PRINCIPIILE CALIRII ORGANISMULUI

Definitie

Calirea cuprinde totalitatea modificarilor

fiziologice care se produc sub influenta
factorilor naturali (aer, apa si radiatii solare)
si care au drept rezultat marirea rezistentei
organismului fata de schimbarile bruste ale
conditiilor atmosferice (caldura, frig,
umezeala, curenti de aer etc.), sporirea
puterii sale naturale de aparare fata de
infectii si, in final, imbunatatirea starii de
sanatate.

Organismul uman este dotat cu proprietatea

de a-si mentine temperatura constanta,
gratie mecanismelor de termoreglare; astfel
se realizeaza un echilibru permanent intre
producerea si pierderea de caldura, in
functie de temperatura mediului extern. Un
organism neantrenat se adapteaza mai greu
la aceste diferente de temperatura decat un
organism calit.

Unul dintre mecanismele de termoreglare este debitul sanguin din piele. Cu cat aparatul
vascular se adapteaza mai prompt la temperaturile externe scazute sau crescute, cu atat
rezistenta organismului este mai mare. De exemplu, organismul antrenat reactioneaza la frig, la
inceput printr-o scurta faza de vasoconstrictie (pielea se face palida), dupa care afluxul de
sange creste repede in regiunile corpului mai expuse la actiunea frigulu; pielea se incalzeste si
se inroseste ca urmare a circulatiei sanguine mai vii.

Principiile calirii

Calirea organismului se obtine prin antrenarea mecanismelor de termoreglare, ceea ce se

realizeaza respectand aplicarea gradata, continua, cu intensitate variata a unor mijloace diverse
si a unor metode individualizate.
Prin gradatie se intelege dozarea intensitatii si duratei actiunii factorilor naturali: la inceput se
aplica excitanti mai slabi, timp scurt, apoi se cresc intensitatea si durata. De aceea se
recomanda sa se inceapa calirea organismului in perioada calda a anului.

Continuitatea proceselor de calire inseamna aplicarea sistematica a procedeelor respective,

incepand din prima copilarie, zi de zi, pana la batranete. Daca se intrerupe aplicarea metodelor
de calire o perioada mai lunga de timp se pierde antrenamentul. Cele mai bune rezultate de
calire se obtin cand intreg corpul sau o suprafata cat mai mare a lui este supusa aerului, apei,
soarelui.

Variatia intensitatii consta in aplicarea alternativa a unor excitanti (temperatura, de exemplu) de

intensitate diferita. Se realizeaza astfel o mai mare solicitare de termoreglare, care raspund mai
bine si mai repede, atunci cand corpul este supus unui dus cu apa rece si, imediat dupa
aceasta, unui dus cu apa fierbinte, urmat din nou de un dus cu apa rece. Nu vom aplica acest
procedeu intempestiv, inainte de a fi obtinut recomandarea medicului balneolog.
Utilizartea mai multor mijloace de calire in cursul aceleiasi zile da rezultate foarte bune: bai de
aer si soare, bai de apa si aer etc., combinate cu un program de miscare si exercitii in aer liber
judicios alcatuit.
Prin individualizarea metodelor de calire se intelege respectarea caracteristicilor individuale
determinate de sexul, varsta, starea de dezvoltare si de sanatate a organismului supus calirii, ca
si gradul sau de antrenament, deci de posibilitatile de adaptare la procedeele folosite. In cazul in
care survine o imbolnavire, procesul de calire se intrerupe, urmand a fi reluat ulterior, in
momentul indicat de medic.Un om calit oboseste mai greu si se bucura de mai multa putere de
munca. El devine mai rezistent nu numai la variatiile climatice, ci si la infectii, in general, ca si la
traumele psihice.

Metode de calire
Calirea prin aer se bazeaza pe folosirea proprietatilor fizice si chimice ale aerului (indeosebi
temperatura): se fac bai de aer, sport in aer liber, plimbari, excursii, se doarme cu ferestrele
deschise. Aceasta metoda se aplica pe orice vreme.
Pentru a avea rezultate bune, imbracamintea se adapteaza anotimpului, starii vremii din ziua
respectiva, caracteristicile fiecaruia. In timpul calirii prin aer se reduce treptat numarul straturilor
de imbracaminte, pe masura ce scade temperatura aerului. Sederea in aer liber vara, cu
imbracaminte sumara are vun efect foarte bun asupra sanatatii.

Baile de aer se fac in aer liber vara sau in incaperi cu geamuri deschise iarna; la inceput,
corpul este expus la 20 -30 (este vorba de temperatura aerului), apoi la 20-16 si chiar la 14
-10 pentru cei mai robusti. Durata primelor bai de aer este de 10 minute si poate atinge 3 ore
pentru cei ce fac exercitii fizice sau practica in acest timp diferite jocuri sportive. Baia trebuie sa
dureze atata timp cat nu apare senzatia neplacuta de cald sau de frig (fiorul anuntat de pielea
de gaina). Pe masura aplicarii procedurilor de calire, se va constata ca senzatiile neplacute

apar tot mai tarziu, ceea ce denota ca aparatul termoreglator al organismului s-a antrenat.
Foarte importante in timpul bailor de aer sunt exercitiile de respiratie: se inspira pe nas, lent si
adanc. Aceste exercitii, baile de aer, gimnastica, jocurile contribuie la dezvoltarea toracelui si a
capacitatii pulmonare. In plus, avem posibilitatea sa stam in aer curat, bogat in oxigen.
Cura de aer consta din sederea in aer liber si curat, persoana fiind imbracata si asezata in
sezlong sau pe un pat, acoperita pe vreme rece cu patura, sau iarna in saci speciali de blana
(de dormit). Se incepe cu o jumatate de ora si se ajunge pana la 3 ore; expunerea poate fi
repetata de 2-3 ori pe zi. Cura de aer rece serveste si ca metoda de tratament a debilitatii fizice,
hipertiroidei, cardiopatiilor sau pneumopatiilor, fiindca stimuleaza pofta de mancare, linistete
sistemul nervos, imbunatateste somnul si genereaza o senzatie de confort.
Calirea cu ajutorul apei consta in frictii, dusuri, bai si inot; metoda se bazeaza pe actiunea
termica si mecanica a apei care exercita in adevarat masaj al pielii si vaselor sanguine
periferice.