Norma furajer reprezint cantitatea de substane nutritive necesare zilnic unui animal pentru satisfacerea funciilor vitale i

pentru realizarea produciilor.

Raia reprezint cantitatea de nutre administrat unui animal n timp de 24 ore.
Necesarul de hran pentru animalele domestice se stabilete n funcie de necesarul pentru funcii vitale la care se adaug un supliment pentru
realizarea produciilor.
Necesarul de hran pentru animalele domestice se exprim n:
Cerine energetice (U.N.)
Cerine proteice (P.B.D.)
Sruri minerale (Ca, P, NaCl)
Vitamine (Caroten)
Acesta se raporteaz la 100 kg. greutate vie, diferit n funcie de specie, conform tabelului de mai jos:
(Necesarul de hran pentru asigurarea funciilor vitale)
Specia

U.N.

P.D. (g)

Ca (g)

P (g)

NaCl (g)

Taurine

1,0

60

34

34

Reinei!
Pentru calcularea normei furajere la necesarul pentru funcii vitale se adaug un supliment pentru reproducie (reproductori masculi; femele
gestante) i pentru producie (lapte, carne, ou, ln, munc) Reproductorii masculi au cerine sporite de hran, att n perioada de pregtire
pentru mont, ct i n perioda de mont, fa de perioada de inactivitate.
Mrimea suplimentului de hran n timpul montei depinde de:
cantitatea de sperm rezultat la un ejaculat
compoziia chimic a spermei
intensitatea folosirii la mont a reproductorilor

Pentru calcularea normei furajere la necesarul pentru funcii

vitale se adaug un supliment pentru reproducie (reproductori
masculi)
(Suplimentul de hran pentru reproductorii masculi)
Pentru fiecare U.N. din raie
Specia

U.N.

P.D. (g)

Ca (g)

P (g)

NaCl (g)

Tauri

23

100 120 g. pentru cei

folosii moderat la mont

8 10

67

46

124 140 g. pentru cei

folosii intens la mont
Procesul fiziologic al gestaiei se exteriorizeaz prin creterea n greutate a femelei, care se realizeaz pe seama unui supliment de hran
adugat la necesarul pentru funcii vitale.
Suplimentul de hran pentru starea de gestaie este de:
4,5 5 U.N. pentru fiecare spor de cretere n greutate realizat

 100 110 g. P.D. pentru fiecare U.N. din raie.

Cerinele n protein cresc pe msur ce gestaia avanseaz, suplimentul se acord n ultima parte a gestaiei.
CERINELE DE SUBSTANE NUTRITIVE PENTRU PRODUCIA DE LAPTE
(Suplimentul de hran pentru pentru producia de lapte)
Specia

Vac

Pentru litru de lapte

Pentru fiecare U.N. din raie

U.N.

P.D. (g)

Ca (g)

P (g)

0,50

50,0

78

56

NaCl (g)
34

Cerinele de vitamine la toate speciile de animale domestice sunt asigurate prin furajele care alctuiesc raia sau prin adugarea
premixurilor n amestecurile de nutreuri concentrate.
PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR
Pot fi impartite in urmatoarele grupe:
Nutreturi fibroase( finuri, coceni, paie, etc)
Nutreturi concentrate (cereale, sroturi, reziduuri de la industria de morarit)
Nutreturi suculente (silozuri, radacinoase, bostanoase si borhoturi)
Aditivi furajeri (premix-uri, zoofort-uri)
Nutreturi fibroase
Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint:
fin de leguminoase (lucerna, trifoi, sparceta)
finul de graminee (fin din livezi, pajisti cultivate)
fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche)
finuri naturale ( de lunca, deal, munte)
fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor)
Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului.
Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi.
Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata, valoare nutritiva redusa, precum si o
digestibilitate mica. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare, murare, amestec cu melasa,
borhoturi, uree, etc). Grosierele se administreaza la animalele adulte, cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de
porumb.
Nutreturi concentrate
Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor, avind un continut ridicat in amidon si grasime (45%) si scazut in celuloza, digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica, continind 8-10% proteina, iar dintre vitamine se remarca vitamina E
si provitamina A. In hrana animalelor, porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala, in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea
nutreturilor combinate, unde participa in urmatoarele proportii:
40-60% la vacile gestante si lactante
30-40% la tineretul pentru reproductive
65-85% la animalele pentru ingrasat
Porumbul se administreaza sub diferite forme:
- boabe macinate pentru virsta 0-6 luni;
- porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste;
- porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara.
Pentru ridicarea continutului de proteina, se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase, de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. De
asemeni, o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0,72 kg
uree+0,28 kg sulfat de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). Acestia se toaca, se depoziteaza pe platforme de beton ,
dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate;
- cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%. Pentru a le
mari procentul de utilizare, cocenii se toaca la sisca, putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi.

