Sunteți pe pagina 1din 4

Conflictualismul

Nivel de analiza: Macrosociologic


Natura societatii: Ordine sociala caracterizata prin grupuri de interese
competitive,fiecare urmarind propriile scopuri
Baza interactiunii sociale: Conflict,putere si coercitie
Domeniul principal de studiu: Interesele care divid membrii societatii si
schimbarea sociala
Avantaje: Are capacitatea de a prezenta evolutia istorica si schimbarile
institutionale si societale
Dezavantaje: Are dificultati in explicarea consensuui social, a integrarii si
stabilitatii
Descriere: Sustine ca puterea este la fel de importanta ca si impartasirea
aceorasi calori pentru mentinerea societatii;conflictul este responsabil de
schimbare
Pune problema despre: Cum puterea afecteaza distributia resurselor limitate
si cum conflictul schimba societatea
Aplicatii: Studiul politicii,a miscarilor sociale , si a strcuturilor puterii organizate

Perspectiva conflictualista concepe conflictul ca o sursa a schimbarii


sociale si isi concentreaza analiza asupra instabilitatii si dezechilibrelor. Aceasta
perspective considera consensus social o iluzie,ceva ce nu poate fi obtinut decat
prin constrangere.
Conflictualismul nu este o perspective sociologica omogena. Principalul
initiator al aceste perspective a fost Karl Marx , care si-a concentrate analiza
sociologica asupra conflictelor dintre clase,demersul sau avand o finalitate
politica declarata. In conceptia lui Marx,fiecare mod de productie se
caracterizeaza printr-un anumit tip de conflicte intergrupale,dintre care cele mai
importante sunt conflinctele intre clasele sociale. Clasele oprimate(scavii in
modul de productie sclavagist,burghezia in modul de productie feudal,
proletariatul in modul de productie capitalist) se organizeaza si schimba prin
revolutie sistemul relatiilor de putere,instaurand un nou mod de productie. Pentru
o anumita perioada se instaureaza echilibrul social,dar acesta este
precar,intrucat societatea este foarte dinamica si in sanul ei apar noi
conflicte,care se solutioneaza prin noi revolutii. Marx afirma ca, odata cu
instaurarea modului de productie communist,ciclul stabilitate-conficte-revolutie
pare sa se incheie, deoarece comunismul ar suprima toate conflintele sociale,
pentru ca ar inlatura exploatarea care este sursa principala a conflictelor ce
conduc la schimbarea modului de productie.
Pentru sociologul german Georg Simmel(1858-1918),conflictele sunt inerente
vietii sociale,dar el nu deduce de aici concluzii pentru actiunea politica. Adeptii
contemporani ai perspectivei conflitualiste extend aria de cuprindere a analizei la

conflictele dintre grupe de varsta,grupuri etnice sau religioase,dintre profesii,


comunitatile locale si puterea centrala etc.
Ideaa de baza a acestei perspective consta in afirmatia ca fiecare societate
este formata din forte sicoale intre care conflintul este inevitabil.Grupurile sociale
au scopuri si interese diferite,pe care nu si le pot satisface intr-un mediu avand
resurse limitate. Apare astef o competirie permanenta pentru bunuri
,putere,bunastare. In aceasta lupta,unii castiga si ajung sa-I domine pe altii sau ,
potrivit formularilor dmarxiste,sa-I exploateze.
Daca in societate exista conficte permanente,atunci cum poate ea sa mai
existe? La aceasta intrebare au fost formulate doua raspunsuri.Primul afirma
ca,in urma conflictului,o categorie ajunge sa domine si, prin mijloace
constrangatoare, isi impune reguile care ii servesc la satisfacerea pripriilor
interese. Statul este conceput ca o instituie de dominare , de promovare a
intereselor celor care detin puterea. Al doiea raspuns sustine ca in societate
exista o diversitate atat de mare de grupuri de interese,incat,pentru a putea
intreprinde ceva,oamenii trebuie sa se asocieze.Cooperarea in societate este
astfel conceputa ca o modalitate pentru a putea face fata conflictului.

Trasaturile perspectivei conflictualiste


Conflictul de interese
Se pune intrebarea ,potrivit tepreticienilor acestei perspective,de ce grupuri
diferite din societate au conflict de interese? Motivul principal este ca fiecare
societate traieste competitia pentru resurse insuficiente,limitate. O resusrsa
insuficienta reprezinta ceva care nu exista in cantitati indestulatoare pentru ca
oricine sa aiba cay e; sau ea ar vrea.Resursele insuficiente cele mai importante
intr-o societate care produc cea mai mare competitie sunt banii si puterea. Cand
o resursa este insuficienta,castigul unei persoane este potential pierdere pentru
alta. Daca cineva are mai multi bani sau putere,rezultatul este ca altcineva are
mai putin. Ei bine, acest aspect este cel care produce conflictul:grupurile se lupta
unul cu celalalt sa creasca partea lor de bani sau de putere,adesea prin
reducerea banilor si puterii celorlalti.In aceasta lupta, interesele celor care o duc
bine cu banii si puterea intra in conflict cu aceia care o duc rau. Interesul propriu
al celor care au bani si putere este sa tina lucrurile asa cum sunt pentru ca ei sa
poata continua sa se bucure de pozitia lor avantajoasa.Acest grup va incerca sa
preserve statu quo-ul. Interesul celor carora le lipsesc banii si puterea este
bineinteles opus. Ei vor sa creeze o schimbare astfel ca sa poata obtine o parte
mai mare din bogatie si putere.

