Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Bucureştilor Din Cele Mai Vechi Timpuri Pină in Zilele Noastre - Giurescu Constantin
Istoria Bucureştilor Din Cele Mai Vechi Timpuri Pină in Zilele Noastre - Giurescu Constantin
''
.**
o
,*
,B
.;4411,,
;.",
'
...1.4,:igp..e
104)
'
414.
"..04i.
.
.%.;
CC
;421'..,*.,%.`
,.
N.
tdt
==,
'
:
:;
.",
"1.
..:.;,-' ,,d',..*"..0 ,
-' q k,
''' ").
,'.7r'..*
www.dacoromanica.ro
,
;
*.
.
4
,.
,
A
A1
..4
,
I
*.
IS T OR IA
BUCUR ES TI
www.dacoromanica.ro
T.
OR
ISTORIA BUCURE$TILOR
DIN CELE MAI VECHI T1MPURI
PINA IN ZILELE NOASTRE
de
CONSTANTIN C. GIURESCU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURF.STI
PARTEA INTI1
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE BIBLIOGRAFICA:
ISTORIA BUCURE$TILOR
Incrdrilor
Numai tillurile articolelor
privind irecutul Bucureftilor fortneatd un
volum de diem sute de pagini.
S-a scris mult si in tot fclul &s'are trccutul Bucurestilor. Am scris nu numai noi, rotninii, care voiam
A. Pclimon, intitulati Bacia, itioria funddrii Burnreftilor, este o povestire romantici, far tcmei, a
imprejuririlor in care ostasul Bucur, emu Husma,
marc luptitor contra barbarilor", fiu al lui Laicvocli i totuna cu Radu-vocia, a intemeiat, catty
sfirsitul secolului al X1V-1 t", orasul, dupi cc sc castorise cu tica lui Bogdan, vocNod al Moldovci" I
Fig. I
r,
' g.
BUCUR
CIOBANU
bra. 1.4.
1.ne
we
444
www.dacoromanica.ro
Pappasoglu
cu tidul
la anal 1330
kind la 1850, e interesant nu prin pirerile sale asupra
intemeierii, ci prin amintirile personale, precise si
de
ea
ii pistreazi,
in
recente, scrisc, citesitrele, in opozitie cu cele precedente, de pe pozitiile matcrialismului istoric. Prima
se intituleazi Bucuresti. Scull istoric i a fost publicara'
in 1960 de un colectiv de nouil cercetitori ai Muzeului
si
talei.
www.dacoromanica.ro
capi-
EVOCAR'
de amintiri personalc,
prezentat insa intr-o forma putin ingrijita. Gh. Cossi
www.dacoromanica.ro
distractie si sport
si atitea alte
stadioanele si cinematografele actuale
aspecte ale vietii orasului intr-un moment dat, sa
Cu caracter istoric, un reportaj, alcatuit repede, cuprinzind totusi i citeva observatii interesante. Informatie precisa' si simt artistic se gsesc in lucrarca
arhitectului Grigore Ionescu, Bucurerti, gbid istoric
artistic, aparuta in 1938. Un elegant si sistcmatic
Gbid, amplu ilustrat, alcatuit de un numeros colectiv
zeci
si
.si
Mielo,- respective.
considerare a muncii sau rivnei Ion. Sintem, dimpotriva, adinc recunoscatori tuturor acelor care s-au
strduit s'A lumineze o parte cit de mica' din trecutul
iubitei noastre capitalc. Faja munca lor, lucrarca de
diala.
luctirilor privitoarc
trecutul
Bucurestilor c reprezentata de articolele sau contributiile monograficc privind tic momente din dezvoltarea orasului, tic aspecte sau institutii ale lui. 1ntr-una
singura din publicatiile periodicc bucurestenc, in
Gazeta municipald, se gasesc, de pila, zeci de articole
Marea masa
la
10
www.dacoromanica.ro
ric al Academiei Republicii Socialiste Romania. Cronici vechi bucurestene care sa priveasca adica numai
orasul nu exista ; una singuri, in versuri, din veacul
al XVIII-Ica, intitulata, intr-una din variante, Istoria
,ri a Bricureftilor... ar putea avea
acest caracter exclusiv, relatind intrarea in capitala,
in 1769, a stupailor", Aka a rusilor si a partizanilor
Trii Riundne,rii
ruso-turc, lar I. Ionascu a publicat in 1959 o catagrafic din 1752 a 12 mahalalc ale orasului. Tot ca
o catagrafie", dar moderni i insotita de bibliogra-
edit si inedit, poate fi considerat Repertoriul bibliografic al monumentelor ftudale din Bucurefli al lui
N. Stoicescu (1961) ; el cuprinde atit monumentele
civile, cit si pe cele religioase din rstimptil 1458
dascill la biscrica
aparuta in doua editii, ultima in 1935-1936; cuprinde nu numai insirarea cronologica a faptelor
mai de seama si a faptclor diverse" petrecute in
1849.
rescu
pu-
sului
a ncgustorilor
Comisiei islorice,
20 scptembric
Bucure,rti
Documente
privitoare la
isloria
orairului
11
www.dacoromanica.ro
Sint foarte multe periodicele, nu numai in romane;te, dar si in limbi straine, care prin titlul lor, de
la Journal de Bucarest
din 1849-1850 pini la cotidianul Informatia Bucurefliuluii de astazi, se refera
la Bucure,ti. Aici nit vom lua in considerare decit
pe acclea care, programatic, s-au ocupat, in cxclusivitate sau in parte, cu trecutul ora;ului. Desigur,
in frunte trcbuie citata Gazeta municipal de sub
conducerca lui M. Dragomircscu, gazeta care, in
cei 16 ani de aparitie regulata, a publicat sute dc
articole privind Bucure;tii de altadata ; exemplul i-a
urmat de
fost
cuprinzind studiilc
albumele
infilti,ind aspecte
vcchi si noi
ale capi-
rederi bucureflene,
iconografice,
cuprinzind reproducen i
si in culori
de Aurel Baith (1957), se remarca printr-o exceptionala prezentarc grafica ; prcfata lui, iscalita dc
Tudor Arghczi, caractcrizcazil fcricit accst album
clrcpt o imagine variatii i bogatil a monumentalei
EVOLUTIA ISTORIOGRAFIEI
PRIVIND BUCURESTII
sus-citat. Societatea
Informatia...
12
www.dacoromanica.ro
prima manifestare de
a prilejuit i ca uncle
de N. Iorga,
publicatii, cum a fost
editata de Municipiu in 1939. Dar un avint dcosebit
au luat cercetarile in legaturil Cu istoria capitalei
numai in ultimul deceniu si jumatate. Pe dc o parte,
Muzcul municipal a fost rcorganizat, devenind Muzeul de istorie a orasului Bucurcsti, i punindu-i-sc
la dispozitie fonclurile necesare pcntru o intensa
campanie de s5p5turi, urmarita staruitor an de an,
pentru publica= rezultatelor respective. Pc de
alta parte, s-a dat muzeului un sediu corespunzator,
Palatul Sutu, renovat cu grija, dispunind dc spatiul
nccesar pcntru expuncrea obicctclor i marturiilor
privind trccutul orasului, pcntru biblioteca i pentru
tinerca unor cicluri de conferinte in legdtur cu accst
trccut. In acelasi an, 1959, in care muzcul se instala
In noul sediu fcricit asezat chiar in inima tirgului",
la intretaicrea cclor douii mari bulevarde care strabat
Istorialor
BIB LIOGRAFIE
bucuresteni de ieri
de astdzi,
Bucu-
astdzi, Bucurcsti,
baslona
prin Bucuresti, Bucuresti, 1961, 159 p. in 8; 25. Stefan Ionescu, Podul Mogo,roaiei. Ca/ea Victoriei, Bucu-
Bucurestii
Bucuresti,
strdzi,
Bucuresti, 1939, 399 p. in 8, Cu ilustratii ; 9. Bucuresti. Scurt istoric, Bucuresti, 1960, 160 p. in 8
Bucarest,
si
Florian Georgescu,
istoric,
(1934),
nr. 122 ; 16. Domenico Caselli, Cum au fort Bucurestii
odinioard,
astrIzi,
si
Turkey
si
www.dacoromanica.ro
42 bis. Alexandra Lilian, Constantin Man, Haralambie Chirck Olimpia Diaconescu, Inscriptiile mettevale
ale Romdniei. raid Bucuretti, vol. 1 (1395-1800),
Bucuresti, 1965, 935 p. in 4.
43. Claymoor, La vie Bucarest 1882-1883, Bucurest', 477 p. in 8; 44. Const. Bacalbasa, Bucurettii
de altadala, 4 volume, Bucuresti, 1927-1932, 335 +
la 1810, Bucuresti, 1907, 59 p. in 8; 49. Emil Virtow, Ion Virtosu i Horia Oprescu, Inceputuri edilitare 1830-1832, I. Documente pentru istoria Bucciret-
in 8', cu reproducen; 52. Fl. Georgescu, Paul Cernovodeanu, loana Cristache Panait, Documente privind
istoria oratuhri Bucuretti, Bucuresti, 1960, VIII + 341 p.
in 8 ; 53. George Potra, Documente priviioare la
istoria orapilui Bucuretti (1594-1821), Bucuresti,
1961, 819 p. in 8" ; 54. N. Stoicescu, Repertorild
bibliografic al monumentelor feudak din Bucuretti, Bacarcsti, 1961, 363 p. in 4, Cu ilustratii ; 55. Br/curet-1d
in literatura. Tcxte alcse i adnotate, cu un cuvint
388 p. in 8".
69. G. Olszewski, Bucuretti (Bucarest), Note islarice fi stampe, Bucuresti,- 1929, 15 p. si 12 planse ;
70. Victor BrAtulescu, Vecbi veden i bucurettene, Bucu-
Gaza,' municipald, 1932-1947, saptaminal, infolio ; 79. Bncureitii-Vechi, Buletinul Societii isto-
152+217 p. in 8".
81. N. Stoicescu si Tr. Udrea, Muzeul de istorie
a oratidui Bucureiti, in Studii, XII (1959), 5, p. 235
241 ; 82. Fl. Georgescu si Paul Cernovodcanu, Aluzeill
de odinioard, Bucuresti, 1959, 239 p. in 40; 58. I. Ionascu, VI. Zirra, S. Morintz, Gh. Cantacuzino
www.dacoromanica.ro
fi
muzeografie,
CADRUL GEOGRAFIC
ca si a unui po-
por
la
si bogatia lui intr-un cuvint, intregul cadru geografic. Aceasta nu din deprindere didactica sau din
rutina, ci dintr-o necesitate organica, stiintifica, din
faptul ca viata omului e strins legata in bine si
In fati
de pmintul pe care s-a asezat. Mai ales
in vremea veche aceasta legatura a fost puternic.
Pe m'asura' ce sporeste civilizatia, pe m'Asura ce se
inmultesc mijloacele tehnice cu ajutorul carora se
poate supune sau modifica mediul fizic, insemnatatea
lui scade. Ea nu va disparea insa niciodata. E necesar
caracteristic i le.
si
ASEZAREA BUCURESTILOR
ducere in geografie,
www.dacoromanica.ro
politic, al posibilitatilor
de lupa i supravegherc
reciproca, asezarea Bucurestilor, in mijlocul cimpiei
muntcne, in cuprinsul zonei pduroase cc desparte
cele doua stcpe zona strabtuta de o retea de
ape
si la o relativa apropicre de Dunire, se justifica, ii gaseste o explicatie satisfaciltoare.
16
www.dacoromanica.ro
sfintei Mitropolii
este
32,85
stinjeni
Serban-voda...".
pe
APELE
noapte
cimpie.
www.dacoromanica.ro
vocvod". lar cu trci ani mai inaintc, la 25 septembrie 1646, intirind printr-un act incdit, acelciasi
mn5stiri, un vad de moar5, Matei precizeaz5: Cc
18
www.dacoromanica.ro
Vechi, astzi la o distant apreciabill de DimboSc afla, potrivit planului lui Sulzer, din 1780,
chiar in insula, intr-un loc frumos, inconjurat de
copaci btrini, unde veneau adesea bucurestenii sa
vita
peste
in
planul
www.dacoromanica.ro
t5
'
..
Ai
.:*".77-
,,,./......40.,..__
- 't
i7.--,k,.
j
._ .
'
-.
..ta:..... r____,,,
[1:-/1/4,''$
i1 ,
.;' 0},#
... . %. .,
......!../. 4,...
/.,:i.1
*ii..
4,
r. ,.,,.
,r ,tylr
L''.. .-,i7;-&,.;,,-.:,..-,...,,
'
'
II
--'
;.
...,
to
4e077
..).
.0
LA.6..
. li. 1"
'3 7
,.
'...t.-- ,
_21..,=4,/ 1 V,-;
77:41',.:
pt,
It 4fr 4
4
. -.....2.,,,-- ,
)A,..?.;:er
'
'
V'W
:,,:::,,,.1.
% '%
'.;/!
20
g-
2 .:..
i,'..
,en
'-
1111"--
?:
.....
..*:;'1.1
\\
e.
www.dacoromanica.ro
limitei dintrc Arsenal si Cazarma Alexandria, traversa strada Batcriilor, forma o mici balti sau bilter lingi Biserica Albi din Postivari i pornca
apoi pe fosta stradi a Girlitci, care in planul din
1911 se numestc Lupca Girlita, iar astizi se chcami
Petre Locusteanu. Numelc vcchi al acestei strizi
la care ar trebui si se revini e revelator: el
arati trascul de odinioari al Girlitei, dupi cum,
in mahalaua Brosteni, strada !rare Girle pistreazi
amintirca vechiului brat al Dimbovitei, astizi dispirut. Din strada Girlitei, aflucntul se indrepta spre
sud-est-est, faia actuala stradi Antim i mergca de
se virsa in Dimbovicioara.
Pappasoglu, in lucrarca sa ultimi asupra fondirii
Bucurestilor, afirmi cl Dimbovicioara forma lacul
Dudescului
din lunca Dimbovitci, inccpind cu balta Arhimandritului i isprivind cu accea a lui Tirc. Accast
afirmatic nu se poate dovedi ins documentar ; observm apoi
i faptul arati ci entuziastul Pappasoglu
incepusc, sprc bitrinetc, sa incurcc lucrurile balta
li Tired' era situati pe main/ sling al Dimbovitei, nu
alimentind lacul de jos. Un izvor bogat era in piclurea Cotroccnilor ; fiind descoperit de copiii voicvodului Alexandru Nforuzi i captat, a cipitat numele
de Fintina beizadelelor". In Plana
Cipnigiului,
ridicat in mai 1844 de ingincrul K.N. Rimniccanu,
sint indicate, pe partea dinsprc strada $tirbei-Vodi,
cura ; se
www.dacoromanica.ro
maluri parcuri ingrijite, instalatii sportive si strandud, ele constituie o podoaba a capitalci si un permanent punct de atractic.
Enumcrarca oglinzilor dc ap n-ar fi completa
daci n-am pomeni i trci bele,rieie sau iazuri de peste,
adica lacuri artificiale formate prin intcrventia miinii
azi din Parcul Libertatii ; 8. Cociocul dintrc Caramidarii-dc- Jos si Dcalul Bellului. Sus, pe ves, densupra luncii, tot pe malul drept, dar in afara orasului,
planul lui Purcel din 1791 arat trci lacuri, tustrcic
fara numc : unul se all la sud-vcst-vcst de lacul
Filarctului si la nord-vcst dc intretaierca drumului
sprc Copaceni cu accla sprc Beresti ; al doilca vine
la sud-vcst-vcst dc Dcalul Patriarhici ; al treilca,
de forma lunguiata i cel mai marc din tustrelc,
c la nord dc preccdcntul.
Pc malul sting, in lunca, in afari de lacul lui Dura
ncgutatorul (Cismigiul dc mai tirziu), mai crau doua
lacuri in rcgiunca din No Cotrocenilor, i anumc,
pc locul cazrmii din 1852, avind i doua insule,
pe cea d espre miazzi ridicindu-sc o movila ; =Malt,
pe dc alti parte, la aprovizionarca cu pestc. Prczentau insa si mari inconvenientc : crau adevarate
focare de paludism ; tintarii roiau pretutindcni. Apoi,
sibilitatca de a mai alimcnta, la viituri i prin infiltratii, lacurilc si bltilc din lunca, lc-a dat lovitura
final. S-au marit, asanat i infrumusctat, in schimb,
iacurile Colentinci, iar cele timasc in lunca Dimbovitei au fost si ele asanatc. Facind suma, sintcm
in cistig.
CLIMA
triului, lacul Florcasca, lacul Tei, accla de la Fundeni si, mai departc, sprc sud-cst, lacul Ccrnica,
stiut bucurcstcnilor mai ales prin mniistirca lui.
Astazi, cu cxceptia ultimului, accstc lacuri sint cu-
dc o mare cald
11
www.dacoromanica.ro
Toamna, in schimb, e lunga i cu zilc i nopti minunate. Temperatura modcrata, frumusetea cerului,
luminozitatca lui speciali, coloritul atit de variat al
coroana lui mai toata latimea strazii, iar cci doi aluni
din fata Casei gradinilor, ling Liccul Lazar, au ajuns
strzi
in Parcul Filipcscu si
viilc
ridicate in poicni ale accstor codri. Cringul Procopoaici exista inca in a doua jumatate a secolului
al XIX-Ica ; cl se intindca pe malul sting al girlci,
intre Calca Plevnci i chci, pina inspre Facultatca
de drcpt.
O scama din aceste paduri de la marginca orasului
alcatuiau branifti, aclica locuri pazite cu
VEGETATIA
Orasul nostru e asezat nu numai in mijlocul regiunii celci mai bogatc si mai populatc a tarii, dar
si al aceleia cu vcgetatia cea mai variata. Tot cc
creste pc intinsul pmintului romanesc, dc la tarmul
mirii i Lunca Dunrii pina la plaiurilc muntilor,
taind padurca
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
Afezarea Bucureitilor. 1. G.
Vilsan,
neFti despre romiini.Valabia ,ri Moldova, vi/ale/ele guvernate de principii strdini, de par. Hagas Ingigian (1758
1843), in Alear. sect. ist. Acad. Rom. s. 3, t. IX
(1928-1929), p. 255-316; 15. D. Caselli, Balta
(1924), p. 1-200, cu fotografii si hirti ; 4. S. Mehedinti, O privire asupra capitalei, in Albumul Lunei
Bucure,rtilor 9 mai
9 iunie 1936, Bucuresti, 1936,
p. 17-24; 5. P. P. Panaitcscu,
ro-111
22. Const. C. Giurcscu, Istoria pescuitalui fi pisciculturil In Romdnia, Bucuresti, 1964, 389 p. in 8.
V. si nr. 5.
Clim a. 23. St. C. Hepites, Climatologia baca-
teanu,
Bucuresti,
a vistieriei lui Constan/in Brincoveann, in Studii Fi matedale de istorie medie, V (1962), p. 353-503 ; 11. Const.
C. Giurescu, Biserica bucureFteand de la Gorgdnel, in
si nr. 3.
Unele
Contributiuni la
p. 69-92.
V. si nr. I.
Apele. 13. Dr. C. Pencscu,
Memoria asupra
apelor minerale feraginoase de la Vdcdre,rti, Bucuresti,
421
www.dacoromanica.ro
Marta nr. -1
CADRUL FIZIC
SI AEZARILE OMENETI DIN
a
a
ARIA BUCURESTEANA
O.
0.
O.
a,
P. G.
'''' ''''
ab..
1 ......-,
All....
Q.
0.
i' o
Q.
a.
ga,
'..,
0 91
a_O
Q.
a.
ao.
0
a
ca
a
a
Q.
O.
aa
't
Q. 0,
a
.1. Q
aa
0a
qciao.lc;
0-
,,,,o,.
o.
a ora
a Ct
,..
C.
1,...1
0-:a.Q.,0
0.
Q Q.
a.
CL a-
a a QQ a
,,,..b.
- bkatitaMt
a men)
a
o. a a
(Buroeft,,,v
a'
Cir
,,,.