In regim gospodaresc, se poate realiza un amestecde nutret murat, astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata, cu dimensiunile
de 1m/1m/1,5m, se umple cu aproximativ:
100 kg strujeni tocati (sisca);
30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare);
daca este posibil, 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului.
Acest amestec se preseaza bine, urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat, imbietor), evitindu-se fermentatia de
tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator, respingator). Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale, ca
valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz:
pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla
furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin).
la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi, iar la tineret, dupa virsta de 12 luni, 10-20 kg (functie de virsta si
greutate).
Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale, imbunatatind ratia cu extracte azotate, proteina bruta, grasime si aminoacizi esentiali.
Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee, folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si
orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat, acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in
special asupra calitatii laptelui.
Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in amidon, proteine, saruri minerale (mai ales fosfor), in schimb
sarace in calciu. La hrana animalelor, taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat.
Srotul de floarea soarelui , datorita continutului ridicat de proteina, este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in
hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor, folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate.
Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(32-34%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%), substantele
nutritive fiind usor digestibile, iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa, situindu-se pe primul loc intre concentratele
proteice de origine vegetala. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere), sub forma de faina.
Nutreturi suculente
Nutreturi insilozate (porumb, borceag, leguminoase )
Melasa contine 20% apa, 9% proteine, 60% extractive azotate, fiind bogata in potasiu, zinc, fier, mangan, cupru, cobalt, aceste insusiri dind
melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%.
Radacinoase ( sfecla furajera, gulii furajere, morcov furajer)
Borhoturile (de griu, de porumb, de cartofi, de bere) contin pina la 95% apa, grasimi, substante azotate, aminoacizi. Se administreaza pina la 30
kg/zi la vacile de lapte.
Bostanoasele (bostanul furajer, pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa, proteina gasindu-se in cantitati f. mici si pot
fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat.
Aditivi furajeri:
Substante aditionale de origine mineral
Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata, in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate, aprox. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de
bulgari in iesle pentru lins.
Creta furajera cu un continut de calciu de aprox. 39%, se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de
concentrate, aprox.50-80 g/zi in hrana.
Fosfati furajeri sub forma de - fosfat monocalcic 15,9% fosfor, 24% calciu;- fosfat dicalcic 18,1% fosfor si 23,29% calciu;- fosfat tricalcic
19,97% fosfor si 38,76% calciu
Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6,3g fosfat monocalcic
Faina de oase provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu, 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic
Substante aditionale de uz furajer
Cunoscute sub denumirea de premix-uri, zooforte-uri, contin: antibiotice, hormoni, proteine iodate, enzime, drojdii furajere, etc, care desi in
cantitati mici, max.1%, sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor, obtineri de productii ridicate de lapte.
Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta
Cat. 0-3 luni. Alimentatia de baza este constituita din laptele matern, respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de
alaptare cu lapte integral, intarcarea producindu-se in general la 30 - 35 de zile. Pentru categoria de la 0 la 3 luni, furajarea se completeaza cu
concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIP I),consumindu-se in medie 55-60 kg. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi
completat cu finuri de foarte buna calitate.
Cat. 3-6 luni. In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip.II, ele reprezentind principala sursa de furajare, consuminduse aproximativ 150 kg /perioada. Finurile se dau in continuare la discretie.

