chirurgicale Infectia plagilor operatorii : infectia care apare timp de 30 de zile de la o interventie chirurgicala. Plagile chirurgicale : plagi superficiale ( supraaponevrotice ) si profunde ( subaponevrotice ).
In functie de gradul de contaminare ( riscul de infectie ) :
- plaga curata : chirurgie electiva, fara erori de asepsie, fara interesarea organelor sau cavitatilor septice - plaga curat-contaminata: apare in contaminarile obisnuite din chirurgia tractului digestiv, urologica, ginecologica, etc - plaga contaminata : plagi traumatice recente, contaminare semnificativa in operatii digestive, bila sau urina, inflamatii acute nepurulente in zona de incizie, erori semnificative de tehnica
Infectiile plagilor chirurgicale
- plagi murdare infectate : plagi traumatice si operatorii cu tesut devitalizat,
Infectii stafilococice : zona de celulita cu eritem local, necroze limitate, puroi cremos, galbui, nemirositor. Gangrena str hemolitica : localizare subcutanata, tendinta la difuziune, trombozarea vaselor si sfacelarea pielii; in evolutie apar bule si necroze parcelare. - fasecita necrozanta : necroza fasciei si a tes epifascial, cu mare tendinta invaziva; piele decolata, necrozata, icter si subicter - gangrena Meleney : tegument rosu, edematiat, necroza mai ales in jurul firelor de sutura, apare apoi o ulceratie pe un fond de celulita; marginea tegumentului este rosie neagra, foarte dureroasa, cu extindere centrifuga.
Infectii chirurgicale prin catetere periferice sau centrale
Apar la 1% din pacienti, cu o mortalitate de pana la 3%. Ag etiol : stafilococ, bacterii gastrointestinale, flora intraspitaliceasca. F fav : durata cateterismului, locul acestuia, prezenta unor infectii concomitente, tehnica de canulare necorespunzatoare, ingrijire necorespunzatoare, materialele folosite. S cl : febra, tahicardie, alterarea starii generale, fara a putea fi justificate in contextul bolii de baza. Obligator : antibiograma prin culturi. Trat : antibiotic tintit si de regula suprimarea materialului strain Aspecte particulare : infectarea grefelor vasculare, proteze valvulare, plase sintetice, proteze articulare
Infectiile nosocomiale Apar la pacientul spitalizat ( deci in mediul intraspitalicesc ), interesand pacientii operati sau neoperati; sunt mai frecvente in sectiile de chirurgie. Tipuri : infect urinare, respiratorii, infectii cutanate, infectii de plaga, bacteriemia si septicemia. Pot conduce la stari septice si apoi MODS, cu o mortalitate in aceste cazuri de pana la 40%. Infectiile tractului urinar : cele mai frecvente, aparand la 1-3% din pacientii sondati; in cazuri de infectii asociate cu bacteriemie, ajung la 5-10%; reprezinta 40% din infectiile nosocomiale.
Antibioticele in Chirurgie AB si chimioteraspicele : subst capabile sa distruga sau sa impiedice multiplicarea germenilor patogeni; au actiune antimicrobiana specifica si selectiva, iar in doze terapeutice nu lizeaza celulele organismului gazda. Germeni tinta : bacterii, hlamidii, richetsii, micoplasme, fungi; nu au actiune antivirala sau antiparazitara; nu sunt similare antisepticelor sau dezinfectantelor. Dupa spectrul de actiune : ingust, larg si ultralarg Antibioprofilaxia in chirurgie : metoda de administrare a AB in pre,intra- si postoperator imediat, cu scopul de a preveni dezvoltarea unei infectii.
Antibioprofilaxia Indicatii : - operatii cu timpi obligatori septici - interv pe cai urinare, tub digestiv, arb traheobronsic, focare septice preexistente, col femural, inima, vagin, biliohepatic, dializa cronica - menevre invazive frecvente - pacienti denutriti, DZ, anemie, imunosupresati, iradiati, comatosi - politraumatisme sau plagi severe - operatii pe cord deschis - afectiuni hematologice severe, pacienti cu corticoterapie.
Antibioprofilaxia PRINCIPII : - la max 4 ore de la contaminare; de regula, in cazul operatilor se adm in momentul inductiei - AB bactericid, cu efecte secundare reduse - monoterapie sau asocieri adecvate; se aleg acele preparate care sunt adecvate germenilor probabili in tipul de chirurgie abordat - in doze terapeutice - nu se admnistreaza a la long, de regula 24-48 de ore. - c de adm : intravenoasa pt realizarea unei concentratii optime
Antibioprofilaxia Clasificarea in functie de contaminare si riscul de infectie ALTMEIER : - clasa I ( chirurgie curata ) : plagi atraumatice, incizii deschise primar, interventii fara tip septic ( hernii, eventratii, etc ). - clasa II ( chirurgie curata-contaminata ): operatii urogenitale, tract digestiv , cai respiratorii etc ) - clasa III ( chirurgie contaminata ) : pl traumatice recente, patologie infectioasa tub dgestiv, inflamatii acute etc - clasa IV ( chirurgia murdara ) : plagi murdare, tesuturi devitalizate, peritonite grave
Antibioprofilaxia
Reguli : - nu se asociaza AB cu acelasi spectru - nu se asociaza bacteriostatic cu bactericid - nu se asociaza doua antbiotice cu efecte toxice ( se sumeaza ) - se prefera calea iv, dar poate fi orala, im sau aplicare locala