Q.
ci.
0.
Reducer,*
0- 13'
D.
- Ogturv:c
.." .1...
O.
Q- Q.
,...)---
o.
44.Lu ,Wtt
a
0_
0.
a a ci
0 o. a
cL
O.
O.
o.
o-
a.
a a acL,..0.
a.
a-
a a
Q.
a-
Q.
O.
o.
a a
0
(t.
Q-
',,,.
,,,,,
0-
o.
Q.
Q.
Q.
Q. o a
a.
a
Cl.
OQ
q.,.
aa
Cups
0.
a.
www.dacoromanica.ro
0.
o
a.
a
6!,,F,S
,
a.,.......,0-
a. a
a
Q.
Q.
..
CI
o.
: a aa a a a a a a a
a..
----
0
Q.
O.
a.
a.
.7-VElei!eu,tu. T i re i......)
o
0-
..
aao:ao
, ''' ,..
T :,"
o-
0- a
a
0-
0O
a.
t Ou4s,3,1,)
O.
a
Q.
a-
Q.
a.
A
Q. a
a.
Q.
CL
Q.
4).gtiCaiii ..""',..
o a0.
0 -"',...
O.
Q.
o.
aa
CL ,..( Bello')
Funden,)
O. o a Q a.''....
a 0a a n
a
0.
Q.
Q.. o
a.
...".>
,Aostorl
a ..."
0-
O. s'14 C'
0.
O.
( Flat. 1inprbalr40%)
,..( F, I aret i.".::::.4".
o_
o
Q.
G..
a
o.
o.
O
G.
Q.
CL
a_
417-;')'''''-jelFsr"..4
a.
o_
fee';;;Xil'' '-'
0 2
,,,,,,/
....... .,
o.
0-
, , , ,
CL
%. T(Ce l'icx&p ,)
.-1,.'
Ch.
0-
cl. Q.
..,..,1 t... ..
Q.
Q. a
a. a 0-
Q.
a. a
0 CL
a.
a a. a a.
a0
cl,:.
a.
0
o.
13.
OT(Sis Doefercaa'
o 0. Q.
(N.linn,s -.,
0'';,,, 1
0-
o-
Q. II
a-a(A,,,.;.,,,v
a.
Q.
, SAV r.P.Iff
no
li:(2utvlu. S011 0 a. 0
Q.
0
la Canners) CL
,, y .fA., Air Few+, a
Q
a
aNI, . E r lase ceon I, o r.c,x4c....4e;
Qa(Codi14111r:oresSPKALtilor; a _-_-.041"-
a
O
CL
...
s,
O.
O.
G.
,,,,,,,.. ......... ,,
G.
Q.
Ca o
rwa,sr)
....,m,ar,
Q.
a.
O.
0
Q. Q.
CL
a 0.
a. Q
CI.
a.
4.
ao
aaaQ
o.
t
:0!mit..,:noligai
aa
(7:tc()Piaem:11.9li
o
0. O.
Q.
0.. G.
oa
a
Q.
aQ.
o.
n renecirikr)
....'"
Q.
a o. a
o.
la
0."
-aae
Q.
Qa O\tGitnic,lto rim )
r.
,nenf
.,
a.
Q.
CL Q La?.
'''::.1.Ti..a bel.il
%.4,801--KOowl
Q.
O.
W, ,....n.....,..Q4e,
.(C
'L:r .4....:;;na,.s..,:;".......:..11'. "autIt.."
CL 4, 0
O.
41-
o.
-o
ca:
Q.
aQ.
a_
a.
O-
o.
EX
i Colencsiinsill) a.
Q.
Q.
Q.
Q.
aa
0 Q Q.
O
eaa a a.
i.
r Q'CI . O.
CI.
o.
....
W 0[1.000,ti.
47)
(s
V ,C4,.. Pae..)0,,
G
Ct
,,,
Q.
o.a
a M 'lao
0- o.
Q.
0-
a.
CL
Q'
a-
:::: 0. o.
ii
a cl
aCL.
O.
c' ,WITx
, iti
-13 a, Q.
7(17%
110-e.sco)
'
Q.
Pisi LA 1300
Y.:9 (Airy
'4,
o0
Ct
....., Q.:
iMPREJURIMILE EUCURE;;ITILOR \
,'D,,,,bey'te)
Q.
n.
a a.
aa0
CL
(C4441
O.
a 0
0
a
CI0
c.
w,e'.
--%
CL
c,16,021.11,9,e.,:c,
...-
fit
CL cL
Cl
CL
a0.-n Qa.cF-
Q. a
Q.
a. io.:
Q.
a a k, etlitt"ltril ' Ci a o
a o. -21. ...ao
q Q O. o. Q.
0
: Q 0'"..4.1
a
.
Q. G.
El/C/41110
Q.
....
o.
o an o
O.
a.
an
Q.
Q.
.?...9
a
hp.. ....It
_7.....7...
. ..
o.
. .. -.
JhI4CL
0.
Q.
0.41_00
r:,is
c:
Q0_
a
a a0
o.
Q.
a
go
aa
(Oiullt)
--(Cringap.11aa.ia
- - --
Q.
Q.
Q.
a.
G. , a
a). ta
0. .'
a 6i ,s41 t ri .
.
a
a
' .,...
a
a ii. ,,1 o a 68ffor
Ct
' ...
01.
al Q
cL7.1
a i:
n. ff a.
CL
n.
pet:Ny(1n,
0.
a
.- D V
Q.0Q.
a.
Q.
n.
Q.
...,1*
a%
O.
Q.
C.
cIL:-.,
1...
o.
0.
Q.
."
a.
Q.
Q.
a
a
a.
CL
Q. 1%
a.
a.
COCIII
a
a
0 Pro,:
II Fier
Tenure monetsv greceri
0 i pvee Ninon,
a.
Q.
:- Okras
A Seleol,Pc
V Nee:, tic
-:,
...
'd, ,,, 0.,, .. .1,-
O.
PiNA LA 1300
a.
a.
Q.
a
a.
Q.
:T'W.Q (Binesso)O A
0a
O.
o-
CI
Q.
CL-_-- - OV it
Q.
....
-.....
O-
2 km
Q.
O.
0.
Q.
P. POLO
apoi un adaos de hrana prin vinatul, fructele si semintele sale, iar, la vreme de primejdie, adapost.
Nu e de mirare nadar ca intilnim in aceasta zona,
de la o margine la cealalti a ei, i in special de-a
ungid apclor, un numar imprcsionant de asezari
omcnesti. De la Crisani pe Ialomita pina' in Lunca
Dunarii si din valea Mostistei pina la Butimanul
si Tartasesti e plin locul de asczarilc oamenilor de
acum citeva milcnii.
Cit sint de vcchi accste asezari? In care din impartirile clasice ale lungii perioade ale comunei primitivc
paleolitic, neolitic, bronz i her pot fi ele
asczate? In sapiturilc din 1953 de la Mihai-Vodk
pe Dealul Arhivelor, printre resturile ncolitice s-a
gisit si o aschie de silex din epoca palcolitica, adica
a pictrei cioplite, avind o vechime considcrabila : peste
strAzii
www.dacoromanica.ro
25
tit accasta epoca in dou civilizatii sau culturi materiale : una, mai veche, numita Glina III Schneckenberg, caractcrizatii adica prin descoperirilc fcute in
cel de-al treilca strat, cel de dcasupra, al aczarii de
Glina i, in Transilvania, prin descoperirile dc la
Schneckenberg (Muntele Melcilor), linga Brasov.
Accstci faze mai vechi ii apartin o serie intreaga de
aczari de pe malurile Colentinei, ca, de pild, aezarile de la Strauleti, Bucurestii-Noi, Bincasa, lacul
Tei (vezi fig. 5 si 6), Fundeni, Pantclimon ; de pe
seminrc, radacini
si
emite in prccedenta,
se
numeste
Tei-Bnearefli,
pc
uncle
26
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
27
Fig. 5
28
www.dacoromanica.ro
inceputul aceleia a bronzului: sint asa-zlsele morminte cu ocru", in care trupurilc raposatilor erau
urmare, potrivit acestor trei invtati, creatorii civilizatiei neolitice tirzii din regiunilc noastrc ar fi chiar
,;
www.dacoromanica.ro
Triaj.
sting
li
se
datorcaza
virfurile
se pare
BIBLIOGRAFIE
I. Primele aFezdri omeneFti. 1.Reallexi-
5. Dinu V. Rosetti,
I. Descoperiri paleolitice in
preajma Bucure,rtilor ; II Sapaturile de /a Vidra. Rapant
preliminar ; Bucurcsti, 1934, 60 p. in 8' si 5 pl.
6. C.S. Nicolaescu-Plopsor, Le palolithique en Romanic,
Dacia, V VI (1935-1936), p. 41-107; 7. Sebastian Morintz i Dinu V. Rosetti, Din cele mai rechi
in
p. 29-103; 9. VI. Dumitrcscu, Le plastique anthropomorphe en argile de la civilisation nolilbique balcanodanubienne de type Gumelnila, in fella-blab fiir prdhisto-
Probleme noi in
Rezullatele
unele probleme ale neoliticului
sondajelor de la DudeFti
p. 41 49.
maticd ,ri arbeologicd, 11
Bucuresti, 1936, 30 p. in 4
18. Sebastian Morintz, Sap& urile de pe dealul Ciurel,
in Materiale
,ri
cercelari
p. 658-663.
19. Dinu Rosati,
arheologice,
VII (1961),
176-188.
1932-1933, p. 49 72 ;
30
www.dacoromanica.ro
II.
www.dacoromanica.ro
IN VREMEA DACILOR
ST DACO -ROMAN ILOR
rioara'
Mostistei i Giurgiu.
terca vitelor au locul de frunte. Generalul i scriitonil antic Ptolemeu al lui Lagos, care a insotit
pe Alexandru Machedon in incursiunea pc care
acesta a facut-o, in anul 335, impotriva gctilor, pe
malul sting al Dunirii, in regiunea, se pare, a gurii
Argesului, ne spune ca soldatii falangei au trecut
prin lanuri inaltc de gnu" i ea, spre a putca inainta,
au culcat acest gnu cu sulitels aplccatc". Tot de la
PE VREMEA DACILOR
Un fapt este sigur din capul locului, i anume,
teritoriul orasului i imprejurimile lui au continuat
sa fie bine populate si in aceast vreme. Intr-o serie
intreaga de asezri, ca, de pilda, acelea de la MihaiVoda i Radu-Vodi, viata s-a desfasurat fr intre-
Fig. 7
32
www.dacoromanica.ro
la
Popcatt-Novaci. (81.1.13.)
1'1!
Fig. 10
0 alta imitatic de vas delian, impodobit cu reproducen i de monede dacice, imitind staterii lui Filip
al II-lea, regcle Macedoniei, a fost gasit la Snagov,
cu prilejul sapaturilor din 1933; mai inainte icsiscr
la iveala vase &lime de fabricatie locala, la Crsani.
Altc fragmente de asemcnca vasc s-au dcscoperit la
Dmroaia, la Pantelimon, la lacul Tci (vczi fig. 10),
Cu prilejul siipaturilor din 1953, in asczarca daci de
lIngl Bucurctti. 1931 ; diametru 12,5 cm. Un altul, ascminator, tot la Fundaii,
era plin cu nmnede dada. II. Gisit la Snagov In 1933. Ambcic vase din sec.
1.411.
(M.LI3.)
www.dacoromanica.ro
33
prbusirea.
a Mitropolici. Artindu-se hotarul accstei proprictiti, se dau, in actul din 1668, urmitoarele puncte
de reper, foarte pretioasc si pentru aspectul de
data al orasului: Din jos, din piatra de lingi coltul
gardului mnstirii lui Pana... pini in piatra de la
capul Podului Turcului, si de acolo pe uliti in sus
pinii in piatra db ulita drcpt Mitropolia. i de acolo,
pe lingi crucca doamnei Mirceoaia, pe cale in sus,
pini in piatra drcpt Calicii... si... pc ling Putul
Calicilor, in jos, pe ling lac, pc sub deal, pini in
drumul Giurgiului, la stilpul de piatri al armeanului, In capul troianului, ling helesteul lui Serbanvocli, si dc acolo, pe drum, in jos, spre oras, pini
considerare, ba poate cu mai multi sorti de probabilitate, altc douil orase ale Dacici mentionate de
34
www.dacoromanica.ro
Fig. 11
Statuca de broil., Infatiind pe Apollo. Viet de stindard sau de
baldachin, tot de bro., in form de cap dc aceili, gAsite atnindoul la I.acul
Tel. Sec. III e.n. (M.1.B.)
Scptimius Severus, Geta, Caracalla, Macrinus, Diadumenianus, Filip Arabul, Dccius i Gallicnus, deci
din intervalul 161-268 e.n. ; de asemcnca monede
ale impartesclor Faustina senior, sotia lui Antoninus
Pius si Julia Domna, sotia lui Septimius Severus.
Credem c sapaturi sistematice intreprinse pe aria
bucuresteana, in genul celor din ultimul deceniu,
vor da la iveala i alte urme din timpul dominatici
romane. Cele descoperite pini acum sint suficiente
BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
35
1963, p. 15-47.
www.dacoromanica.ro
tin ccl Mare, in anii 328-332, are loe chiar o recucerire a cimpiei muntene i oltene pcntru aproape
trci dcccnii. Nu e de mirare deci cl s-au dcscoperit
pe aria bucurestcan, intr-o sumi de locuri, moncdc
romanc din secolul al 1V-lea. Monedc de ale lui
Constantin ccl Mare (306-337) s-au aflat pc locul
Prin Dacia intelegcm nu nurnai provincia romanii,
www.dacoromanica.ro
si
sta numelc de Varia, purtat si de o ap care std.bate zisa regiunc. Cei mai mulo dintre cercetatori
au vazut in acest de-al doilea nume tot un ecou al
prezentei populatiei romanice: Vlasia ar insemna
-eni
Aici au gsit-o clavil, ale c.aror triburi ocupa teritoriul tarii noastre in sccolul al VI-Ica. Ala Sc explic
noi, citeodati chiar in acelasi loc, alteori in vecinitate; cu prilejul acestor schimbari s-au schimbat,
adesea, si numele respective. 2n sfirsit, notim si
faptul ca o surni de nume vcchi, date de slavi, n-au
mai avut, dupa asimilarea acestora, un inteles pentru
generatiile urmatoare ; locuitorii satelor n-au mai
stiut ce inseamn5 vechiul nume. Ala !nett, atunci and
www.dacoromanica.ro
In strada Soarclui, ca si in Pasajul Franc= din cuprinsul amintitci Curti Vcchi, aceeasi ceramica prefeudal" din veacul al VI-lea. La Radu-Vodi s-a
si
la
dintii, in special cu cumanii, a avut loe o conlocuire, care a lsat urme atit in toponimie, cit si in
onomastici si in lexic. In toponimia ariei bucurestcne, influenta pecenegi i cuman nu se face prca
Tcleormanului, a sudului Olteniei, in' estul Bariganului si in uncle parti ale Moldovei. De la aceste
neamuri vcchi turcesti se pare ca ne-a rimas termenul gorgan" , care se da, in genere, movilelor
simtita ;
in regiunea
www.dacoromanica.ro
un virf de lance, o zabal dc ficr arhcologii sint de Once ca a fost, poate, al unui pcccncg
si-1 dateaza in vcacul al XI-lea; o zabal similar
s-a gasit in 1956 la Tangiru (raionul Giurgiu), spre
sud dc Bucuresti.
Dupa cc sasii vin in Transilvania si contribuic la
dezvoltarca vietii urbane, negotul cu rcgiunilc de
dincoacc dc Carpati capita un nou avint. Tot mai
des strabat negustorii din Transilvania spre vadurilc
de la Dunare ; tot mai des carusii cu carcle de peste
de la balta sau cu mart-a scumpa, rasaritcani, adus
dc peste marc, se indreapta spre trccitorile muntilor
spre a ajunge la strvechiul Brasov, dcvenit acum
Kronstadt sau la Hermannstadt (Sibiu). Pentru cci
care se duccau spre vadurilc de la Giurgiu-Rusciuc
sau Oltenita-Turtucaia, prccum i pcntru aceia care
vencau de la cherhanalcle de la gura Mostistei sau
de la Greaca, un popas obisnuit era pe locul undc
se inalta azi Bucurcstii. Aici, pe accst loe, viata s-a
desfasurat necontenit, in toati perioada migratiilor.
Asezarca de la Curtca Vcchc, Aka' din inima inssi
a tirgului, foartc intinsa i intcns locuiti" intrebuintam chiar cxprcsia arheologilor in veacul al
ramas
BIBLIOGRA FIE
n i c e.
1.
arbeologic, Cluj, 1940, 72 P. in 8 si 2 planse ; 2. D. Tudor, StdpInirea romand In suda Daciei, de la Aurelian
rom., XIXII
,ri cercetari
de
ma nii ,ri
ar
i.
ca-
1900, CCCXXXV
www.dacoromanica.ro
in XXVIXXIX Jahresb.,
Leipzig,
Condurachi, Les trsors montaires de la rgion carpathodanabienne et leur importante pour l'histoire des roamains,
1960, p. 493-495.
Pentru bale perioadele: 20. Const. C. Giurcscu,
Isloria romdni/or, I, cditia a V-a, Bucurcsti, 1946;
21. Ir/aria Rominiei, I, Bucurcsti, 1960.
www.dacoromanica.ro
INCEPUTURILE ORASULUI
BUCURE$T1
Bucurepi,
prima vatr a lui, nucleul in jurul cruia s-a dezvoltat? Sint intrebari la care raspunsurilc difera.
In general, se admite CA orasul exista in vcacul al
XIV-lea; multi dintre cercetatori, intre care si
Ioncscu-G ion si N. Iorga, cred ca Cetatea Dimbovitei"
al Dimbovitei,
anumc, in jurul curtii domncsti de mai tirziu
(Piata de Flori).
sa cxaminam
sau al Muntcni?.i. Traditia despre Bucur este consemnata' in scris la inccputul veacului al XIX-Ica
de ctre strinii care au stat in Bucurcsti. Consulul
cnglez Wilkinson, in lucrarca sa asupra Principatclor,
aparut la Londra in 1820, spunc despre orasul nostru
Asadar, Bucur era stapinul satului. Elvetianul Franois Recordon, secretarul lui vodi Caragea, in
Le/tres sur la Valachie, tiparita la Paris in 1821, crcde
faimosul Bucur, pe de alta parte nu mai putin faimosul Negru-voda, intemeietorul Trii Romnesti
42
www.dacoromanica.ro
rig.
12
--
Bucur. (C.C.G.)
www.dacoromanica.ro
niistiri
vcchimc Bucurevti. In sfirvit, in Transilvania intilnim un sat vi o comun cu accst nume din raionul
Brad, rcgiunca Huncdoara. Avadar, pe intreaga fata
a patnintului nostru au fost i sint avezari cu accst
mime. E un mime general ramiinesc fi, adeingilm Indatd,
undc S Sc faca' schimbul produsclor. Rat-nine, bineinteles, ca noi descoperiri, arheologicc vi documentare,
sa intarcasca accasta concluzie.
Antimului. Accasta traditie explic5, just, numele oravului, care intr-adcvar vine dc la un stravechi Bucur,
lar nu dc la bucurie, cum au crczut unii dintrc ccrcetatori, atit straini, cit i romni. Traditia face
totodata apropierea intrc intemcietor i biscricuta de
aspect simplu, rustic, deci in concordanti co mijloaccic unui cioban sau pescar, de lingi Radu-Voci.
