cunosc pre boierii nostri, caci am trait cu dnsii.

Aceasta ramne la nalta ntelepciunea mariei-tale.

Vorbind asa, au ajuns aproape de Tecuci, unde poposira la o dumbrava.
Doamne, zise un aprod apropiindu-se, niste boieri sosind acum cer voie sa se nfatiseze la maria-ta.
Vie, raspunse Alexandru.
Curnd intrara sub cortul unde el sedea ncungiurat de boierii si capitanii sai, patru boieri, din care doi mai batrni,
iar doi juni. Acestii erau vornicul Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc si Stroici.
Apropiindu-se de Alexandru-voda, se nchinara pna la pamnt, fara a-i saruta poala dupa obicei.
Bine-ati venit, boieri! zise acesta silindu-se a zmbi.
Sa fii m.ta sanatos, raspunsera boierii.
Am auzit, urma Alexandru, de bntuirile tarii si am venit s-o mntui; stiu ca tara m-asteapta cu bucurie.
Sa nu banuiesti, maria-ta, zise Motoc, tara este linistita si poate ca maria-ta ai auzit lucrurile precum nu snt;
caci asa este obiceiul norodului nostru, sa faca din tntar armasar. Pentru aceea obstia ne-au trimis pre noi sa-ti
spunem ca norodul nu te vrea, nici te iubeste si m.ta sa te ntorci napoi ca
Daca voi nu ma vreti, eu va vreau, raspunse Lapusneanul, a caruia ochi scntiera ca un fulger, si daca voi nu ma
iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia, ori fara voia voastra. Sa ma-ntorc? Mai degraba-si va ntoarce
Dunarea cursul ndarapt. A! Nu ma vrea tara? Nu ma vreti voi, cum ntaleg? [1]
Solului nu i se taie capul, zise Spancioc; noi sntem datori a-ti spune adevarul. Boierii snt hotarti a pribegi la
unguri, la lesi si la munteni, pe unde au toti rude si prieteni. Vor veni cu osti streine si vai de biata tara cnd vom
avea razboaie ntre noi si poate si mariei-tale nu-i va fi bine, pentru ca domnul Tomsa
Ticalos nu poate fi acel ce s-au nvrednicit a se numi unsul lui Dumnezeu, zise Veverita.
Au doar nu snt si eu unsul lui Dumnezeu? au doar nu mi-ati jurat si mie credinta, cnd eram numai stolnicul
Petre? Nu m-ati ales voi? Cum au fost obladuirea mea? Ce snge am varsat? Care s-au ntors de la usa mea, fara sa
cstige dreptate si mngiere? Si nsa, acum nu ma vreti, nu ma iubiti? Ha! ha! ha!
Rdea; muschii i se suceau n rsul acesta si ochii lui hojma clipeau.
Cu voia mariei-tale, zise Stroici, vedem ca mosia [2] noastra a sa cada de isnoava n calcarea pagnilor. Cnd asta
negura de turci va prada si va pustii tara, pe ce vei domni maria-ta?
Si cu ce vei satura lacomia acestor cete de pagni ce

Dimitrie Cantemir
(n. 26 octombrie 1673 - d. 21 august 1723 )

Dimitrie Cantemir s-a nscut la 26 octombrie 1673 ntr-o familie nobil, n

localitatea Siliteni din comuna Flciu, azi n comuna Dimitrie Cantemir dinjudeul Vaslui, n
partea de sud a oraului Hui.[necesit citare] A fost fiul luiConstantin i al Anei, nscut Banta. La
14 ani a fost nevoit s plece laConstantinopol (1688-1690), unde a stat 12 ani, ca zlog al tatlui
su pe lng nalta Poart, nlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei.
n perioada martie - aprilie 1693, dup moartea tatlui su, a fost domn alMoldovei,
dar nalta Poart nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la Constantinopol pentru a-i continua
studiile la Academia Patriarhiei Ecumenice. Cu prilejul unui rzboi turco-Austriac, soldat cu
btlia de la Zenta, a traversat Banatul. Antioh, fratele mai mare, i-a nsuit ntreaga motenire,
lsndu-l ntr-o situaie precar. Din 1695 a fost capuchehaie, adic reprezentant
la Constantinopol al fratelui su Antioh, acesta fiind ales domn.
Turcii l-au nscunat pe Dimitrie Cantemir la Iai n 1710, avnd ncredere n el,
dar noul domn-crturar a ncheiat la Lukn Rusia, la 2 aprilie-13 aprilie 1711, un tratat secret de
alian cu Petru cel Mare, n sperana eliberrii rii de sub dominaia turc i preciznd
integritatea granielor i faptul c ele vor fi aprate de armata Moldovei. Tratatul a fost publicat
de Cantemir n spaiul german. n politica extern s-a orientat spre Rusia ca entitate ortodox,

opus Islamului. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi i
a fost mpotriva transformrii ranilor liberi n erbi.
Dup numai un an de domnie (1710 - 1711), s-a alturat lui Petru cel Mare n rzboiul ruso-turc,
dar n-a plasat Moldova sub suzeranitate ruseasc. Dup ce cretinii au fost nfrni de turci
n Btlia de la Stnileti - inutul Flciu pePrut, neputndu-se ntoarce n Moldova, a fugit
n Rusia, unde a rmas cu familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru I (dup ce a fost ajutat
de ambasadorii Olandei i Franei la nalta Poart) i a desfurat o activitate tiinific rodnic.
Lng Harkov i s-a acordat un domeniu feudal i a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al
Rusiei la 1 august 1711. A contribuit la cartografierea Rusiei i a lucrat n sistem Mercator.
Colecia sa de hri, scrise n latin, se afl n Arhiva Cabinetului lui Petru cel Mare de la
Petersburg.