Cat. 6-12 luni, 12-18 luni. In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III, in medie de 2 2,5 kg/zi, iar finul se da pe baza de ratii (2
kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele.
Cat. peste 18 luni cind vitica a fost montata, se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi, in rest, alimentatia este ca la vacile
gestante.
RATII FURAJERE
STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%)
NUTRET
RETETA TIP I
0-3 LUNI
Faina de porumb
42
Faina de ovaz
5
Tarite de griu
Faina de lucerna deshidratata
12
Sroturi de floarea soarelui
16
Sroturi de soia
16
Drojdie furajera
3
Zahar
3
Calciu
1
Faina de oase
0,5
Supliment mineral
Zoofort T1
1
Zoofort T2
Sare
0,5

RETETA TIP II
3 6 LUNI
58
10
12
16
1
1
1
1

Total
U.N./KG
E.n. kcal/kg
P.B., %
P.d.g/kg
Celuloza

100
0,982
1663,96
14
111,66
11,25

6 18 LUNI (concentrat tip III)

Porumb stiulete macinat intreg
Tarite griu
Floarea soarelui (srot)
Orz sau ovaz
Calciu (creta furajera)
Sare
Premix-uri (zoofort)
Total:

100
1,01
1694,88
21
169,17
12,35

50 kg
15 kg
10 kg
22kg
1 kg
1 kg
1 kg
100 kg/ 2-3 kg pe zi

RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE

Varianta 1
Porumb stiulete macinat cu totul
43 kg
Tarite de griu
55 kg
Calciu (creta furajera)
1 kg
Sare
1 kg
Premix (Zoofort)
1 kg
Total:
100 kg
Varianta 2
Porumb stiulete macinat cu totul
Tarite de griu
Orz sau ovaz

30 kg
50 kg
17 kg

Calciu (creta furajera)

Sare
Premix (Zoofort)
Total:

1 kg
1 kg
1 kg
100 kg

0 3 luni
Reteta tip I

Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni

3 6 luni
6 12 luni
Reteta tip II
Reteta tip III

12 18 luni

Concentrate

La discretie

Nutret de crestere 1,5-2kg/zi

Nutret de crestere 1,5-2kg/zi

Fin
Suculente
(radacinoase)

La discretie
-

La discretie
-

2 3 kg/zi
3-5 kg/zi

3 4 kg/zi
5-10 kg/zi

Nutret verde vara

Nutret murat iarna

12 25 kg/zi
5 10 kg/zi

25 30 kg/zi
15 20 kg/zi

RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE
ZI
TIPUL DE FURAJ
ZONA DE CIMPIE
ZONA DE DEAL-MUNTE
PrimavaraToamna- iarna
Primavara- toamna
Toamna- iarna
toamna
FIN LUCERNA
2 3 kg
5-8 kg
FIN NATURAL
2 3 kg
8-10 kg
STRUJENI PORUMB
3 kg (1 snop)
3 kg ( 1 snop)
PORUMB SILOZ
10 kg
10-15 kg
SUCULENTE (radacinoase, bostanoase,
15-20 kg
5-8 kg
borhoturi)
CONCENTRATE ( in 2 tainuri)
3 kg
3 kg
3 kg
3 kg
MASA VERDE
35-40 kg
35-40 kg

Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie

FIA DE LUCRU Nr.1

CALCULAREA RAIILOR LA TAURINE
Sarcini de lucru:
1. Alctuii o raie pentru o vac de lapte cu greutatea vie de 500 kg. i cu o producie de 10 litri lapte pe zi. Raia se
ntocmete pe perioada de stabulaie.
Necesarul de hran
Coninutul n:
Specificarea nutreurilor

Kg.

S.U.
Kg.

Total

Vei parcurge urmtoarele etape:

Stabilirea necesarului de hran;
Stabilirea listei de nutreuri;
Alctuirea propriu-zis a raiei;
Verificarea raiei;
Stabilirea structurii raiei;

U. N.

P. D.

Ca

g.

g.

g.