Sc vtic ins azi ca accasta biscricuta dateaz1 din prima
www.dacoromanica.ro
astzi.
din jos de Bucuresti", se intilneste in alte documente, cum sint accica din 1580, februarie 20 si
monetaril aducatoare de vcnituri ; dupa accca, difcrenticrea sociala intre stapinii de pilmint, feudalii
numiti maiores terrae" i tatinimea dependent"' ; in
sfirsit, existcnta rentci fcudale in natura', in munca
si in bani, trecut in text sub forma foloaselor, slujbclor i vcniturilor, de care bcncficiau in primul rind
boierii romini i, evident, si suzcranul. Accast
situatie se regseste si in stinga Oltului, in Muntenia
propriu-zisil, numitil, la accasta data, Cumania ; do-
Ungarici
ordinul calugresc.
www.dacoromanica.ro
45
s-au intemciat, in vccinitate, tirgul Trotusului, respectiv Rimnicul-Vilcii, sau la malurile de sarc, in
Vrancca, Rimnicul-Sarat, Buziu fie aprovizionindu-sc, cci aflad la distante mai mari, din depozitele
facute in anumitc centre de stapirdi locali. Acclasi
lucru cu pietrele de moar, care se confcctionau
din roca tare, tot in anume tirguri, cum a fost, foarte
probabil, Hirlul in Moldova (Diploma Ioanitilor"
mentioneaza atit morile in fiind, cit si pc cele ce
se_vor face). O deosebita cutare avcau articolele
de ficrarie: seceri, coase, amnarc, scoabe, belciuge,
!acate si chei, potcoave si cuic de potcovit, incs dc
roti pcntru carde cc transportau la distante mai mari;
se adaugau la acestea armcle dc tot felul, inclusiv
topoarele. lar pentru acci majares /erras", o ceramica
mai fina si anumc podoabe, luc.ratc tot in centre
specializate. Caracterul predominant al mestesugarilor in tirgurile romancsti apare si in mrturiile
serse: din documentele de pin la mijlocul secolului
al XV-Ica, Ostra= in numar redus i rcflectind o
imagine oricum inferioara rcalitatii, se cunosc 40 de
categorii de mestesugari, din care 20 sint mentionate
la rase, 11 la sate si 9 pe domcniile fcudale ; pc
m'asura cc actele devin mai numeroase, situatia aceasta
se desemneaza tot mai complexa ; pentru a doua juma-
foarte timpuric a mestesugurilor in aria bucurcsteana. Bucatile dc mincrcu, lupele i zgura de fier
descoperite, intrc alte locuri, la Buftca si la Ciurcl,
datind din secolele X XI, arad ca, in apropierea
viitorului tirg, se practica, inca dc la inceputurilc
cpocii feudale, operatia de reduccrc a mincreului.
Ceca ce apare schitat in fcudalismul timpuriu se
precizcaza net in epoca urmatoare, o data, de altfel,
cu prima mentiune documentar sigura a Bucurestilor ; in aceasta epoca, atit rezultatele unor sapaturi arheologicc vezi, de pilda, cuptoarcle de redus
rninereul de fier din sccolele XV si XVII, descoperite
chiar la Curtca Vcche, la biserica Razvan si la Sf.
Ghcorghe-Vcchi, deci in vatra originara a tirgului
si in jurul ei
politica e de presupus ca a avut un ccntru administrativ, un loc in ea= sedea in mod obisnuit eneazul sau voievodul, undc se stringcau (larde i uncle
se aflau dregitorii i ostasii Cu ajutorul carora Sc
46
www.dacoromanica.ro
suprafat dintre Dunire i Carp*, Inainte de Inkmeierea Tdrii RomdneIi. Cuvintul insusi e de origine
slavi ; el dateazi din vremea conlocuirii populatiei
romanice a Daciei cu slavii si a asimilirii accstora
din urtn. Uncle din acestc tirguri, ajutate de imprejuriri favorabile, cconomice i politice, s-au dczvoltat
Greaca
si a
doui
a Tirii Rominesti, in timp ce o a doua se concentra pc malul drcpt al Duniirii, in lata Scverinului.
Vlaicu-vodii trimiiFse impotriva cclei dindi un corp
www.dacoromanica.ro
47
cronica
traditie nu avem
pe vrcmca
document
in privilegiile comcrciale ale Brasovenilor din sccolul al XV-lea ; accasta nu inscamni ca tot aici, si nu
pe cursul inferior, se afla cetatca comandati de pircalabul Dragomir in 1368.
Un argument in sprijinul identificara acestei ultime.
cetati Cu Bucurestii s-ar putea scoate dintr-o imprc-
jurare ulterioari din iarna 1396-1397, cind voicvodul Tira Romanesti, Vlad, adversarul lui Mircca
ccl Bitrin i omul turcilor, este asediat in cctatca
Dimbovitei" de catre tibor, voievodul Transilvanici,
stire
tirziu,
48
www.dacoromanica.ro
adevar acest voicvod a intemciat prima curte domneasca din Bucuresti, ridicind totodat si o nouil
biscrica in locul celci vechi, carc slujise pinil attinci
pirclabilor si orasenilor.
S-a afirmat de unii dintre cercctatorii anteriori
Grigore Tocilescu, Ioncscu-Gion, Alcxandru Al. Vasilescu
ca exista si un documcnt dc la Mircca dat
in cctatea noastra Bucuresti" (,in arce nostra Bukurest"), la 20 iulic (1400), si ea cl reprezint cca mai
veche mentiunc a orasului ca resedinta domneasca.
Faptul nu e sigur. Documentul in chestiune nu ni
Giurgiulu
concluzie.
al lui
BIBLIOGRAFIE
I.
Tradilia intemeierliBucure,rtilor.
oraiultii. 1. I. Popescu-Bajenaru,
Numele
IV + 108 p. in 4; 2. I. Conea,
ale
Sdpilturile
arbeologice
p. in 8.
Cum
an ajuns Bucure,rtii
ora,r.
Bucuresti, 1957, p. 95-130; 13. St. Olteanu, Alefiepigurile din Bucure,rti in seco/ele XVI ,ri XVII, in
Studii, XII (1959), 5, p. 71-112; 14. Const. C. Giurescu, Tirguri san orine ,ri ceteni moldorene din secohil X
Rorndniei, II, Bucurcsti, 1962, P. 15-42; 16. St. 01teanu, Produclia mettepesdreascd din Moldova ,ri Tara
p. 869-896.
Ce/atea Dimborna,
(1945), p. 25-53;
p. 5-16; 20.
www.dacoromanica.ro
BUCURETII,
RESEDINTA DOMNF,ASCA
Dunarea, 1-a ficut pe acest nepot de fiu al luptitorului de la Rovine sa stea adcseori in cetatea de pe
malurilc Dimbovitei. 'net* la 13 iunie 1458 dA el
un act in latineste, linga cursul apei Dimbovita"
( iuxia fhwitun awe Domboriche"), expresie care se
refer5, dup toate probabilitatile, la Bucuresti. lar
in anul urmator, 1459, la 20 septembrie, avem prima
mentiune precisA a cetAtii" de aici. Voievodul intAreste la accast5 data, lui Andrei cu flu sal, lui Iova,
lui Drag si unui al patrulea, al c5ru i nume nu se mai
noastra
familia sa.
www.dacoromanica.ro
Fig. 13 Vhd
"
ro t's o
.114
,
I
.tt
Is
www.dacoromanica.ro
51
de scaun Bucuresti", precizeaza deci intelesul termcnului cetatca noua" a actclor din 1476. Adugam
apoi faptul ci in timp cc scrisoarea in latineste catre
brasovcni, din 9 mai 1476, este data ex novo castro",
un act intern o porunca" domncasca in slava,
zis
este
luni
Bucurcsti.
In cazul acesta, cunoastem i numele unui negustor
cel
rasul salt"
concives
nostri in Castro
reja, pentru
citva timp, stapinirea, ca si fie ins, la inceputul
anului 1475, dupa lupta de la Vaslui, definitiv
inltu rat.
lui Stefan,
reuses tc ins.
Radu ii
pe nedrept Iucrurile
dublu de la negustorii
cu tot contingentul important turcesc venit in ajutorul lui Laiota, orasul cade in miinile aliatilor ;
prada e bogata: ea cuprindea potrivit unci marturii contemporane
cai frumosi, turcesti, multe
camile, arme si munitii din belsug i citeva steaguri
rcmarcabile. Cu acest prilej, Bucurestii sint calificati
52
www.dacoromanica.ro
!NITRE BUCURESTI
I TIRGOVISTE
cu viata faptul de a se fi
intrc
ele frumoasa catedrall din Curtca-de-Argcs, ziditi
de mcsterul Manolc
si milostcniile pe cue le-a
facut in tot Oricntul crcstin si mai ales la NIuntelc
Athos i-au putut aduce alinarca.
Din unul din satcle dc lingi Bucuresti, din Afumati, este vitcazul voicvod Radu, care urmcazi lui
Ncagoc ; cl trebuie si clea un sir intreg dc
cu turcii si cu ccilal compctitori pini si-si asigurc
scaunul. Pe piatra sa de mormint dc la Curtea-deArges, unde sculptorul I-a infitisat clarc, cu buzdu-
voievod".
Si
prin satele din jurul Bucurcstilor si din Ilfov ; cunoastem o serie dc actc cmisc dc cancelarla lui in
Migurelc, in Popesti
poate cei din sud-estul orasi in Dridih sau Dridul. Vlidut si-a terminat
sului
domnia si viata in imprejurki tragicc chiar in Bucurcsti. Ajungind in conflict cu puternica familic boicrcasci a Craiovestilor, accasta ridic impotriva lui
un
sa
www.dacoromanica.ro
53
Sc poatc cladi crestc si ca. Vechiul hotar al orasului, din vrcmca lui Tcpcs, este depasit ; iau nastere
tnahalale sau carticrc noi. Jumatatca vcacului al
care
accst voicvod
lasate libere, prin portilc" ingraditurii. Dc o aparare propriu-zisa, in caz de razboi, impotriva unci
armatc care ar fi atacat orasul, nu putea fi vorba
timp indclungat: trunchiurilc dc copaci nu avcau
rczistenta zidurilor si crau si susccptibilc de a fi
inccndiatc. Asa incit ingraditura lui Mircca Ciobanul
ord,renllor,
Fig. 15 Biscrin de la
Fig. 16
Va dc intrare si pisania la bistrin dc la Curt. Vcche, adausa ma
tiniu sub Stefan C.antacurino (1715). Forincarl un tot armonios si clegant
bine proportional.. (P.B.)
4 4,
111
f.
ra-a_crl
54
www.dacoromanica.ro
efectuat prin puncrca de pietre de-a lungul botarului, in diferitc locuri, asa cum era obicciul din
btrini. Aflm stiri asupra operatiunii dintr-un document ulterior, al lui Matci Basarab, i antime, din
porunca accstuia, din 6 septembrie 1636, dat tuturor
orosanilor, marilor i mici din orasul domnii-mcale
aib5
palatal si biscrica
pe
mea
continua vodii singur am incalecat domniiamea in zioa sfintului Simcon Stil[p]nicu... septembrie
1, la leat 7145 [1636] si am mersu domniia-mea cu
banul.
din Bucureiti. Si mai inainte fusesc o biscrid in cuprinsul Curtii domnesti ; cu vremca, ins, ea se
subrczisc, se stricasc, si atunci Mircca a ridicat, in
locul celei vcchi, una nou, in stilul caractcristic al
vcacului al XVI-lea (vezi fig. 15 si 16). Ea era
acoperit cu olanc smltuite dc culoare verde. Nu
ni s-a pstrat pisania pus de domn o avcm numai
pe accca din 1715, a lui Stefan Cantacuzino, care a
reinnoit pictura, adinigind i frumosul chcnar de
piatr sculptata cc di ocol usii de intrare. Din noua
pisanic rczult ca Mircea Ciobanul n-a apucat s
infrumusetcze" si sil zugrveasd" ctitoria sa,
aceasta fcindu-se de flu' si urmasul sil.' la tron,
Petru cel Tinr, impreun cu fratii lui, Mircea si
RAIL Ceca cc ar insernna c biscrica a fost ridicatii
iC
1
www.dacoromanica.ro
1)'
55
si Marina, s-a cAsAtorit cu fratele lui Mihail Cantacuzino Seitanoglu ; Stana viitoarea sotic a marclui
logofit Ivan Norocea: stirca ne-o dA un document
din 11 itinie 1634 dc la Matci Basarab e infAtisatA,
impreunA cu fratcle ei Pctru, viitorul domn, i Cu
printii ci, pe una din scoartcle evangheliarului dAruit
mAnAstirii Dionisiu dc la Muntele Athos. Dou
documente posterioare, de la voievozii Alcxandru
i Matei Basarab, ne informeazA c accastA
Ilia
biscric a fost distrusA cu desilvirsire de au ramas
numai pAmint pustiiu" in 1595, la retragerea lui
,. ,
I....., ffli:
7 ...me,.
...
),
..
' :''
.I... 7.4...,
I1:......,M'C. ...-_. 1.
'. .1 -
.,17..er . 0.1
,--,--7 4_
.,17:9::;,.1 -"vt -..., ....:-...e:.4. i l,,..i 1,,- -,
,. . L..._ ,
......
...t., s nt I...i. ...-,2,,.t., -,....,(Af .., .A---4-,....?,,z,,,f,
1' " ,-,2,;
..I,
.....
,...... ry,.i
,
4)
..... .
---
J--1...
,.,
....._
--:11
./.::',<---:
---1.1-1.
J1-.,-.-........-._-:.---, ' i:
---;-
'
'-i"
-.7-
Ir
(1
1,1 'gr...:-.TI
or 7..:..-;,::,..
';-::: ,.i,- "ir. --,r,r,..,,,
4(I. .61 1, . Zi A., I.
...,
,
.-
'
..,,,,,,,_/
;',
.10.
J.1...,...
"
.4-.
"-
"
cc.
r
r.4,4
....
'-+
(21:' ir'
)!. ,.; ..
,;4
Fig. 18
comitetului executiv intAresc lui Ghergoman Grecul i fiilor accstuia o prvlie cc este lingA biserica
domncasc, din pazar ((i. .34p)", cumpratA de
cl dc la PanA sin (fiul lui) Stanciul co 4.500 de aspri,
nesocotindu-sc aldAmasul (vezi fig. 18). PanA a vindut
biscrica
astAzi
Stavropoleos
adicii, am
care
56
www.dacoromanica.ro
i zid. intr-adevr, cAltorul franccz Lcscalopier, amintit mai inaintc, care vede Bucurcstii dup
douzeci dc ani de la aceste cycnimentc si cam nc
spunc ca palatul" domncsc era din !Dime tcncuitc
Cu un amcstec de pimint si iarb", adici paic tocatc,
toad Europa, de la Parisul noptii Sfintului Bartolomcu pin la Nfoscova tarului Ivan ccl Groaznic.
Lupta
pcntru dominatia politici
dintrc marii
feudali si autoritatca central in stat se imbina cu
lupta religioas tot asa de cumplid claca nu mai
cumplit decit cca dintii. La noi, e adeviirat, n-au
fost ascmcnca luptc religioasc, dar pasiunca
cxist.
BIBLIOGRAFIE
Idrii ?,
in
www.dacoromanica.ro
57
I,
,ri
arbeolo-
www.dacoromanica.ro
UN SECOL ZBUCIUMAT
DIN ISTORIA BUCURESTILOR
mai
jos, p. 128-129).
rite forme, in sccolul cc urincaz5. E un sccol zbuciumat, in carc lupta pcntru putcrc, manifcstati atit
prin ciocnirca dintrc domn si marii boicri, cit si
prin miscarilc accstora din urm5 impotriva concurcn-
www.dacoromanica.ro
59
si impresioneze pe competitorii la
tron, sa-i faci
si renunte la incerciirile lor, dar care, in realitatc,
nu impicdica pe altii sa rcinccapii. Stryjkowski viziteazi i incaperile palatului ; in iatacul dommilui cl
afirma ca a vazut portretul lui Stefan cel Marc, co
coroani pe cap si Cu sccptru in mina. in privinta
acestei ultime informatii, s-au cxprimat indoieli de
unii dintrc cercetatori, care crcd ca ar fi vorba dc
o confuzic ; pare ciudata intr-adevar, la prima vedcre,
prezenta accstui portrct in rcsedinta Tarii Romancsti ; nu trcbuic si se uite insa faptul c cele doua
al lui Bobanca i cu cci 12 pirgari" intarcsc cumprarca unci pravlii de lingil biserica domncascii
(vezi mai jos capitolul special Administralia ora-
pihri).
Din vremca lui Petru ccl Tinar este si prima mentiunc dcsprc conducerea orasului printr-un cirmuitor
pentru celelalte se pltea oicritul avem o serie de stiri interesante asupra Bucurestilor. Sint mai intii tirile
nirea tuturor dorintclor i asa mai departe. Indemnind astfcl cu bautura, se ridica in picioare, tinind
sus paharul, beau... fr si se ascze, i te pretuiesc
mult daca faci ca dinsii. Am aflat continua Lescalopier ca atunci cind voicvodul e si el de fatii,
arc masa lui foartc sus, si linga diosa alta mult mai
jos, uncle slut asczati cei cc mnincil imprcunil co
cl ; ii cid vrcunul vrca sa beie, merge intii si sarutc
picioarcle voievodului. $i minima tot cu capul gol."
adici pe catolici
dc
bC
www.dacoromanica.ro
si de
i inchinarca
Tot accstui Alexandru i se c'stcrrr
manastirii de la podul Colentinci (Plumbuita) catre
mniistirea Xcropotam de la Muntelc Athos; e una
din cele dintii minastiri inchin ate, until din primii
pasi pe drumul care avea sa duc a la stapinirea dc
greceasca, alta a
lutcranilor
interesanta menti-
al
si inscriptii contemporane. Domnul ii facuse intrarea in capitala la 3 iulie 1568, dupii cc Mirceoaia
fusese chernata la Poarta, unde fiul ci Petru ce!
Tiniir era arestat de a doua zi chiar dupa cc prcdase
tributul. La nici douri luni dupil instalare, se formeaza Lisa o conjuratie vcchea poveste
pusii
probabil la cale de emisarii Chiajnci. Alexandru
prinde de veste la timp i da pe mina calaului o
seama dintre boierii conjurati. Au picric atunci
povesteste cronica
Radul logofatul de la Dragoesti,
Cu apa a bucurestenilor.
Tot din vrcmea lui Alcxandru este si prima men-
:edit' metropolitan;
in legatura Cu apa adusa prin urloaie pcntru alimentarea Curtii domnesti, a facut o cismea, linga accasta
podul Colentinei
spune ca. manastirea a fost Innoild si zidita din temelia ci de batrinul, raposatul Alexandru-voievod".
www.dacoromanica.ro
altc
isi
alciltuiscra deci, chiar in cupiinsul orasului, o ciutarie": e indepiirtata anteccsoarc a .gradinilor zoologice de mai tirziu. O gasim pomcnita, in acclasi loc,
si pe vremea lui NIatei Basarab, intr-on act din 1649,
fie cil ca continua sa existe, fie cil i se pstrase numai
amintirca.
www.dacoromanica.ro
domn
in pomelnic si, uneori, ingropindu-i rmsitele pimintesti chiar in intcriorul bisericii respective , precum si prin cumprturi, aceste mnstiri ajung si
posede foarte multe prvlii in capital. Mnstirea
lui Gheorma postelnicul si a sotiei lui, jupincasa
Caplea, cumpti data sapte prvlii cu suma de
27.600 de aspri, privlii pe care i le confirm Mihnea-
inlntuire fatalii. Este o epoca viforoas, de suferinte, de inilltare si de cfidere, intocmai cum a fost
intreaga sedpinire a Viteazului", dominat insii de
idcea de capetenie a acestuia: lupta impotriva turcilor spoliatori i opresivi.
ele capita
www.dacoromanica.ro
63
444
'
64
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
Harta or. 2
ISTORIA BUCUREVILOR
o.o
0.0
000
1/4
. 0.0
0
- oBariera
Bariera
==...
Mogo;oaei
t e
srab t/ or
vistei ).
2
Bariera
Podului de
ogirh.,
j-
Cirnpul
7,
P'rcuPe/n
3
3.
Mosilor
,
Dialsamon
Belvedere
Bariera Mindritului
Herstru
Bariera
o. Tirgo -
PS:mint
Bariera 4Z,
Ilo/
k.
A.
