Sunteți pe pagina 1din 10

Infectiile plagilor

chirurgicale
Infectia plagilor operatorii : infectia care apare timp de 30 de zile de
la o interventie chirurgicala.
Plagile chirurgicale : plagi superficiale ( supraaponevrotice ) si
profunde ( subaponevrotice ).

In functie de gradul de contaminare ( riscul de infectie ) :


- plaga curata : chirurgie electiva, fara erori de asepsie, fara
interesarea organelor sau cavitatilor septice
- plaga curat-contaminata: apare in contaminarile obisnuite din
chirurgia tractului digestiv, urologica, ginecologica, etc
- plaga contaminata : plagi traumatice recente, contaminare
semnificativa in operatii digestive, bila sau urina, inflamatii acute
nepurulente in zona de incizie, erori semnificative de tehnica

Infectiile plagilor chirurgicale

- plagi murdare infectate : plagi traumatice si operatorii cu tesut devitalizat,


corpi straini, contaminare fecala, inflamatie acuta cu puroi, viscere cu
perforatii.
Procentaj de infectie : plagi curate : 1,5-3,9%; plagi curat-contaminate : 34%; plagi contaminate : 6,4%; plagi murdare operate : 12,8 40%.
Clasificare plagi dupa microbul principal responsabil de infectie :
- stafilococice
- streptococice : erizipelul, gangrena hemolitica, fasceita necrozanta,
gangrena cutanata progresiva Meleney, miozita streptococica
- bacili gram negativi : gangrena cutanata anaeroba gram negativa
- infectii mixte : celulita crepitanta neclostridiana, celulita si miozita
crepitanta clostridiana
- infectii specifice : difterice, micotice, tetanos

Infectii plagi chirurgicale


Infectii stafilococice : zona de celulita cu eritem local, necroze
limitate, puroi cremos, galbui, nemirositor.
Gangrena str hemolitica : localizare subcutanata, tendinta la
difuziune, trombozarea vaselor si sfacelarea pielii; in evolutie apar
bule si necroze parcelare.
- fasecita necrozanta : necroza fasciei si a tes epifascial, cu mare
tendinta invaziva; piele decolata, necrozata, icter si subicter
- gangrena Meleney : tegument rosu, edematiat, necroza mai ales in
jurul firelor de sutura, apare apoi o ulceratie pe un fond de celulita;
marginea tegumentului este rosie neagra, foarte dureroasa, cu
extindere centrifuga.

Infectii chirurgicale prin catetere periferice sau centrale


Apar la 1% din pacienti, cu o mortalitate de pana la 3%.
Ag etiol : stafilococ, bacterii gastrointestinale, flora
intraspitaliceasca.
F fav : durata cateterismului, locul acestuia, prezenta unor infectii
concomitente, tehnica de canulare necorespunzatoare, ingrijire
necorespunzatoare, materialele folosite.
S cl : febra, tahicardie, alterarea starii generale, fara a putea fi
justificate in contextul bolii de baza.
Obligator : antibiograma prin culturi.
Trat : antibiotic tintit si de regula suprimarea materialului strain
Aspecte particulare : infectarea grefelor vasculare, proteze
valvulare, plase sintetice, proteze articulare

Infectiile nosocomiale
Apar la pacientul spitalizat ( deci in mediul intraspitalicesc ),
interesand pacientii operati sau neoperati; sunt mai frecvente in
sectiile de chirurgie.
Tipuri : infect urinare, respiratorii, infectii cutanate, infectii de plaga,
bacteriemia si septicemia.
Pot conduce la stari septice si apoi MODS, cu o mortalitate in aceste
cazuri de pana la 40%.
Infectiile tractului urinar : cele mai frecvente, aparand la 1-3% din
pacientii sondati; in cazuri de infectii asociate cu bacteriemie, ajung
la 5-10%; reprezinta 40% din infectiile nosocomiale.

Antibioticele in Chirurgie
AB si chimioteraspicele : subst capabile sa distruga sau sa
impiedice multiplicarea germenilor patogeni; au actiune
antimicrobiana specifica si selectiva, iar in doze terapeutice nu
lizeaza celulele organismului gazda.
Germeni tinta : bacterii, hlamidii, richetsii, micoplasme, fungi; nu au
actiune antivirala sau antiparazitara; nu sunt similare antisepticelor
sau dezinfectantelor.
Dupa spectrul de actiune : ingust, larg si ultralarg
Antibioprofilaxia in chirurgie : metoda de administrare a AB in pre,intra- si postoperator imediat, cu scopul de a preveni dezvoltarea
unei infectii.

Antibioprofilaxia
Indicatii :
- operatii cu timpi obligatori septici
- interv pe cai urinare, tub digestiv, arb traheobronsic, focare septice
preexistente, col femural, inima, vagin, biliohepatic, dializa cronica
- menevre invazive frecvente
- pacienti denutriti, DZ, anemie, imunosupresati, iradiati, comatosi
- politraumatisme sau plagi severe
- operatii pe cord deschis
- afectiuni hematologice severe, pacienti cu corticoterapie.

Antibioprofilaxia
PRINCIPII :
- la max 4 ore de la contaminare; de regula, in cazul operatilor se
adm in momentul inductiei
- AB bactericid, cu efecte secundare reduse
- monoterapie sau asocieri adecvate; se aleg acele preparate care
sunt adecvate germenilor probabili in tipul de chirurgie abordat
- in doze terapeutice
- nu se admnistreaza a la long, de regula 24-48 de ore.
- c de adm : intravenoasa pt realizarea unei concentratii optime

Antibioprofilaxia
Clasificarea in functie de contaminare si riscul de infectie
ALTMEIER :
- clasa I ( chirurgie curata ) : plagi atraumatice, incizii deschise
primar, interventii fara tip septic ( hernii, eventratii, etc ).
- clasa II ( chirurgie curata-contaminata ): operatii urogenitale, tract
digestiv , cai respiratorii etc )
- clasa III ( chirurgie contaminata ) : pl traumatice recente, patologie
infectioasa tub dgestiv, inflamatii acute etc
- clasa IV ( chirurgia murdara ) : plagi murdare, tesuturi devitalizate,
peritonite grave

Antibioprofilaxia

Reguli :
- nu se asociaza AB cu acelasi spectru
- nu se asociaza bacteriostatic cu bactericid
- nu se asociaza doua antbiotice cu efecte toxice ( se sumeaza )
- se prefera calea iv, dar poate fi orala, im sau aplicare locala