestinala, dar mai ales in ficat. Se
depoziteaza pe peretii arterelor si cauzeaza formarea cheagurilor de sange. Un LDL
ridicat(mare) mareste riscul bolilor coronariene si al accidentelor vasculare
cerebrale(ACV).
- lipoproteinele alfa(HDL=higt density lipoprotein): sunt lipoproteinele cu
densitate mica, avand un continut ridicat de proteine si fosfolipide. Un HDL
ridicat(mare), micsoreaza expunerea fata de bolile cardiovasculare.Colesterolul HDL
transporta excesul de colesterol catre ficat, unde este apoi eliminat din organism prin
excretie.
VALORI
- colesterolul total:
- normal: 120-240 mg/dl;
- sub 200 mg/dl = nivel optim in afara oricarui pericol;
- 200-240 mg/dl= valoare de granita;
- peste 240 mg/dl=HIPERCOLESTEROLEMIA.

- LDL(colesterol rau):
- normal: 80-160 mg/dl;
- sub 100 mg/dl=nivel optim;
- 100-130 mg/dl=bun;
- 130-160 mg/dl=la limita;
- 160-190 mg/dl=nivel ridicat;
- peste 190 mg/dl=nivel foarte ridicat.
- HDL(colesterolul bun):
- normal: 40-60 mg/dl si peste;
- sub 40 mg/dl=risc pentru bolile cardiovasculare;
- 40-60 mg/dl=bun;
- peste 60 mg/dl=cu cat HDL mai mare, se considera o
adevarata protectie fata de bolile cardiovasculare.
O alimentatie sanatoasa, respectarea unei diete corespunzatoare, reprezinta
sanatate, iar colesterolul va fi mentinut in limite normale.
De evitat alimentele bogate in grasimi saturate, transgrasimi si
colesterol.Acestea duc la cresterea LDL-ului.
Fructele si legumele NU CONTIN COLESTEROL.