&
o
515 St Voierozi
Ba 00orv/
(Cht.to Arista*
i.
cia. Amara'
A.
warier
frienei ffruisru
AtarMarr
BrIcoene,
00orul Vechi'
Bartera
lancului
t
8,, Sera. (8,4.1N
3 55 Batqtet
8,5 ON*,
54 Pope kw
1,
QCI
Spre 801int117
. a.
Cotrocem
..81PoN.sors
a ea 56
50 Watseka,
a
8,3 0e4.9141cie
II/////
Bariers
IVergului
8rincovea
S
(Panteltmon)
Kin.Sf
Curte
Irroni
27,
Arai
Thrnic/orr
'MS
4:P
Aflti
rrorti
ct;
valor
/nt
u.
Bariera Spire'
3
5.00orta
Bariera
Dudesti
N0111)10
Aienr
1 Carted Veche
2 Palatal Sutu
mo""
.tn
Fcnsor
Manea Cavell
Cb
oce
6 Academia Dumneasc,1
7 Palatal Brincoveanu N
Coast Dudescul
II
Man. Brincoyeanu
Zalhanaua
Magi hloscu
s,
122
11
12
11
Co/pi
13
11
Pappasog/u
Grecilor
14.
4.
(Serbs n Vocl)-
27 Mah. Sf Vineri
16 Tirgu/ de dos
28
17 Maha/aua Brosteni
29
18 Mah Tabac/
30
0/tenilor
din Sirbi
Dobroteasa
19
Sarindar
31
I/dricani
20
Brezoianu
32
Mihai Vodi
21
Steiarul
33
gis Doamnei
34
Monte
din
Wan
Bariera Beilic
15 Tirgul de Sus
22
Dobrateasa
Mitropoliei
n
II1 WINN . I
,4rhimandrituki
Bradu
24
Ole tari/or
36
25
Spunarilor
37
Carte.? /Ira
26
MiCelarilor
38
Dealul Spirii
Postivarilor
500m
1 km
fr-
Palm Ivascu
23
Legenda
PI
PI
1,
PP
C.Brincoveanu ,1700
MiirtVciresti
www.dacoromanica.ro
caractcr militar
pronuntat,
ingraditura
din
cuprinde ca la zecc mii dc oameni. Biscrica manastirii de aici e transformata in moschee ; se parca
cJ tara insasi va ajungc un pasalic turcesc ; Tirgovistea fusese i ca fortifirata, ca si I3ucurestii, si
inzestrati cu O garnizoana puternici. Dar desfsurarea ulterioarii a razboiului dovedi ca toate accste
fortificatiuni crau inutile. Armata lui Mihai, unita
cu accca a lui Sigismund Bithory, sili, printr-o
ofensiva victorioad, pe Sinan-pasa sa se retraga.
Nici nu se inccrcil macar, asa cum se intimplase la
jos, si au ars pina la temelie si toatc par* dc prinprejur, trapezaria si toate chiliile". Iar un alt document, inedit, dc mai tirziu, din 1663, februarie 3,
prccizcaza: Iar dupa accia, cind au fost in zililc
raposatului Mihai-Voda, stricat-au turcii manastirca
din tcmcliia ci, dc o au fost aprins cu iarba de pusca,
deci au perit atuncc bucatele manstirii i s-au rasipit si
Actiunea de distrugcre a Bucures-
lcsi
moldoveni, ii spori
www.dacoromanica.ro
65
torii de pina acum ai trecutului orasului subestimeazi, in general, dezvoltarea de pe acest mal. Ceca
ce nu inseamni cii sintem de acord cu pirerea exprimat in 1889 de profesorul Lichiardopol, unul din
primii cercetitori temeinici ai oraului, care credea
ca Bucurestii s-au dezvoltat, la inceput, mai ales pe
mala deep ; nu socotim ins nici cA trebuie asteptat
secolul al XVII-lea pentru a se constata mahalalele
ctitoria lui Mihai Viteazul este unul din monumentele reprezentative ale Bucurestilor si o adevarata
podoabil a lui (vezi fig. 20).
C.0
4
PIP
fiffr'LL
66
www.dacoromanica.ro
postava-
Ip_1;
versantului de est al Dealului Spirii. filpturile intreprinse la aceasti biserici in 1954 si 1956 au dovedit
ocuinta, dupi pirerea n oastri, Andronic Cantacuzino, sfetnicul lui Mihai Viteazul ; aici gisim apoi
asezarea fiului siu, a postelnicului Constantin Canta-
restilor, pina in hotarul Grecilor, 1 din Calca Vldrefilor in jos, pini in Dirnbovita, si din palangi in
jos, pini iar in Dimbovitr. Pe acest loc se adunaseri
acela
in
www.dacoromanica.ro
67
MIHAI VITEAZUL
de proprictatc
spune
resti, numita i manistirca de la grdistea Florestilor", ctitoria lui Ccrnica, marelc vornic
dc
si a sotici sale
aci numelc de azi al lcasului
Chcajna.
La inccputul ultimului an al dornnici lui Radu $erban, in ianuarie 1611, se produsc un atac prin sur-
i, pe
si
si
i hrisoavelc
si eartile dc
mostcnirc..."
Tirgovistea c preferati
i dc domnii urmatori.
stituie o mica minoritate. Abia din mai 1625 Coconut", nevirstnicul fiu al lui Radu Mihnea
avuii stabileste
statornic rescdinta in Bucurcsti. Asadar, timp de
mai bine de un sfert dc sccol, Tirgovistca si-a reluat
vechea calitatc de capitala a drii, fcind o scrioad
concurenta Bucurcstilor ; faptul a avut urmari asupra
ritmului dezvoltarii acestora. Totusi, nu se poatc
spune ca in accst ristimp ei au fost total ignorati.
Dupi Radii $erban, i Radu Mihnea s-a intcresat
de orasul de pc malurilc Dimbovitei. El reface,
in 1615, ctitoria bunicului si pirintclui ski, construind o noua biserici, impunatoarc, si chilii trainicc,
pe colina manastirii Sf. Troiti, colina care de atunci
a si capatat, impreuna cu minastima nsli, numcic
de Radu-Vod (vezi fig. 21 si 22). li sporestc
apoi considerabil averca, adiugindu-i satc, vii,
valii ; aceasti minstire va ajungc, Cu vremea, cca
sese la suirea pc tron, in 1623, 12 ani
mai bogati nu numai din Bucurcsti, dar si din intrcaga pica. Actcic ci de proprictatc sint in numar
de 8.342 (opt mii trci sute patruzcci i cloud), iar
rczumatcle, foarte sumare, ale accstor actc formcazi
un volum de 543 de pagini.
68
www.dacoromanica.ro
dregitori grcci, se produce prima reactiune impotriva cicmcntului strin: e accca a lui Bircan, fost
marc stolnic al lui Radu $erban, si a unui grup dc
cipitani i iuzbasi. Complotistii sint insi dcscoperiti
si plitesc cu capul incercarea lor. O a doua rcactiunc,
mai puternici i care duce la indepirtarea domnului
si
boicri pribegi, in fruntc cu Matci aga din Brincoveni, care, din Transilvania, se pregitea si coboare
peste munti. Dc accea domnul stringc la Bucurcsti
toati tara" in rcalitatc, numai boiari mari si
mici i rosii i mazilii i toti slujitorii"
si, vizind
toti atita siricic i pustiirc tire, cauLi si atle dc
unde cad acele ncvoi prc tara". Aflatu-s-au i s-au
adevirat
citim in asczimintul solemn pe care
Lcon-vodi il da cu accst prilcj, la 23 iulie stil vcchi
1631
cum toatc nevoile si siricia Viril se inccp
dc la grccii striini, carii amestcci domniile si vind
I .
I I I.I
'
I
.
it,
G-s Ub
\ Pie
Fig. 22 Starnpl din sec. XIX InflrisInd m2n3stirea Radu-Voda si, In stInga,
Dixrica lui Bucur; In Cali curse Dlinbovita (13.A.R.);
ajutor din Transilvania, izbutcste si ocupe Tirgovistea si Bucurestii, in timp cc domnul fuge, mai
Fig. 21
i numiscri1
Gavril Movili
atit Lupu, cit i acolitii lui
ajung in mina turcilor, a faimosului Skender, pasa
de Silistra, i sint trasi in tcapi in satul Ciocinesti,
lingi Dunire. A trcia miscare impotriva grccilor,
sub Leon-vodi, se imbini Cu o miscare a rosilor",
PC
i jurimint
marc, de am jurat domnia mea Viril pe sfinta Evanghclic i marc afurisanic... in sfinta biscrici a domnici-mcle din Bucurcsti ; i dupi jurimint, cu tot
sfatul tirii cilcat-am accle obiccc rcic si lc-am pus
domnia-mca toatc jos, si am scos acci grcci strcini
den tara afari ca prc nistc neprictcni tirii fiind si am
tocmit domnia-mca i altc lucruri bunc care si tic
www.dacoromanica.ro
69
aga, si pre Radul logofAtul de Desa i i-au riscumpOrat viata cu bani de la Leon-vod5 ; diat-au
si pre Adam banul acolo In tabr aceasta fusese
asczat5 din jos de mnistirea lui Pan vistiariul
adicA de minastirea Sf. Ecaterina lingi drumul
Giurgiuluio
si pc Preda Floricoiul din Greci
au intepat pre Nusa armasul si au trimis la impOritie
continua
si o movili mare IMO' drum" ; ea acoperea
trupurile celor cizuti ; peste movil, care azi nu se
mai deosebeste insi de terenul inconjur5tor, a asezat
cronica
si sprijinul
ceremonie, in stinga, citeva c5petenii turccsti. Cuvintarea lui Strassburgh, ca si scrisoarea regelui Gustav
spaim5
domnic, Matci Basarab. Aceasti crucc a fost inlocuiti in 1925 printr-alta nou5, care a disp5rut in
1952; ea se afla ins nu ling5 Plumbuita, ci pc
malul lacului Fundeni, pird undc va fi ajuns des-
f5surarea
Irian, carmen").
si Curtii domnesti ant din cele mai prctioase. Ajungind in fata acestui intins si foarte mare oras in conne-au
specium vasti el ingentis oppidi povesteste el
intimpinat vreo sail' de boieri inarmati, venind sprc
noi in fuga mare a cailor... i, desdilecind, ne salu-
apoi ne insotir5
dind cel dintii exemplu si rispltind cu dirnicie pe cei care se disting ; astfcl, unui nobil
suedez, din insotitorii lui Strassburgh, li diiruieste
70
www.dacoromanica.ro
si a fost comentat defavorabil dc care clerici. Intr-un act inedit din 28 mai 1643, mai multi calugri
mireni batrini arata, referitor la acest caz, ca Mateivocla n-au vrut sa bage in seami nici cartile Raduluivocia, nici marturisirea boierilor si a noastra, caci
au fost singur
Deci ei dau aceasta marturie
si se afle, ca noi sintem oameni batrini, cu un picior
In groap i Cu altul afarr ; iar Matei-voda au tinut
cu Dumitru si au fost singur piris".
Lui Matei Basarab i se datoreaza refacerea Curtii
domnesti din Bucuresti. In vara anului 1640, palatal
aproape clarapanat,
unde
pentru un loc de linga biserica, cc apartinuse odinioara acesteia i fusesc ingradit cu stobori", adica
precisul observator Paul de Alep, insotitorul patriarhului Macarie al Antiohiei, situatia era cu total alta.
si am vazut
la
biscrica
www.dacoromanica.ro
71
intr-o vrcmc cind in apusul Europei bintuiau razboaiele religioase, e faptul ca el contribuic la ridicirca Bisericii cal/ice din Bucurcsti, in anul 1637.
O scrisoare din 29 august acest an afirmi c aceasta
biscrici
pc locul Baratiei de azi era mult infitisitoare" (molio ragguarderole"). Adaugam ea' tot
in timpul domniei lui, si anume, in 1638, traditia
punc ridicarea primci biscrici a armenilor din Bucuresti ; lcasul era de lemn si se afla aproape de locul
unde se inalt azi impunatoarea biserici de zid
a acestei comunitati. In jurut orasului, pe o
nazi de 30-40 de kilomctri, a ridicat Matci Basarab manastirile Cd/ddrusani (1638 intrc 14 iulie
si 20 octombric), pe malt', lacului,
(1646) pe Dimbovita, prccum si biscricile de la
Negoesii,
si
pe Arges (1648).
cojocarul un loc de pravlie", cuprins intre asezarile lui Fota i Mazarachi. 5i daca traditia bucuresteana,
72
www.dacoromanica.ro
zeci la sut5
gari
neguslori.)
dantilor.
Pentru potolirea ci a fost necesarl intervcntia
povestcste
cronica
faptul: cind s-au nidicat d5r5bantii asupra domnului si a boierilor t5rii, la leat 7163" (1655); accastO
crucc, inlocuind pe cea vcche, de lemn, pus5 dc tail
celui ucis, se afla i astizi in fiinj5. N-a fost ins5 numai
o r5scoal5 a ostasilor. I s-au asociat si o 'Duna parte
din orisenii s5raci, prccum si din ruminii sau t5ranii
dcpcndenji. $tim accasta nu numai din izvoarc
externe ca, dc pild5, cronicarul transilv5nam Kraus,
www.dacoromanica.ro
73
Revenit la Sf. Gbeorghe, sediul Mitropolici va ramine aici, alternind msA Cu cel vechi din Tirgovivte,
atunci cind domnii preferi oravul de la poalele dealu-
asa cum ne spune cronica, arkind intronarca lui Constantin Brincoveanu ; aici se vor stringe, manifestind,
cei nemultumiti de mersul treburilor, asa cum se va
turci, chemati spre a fi achitati, dar vi a tuturor musulmanilor din intreaga tar. Sint atacate i cettile tur.
iar dinspre Moldova amenintind oastea hanului, Mihnea e nevoit si se retrag5, prin trecAtoarea Branului,
in Transilvania. In urrna lui, ocupa tronul Gheorghe
sud de ora', in satul Dobreni, uncle-0 avea o frumoas avezare, ale crei inclperi erau impodobite,
zile
inc nu se vterscse
Constantin $erban Basarab la
in grab calea spre Transilvania, in timp cenoul domn
www.dacoromanica.ro
Un vestit cilitor turc, Evlia Mehmed 2ilib, cunoscut indeobste sub numele de Evlia Celebi, a vzut
orasul o data' in 1659 si a doua 'para. in 1666. Iati cum
il descric cl, la citiva ani numai dupi tot sirul de nenorociri cc cizuse asupri-i
in multe locuri,
i,
BIBLIOGRAFIE
se co lului XVI. 1. N. lorga,Fintina lui Alexandrurock Alircea, in Bul. Co,,,. mon. ist., XXVI (1933), p.32;
St. Nicolaescu, Istoricul Mdndstirii Sf. Treime ( Radul-
Teodoru, Sdpdturile arbeologice din sectortd CurteaVet*, in Bucuresti. Rezultatele sdpdturilor, Bucuresti,
1954, p. 184-261 ; 7. Coniribufii la istoria inceputurilor
picturii romnefti, in Studii
cercetdri de istoria artei,
1-2, 1954, p. 81 96 ; 8. Lia Lehr, Despre dezvoltarea
www.dacoromanica.ro
/a
Paul I. Ccrnovodcanu, Rdscoala seimenilor ,ri dorobantilor din Bucuresti la 1655, Bucuresti, 1962, 83 p. in 16.
www.dacoromanica.ro
foarie
bogal" (amplissimum el ditissimm").
(CAlitor ungur care a vAzut ora;u1 in 1678)
si
razbunarile lor,
rastimp cade doar binecunoscutul conflict intre partida Cantacuzinilor i accea a Blenilor
dar aceste
lupte nu ating masa mare a populatiei bucurestene, pe
meseriasi i negustori, care-si \Tad mai departe d tre-
oraseneasca activa, intreprinzatoarc, instarita, posedind pravalii i pivnitc de vin, case si terenuri. Ea
si Potlogi
www.dacoromanica.ro
vocli (1631) si determinat de aceleasi cauze: concurents pe care o faceau boierii i clericii greci boierilor
dot sfetnici greci in care se incredea, Nicola Sofialiul clucerul i Balasache paharnicul, ar avea de gind
sa tale pe boieri, acestia se string la Mitropolie
tragind clopotele" cum spune cronica cheama
si pe slujitori", adica pe ostasi ; acestia li se alatura.
Vazind ca tulburarea ia proportii, Radu Leon vine
si el la fata locului, i dupi tratative, d, in ziva de
19 decembrie 1668, un asezamint contra grecilor care,
In buni parte, reproduce pe cel din 1631. Se afirma din
nou, in introducere, c toate nevoile i saracia (Aril
gilor" ; aceast
acum
domnesti ; alti
78
www.dacoromanica.ro
$1 CONSTANTIN BRINCOVEANU
buic amintiti prezenta unor profesori onorabil plititi" de citre voievod spre a invita, in limba greaci
veche
limba stiintelor inalte pe fiii de boicri,
numai pe ei, gramatica, retorica i filozofia". E
nucleul din care se va forma, mai tirziu, sub Brincoveanu, Academia din Bucuresti (vezi mai jos,
domnesti
pentru cancelaria, vistieria i cmara
domneasci
invtind limba slavii bisericeasci, limbi
tivi
locul
79
www.dacoromanica.ro
Vinata si cu helesteul vechiu". Hanul lui SerbanVoda a durat dou sute de ani, pina in 1883, cind
a fost diirimat, spre a se construi in locu-i cladirea
Banc ii Nationale.
su chut in lupta de la Zhnesti, construieste Brincoveanu, imitind pe predecesorul ski Serban Cantacuzino, un mare han: Han,! Constantin-Vodir,
unul din cele mai de seam ale orasului. Acest han
amplificat, spre sfirsitul veacului al XVIII-lea, dc
Avramic, patriarhul Ierusalimului, a durat si el mai
bine de un veac i jutnatate ; in 1847 a avut de suferit
de pe urma marelui incendiu. Drimat in 1860, pe
locul lui, in 1894-1900, s-a construit Palatal Pos-
moasa
actuala
pmint
de nord-cst a orasului: asa ne spune Mihail Cantacuzino in opera sa terminata in 1776. In sfirsit,
pe drumul ce lega Bucurcstii Cu Giurgiu, la Calugareni, chiar pc locul luptci lui Mihai Viteazul,
construieste un frumos i minunat pod" ; stirca
si aprecierea o luilm din inscriptia marii cruci de
piatra care i astazi sc vede, in drcapta soselei, lingil
actualul pod.
Progrese si mai mari se fac sub Constando Brinco-
telor.
0 a doua sala, iarasi de proportii, era destinat sedintelor divanului celui mare ; ea servea si drept sufragene pentru ospetcic festive. Cronicile amintesc de
80
www.dacoromanica.ro
Oo
Fig. 23
Constantin Brincos... domnul
Tirii Romancsti, si cci patru fii ai sai,
Constantin, Stefan. Rada si Matei. Grasur,
in aran* executata la Venetia.
(B.A.)
81
www.dacoromanica.ro
si
nlat zidul inconjurAtor al curtii ; lucrarea s-a terminat tocmai in preajma mazilirii. Mai inainte Cu
mult, reparase turnul de la poarta de sus" a zidului
..
_..._,.*:$i
U*144101,121:
ittutwibiail;
ia
intagiatist;
ruib s '1161'65AdliC'
0114611.11111kAQI
ligNAgkillisCAV,i
tlittOtiti.1ti&lPilli.t.4
it 14Ittiot[a '4
'A &V ligh
82
www.dacoromanica.ro
ra.
siiiiis1111111
J
,74.1
111
Lair
r.-
11,
41
*Xi1.1,
r
_.
r-
"
1011.-.:
..
'
rr.
g.
.-
4-r-
11"0-
1,
".."-""2".
1 .1
1+11.1
111.111M1
-;'1.-Tv-3-0--
"L
.ar
83
www.dacoromanica.ro
elegant boltitc,
izolatil,
precum
bucrltdriei,
constructie
facind un han cuprinzator, adaugind si case patriarhicesti" i egumenesti". Arhitect a fost un anume
www.dacoromanica.ro
chieca").