Tendinta(trend-ul)structurii sociale si a culturii


Asa cum am observat mai sus, distributua resurseor insuficiente,astfel ca
banii si puterea ,este in mod obisnuit inegala. Aceia care au bani,adesea au si
putere,si viceversa. Exista numeroase discutii printre teoreticienii conflictului
dintre bani si putere,dar ramane un punct cheie cu care cei mai multi sunt de

accord:acei care au cantitati disproportionat de mari de bani si putere pot folosi


puterea sa sustina pozitia lor privilegiata.Cu alte cuvinte,ei au puterea sa
formeze societatea pentru propriul lor avantaj. Rezultatul este ca societatea tinde
sa ia caracteristicile care lucreaza in avantajul grupurilor dominante din acea
societate.
Conflictualistii cred ca aranjamentele sociae exista deoarece ele sunt
folositoare,dar nu intregii comunitati. Mai mult, ele sunt folositoare grupului
dominant din societate,prin urmare avantajang grupul care are puterea sa
formeze societatea potrivit propriior interese. Aceasta putere poate fi exercitata in
moduri variate. Bogatii se gasesc frecvent in pozitia sa influenteze opinia pubica.
In cele mai multe societati grupurile dominante incearca(adesea cu success)sa
castige controlul mass-mediei.De asemenea,bogatii pot fi supravegheati in
guverne sau chiar pot sa le controleze direct.Alte institutii cheie,Astfel ca
educatia si religia,sunt adesea disproportionate,influentate de grupurile
dominante. In sfarsit,exista totdeauna posibilitatea ca un grup dominand sa
foloseasca forta ca sa formeze societatea potrivit propriilor interese.

Valorile conflictuale si ideologii


Din cauza grupurilor sociale diferite care au conflict de interese,este sigur,
potrivit teoriei conflictului, ca ee vor avea viziuni diferite despre problemele
sociale. Pe scurt,vaorile si ideologiile acestora-sisteme de conceptii despre
realitate-vor fi bazate in mare parte pe ceea ce serveste interesele proprii.Cei din
grupul dominant folosesc puterea lor considerabila pentru a promova credinta in
valorile si ideologiile care sprijina ordinea existenta,asa cum sustin Marx si
Mannheim.Atunci cand cei din grupul dominant au avut success,si adesea ei au
avut,grupurile subordinate ajung sa vada ca interesele lor intra in conflict cu
acele ale grupului dominant si,cand acest lucru se intampla,ele dezvolta valori si
conceptii proprii care in mod natural sunt in conflict cu cele propovaduite de
grupul dominant.Astfel,tendinta inerenta a societatii este spre conflict si nu spre
consens.

Conflict versus violenta


Este foarte important sa accentuam acum idea ca conflictul nu inseamna
acelasi lucru cu violenta.Un anumit confict poate fi violent,astfel ca in cazul
rascoalelor si revolutiilor.Dar conflictul nonviolent este mult mai comun.Conflictul
se produce in parlament ca expresie a opozitiei grupurilor de interese care cauta
sa treaca legi si politici de care ei pot beneficia.Negocierea drepturilor salariale
este tot o manifestare conflictuala.Totodata reflecta realitatea ca societatea a
realizat ca conflictul se va produce si a dezvoltat modalitati de rezolvare a
acestuia. In acest sens, argumentul convingator il ofera teoreticienii conflictului
care arata ca grupurile dominante dezvolta institutii pentru solutionarea
confictului in favoarea intereselor proprii.
In general,cand exista mijloacr institutionale de rezolvare a conflictului sic
and grupurie dezavantajate percep ca astfel de instituii ofera o oportunitate
corecta pentru rezolvarea conflictului,aceste grupuri vor folosi mijloacele la
dispozitie.Daca astfel de mijoace nu exosta,ori daca grupurile dezavantajate cred

ca aceste mijloace favorizeaza grupurile avantajate,conflictul se va produce in


afara cadrului institutional.In aceasta situatie violenta devine mult mai probabila.

Rolurile confictului
Teoreticienii perspectivei conflictualiste vad conflictul nu numai ca natural si
normal,dar de asemenea ca folositor pentru societate. Conflictul,argumenteaza
acestia,adduce schimbarea sociala care face posibile doua
lucruri.Primul,aceasta ofera grupurilor dezavantajate o oportunitate sa-si
imbunatateasca pozitia lor in societate printr-o distributie mai exhilibrata a
resurselor insuficiente(imitate).A doilea,ofera societatii sansa sa functioneze mai
bine,deoarece conflictul creeaza posibilitatea eliminarii aranjamentelor sociale
care sunt incorecte pentru societate ca intreg si care servesc numai interesele
grupului dominant.

Conflictul si schimbarea sociala


Teoreticientii conflictului vad schimbarea ca vnind din interiorul societatii.In
esenta,grupuri diferite au interese opuse si astfel se angajeaza in conflict,iar ace
conflict produce schimbarea.
Perspectiva conflictualismului poate fi criticata pentru supraestimarea
importantei confictuui si pentru ca nu ia in considerare prevalenta stabilitatii in
societate.Unii teoreticieni ai conflictului pot fi acuzati de a fi prea conservatori, pot
fi criticati pentru vederea lor radicala,care pune prea mare accent pe schimbarea
societatii in loc sa incerce sa inteleaga cum ordinea si stabilitatea pot fi
mentinute.Oricum,perspectivea conflitului ne ajuta sa intelegem caile prin care
conflictul si exercitarea puterii sunt elemente critice in viata societatii/