Avcrea acestei ministiri bucurestcnc era considerabili ; domnul depuscse in contul ci, la Venetia,
un capital care-i asigura un vcnit de 900 galbcni
anual ; avea apoi numeroasc privilii in oras, doui
hanuri (SI. Ghcorghe.si Constantin-Vodi), plus o
sumi dc mosii, vii si robi tigani. Aici, la Sf. Ghcorghe,
numiti astfcl dupi cca antcrioati, consmtati documentar in 1670, la care si puncrca temclici, si timosirea sc vede c vor fi c..izut in acecasi zi, la un an
interval. (Ca s-ar ti lucrat i tcrminat ,,Ir-o cingurd
zi cum explica altii numcle ni se pare putin
probabil, chiar daca ar fi vorba de un lcas dc lemn.)
ingrijitor sau ispravnic"
Licasul, terminat in 1702
al constructiei a fost vcl-aga lanache Vicirescu,
credinciosul sfctnic, tiiat o data cu Brincoveanu
a ars in 1825; ccl actual pc strada Academici,
col; cu strada Biscrica Icnci s-a terminas dc zidit
la 1 septembrie 1827 prin grija vcl-stolnicului Stanciu.
Dintre rudele domnului, Mihai spitarul Cantacuzino, unchiul sac' dinsprc mama, om umblat
arhi-
tecturk ctitorul tninistirilor Sinaia i RimniculSirat, a ridicat in Bucurcsti, in locul unui mai vcchi
licas, pomcnit in martic 1670, ministirea Collect
(1701-1702), Cu o biscrici i trei paraclisc, adiugindu-i ulterior (1703-1707) un :pica! cu 24 de
pain/4, spiterie, (odd, oddi penCru daccd/i, prccum si
alte ecarete. Tot lui i se datorcazi si o noui biserici
dc zid, la Zldiari (1705) in locul celci vcchi, a lui
Matci Basarab, prccum i biscrica Fundenii Doamnei,
din marginea orasului, terminatii la 1/11 mai 1699
si impodobiti cu delicate stucaturi cxtcrioarc, de
caractcr oriental, turco-persan, infitisind chiparosi,
vasc cu flori, palate. Un alt unchi al domnului,
sfetnicul
Fig. 27
data 1696. In sfirsit, virul domnului, Stefan Cantacuzino, feciorul stolnicului, din cauza ciruia si in
folosul ciruia s-a petrecut tragedia lui Brincoveanu,
a impodobit... cu adaosul clopotnitei si cu altelc"
85
www.dacoromanica.ro
Sc
Biserica Toil S
Calea Mosilor de
de catre preotul Fiera, in calugrie monahul
Filoteu, inaintc de 15 februarie 1696, data la care
o inchina si cl /sditropoliei ; mai tirziu, in 1726,
azi
28
lui Constantin
aflatoare la Miami
SaIiia
Brincoveanu,
Al ilitar (MM.)
1722
www.dacoromanica.ro
r-
r-
1/341.
.1
-
inzestrata, dupa obiceiul vremii, cu un han, cu pravalii i altc avcri. Restauraren plin de grija, svirsita
in zilcle noastrc de cat= Comisia monumcntelor
istorice, si amenajarat dc cat= municipalitatc a
parcului din fata, catre care cobori printr-o scara
monumentala, au fcut din biscrica Cretulescu, cu
zidurile ci de caramida aparenta, cu silueta ei zvelta,
un monument pretios, caracteristic i bine pus in
valoare al Bucurcstilor.
Dintre ostasi, Gheorghe Totoescul, capitanul de
lefegii, ridica', impreuna cu soacra-sa, jupincasa Chita
data 7220 de la
Fig. 29
Biscrim Si. Gheorghe asa cum ara. In 1867; In prim,' plan wad,
Lipscani.
Y4'
rer,' 1_,,I.
p.
-"
F"
IN
r-
p.
3
hagiu".
Dregitorii domnului continua i ei traditia inaintasilor lor. In octombrie 1710 era gata biscrica ridicad pc locul vel-vornicului Ptrasco Brezoiand de
uncle i-a rimas i numele de cam vel-clucerul
Mnil Maracincanu i vel-vistierul Serban Bujoreanu. In anul urmator, in 1711, membri ai vcchii
familii Nisturcl inalta o mica biserica dc lemn In
mahalaua Cdrdmidarilor de Jos; ea va fi inlocuita
tirziu, in 1854-1856, printr-una de zid. Nu se stic
exact data construirii bisericii Stoicti, ctitoria lui
i a sotiei
Staicu logofatul cc fel de logofat?
sale, Despa. Lacasul, tot de lcmn, era dinaintc dc
1726, cind ctitorul rascumpari locul
tnai inaintc
de la egumcnul manastirii Radu-Voda,
domnesc
'A
.s
e
.1
gr*?;4
")
-
` ',1041
r
11,
It
87
www.dacoromanica.ro
In
'
s
etir .
88
www.dacoromanica.ro
II
I
Planfa I. Turnul Co4ei, construit in 1714-1715, ln faa bisericii i spitalului ; aspect din a doua jumatate a
secolului al XIX-lea. In prirnul plan, In dreapta, un apar cu butoiul de ap si doniva.
www.dacoromanica.ro
19,
mintat in cuprinsul lui. Astfel, jupan Stanciul cojocarul", inmormintat in 1723, jupan Dumitrasco
cupetul", in 1742, noicmbrie 24, Matei cupet",
in 1747, august 9, Simeon cupet", in 1761, februarie 9 etc.
Acesti cupeti" sau negustori erau organizati
intr-o frtie, avind in frunte un vataf ; ea se transforma
din Bucurcsti obtinc dc la Brincoveanu, prin porunca" din 25 martie 1700, sa plateasca birul in
mod colectiv, pe temci de intelegerc sau ruptoarc",
anume, 4.000 de ughi sau galbcni anual, in
patru rate.
Cunoastem numcic a o seam de negustori de vaz
din epoca brincoveneascii. Unul este Pan neguttorul", cumnat cu Iorga stolnicul i cu Nedcico,
feciorii cluccrului Nedelco din Bucuresti ; el tinca
in casatoric pe fiica acestuia din urma, Anca, si luasc
zcstre mai multe pravalii ne-o spunc documentul
din 8 ianuarie 1681. Una din fctelc lui Pan, Ilina,
era, la rindul ei, sotia lui Cirstea visticrul, inrudit
cu Filipetii, lar fata lui Dcfta negutitorul" se casatorete in 1694 cu Harvat sptarul. Un alt negutator
este Nita cupetul ; el vindc, potrivit actului din 26
iunic 1688, marclui logofat Constantin Brincovcanu,
brie 8: e biserica
Scanne,
i cincizcci
www.dacoromanica.ro
turic asupra unor locuri si case in mahalaua Sipunarilor ; obicciul acesta de a merge la Ierusalim, in
hagialic, era rispindit printrc negustorii capittlei,
ca i, de altfel, printrc cci din celelalte orase ale
tirii. Cca mai vechc mentiune de hagiu" pc care
o cunoastem este accca din 15 februaric 1590, cind
un Dumitru hagi" este citat ca martor Cu prilejul
vinz5rii unei prvlii bucurestenc. El precede deci
vinde la 24 august
aici
cu vazi, pe vremea lui Brincoveanu, c Porfir cupetul"; el rim negot Cu blinuri scumpe samur sau
zibclini (azi ii zicem vizon), cacom sau hermini,
singeap sau petit-gris etc. si, dupi nume, pare
a fi rus. De la el cumpira domnul blinurile dc prct
dc carc avca ncvoic fic pentru casa sa, fie sprc a lc
dirui mai-mirimilor turccsti dc la Stambul si din
cetitile dunirenc. Condica visticrici arati ci i s-a
si
inspirind incredere trebuie sA fi fost Apostol negutitorul", probabil totuna cu ctitorul dc la Sf. NicolacSelari (vczi mai sus, p. 89); el a contribuit, Impreuni
Pacca de care se bucuri orasul in epoca brincovcneasci, precum si dczvoltarca lui economic favorizcazi dczvoltarca culturii. 5colile se inmultesc.
Sc intemeiazi sc pare in 1694 in locul cursu-
ca capita, la 1 septembrie
90
www.dacoromanica.ro
mai de scama
a card
in
Vldil grmaticul, Grama gramticul, Nica gramaticul, Ivasco gramaticul, Bunca gramaticul" ; probabil ca unii din ei faceau i oficiul de dascali, in
strana, la slujb, iar nu de dascli de invattura,
pcntru copii. Curtea fiind striijuita, nu e de admis
existenta unei scoli in cuprinsul ei. Din scoala de
slovenie de la Sf. Gheorghe vor iesi toti traducatorii
din veacul al XVIII-lea ai actelor noastre slave, un
Lupu dasclul, un Stanciul iereu, un Popa Florea
altii.
Balcani, exceptind,
bineinteles,
Constantinopolul.
Fata de atitea parti pozitivc, Bucurcstii inregistreaza, sub Brincoveanu, si una negativi: ii pierde
cirmuitorul ales de obstea orasenilor. Timp de un
veac i aproapc jumatate, inccpind cu Necula al
lui Bobanca din 1563, judetul" cu cei 12 pirgari"
ai lui aparuse in mod rcgulat in documente ca autoritatea supreml oniscneasca ; de la Brincovcanu incolo
nu-1 mai intilnim. Ultimul constatat documentar
www.dacoromanica.ro
91
BIBLIOGRA FIE
I.
1. C. Giurcscu, Contributiuni la retain/ cronicilor muntent, Bucuresti, 1906, 160 p. in 8; 2. I.C. Filitti,
Arbiva Gbeorgbe Grigore Cantactizino, Bucuresti, 1919,
352 p. in
4; 3. C.
zino
(1955), p. 15-40.
Constantin-vodd Brincoveanu, Via fa ,ri domnia lui, Vilenii-de-Munte, 1914, 213 p. in 8; 6. Virgiliu N.
Drighiceanu, ln amintirea liii Constan/in Brincoveanu,
1714-1914. Local:wile voievodului. Privire arbeologia,
Bucuresti, 1914, 112 p. in 8; 7. Virgil Drighiceanu,
Palatul /Id Constantin-votici Brin coveanu din Bucure,rti,
in Btd.Com. mon. is-1., XIX (1926), p. 1-8 ; 8. N.Iorga,
L'Acadimie" de Bucarest, in Rev. Hit. Sud-Es/,
1929, p. 1-11; 9. N. Irga, Biserica ,ri palatul de
p. 375-379; 15.
pentru arabi in secolul al XVIII-lea, in Cerceldri literare, III, Bucuresti, 1939, p. 1-32; 17. Dim. C.
Ionescu, Istoricul tipografiei in Bucureli, in Gaz. mun.
X (1941), nr. 454; 18. G. Potra, Biserica Sf. Nicolaelignite', in- Gaz. :nun. (1942), nr. 520; 19. I.D. Stcfinescu, L'glise Doamnei" (de la Princesse) Blaure,rti. Les peintures murales, in Bill. Co,,,. mon. ist.,
XXXVI (1943), p. 7-35; 20. Gheorghe Crutzcscu,
Podtd Mogooaiei. Popestea unei slrdgi, Bucurcsti, 1943,
298 p. in 8; 21. Constantin C. Giurescu, Livres
!tires imprimis it Bucarest, in Rev, ist. rom., XV (1945),
rescu-Ionescu, Dinu V. Rosetti, Gh. Ionescu, Gheorghe Astangii, Hora Teodoru, Sdpaturile arbeologice
din sectorul Curtea-Veche, in Bucureti. Re.zultatele
.rclpattrilor, p. 184-261; 27. Gabriel Strempel, Sprijinni acordat de Rusia tiparldui romdnesc in secola al
XVII-lea, in Shield ,ri cerceldri de bibliologie, I (1955),
p. 15-40; 28. Stefan Olteanu, Mete,rugurile din
Bucure,rti in seco/ele XVI si XVII, in Shall, XII
(1959), 5, p. 71-112; 29. Pr. Nicolac Serbinescu,
Mdriurii istorice despre monumentele religioase din Bucu-
1964, p. 346-354.
www.dacoromanica.ro
gospodarie.
se
sau
www.dacoromanica.ro
in
Bucuresti
lui
PINA LA TRATATUL
DE LA KUCIUK-KAINARGI (1716-1774)
Epoca fanariotilor incepe, si in Muntenia si in
Moldova, Cu domnia lui Neculai Mavrocordat, care
ocupase mai inainte functia de mare dragoman sau
talmaci al Portii. El intr in Bucuresti la 10 februarie
1716; citeva luni mai tirziu, in iunie, izbucneste
razboiul dintrc turci i austrieci. Acestia din urma,
sub conducerea vestitului general Eugeniu de Savoia,
victorie la Petrovaradin
(5 august); cade in lupt insusi marele vizir, Gin-Ah,
repurteaza
strlucita
si proasta.
lui,
de partea nemtilor": boicrii Barbu Blaccanu, Patrascu Brezoianu i Lupu Costachi sint decapitati ;
mitropolitul Antim Ivireanul, caterisit", adica depus
si trimis in surghiun la Muntele Sinai, e ucis pe
drum, in Peninsula Balcanica, de garda turceasca
ce-1 insotea i aruncat in riul Tundja, un afluent
al Maritzei. Apoi Mavrocordat trimitc impotriva
austriecilor, in Oltenia, mai toate fortele putine
Itii //mark
citim
s-au intimplat i prcotesii
foametc si ciumil
94
www.dacoromanica.ro
go,
tor
Mil- I
I'
?A7
';
;dig%
rA
I.
.16
I
o
1.
- 4,,
a
,
ersz%.
,
f
,
)1,,.
di .
I
A ))
f
10
95
www.dacoromanica.ro
S'L r
politului
azi
patriarhului
paraclis
carui
incercari. Elc sint in Icgatura cu razboiul turcoineeput in vara anului 1737 si incheiat
austriac
prin pacca de la Belgrad (18 septembrie 1739)
la
vecine, ridicate intru cinstea si lauda marelui mucenic si Mmddlatoriu Pandeleimon" [Pantelimon], se arati
citim
96
www.dacoromanica.ro
facc apel la orseni, la masa mestesugarilor i negustorilor bucuresteni, fagaduindu-i micsorarea drilor
Mitropolici casele cu locul cit cuprinde din mahalaoa Popescului, linga podul lui Serban-Voda". Tot
bas sau
prim-capichihaia"
o sam din boierii
opozitiei, in frunte cu batrinul i ambitiosul Constan-
numit ulterior Popa Tatu, ctitoria lui Alihai Cantacuzino. Un hrisov din 1752 al manastirii Padtelimon
97
www.dacoromanica.ro
orasului se mica din nou. O insemnare contemporana ne arat c s-a intimplat rascoala din partea
rufeturilor [breslelor] din Bucuresti, vincri, a doua
dupa Inltare adica la 13/24 mai 1765 stringindu-se la Mitropolie cu sunet de clopote, ccrind
i ierlare de
ddjdii". Dar oamenii lui yip& turnagiul cu dumnealui spatarul i aga Ipsilanti, cu bclii i albanezii,
iar pe domn il expedie, prin Iai, la Petersburg, unde fu bine primit de imparateasa Ecaterina.
Desfasurarea ulterioara a operatiunilor militare in
preajma Bucurestilor nu e intotdeauna favorabila :
Pirvu Cantacuzino piere intr-o lupta linga Comana,
iar detasamentul ski c distrus ; Carazin insusi trece
printr-un moment greu. In iunic 1770, rusii, operind
o concentrare a fortelor in vederea batalici decisive,
se retrag din Bucuresti, care e ocupat de noul domn,
aderenli,
in legatura
la 5
98
www.dacoromanica.ro
araba: faptul se explic prin imprcjurarea c Mavrocordat, o data cu zidirca biscricii, a inchinat manastirea Patriarhiei de Antiohia, titularul acestcia, arabul
Silvestru, fiind de fata i supraveghind lucrarile.
Tot hramul Sf. Spiridon are si incapatoarca biscrica
cea mai mare din Bucurcsti a manastirii ridicate pe podul" erban-Voda de Scarlat Ghica in
1766 si terminate la 30 septembrie 1768 de fiul
succesorul lui la tron, Alexandru Ghica. Prin hrisovul
pe care-1 di, acesta din urtn hotiraste ca din venitul
manastirii
fuscse bogat inzestrata cu 1flOii, blti
de peste i cu pravalii in oras sa se inzcstrczc in
fiecarc an nou fete srace, si anumc, trci fete de
si
www.dacoromanica.ro
capitanul si
nume, curios, a fost pus in legatura dc unii cercetatori cu porecla Bucurestioarei, ceca ce ni se pare
putin probabil, altii yid in el o form &dyad din
grecescul Katutob insemnind sarmana" ; in sprijinul unci atare cxplicatii ar vcni paralelismul cu
biscrica Fldminda, zis Saraca"
7. Un Udrccan clucer" termini de zidit, la 15 scptcmbric 1735, biscrica ce-i poarta numelc: Udricani.
Un an mai tirziu, in 1736, vel-vistierul (?) Constantin
Nsturel i sotia sa Ancuta ridicau biscrica Dobro-
Dona si sotia lui Zamfira ; piatra de mormint a clucerului c din 1830. In octombric 1758 se termina
alti
il
detinc, intre
boieri, Mihi Cantacuzino, autorul Genealogiei Cantacuzini/or si al Looriei Tdrii Romdne,rti, partizanul
Bonita
100
www.dacoromanica.ro
sAu
testa-
larasi un calugar, i anumc Isaia Novceanu, impreuna Cu sora lui, Sanda, i sotul acesteia, Atha-
Fig. 33
chic a cldit
exccutorul
avere.
(localitatc in
la
V.,
rl
te"\
rlla
--
61.
www.dacoromanica.ro
101
Este rastimpul in care se constituie capitaluri importante, rezultind pe de o parte din exploatarea moiilor,
ei in intreaga Europa.
de Curtea domneasca
e opera, din scptembrie 1785, a cojocarului Constantin Besleaga, a croitorului Constantin Melcescu si a
selarului Hagi Panait, contribuind cu bani si Pitrasco
mobairul, papal;
/e/e, iaurtul, ciorba, pila/ti, prccum i pdtldgelele, conopida i angbinarea; apoi baclavalele, sarailiile, cataiftd,
mult imbuntatite de noi ; dup accca acode/ele i
serbeturile. Sporesc cafenelele undc se scrvesc cafele
cu cafinac ; se aduce de la Stambul si de la Udrii sau
cum ii spun turcii Edirne, sitian, baba, tables,
102
www.dacoromanica.ro
domneasci
la
www.dacoromanica.ro
103
ieftintate remarcabil. Reproducem in accastil privint aprecierile unui contemporan, Dionisie Eclesiarhul, consemnate in hronograful" ski: Eftinatate
era la marfuri si la dobitoace, boii, vacile, oilc, caprele
cu putin pret, bucatele [adica grinele] mai cu putin
pret. Si pentru ca s'A fie stiut si... de mirare celor ce
se vor a fla dupil noi, vom serie ccvas din parte [adica
dnd exemple] : bou de jug, 10 lei, 12, 15 cel ales ;
vaca, 6 lei, cu lapte ; cal, cirlan de trci ani, 8 lei, 10;
cal bun de clrime, 20 lei, ales 25, ear cel bocresc,
telcgar, pretul cel mai mare 40 lei ; oaia cu miel,
1 leu, capra cu icd, 1 zlot ; carnea calla, 1 para
ceste organizarea
voievodul repara i infrumusetcaza biserica manastirii Mrcuta, incepe zidirea une manastiri la Giulesti,
pe care o va termina Mavrogheni, zideste case dom-
lesti
Dimbovita
i pina in toamna, inainte de 11 noicmbrie, instalcaza o serie de cismele, incepind de linga
capul Podului Mogosoaiei, unde-si ridicase intre
104
www.dacoromanica.ro
A organizat o oastc
manifest tuturor locuitorilor din tinutul Brasovului", indcmnindu-i sa se supuna i, mai mult fapt
scmnificativ pentru cunostintele istorice i planurilc
politice ale lui Mavroghcni sa se alcatuiasci
si
i Iasii
Mavroghcni c obligat si se retraga; la 18 octombric 1789 pariiscstc Bucurcstii,
lar la 15 noiembrie trece peste Dunare, undc, dup
mai putin de un an, pier; in urma unci intrigi criminalc a marclui vizir, executat i cl dupii aceca,
drcpt pedeapsi.
Primele detasamente de nemti cu coada" pur-
Hotinul
citam
Fig. 35
ale
www.dacoromanica.ro
orpe ff.
)iirYen va n Der-Yrnfacf;r3i
3/83,
;".
46*
joaltor--1
'
,1 V
1"
iLr.
.
.P., r: a "vt
' ' -f
..t....
ca
fe
-
Ov.,
...-
. 't
f
I
r. 4
I0.
1U.ti
-T,:ra
r
. 4--3.caV
N- .
...
, .1th
1,,
abP.'I
!
{-alt
I,
g p II,'
'
.3
41
Olr
a unui
i biscricl
propric, au murit in Bucuresti, dupi catastifcle ciocli-
,,
%
I r,
manistiri
-,..,
iti...r,i.p', ',..0y.'.rj.i.,,'.
- ' 1...51.
%.
-rn
41.
4,4i:est.!
:, ,
fr _o
- ',' 41r.
-.--t.......--,.
114'
106
www.dacoromanica.ro
i In
si
este
(Vidin).
lelor,
Sc pro-
in Bucurcsti, pentru doua saptamini, ca sa se odihneasca, protectorul domnului, Husein Kk, marcic
amiral turc, cel care incercase zadarnic, timp de un
an, sa infringa pe Pasvantoglu, rcbelul pas de la
Vidin. Hangerliu 1-a primit, bineintelcs, cu toate
onorurile, facindu-i, cum spune Dionisie Ecicsiarhul,
zcefeturi", adic ospete cu pctreceri variate. A
poftit in urma amiralul ca vocla sa chcmc pe bocrii
cci mari cu cucoancle lor la zeefet". S-a dat porunca,
dar boierii au venit singuri, fOri cucoanc". Ceca cc,
vzind Hangerliul continua' Eclesiarhul povcstirea
nu i-a silit, ci a trimis pe postelnicul cel mare
si pe cmrasi dc au adus muieri podarese, curve si
circiumarese, ins au ales muieri mai chipese si mai
frumoasc si le-a imbracat Cu hainc frumoase din
cmara lui vocla, fagaduindu-le daruri domnesti,
faci toata voia lui capitan-pasa [marcle amiral] si
a agalelor lui i s sc sloboazi la chcfuri. Deci, la
vrcmca mesci, le-a poftit la masa sa scaza cu boicrii,
si aducindu-le vel-postelnicul, le-a numit c sint
cocoancle boicrilor, aratind: cati, accasta e Brincoveanca, accasta Golcasca, accasta e Corneasca,
accasta e cutarc i aceasta cutarc... Capitan-pasa,
din ea".
Constantin Ipsilanti era s ispra'veasca la fel cu
Hangerliu. Turcii ii reprosau c simpatizcaza pc
rusi i el are lcgaturi Cu rasculatii sirbi care, sub
Carageorge, se ridicaser impotriva stpinitorilor
prevcnit de cram ambasadorul rus la Constantinopol printr-un curier tatar care, mcrgind in goana,
sosestc la Bucuresti in trei zilc i trei nopti", o ia
ins inainte. Convoaca pe boicrii din divan (vezi
fig. 38), lc recomanda si cirmuiasca tara in lipsa sa
i, inconjurat
cad, adauga el, se va intoarce
de o gard personal dc citeva sute de ostasi, porneste spre Brasov (28 august 1806) ; de acolo se
indreapta spre Kiev, unde isi Iasi familia, apoi spre
Petersburg. Potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi,
www.dacoromanica.ro
107
, --,
-
/*'
i
___------:"--sls---,A1)."-"""tt.\'(<1,-,..,0
i
ht- ..
x, ,
1/4'..7
---,,-
41.
'
, If
-*.
-7
`',--
ji
, .
t fiv ;
r
4,
.11 , ,
L',.
.1
11
\,. '
,
1_,
-N
7,.'isi,..,
.4-.
,6i
-".A
'OD
. ittlay.firT-
4:3
)A
--..;$
, Avt,,
ICI
-y
4. 4-
ct4
'14.1
Z4::
SY'
francczii
108
www.dacoromanica.ro
i chiar al burghe-
in special al fcmeilor
la Mitropolie nota comandantului-scf, generalul Prozorovski, anuntind ca, prin ordin imperial, Constantin
Ipsilanti c scos din scaun ; Principatele urmau sa fie
cirmuite de aici inainte, in Mc politice, de scnatorul
Kusnikov. Intrerupt pentru citva timp, prin armistitiul de la Slobozia (24 august 1807), rizboiul se
rcia in primvara lui 1809 i, dupa luptc Cu rezultatc
diferite, se incheie prin pacca de la Bucuresti (28 mai
PM
m...
ape&
IX!,
4j
':
irg
9'
Cu
drum, pe de o parte, prin preccptorii apuscni, francezi si italieni in special, de la curtea unora dintre
domnii fanarioti si a unora dintrc marii boieri, pe
de alta, prin personalul consulatclor strine infiintate
potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi. Rcvolutia
franceza usur acest proccs si direct, prin influenta
cmigrantii din care unii i &ill un rost in Principate. 0 scrisoare a unui francez din Bucurcsti,
datata 15 octombrie 1793, arat marele intcrcs pe
aceasta
acestc
www.dacoromanica.ro
lipografie parliculard
110
www.dacoromanica.ro
sA
[coti]
postav vint". Iar la sud de oras, intre PopestiLeordeni si Frumusani, era un sat intreg de astfel
de mestesugari, numit dup ei Postvari. Intr-un
document din 1797, de la Alexandru Ipsilanti, c
monopol, stabileste
de
regimul fiscal al
celor 40 de lucrtori straini intrebuintati si hotarste scutirea de dad a pravalici din Bucurcsti in
care vor desface hirtia. O harturghic sau, popular,
moara de hirtie" infiinteaza i Alexandru Moruzi
In 1796, pe apa Sabarului, in Ilfov, cedind-o apoi
Mitropoliei, fiindca accasta are... tipografia sa, care
lucreaza
de la Fundeni
al
aici,
ling orasul domniei-mele Bucuresti, pe apa nimbovitei, facuta intr-adins mai mult pentru folosul acestui
oras". Alte intreprinderi lucrau testuri de bumbac
lista
adica
www.dacoromanica.ro
si
numeroas si mai puternic dintre meseriasii bucuresteni. Cu totii laolalt formeaz o mas care va
incepe s-si spun cuvintul si in domeniul politic.
O prima' manifestare va aves loe in 1821, cu prilejul
miscrii lui Tudor ; o a doua, mai puternia, in 1848,
cind vor fi un element de seam.i in sustinerea revolutiei si al guvernului provizoriu.
BIBLIOGRAFIE
1. Pina la tratatul
la Kuciuk-
Kainarg i.
1.
de
p. 55-60;
noto despre biblioteca Mavrocordatilor
ti despre viata munteneasc4 in timpul lui Constaniin-
Arbivelor, I,
5. N. Iorga,
isioria Principatelor
Romdne,
Bucuresti, 1935,
contemporane ei, Galati, 1939, 79 p. in 8; 12 . V. Mihordea, Biblioteca domneasa a Mavrocordatilor. Contribulii la istoricul ei, in Alem. sect. ist. Atad. Rom.,
s. 3,
istoric (ms.).
cii
orienta/4 asupra limbh ,ri culturfi romiine, I II, Bucuresti, 1900, CCCXXXV + 406 + 279 p. in 8;
Radu Rosetti, Arbiva senatorilor din Chitindu i
ocupatia ruseascri de la 1806-1812, in Ad. Arad.
Rom. sect. ist., s. 2, t. XXXI (1908-1909), p. 359 527 ;
N. Docan, O povestire In versan i inc4 necunosculd
vod4 Ipsilanti
MOO.
32. P.P. Panaitescu, Corespondenta lui Constantin Ipsi/anti ca gttvernul rusesc 1806-1818; pregdlirea Eteriei
,ri a renatterii politice ronuinetti, Bucuresti, 1933, 125 p.
in 8; 33. Dan Simonescu, Din aciivitatea lipograficel
112
www.dacoromanica.ro
=-:-.
.....
,-_,--.
61=r
....--
_4"kt
-17
'
',
JD.
If
VII
cl
ej
s.
00
ej
cl
o.
. --
4.1
fl
4.0
E
ta.
F.,
..- u
...
oo
!i
...t.,o
o
LE
.... c
...
V, zr.
'V 7E
ci 8
4) "
H .6
S..
..7..
: i..7...
=
..-
ej
!,
.4.
o
t.
C.
2
o
o.
'es
,2 i,
$
, 41
.......
ii-..
....
.......
ti''''.....77
.._.
00
0.0
et
'TJ
www.dacoromanica.ro
Cum se
nr. 3, p. 86-105; 44. Al. Vianu, Mifcarea nationaleliberatoare ,ri A'icolae Alavrogbeni (1787-1790), in
Studii, IX (1956), 5, p. 45 62 ; 45. Nestor ramanano, Un document important referitor la organizatia
revolutionard secretd din Bucurefti (1816), in Studii,
din
Ni-
niei, III, Bucuresti, 1963, p. 624-685; 54. Pr. N. Cazacu, Biserica Balifte din Bucurefti, istoric (ms).
www.dacoromanica.ro
lustre;
ce ni
114
www.dacoromanica.ro
Fig. 39
4.
7
l,f,;.?
0,ss
tp-1/
fit
v.
ti
1
1111'
J1
CI
"
-0p
www.dacoromanica.ro
115
mine, ci jara If
le cerca si vie la un glas i intr-o unire cu crestinescul norod, cc este pornit numai pentru dreptate" ;
cei cc se vor impotrivi vor fi socotiti vfajmasi".
El arilta totodat cA numArul celor care il tirmcazd
adunarea norodului" trece de saisprece mii".
(1 aprilie), adresati locuitorilor capitalci indicA modvele pentru care s-a inceput miscarea ; ele sint pierderea privileghiurilor noastre i jafurile cele nesuferite care le pAtimea fratii nostri". Ea cuprinde
marilor cApetenii politicesti" i bisericesti", deoarece aceasta ar fi luat repede aspectul unui rAzboi
civil, ar fi justificat deci o interventie armatA a inaltei
fi
116
www.dacoromanica.ro
al
plus plaiurile amintitc. Dar accasta situatie dc aparenta' intelegere nu putea duna; chiar in cursul lunii
aprilic, prin scrisorile din 10/22 trimisa de Ipsilanti
lui Tudor si 14/26 raspunsul accstuia din urm
fiindca
ccr
nari,
S-a gindit oarc Tudor sa rcziste cu armele turcilor? Chiar daca la inccputul actiunii va fi avut
accasta intentic
dcsi in toate proclamatiile sale
insist asupra faptului cii nu s-a ridicat impotriva
Portii este sigur ca, dupa dczavuarca tarului, el
nu mai putea starui intr-insa ; ar fi fost in contrazicere cu intrcaga sa politica dc dupi amintita dczavuare. Pc cincl se fortifica la Cotroccni, Tudor pri-
www.dacoromanica.ro
Fig. 41
convcnisc la ocuparca
Principatelor de eitre ostirile Portii -- Tudor a parisit Bucurcstii (15/27 mai), insotit dc 4.000 dc panduri
pedestrime, 500 de clreti si 6 tunuri. Sc stic cc a
urmat : peste sase zilc, la Golcsti, el era arcstat de
citre Iordache Olimpiotul, sub acuzarca ci a trdat
Etcria, dus la Tirgoviste si acolo, dup5 o judecati
sumar, executat. S-a putut intimpla accasta dcoarece pandurii, iritati
lui
mahalaua Batistei.
(B.A.)
dc asprimea nccrutkoare a
www.dacoromanica.ro
CIAJDI
n
6,itt
ca'4.4t,fif
,
et' Aisie.lif/T
tn,
t:pito
de hirtie, dc farfurii.
(B.A.)
N.
"'\
.01.
ts.
119
www.dacoromanica.ro
bi variat, de caracter atit teoretic, cit bi practic, cuprindea nu numai invitarea limbilor : romncstc,
frantuzcste, italicneste i ncmteste" si a diferitelor
discipline teoretice : aritmetick grmatick retoricii,
ghcografie, istorie universal, mitologia, moralul",
dar si economia casei, cusiituri, croituri, pictura sau
zugrvcala, muzica i dantu". Tot Dinicu Golescu,
inconjurat dc o grup intreagi de adepti ai idcilor
noi, in majoritate oameni tincri
intrc carc si viitorii
domni Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbey a infiin-
tat, dupi intoarcerca sa din lunga cilatorie intreprins in striinitate (1824-1826), Sotietatea
romneasca". Sediul ei era in casele lui Dinicu din
Bucuresti, de pe Podul Mogosoaici, case frumoase,
incpiltoare, ce vor devcni, mai tirziu, resedind
domneascil (vezi mai jos, p. 128). Statutele socicttii, intocmite de I leliade, cuprindcau un vast
program de propsire culturalii a natiunii. Sc prevedea : 1. dczvoltarca gi transformaren in colcgiu
a scolii de la SI. Saya si infiintarea unei scoli similare
la Craiova ; 2. crearen de scoli normalc in capitalcle
prima ofert de pavajc cu piatr ; autorii sint arhitectii Hard (Hartel) i Frei.; ald. Fiind aprobati, in
aprilie Sc inccp lucririle, iar la 30 scptcmbric 1825
se terminri podul de piiatr al Tirgului de Afar":
stirea o lam din cronica lui Dobrcscu. Luminatul
Sc imbunititestc ; francczul &champs, care a stat
gari", cgalitatea la admiterc in slujbe, libertatea tiparului, inmultirca Icolilor, dezrobirea tiganilor. In
120
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
I. Bucureftii fi mifcarea Ini Tudor
t. XXXVII (1914-1915),
p. 121 160 ; 2. N. Iorga, lordacbe Olimpiottil, rinzdtorn! liii Tudor Vladimirescu, in An. Acad. Rom.,
Vern. sec/. ist.,
3. N. Iorga,
in 8; 4. Emil Virtosu, T odor V ladimirescu, glose, .japte fi documente noi (1821), Bucurest', 1927, 187 p. in 8; 5. D. Bodin, insemndri ca pririre la Tudor Vladimirescu in rekbohil
ruso-turc din 1806-1812, Bucuresti, 1939, 7 p. in
8 ; 6. Ion I. Nistor, Tudor Vladimirescu ,ri S finta
Aliag4, in Men,. sect ist. Acad. Rom., t. XXII
(1939-1940), p. 607-631; 7. D. Bodin, Tudor Vladimirescu in Bucurefti, in Rev. ist. rom., XIII (1943),
2, p. 17-36; 8. A. Otetea, Tudor Vladimirescu ,ri
mifcarea eterista in Tarile Romnefti, Bucuresti, 1945, 411
p. in 8, cu 22 dc planse ; 9. C. Greccscu, Inca un
423 p.
II,
Rds-
II.
(1948), p. 183-205.
www.dacoromanica.ro
iNNOIRI IN EPOCA
REGULAMENTULUI ORGANIC
dezintercsat.
122
www.dacoromanica.ro
intrat in vigoare la 1/13 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1/13 ianuarie 1832 in Moldova. Dispozitiile crau, in general, accleasi in ambele tad ; difcrcau numai bugctele, cifra ostirii si uncle dctalii ;
dc aceea se vorbcste, obisnuit, de Regulamentul
Organic, la singular. Dac el raspundca, in general,
dorintei de reforme in cc priveste organizarea statului dorinti exprimata in mai multe rinduri
sub diferite forme in Principate in deceniul cc a urmat
constitutic scrisa
multe din ele n-aveau, fiind determinate prin indicarea unui tirgovet mai cunoscut de acolo sau prin
vecinatatea unci biscrici sau institutii ; se numeroteaza apoi casele strazilor. Se continua pavarca ulitclor
din centru cu piatri dc riu (bolovani); dintr-o scrisoare a arhitectului I lartl, datata 6 iunic 1830, aflarn
www.dacoromanica.ro
astupatc. Sc ape' felinarc incrucisatc", adicil alternativ pc o parte si pe alta a ulitcloi, la depiirtare
dc zecc stinjeni (circa 20 dc metri) until de altul
se lumincazi cu untdcicmn sau untur dc pcstc",
tinindu-se aprinsc
in principiu
12 ore pe toata
noaptca, iarna si vara". In 1831, Bucurcstii sint luminati in accst fcl ; in 1832 vine rindul Iasilor, Craiovci
Focsanilor. Sc imbuntteste scrviciul pompic-
*t
A
;
10';
Fig. 44
13csen
de A. Raffct
In 1837. (M.I.B.)
Populatia orasului
incercat de molimcic ce bintuic in 1829-1831
primestc un numr dintrc
bulgarii care, la retragcrea trupclor rusesti din drcapta
Dunrii, ii prsiscr5 vcchilc lor locuinte si se
rcfugiascr la noi. Scutiti pc timp de trci ani dc once
124
www.dacoromanica.ro
s fie
soglu
expresia
Fig. 45
1831.
Pin atunci, accasti griji fuscsc in sarcina Mitropoliei ; dar lucrul se fcuse dcfcctuos, intermitcnt si
numai pcntru uncle actc mai importante.
Procesul de modernizare, dc scuturarc a hainei
constantinopolitanc si de inlocuirc a ci prin una
apusean, proccs inceput, dup cum am ariltat mai
inaintc, in anii 1806-1812, e acum in puna desf-
www.dacoromanica.ro
Saint-Marc Girardin, mcmbru al Academiei Franccze, cantor si el pe meleagurile noastrc, face urmatoarele constatari: Ceca ce sare in ochii strainului
la Bucuresti este eurioasa deosebirc intre locuinte.
Inchipuiti-va citeva dintre cele mai prapadite magher-
126
www.dacoromanica.ro
l'Ef E
t );:
'I 11;
Fig. 48
Fig. 49
alcgolic
scop suma importanti dc 4.958.367 de lei, =partizata pe zccc ani. Cu prilcjul pavarii se fac i uncic
alinieri ; intreaga operatiune e pusa sub supravegherca unui comitct de patru persoanc, intrc care prcscdintcle sfatului orisencsc, tchnician si autor al planurilor fiind ingincrul statului, Vladimir de Blarem-
s-a
www.dacoromanica.ro
czut prad marclui foc din 1847 (vezi mai jos, p. 130).
Un alt arhitect strain, germanul Joseph Hard (Hartel),
jarca Cipnigialui,
stabilit de mult timp la noi, a clidit Spitalul Brincovenesc cu anexcle sale ; ni s-au pstrat contractele
respective: primul, pentru cldirea principalk din
28 august 1835; cel de-al doilea, pentru anexe,
din 4 iulie 1837. Un arhitect francez, Lt petit, lucreazA
Bucuresti putea vorbi de grdina din centrul orasuite. Numele actual, Cismigiu, inseamn, in turceste,
purftorul de griji al cismelelor" ; el a inlocuit
publice
Fig. 50
nurile arhitectului viencz A. Hefft, dccoratia interioati datorindu-se germanului Mhldrfer. A fost
o constructie reusit (vczi fig. 50), cu o acustica remarcabil ; cu atit mai mare e paguba suferit prin
distrugcrea accstui insemnat ideas de artil de catre
bombardamentul aerian hiticrist din 24-25 august
1944. 0 nou cldire, pe locul celei vechi, este una
din primele obligatii ale capitalci de azi.
128
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
"}_s,
'
-
'
'
Mee,
tw.t. .
Avvi
101151111
niNEDI
0:11;
aa
4,
1111...
'
It',
-.o
1.1
,/
,1
'
,,
,
1'
yI
)'
,, A)
,, IN
,,,
-,'''
, ,, ,,'
','
'
,, ,', .
,. 4
)).j1"
4' A'
.1,
129
www.dacoromanica.ro
rcorganizati
militareste
la
nic
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
reg
in 8; 3. I.C. Filitti,
la
Bucuresti (1934), V -I- 385 p. in 8 (lucrare de capetenie) ; 4. C. Moisil, Prima sfat ordfenesc al Bucureftdor, in Bucureftii-Vecbi, IV (1930-1934), p. 136
154 ; 5. Paul Sandulescu, Istoricul pavajelor bucureflene,
Studii fi documente,
articole de
zdvia
Casa
cu laniuri (Casa Cantacuzino-Creltdescu-Moruzi), Bucuresti, 1946, 16 p. in 8; 21. Dan Berindci, Dezvoltarea urbanisticd i ediliiard a ora,sulni Bucurefti In
In
www.dacoromanica.ro
11
84
ccscu (vezi fig. 53) participase si la miscarca revolutionara din 1840, initiata de un grup de tineri patrioti,
In frunte cu Mitica Filipescu, miscare care urm'rea
sa rastoarne pe domn i guvernul ski si sa introduca
reforme libcrale, intrc care improprietarirea claca-
s-a tinta
Balcescu
si a
132
www.dacoromanica.ro
se facc
calduroasa primire.
Fig. 53
www.dacoromanica.ro
133
(B.A.)
www.dacoromanica.ro
rnii
top oamcni dc rind, din popor dau asalt
palatului cu acest prilcj s-a rcmarcat Ana Ipiltescu
guvcrnul provizoriu redevine stapin pc situatic in dupa-amiaza acciciasi zilc, iar cci doi colonci
priceputul
www.dacoromanica.ro
parte, intrc altii, Nicolae Bilccscu, Dumitru Bratianu oi $tefan Golcscu, plcci intr-adevir la Istanbul ;
aici insi gi.si o aka' atmosfeei. Guvcrnul tarist lucrase
intcns intre timp ; nemultumit de atitudinca lui
Suleiman, stiruise, in chip amcnintitor, si fie inlocult printr-un trimis mai cncrgic i obtinuse numirea
unui nou comisar, Fuad-paoa, rcfcrcndar al divanului
imperial. Delegatia muntcani nu fu, bincinteles,
primiti i, dupi o lungi aotcptarc zadarnici, trebui
la
Constantinopol
puterile apusene,
.;
www.dacoromanica.ro
astipra revolutionarilor din Moldova, care formuleaza, copiind proclamatia in 22 de punctc, programul din august, si in mai mica masura asupra rcvo-
lui Cuza
BIBLIOGRAFIE
1. Colescu-Vartic, Zile
rerohnionare,
Bucurcsti,
www.dacoromanica.ro
si 15 pl. in 4; 13. Gh. I. Georgcscu-Buziu, N. Bidcesen, Bucuresti, 1956, 256 p. in 8; 14. Dan Bcrindci,
Contradicliile de clard in desfdpirarea revoluliei muntene
1848, in Studii, XIII (1960), 6, p. 83-98; 16. Bucurefti. Senil istoric, Bucuresti, <1960>, 159 p. in 8;
117 p. in 16.
www.dacoromanica.ro
Sd Irdiasa Cuza! Sd
Irdiated domna
nosh-fa"
(Strigltele septum ale multirnii din Bucureol
yi ale pranilor. In ziva de 24 lanuarie 1859.)
dublate ca suprafati
orasului, introducInd tchnica nou a masinilor miscate de motoare si impunindu-se din cc in cc mai
tnult in viata politica. Concomitcnt, sporestc numarul
functionarilor de stat si particulari, prccum si al
lucrtorilor.
Dubla ocupatie a Bucurestilor, inccputi in scptembric 1848, se prclungeste ; are loc, ce-i dreptul,
a fost detcrminat tot dc problema mostcnirii imperiujui turccsc a omului bolnav", cum i se spunca
www.dacoromanica.ro
139
Fig. 57
si
!si
140
www.dacoromanica.ro
incepused in
1846
11411iela D01.
11/1,/,11- 11/11/11,E
erraventowa
menu exiM I nuti
pilail
.5...
.
41
sommommomea...
TAZAIIIIX VILLAS= MILLOT. ISLILLILL.11 NO
luAli
rv
KrAere 4.
/Una. Var...,
1,111,
UN BRAME DE FAMILLE.
wslya
am at ...nun
PINUNTiJA,
ft
viitoarea constitutic, ce avea si nlocuiasc Regulamentul Organic. In acest scop, urma si1 se convoacc
Colentina,
www.dacoromanica.ro
Bibcscu
delegatia moldoveana care se ducca la Constantinopol. si prezinte rezultatul alcgcrii trecu prin
142
www.dacoromanica.ro
W(1
im
7-1
P"gin
J61
FT
TIwww.dacoromanica.ro
T., 4
I.
fik5,
--
11/11/11
10?'
ogifr 4.
'
Pit -74-
7,4, 04
hrl. 17' (At'''.
44.
mai simple.
Kisselef (vezi
fig.
61),
cu
stralucitele
144
www.dacoromanica.ro
wa,
AN.
Avze71-4ia
ci/t'
www.dacoromanica.ro
.
-
un cunos-
pletori se explica prin luxul cc crcste mercu, freeventa ocupare a tarii de dare armatele straine tocmai atunci erau la Bucuresti i turcii i austriecii
numarul mare al strainilor neinsurati i risipitori".
Lancelot =mama- centrul orasului, compus din
patru strzi principale, unde se all teatrul si palatul
domnesc" si care se distinge prin frumoasa alinicre
Cu
Gradina cu cai"
azi
dupa pare= lui Derblich bunul-gust, bunacaviinta.si moralitatea skit clcate in picioare",
publicul bucurestean galloman" le gusta cu multi
prime". Virtuosul german constata apoi ca moralitatea ar intra numai cu scirba in gradina Mimi",
situata' intre cele douil amintite anterior, dcoarece
aci este arena hetairelor", adici a curtezanclor.
se inmultesc zilnic
www.dacoromanica.ro
145
BIBLIOGRAFIE
I. N. Iorga, Viata
Frdmintiri politice ,ri socia/e in jura akgerii domnitoruin; Cuza in Tara Romcineascd, in Studii, VIII (1955),
Materiale prirind dezvoltarea industriak a orasidui Bucuresti in perioada Regir/amen/u/id Organic si in anfi premergdtori Unirii Principatelor (1831-1859), in Ala/o-fide de
7. Simion Alterescu si Florin Tornea, Teatrul National I.L. Caragia/e (monografie) 1852-1952, Bucuresti,
istorie
www.dacoromanica.ro
,ri
De /a I tizboinl intime/den/el pind la rdzbola/ peniru inire.gfrea neamuld (1877-19/6), Bucure,r/ii ,ri-au dttb/a/ suprafala
,ri populalia.
DE LA UNIREA COMPLETA
PINA LA RAZBOIUL INDEPENDENTEI
considerabila de populatie i de suprafatii, nemaiintilnita pina atunci, precum i imbunatatiri edilitare ; oraul ja, in cartierele centrale, dar numai aici,
nu si in cartierele marginaF, un aspect occidental.
Procesul e mai lent in prima parte a acestui rastimp,
pina la razboiul independentei, se accentueaza dupa
razboi
Fig. 62 -- M. KoglIniccanu.
147
www.dacoromanica.ro
declari cl in con-
de Camera,
la trci
dar
chestiunc vitali pentru noi, care privea o insemnati parte din tcritoriul national, Cuza hotri
s-o rezolve el, de acord cu guvernul Cu Camera.
Trimisc deci, la 11/23 dccembrie 1863, prim-ministru
fiind Mihail Kogalniceanu (vczi fig. 62), iar ministru al cultelor, Dimitrie Bolintineanu, un mesaj Camerci, imprcuni cu proiectul dc sccularizare a avcrilor minastircsti, a tuturor minOstirilor, inchinate
si neinchinatc: in felul acesta, calugirii greci nu
mai putcau spunc ca s-a luat o misuri discriminatoric, carc-i lovea exclusiv. Proiectul provoaci un mare
cntuziasm ; in mai putin de un ccas, dupi discursuri
intlacaratc, cl este votat cu imcnsi majoritatc: din
100 de voturi, 97 sint pcntru si numai 3 contra. Ulte-
rior, in 1865, s-a oferit calugirilor greci o &spagubire sporit la 150 milioane piastri i s-a depus un
aconto de 6 milioanc ; ca fiind insO rduzati sperau
si obtin mult mai mult Parlamcntul roman
consideri chestiunea inchis, cum a si rOmas.
Dar daci* in cc pritrcste sccularizarea, lucrurile
mersera usor, nu tot asa se intimpli cu cealalti mare
problem, a improprictiririi tgranilor. Dupi refuzul
se pregiteste si dca un al doilea vot de blam guvernului, KogOlniceanu citeste decretul de dizolvare a
ei i cvacueaza pe deputati cu ajutorul unci companii de soldati. In urma accstei lovituri de stat",
148
www.dacoromanica.ro
ale opozantilor politici, speculau nemultumirea provocata de starea rea a finantelor, de anturajul sau
camarila" domnului si de uncle deficiente personale
ale acestuia lcgatura cu frumoasa Maria Obrenovici
i cautau prilejul favorabil ca sa-1 distoarne.
Se prea ca cl se va ivi in august 1865, cind Cuza
plccase in strainatatc, la Ems, in Germania, sill
ingrijcasca sanatatca. Se puse la cale atunci o miscare
dc strada in Bucuresti, folosindu-se nemultumirea
vazut de Regulamentul Organic, printr-un consiliu comunal, iar in locul magistratului" instituisc primaria.
In 1859 se infiintasc un Oficiu de statistica ; conduca-
dcsfaci marfa in ghere te anumc construite. In dimineata zilci de 3/15 august izbucneste tumultul: gheretele sint arse, iar multimea precupetilor ataca si
devasteazi localul pri mrici, situat lng Hanul
Manuc", zvirlind arhiva in Dimbovita. Armata intervcnind hid imcdiat, tulburiltorii grit imprastiati,
dupa ce Iasi pe tcren vreo 20 de morti si multi rniti.
Se fac vreo 200 de arestari ; intre cci pusi la popreala
se aflu si Ion C. Bditianu, C.A. Rosctti si Costachc
Fig. 63
Cu
roman. ( M.I.B.)
2-4..7.
www.dacoromanica.ro
4J
th
.
7.4
r.
s.
';5'.
-7-=w1.
%.0,..
MM.
..
tr.mmtrottir*Itttis
limmit iststewflUfl1:sts
Fig. 64 - Atcneul Rornin Cu gridina din fail; fotografie de prin anul 1930,
(M.I.B.)
propuscse apoi, dupa unirca completi i ca o compensatic pcntru pierderca rangului de capitila, Iasii,
www.dacoromanica.ro
.".
prenor franccz, Godillot, marele furnizor de cchipament al lui Napoleon al III-lea i apoi al armatei
noastre Ii pltiserAm pini la 1 ianuarie 1865, asa
Fig. 65
(A)
pentru primrie, aveau un caracter leonin": aprecierea apartinea chiar unui compatriot al lui Godillot,
www.dacoromanica.ro
-II -
jA
1,1:,
...........;,4
.....
#to
r.
11
v.-
'
,,,
u.nlynis
!f
,
o
r -1,44,
A
rit
rst"
..'"Ht
4
Fig. 66
Ir
4,
fr
Cu mesteri priceputi
sting al Dimbovitei, in marginca de sud-cst a orasului ; din ca se vor dezvolta, mai tirziu, Uzinele
1r
I..
s..
F,'
serdarului
Nicolae Haralambic, organizi plebiscitul care trebuia si se pronunte asupra alegerii ca domn a principelui strain" Carol de Hohenzollern. Evident,
plebiscitul &du rczultat foartc favorabil, i principele, care stribatuse drumul din Gcrmania pini la
Turnu-Scverin sub un alt nume, dcghizat i cu un
pasaport elvetian sc tcmca si nu fic oprit dc
austrieci, care tocmai sc pregiteau dc r5zboi cu
prusienii
ii f5cu intrarca in Bucurcsti in ziva de
10/22 mai 1866. Urnn votarca noii constitutii, in
Filipescu.
tutic care marcheaz5 formarci i organizarca regimului burghezo-mosiercsc si apoi o lung5 perioad
dc instabilitate ministerial, schimbindu-se in cinci
ani, pin in 1871, zece guvernc i f5cindu-se trcizeci
152
www.dacoromanica.ro
depozitul dc titluri
Romania
Statuia
la palat locotencnta din 1866 spre a-i remite abdicarca sa ; Lascar Catargiu refuza insi s-o primcisci
si constitui guvcrnul conservator, carc tint' pin
in 1876. Sub acest guvcrn
ministru dc ritzboi
fiind gcncralul Em. Florcscu se luara o serie de
masuri privind sporirca potentialului nostru militar.
Numarul ostasilor fu marit, se introdusc armament
nou, intrc altcle artilcrie moderni dc cimp, se facura
mancvre repetate, cu efective mari. Asa inch desi
mai existau uncle deficiente razboiul ruso-tare
din 1877 ne gsi in situatia dc a putca participa la
el, cu fortelc noastre proprii, de a aduce o contributic
substantiala la victoria finalS, contributic apreciatil
atit de aliatii rust, cit si de obscrvatorii militari
neutri. Razboiul inccpu in urma rtiscoalci crcstinilor
W4'7- i
Pi
,
turccsti, mult superioare ca numar si care se dcdasera la reprcsalii salbatice, in special in Bulgaria,
rusii intervcnirl i declarara ritzboi Portii. Prevazind
faptul, noi inchciasem cu ci, dupa intcicgcrca prin-
r-.
row-
www.dacoromanica.ro
,i
1 A,
'." it 11'
fi
14,:t.
'I
-fi_,....
1.
r, --
-_,A
'
..
-
'I'
ir .----- ---
Riliiii
tiv: ... 4
,./
......
'
Iir 1
......
.,
it
..
'
.711-111113
' "',4
1
s--
,4-.MOr
ji
..,
11 I i
ttri,,
41,- ---
,.
*I I,
,.....,
''.-4
ri
Rik
,
'
- , ,,,--
.1...-
Trl
Fl
........
iti
,
1411Lr
3r
',,
CaF t.f
___,
4- iftl
i. ..: - .- -
.-oi
a.
.'g
.ir.z.
, ,-
'
/
'
74.
(C.C.G.)
bucurcstcnii le-au artat in chip impresionant dragostca si admiratia lor ; de mult nu mai intrasc in
Bucurcsti o oastc romineasci invingatoare. In amintirea luptclor purtatc, municipalitatca schimb5 si
-I -
e
f r.
d, U le, 4,
-44
L.
-.,=--.`-z-7-T
-,..'-'..-kti,
4.,.
....%
..!... L
...'
\-
c.---
----
Er.
-\
.....
...;:y.
.... -., ir r f
'
154
www.dacoromanica.ro
asupra imobilelor respective. Cifra acestor imprumuturi, acordatc locuitorilor din capital, s-a ridicat
pin' la sfirsitul anului 1914 la importanta surn de
200 de milioane lei aur. Dintrc cladirile publicc, se
cuvine sa fie relcvat palatul in stil neoclasic al Uni-
versittii, inceput in 1857 si inaugurat la 14/26 deccmbrie 1869, realizare a arhitcctului Alcxandru Orescu
(vczi fig. 69). in fata lui se va dezveli, la 8/20 noiembrie
Ca deschideri de strazi, relevam continuarca Bulcvardului Acadcmici sprc vest ; noua portiunc, pina
la marginea de apus a Cismigiului, e gata in 1871.
Pe Podul Mogosoaiei se modernizeaza cismelele
Sc instaleaza 51 de guri de ap pentru stropit pavajul ; licitatia respectiva arc Inc la 1/13 septembrie
alte 1juli,
1867.
(azi lije Pintilie). Paralel cu tramvaiele, se infiintcaza i omnibuse sau tramcare, trase tot de cal;
www.dacoromanica.ro
fi
44
414:.
LI 4
Fig. 70- Statuia 1u Mh4 VitcznI n rap Universlti. Sculptor: Curricx-Belleust, 1874. (A
156
www.dacoromanica.ro
7.V.1110
din sticla groasii slefuita, nu sint mai prelos de principalelc strizi din Petersburg." In genere, Bucurestii
turcesti.
pendenta.
O searni dc calatori straini viziteaza orasul in rastimpul de care nc ocupam ; observa' i ei contrastcle
pe care le semnalascra predecesorii lor ; dar din cc
in ce se inmultesc acum, in special in urma razboiului
independentei, necia care relev aspcctul ingrijit,
european'', al partii centrale i surpriza de a intilni
un asemenca oras, aici, la marginea Peninsulei Balcanicc si a Orientului. Astfel, englezul Albert de
Burton ii expriml admiratia pentru gradul de civilizatic complet neasteptat" pe care 1-a constatat in
arata el
are
rectificarea
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
V WV
..".11;r114Ar
vi
Filantropia
azi 1 Mai
Jianu
azi Aviatorilor
cipal, in rstimpul de care ne ocuparn, e introducerca luminii electrice. Prima 'instalatie s-a facut in
1882 la Palatul regal din Calea Victoriei, de undc
se alimenta si Palatul Cotroccni, apoi Tcatrul National, la reprezentatiile festive, si Gradina Cismigiu.
Primaria si-a instalat lumina electrica tnai intii la
Abator, in 1888 ;uzina de la Grozavcsti care deservea
www.dacoromanica.ro
4./.
'III.
iii1 si si ii II i
Firir7
11
11
.1
11110
II II II II 11
\is
II !I 11 III
-T110111
kw/
II II 11 I
"
(S),
n
q
Fig. 74
J.
4,00,
AL&
I'..,
- r ....
,
t I ..! ! ! t
!ism -if_
tt
i.,;
.....
..
% I :
5.
,.
L.,
Or
"-`,
'
7:!'
.
.
r
1-
-I
5,, 1-"'
:
Z:
e.
r-,,.
AN
....
:
. A
17
-...
A '"
i.
,a.--,- -.A.------,4
.. 3.
.- 0- t, ,..
,:,,,,,
-:-
::
. ,,,,,
, 4Ff
.
..e
....._
-,
www.dacoromanica.ro
e,
formula
c gata in 1886
(vezi fig. 64 si 74). Urmeaza o serie dc cldiri destinate invanmintului: accca a Ministcrului Instructiei
Publice, in 1887, pc strada Diaconcselor, azi Spiru
Haret, cladirca Liccului Lazar, In coltul de sud-vest
al Cismigiului, in 1889, si cladirca colii de comcrt,
in 1890. 'Tot din 1890 este i localul Institutului
medico-legal. Doua constructii monumentale, palatul
Fig. 76
doui ocnite
www.dacoromanica.ro
.
j
erirp7
*nt
I
.
.,t
r3t;
R..,
10
RIP
..). _ Or
rat
1
.,
A.S. A
1
1-
1I i
..
il
a
. .
,un
i'lly
n.: In:..1a
, _iF.
1
, ...
^...-
ri
A,...
=
.......,
et; ,...---;-,,,
',ji
... _____
Nail
,'
A"'
_.
_........ 0 '
ip
.,..1
..,
,,...'
..:,..1-4
i...,01.
-.....
qv
0.4
i
mil alb
II
pcntru a
caror
munca satclor de pc
palate.
162
www.dacoromanica.ro
mosiile
stpinilor acestor
a/
aceste locuinte ieftinc n-au fost accesibilc deck functionarilor i prea putin
ca s nu ziccm dc loc
luctitorilor din fabrici, ccfcristilor i tramvaistilor.
Ei au r5mas s locuiasdi la mahala, in case mizcre,
lipsite de avantajelc civilizatiei citadine.
si
Fig. 80
Casa Central
163
www.dacoromanica.ro
-1
n Of
ANN
_.
Iva
Fig. 82 Casa oamertilor de ,tiint.1, eonstrult1 In 1914; sehitect I.D. Berindel. (A)
:4
'-
11! 91111674-
oit4
11111:111115t,
164
www.dacoromanica.ro
will
tj
'T
0.1"
e'r
..0
R.
t.
ffe
o0
ID1
t.,L
:1
- r u
N.,-
0"...:4
11)
.0G
I
...-
I;
-...
'
R
r)rt.,-
'
;11
ii. :
ANOLIn9:-..
r,
'
, igi .8.'
- ,,,,.......
..
.
1 ',
,-.P m
AI,
nt '
..,
.........
..
' ,..,.. ,6
'64
I..
rr
.6..
..
..
to
..A
--"a
'
LkI
..
*.t. r . '
.
P .
;;
44'1.444.4
i4
'
Ii
,'
41444.4
mg.
,_
atz.-!
,
.77at.
-474 1
www.dacoromanica.ro
165
Pig. 85
Calm Vietoriei la
Ca.
f
';
IMI
E Hn-7;
FRANTA
, s
L A
'
I
Negri. In mijlocul orasului, prin parcelarea unui
sc couture= de
initiativa lui, a unei noi asezIri numitc BucurestiiNoi. Lumea nevoiasi cumpiri loturi, la inceput cu
un leu i zece bani metrul pitrat, mai firziu pini la
2 lei si saizeci metrul, si incepe
face case. Pini
in 1913 se achizitionaseri loturi dc clue 1.423 de
calteni, reprezentind o suprafat dc aproape 144 de
hectare.
noua tehnici a fost Hotelul Athne Palace", planurile datorindu-se arhitectului francez Thophile
Bradeau (vezi fig. 86); o alta, blocul Imobiliara",
dintre Calea Victoriei i strada Academici, ling
pasajul cu acelasi nume.
Dezvoltarea industriali Sc intensifici dupi votarea,
In 1887, a primei legi de protectie a industriei nationale. Am aritat in paginile anterioare cilsi mai inainte
de aceasti data au cxistat in Bucuresti i imprejurimile
166
www.dacoromanica.ro
Fig.
86
Hotel
Palace.
At 110Ike
--,C,..,..!.
innE
LA
Ls
/111
.8
elJ
rriCl
krirt
it_tirlEt11-11
p
u
dc locuitori, accste doua categorii imprcunil rcprczing ccva peste 10,5%. Daca adaugam insa i famitale respective, atunci numrul cclor care traiesc de
pc urma salariilor primite din industrie este considcrabil. In 1916, in momcntul intrarii noastrc in razboi,
www.dacoromanica.ro
167
of,"
87
laurgiu; fotografie
din 1867 de Szatmary. (B.A.)
Fig.
Fig. 88
hurt ciimicelu
1930.
pe la 1930. (51.1.13.)
dispenseazil gospodinele
dc a se mai duce In piati sau la prilv'alie (vezi si mai
jos, cipitolul despre ncgot).
Dezvoltarca victii industriale si comerciale in
Bucuresti a fost favorizati si dc reteaua de band care
ia nasterc in accasti vreme, asigurind creditul in conditii mai bunc decit inainte. Banchcri si case mai mid
de bancil au existat Inca' din prima jumiitate a sccolului al XIX-lea. Cittn astfel pc Solomon Halfon, de
la care s-a pa'strat o scrisoare cifrata' adresat lui la
17 septembrie 1830 de cminarul Stefan Hagi-Moscu,
al ca'rui risunkor faliment, in 1838, dupi cc i se protestasera citeva polite la Viena, a lovit pe multi bu-
pcntru o
Fig. 89
Ne-
Fig. 92
Alvitar, fotografle
din 1867 de Szatmary. (B.A.)
r
I.
www.dacoromanica.ro
Fig. 93
Negustor ambulant de
Fig. 94
Negustor ambulant de
placintl; fotografie de Saatmary.
(B.A.)
Vlnaltoare ambulant3
Fig. 95
de lapte covIsit ; fotogmfie din
1867, de Smtmary. (B.A.)
care a izbutit
Fig. 97
in Fiala Unirii.(A.S.)
www.dacoromanica.ro
ai
p,
J.
"%Nor
-4/P
11:
'
89.6-401,
t-
14711r
Fig. 98
si aspectul
170
www.dacoromanica.ro
Convorbirile literare se
tului si niel capeteniile politice i religioase europene, pe imparatii Austriei i Rusiei, pe papa de
la Roma.
capitaluri
Nuvele, povestiri
strinse apoi
se vadeste, cu o putere
si varietate nemaiintilnita
www.dacoromanica.ro
171
'
..
I..' " .
.,
. 'et: "4,
',..igit.
o.r
.
Tx.
--.
'.,1,
.,
;..7-...r...,,, :--
4.
e 0 -..'imk.i a 4;
m
- .,1
,,.
..
.,.:
.'''''','L
"
J. t
i ki,.
. '4 7';
LVI
..
1.
"
'.. t
)1.e.....
. ..
.......
.7.11,"
1;L:, v-
v: . .
4.
I.
l ' Ve0 .
.....:
... ,
,,,
.,-
;;"
0 ,....-.,.......-
...-,-- .,
:-.....
1....g,?.
..
46:-.1,..
-
- .-40
...
'
.g
II-
..
'
li
..
.1
..
'
'
r=t- .
fil'l
t.'
.. ,!6a.
..!..
,,,
-1.ii
..,i`.-,-14t
.11**
- ....
A
"
[..
7t.6417;.
;II t t
4.4
`-
ri-wzz
r.
4t. ^
4 '4'
r!J ii;mti
'
i.-
41,
0.
d,
1'/Aq ioo.
04.
,
..... .44
PI
Fig. 100
literari i stiintifici
alituri de Buletinele cclor doua
comisii amintitc mai sus si de acela al Societatii gcografice, apar o serie intreaga dc reviste i anuare
privind toatc domeniile tiintei. Este, si sub accst
raport, o perioada de intensa activitatc, de emulatic
crcatoarc.
judeiene.
filologie, dupa Hasdeu, se remarca Ovid
Densusianu.
172
www.dacoromanica.ro
a lui Carol I
din Par.'
Libertitii ;
moschei. (S)
In
www.dacoromanica.ro
174
www.dacoromanica.ro
1914, guvernul roman avea din partca Rusiei recunoasterea dreptului de a-si anexa regiunilc din
monarhia austro-ungarl cu populatie romana"; in
cele din mina se ajunse, la 4/17 august 1916, la un
tratat formal de aliant cu puterile Antantei, tratat
deocamdat secret, iscalit la Bucuresti dc reprezentantii diplomatici ai acesteia, prin care se hotra ca
locuite de romani ale tcritoriului monarhici austroungare". Intre timp se vindeau cereale putcrilor
centrale, i aceasta prilcjui o serie de afacen i hatiruri
www.dacoromanica.ro
pe dcasupra, laditcle de cite cinci kilogramc de alimente pe carc ficcare soldat avea dreptul sa le tri-
locuia in casa
Meitani, pe Brezoianu, in fata Pietei Valtcr Maracincanu ; il vedcam citeodati trecind spre Sosca, calare,
flancat de doi aghiotanti si purtind faimoasa caciul
de husar impodobit" cu capul de mort st cele doti
ciolane incrucisate. Cind bulgarii au pus intr-o noapte
mina pc o seam de manuscrise slave de la Academic
si au vrut sa le transporte, impreuna Cu cite. a evangheliarc fcrccate in argint luate de la muzcu, peste
Dunarc, accst comandant al ostii dusmanc, scsizat
de reprezentantii institutiilor noastre, a fiicut totusi
a functionat in cladirea
colii normalc de la Sfinta Ecatcrina. Acasa, urmaream, in ficcare seara, pe harta
se putcau procura
ascmcnca harti dc la librrii mcrsul operatiunilor
militare. Ecoul biruintclor de la Marasti si Marascsti,
ajuns in Bucurcsti pe difcritc ci
una din ele crau
ranitii germani, din care o parte fuscsera instalati in
avuscsc un cfcct inviortor, stenic
asupra populatici noastre. Un alt moment de imbarbatare a fost comemorarea de cinci sutc de ani de la
moartca lui Mircea ccl &Win, la inccputul lui februaric 1918, cind profcsorul Dimitrie Onciul a rostit
spitalelc orasului
cu apa
la
gurr, ne-a
dat
prczidat de Alcxandru Marghiloman, prevcdca ccdarca Dobrogei si a und f1ii dc teritoriu de-a lungul
muntilor, in suprafata de 5.600 de kilometri patrati,
cuprinzind virfurile dominante ; nc impunea, de
asemenea, conditii economice foarte grcle, care faceau din noi aproape niste robi. Industria, comertul,
176
www.dacoromanica.ro
percy, ecru pace ; armata austro-ungari, in &scornpunere, pirisi frontul italian ; cea germani, impinsi
necontenit indrr, in Fr-4.nm de generalisimul Foch,
trebui si ceari si ea incetarea ostilititilor (29 octombric/11 noicmbric 1918). Noul guvern roman predesedinte al consiliului fiind generalul Coandi
nunti Tratatul de la Bucuresti, care, desi ratificat de
corpurile legiuitoare marghilomaniste intrunite la
las, nu fusesc promulgat niciodati, i, cu o zi inainte
de armistitiul din Apus, mobilizi oastca ce ne rimisese, dindu-i ordin si intre din nou in Transilvania ;
intre timp, se produse evacuarea Bucurestilor dc
citre trupcle germane ; ocupatia durase aproape doi
ani, exact 707 zile.
Pribusirea Austro-Ungariei &du posibilitate maselor rominesti din Transilvania si Bucovina, unde
exista, ca si in intregul Imperiu austro-ungar, o situatie revolutionari, si hotirasci in mod liber asupra
soartei lor. La 15/28 noiembric, bucovincnii se intrusi proclamar unirea cu Rominia. Trei zile mai
tirziu, la 18 noiembrie/1 decembrie, in cctatea care
vizuse pe Mihai Viteazul biruitor si pe Horia tras
pe maxi', in Alba-Julia, se strinseri reprczentantii
poporului rominesc din Transilvania, din Maramures,
din Crisana si din Banat si intr-un glas hotiriri unirea.
Ei proclamar totodat o serie de principii democraticc, intre care: Votul obstesc, direct, egal, secret... pentru ambcle sexe... reforma agrari
drepturi si avantaje" pentru muncitorimea industriali,
ca in cele mai avansate state industriale", O dclegatic
a adunirii veni la Bucurcsti ca s adudi la cunostinta
guvernului nostru cele hotiritc. Sfirsitul anului 1918
vizu rcalizarea statului national unitar, Elsa cum il
visase Nicolae Bilcescu, asa cum il doriseri Kogilniccanu i Eminescu (vczi fig. 104). Pe drept cuVint, s-a afirmat recent: Desivirsirea unit* nationale a Rominiei era o neccsitate istoridi obiecti%
justi i legitimi, care concorda in intrcgimc cu nizuintele de veacuri ale poporului nostru i cu insusi
scnsul dezvoltrii istorice" (Gh. Ghcorghiu-Dcj).
Dar tot acelasi sfirsit de an vizu i singele muncitorilor curgind in Bucurcsti, salvcle de gloante inchizind pentru vccic gura acelora care cereal' piinc
www.dacoromanica.ro
Fig. 105 Casa din Calea Modlor unde a funcPonat, pia In anul 1918.
una din primele dpografii muncitoreati Ilegale. (II)
In frunte pe vechiul
Bucuresti
Alecu Constantinescu.
politic
rimii
178
www.dacoromanica.ro
Partidul
social-democrat,
devcnit
acum
in care proclama drept tel final realia utilizat forta. Rezultatul a fost masacrul din Piata Teatrului i strada
de principii,
1 --I.
1r-
Fig. 106
'
BIBLIOGRAFIE
I. De la Unirea completa la rdzboiul
independentei.
la
Roumanie contemporaine depuis l'avinentent des princes
1.
de
de
In Rev, ist.
perioada formarii
In
Anuarul
www.dacoromanica.ro
Gheorgbiu, propagandist fi organizator de seamd al mifciirii muncitorefti din Romdnia, in Ana/ele Institutatti,
41.
Luftschiffes,
revolutionare ruse asupra inceputurilor mifcdrii muncitorefli din Romdnia, in Studii fi referae privind istoria
Romdniei, t.
in 8;
1917,
de-
p. 1.
www.dacoromanica.ro
agricole.
politic
DEZVOLTAREA INDUSTRIE!.
COMERTUL
51 BANCILE
www.dacoromanica.ro
181
si a
laminate,
azi
si fibrelc
sau rayon". 0 mare fabrici de asemenea fire artificiale, numit azi Viscofil", se instalcaza la PopestiLeordeni, la sud de oras, dincoace de linia forturilor.
Mirosul greu, de hidrogcn sulfurat, ii anunta prezenta inainte de a fi in fata ei. Filaturi i tcsatorii
moderne se instaleaza in difcritc parti ale Bucurestilor :
pe Soseaua lancului
si
182
www.dacoromanica.ro
Mann", masini electrice de calcat la Industria electrica romani". In ce priveste acumulatorii i pilele
electrice, pe ling mai vechea intreprindere Tudor",
existenta din 1911, se infiinteaza, in intervalul amintit,
Ritmul constructiilor de imobile face sa creased' numarul intreprinderilor producatoare de caramizi si tigle :
cl se ridica in 1935 la 30 din totalul de 145 in intreaga
tar. De asemenea, face sa creasca numarul unci serii
intregi de industrii producind articole nccesare accstor
constructii ; in ce priveste oglinzile, de pild, Bucu-
nu exista inca o industrie producatoare de masiniunelte si masini agricole, ramuri esentiale pentru o
social ismului.
in tot orasul. Uncle foartc mari, ca Dragomir Niculescu", pe Calca Victorici (vczi fig. 107), in coltul
de nord-est al Pietei Teatrului unde sint azi magazinele Romarta" sau Dinischiotu", la inccputul
strazii Deccbal", ofera protipendadei politice si eco-
www.dacoromanica.ro
alt compartiment
inainte
rigor sau, cu prctentiosul termen tehnic, al debitelor de bOuturi spirtoasc". In privinta aceasta nu
dezmintim de loe pe strmosi, chiar daci acum viile
nu mai dau ocol orasului si nu mai ajung pin aproape
in inima lui, ca la o mie sapte sute. Doar restaurantele,
cu variata lor gami, de la localurile de lux din centru
si de la osea Cina", Mon jardin", Colonnade"
la mai putin pretentioascle grdini de pe strada
11 Iunie, de pe diferitele soscle i cii
un Rosianu",
doul azboaic
184
www.dacoromanica.ro
rnondiale.
(M.1.13.)
produsele
de
tendinta
se va accentua dupa cel de-al doilca razboi mondial si-si va afla, in ultimul dcceniu, o infatisatoare expresie in corectcic i chiar elegantele magazine-standard
produsc zaharoase, ferometal etc. care se intilnesc pina in cele mai deprtate colturi ale fostelor mahalale.
,.
Cele doua mari reforme, votul universal si improprietrirea taranilor, formulate inainte de izbucnirea
primului razboi mondial si realizate dup terminarca lui bineinteles, in limitele pe care le impu-
ri
.,,,......
drum, si struie in aplicarea consecventa a principiului care fusese la baza aparitiei lor, taranistii
fuzionar cu Partidul national din Ardeal, care primise i ramasitele takiste, si alctuira astfel un organism cu ideologie hibrida, in care influenta conduccrii
blajene, dc tendinta conservatoare-reactionar, se
si 6.V1.1932-14.X1.1933)
n-au
www.dacoromanica.ro
sa se orienteze tot mai hotarit spre ideile marxismleninismului. In mai 1921, Congresul general al
Partidului socialist, reunit in
zilele de 8-10, la
bul din strada Sf. Ionia, a hotrit, Cu o majoritate zdrobitoarc de voturi, crearca
Partidului
sau revolutions; Partidul Comunist a devenit imediat tinta atacurilor atit ale guvcrnului din acel
moment, condus de generalul Averescu, cit ;i ale
guvernului urmator, in frunte cu Ion I. C. Bratianu,
O marc parte din congresistii care votaseri inftintarea Partidului Comunist au fost arestati, li s-a
fcut procesul cunoscut sub numele de procesul
din Dealul Spirii" (1922) i, in cele din urma, in 1924,
de la Craiova, proces care a avut un larg ecou international, determinind numcroase solidarizari cu cei
udecati, conducatorii clasei muncitoare in frunte cu
Gh. Gheorghiu-Dej i Chivu Stoica au fost con-
totodati printre primelc mari actiuni ale prolctariatului mondial:, impotriva1 fascismului"1. Activitatea
ca Liga muncii (1933), Blocul pentru apararea libertatilor democratice, Comitetul pentru arnnistie,
Reuniunea universali pentru pace (1937) etc. Dar
toate accste organizatii, dupa o existenta legal
1 Nicolae Ceausescu.
186
www.dacoromanica.ro
autoritati.
, Partidul liberal, care guverneaz si de data aceasta,
i sectarismul Partidului liberal folosisera, in ultima analiza, acestui curent ; dupa vcnirea
finantele, bogtiile subsolului etc. Spre sfirsitul legislaturii, se produce, Cu asentimentul sefului partidului
neliu Codreanu
Fig 109
'.
'
l44114.
" rfr-
.4
'
"N.
311":.
-'
11I
'
www.dacoromanica.ro
187
s.
_
.
-11
"10, s,
,Fig. 110 Casa din strada Ecoulul nr. 29 In care al uncsionat In 3E/11/1932 In ilegalitate redaciia organului central al Panidolui Comunist Roman Sdoteian (LI.)
Fig. Ill
Atelierele C.F.R. Grivna In zilele marlior lupte ale muncitorilor ceferisti din 15-16 februarie 1933.(I.1.)
GC
s.
al
188
www.dacoromanica.ro
CRE$TEREA POPULATIEI
$1 A SUPRAFETEI BUCUREFTILOR.
NOI CA RTIERE
va spori considcrabil, ajungind repedc o forti hotritoare. Acest fapt determina intreiga dezvoltare
ulterioar a politicii interne. Spre a bara calca sprc
putcre formatiei lui Codreanu si nevrind si apeleze
isioriei sale.
hitlerist
www.dacoromanica.ro
-f1111
Fk
-'
y,: o
J.
1.
'Pm
0.6
(I.C.S.O.R.)
cruia in mod
grcsit i s-a spus chava vreme Drumul Serii (vezi
mai jos, p. 225) este parcelarea Ivnescu. O asemenea parcelare intilnim si in partea de miazazi a
orasului, intrc sanatoriul de tuberculosi si strada
Pieptinari: ea se datoreaza fostei institutii ccferiste
190
www.dacoromanica.ro
una lingi alta, o casa vcche, btrineasca, de la luceputul veacului al XIX-lea, avind in fat ccrdacul cu
stilpi sculptati, alituri casa vagon" a cclei de-a doua
jumtti a veacului i indati dupi ea blocul" sau
macar blocusorur caractcristic perioadci dintrc cele
doui rizboaie mondiale.
comuna Grivila; ea avea in 1930, potrivit recensimffitului, 5.759 de locuitori. La aceeasi dat, comuna
Lttpeasca, pe soscaua spre Alexandria, numra 9.805
locuitori ; si ea, ca i Grivita, e alatuit exclusiv
din parceliri. O alta aglomerare suburban, Progresul,
ia fiint in partca de miazizi, pe Soseaua Giurgiului;
infatisarea nu corespunde irisa numelui. Dincolo de
podul Colentinei, unde era limita orasului, se formeaza, incepind din 1924, de-a lungul soselei spre
Fierbinti, o nota aglomerare numit Andronache.
Paralel cu aceste noi aseziri suburbane, care, dezvol-
NO1LE CONSTRUCTII.
MI JLOACELE DE COMUNICATIE
Multe institutii de stat ii fac localuri proprii, infitis'Atoare. Se termin clidirea cca nou a Universittii,
inceputi inainte de rIzboi, pe strada Edgar Quinet,
strada Academiei si cele dota bulevardc, ocupindu-se
astfcl, impreuni cu vechiul local, tot patrulaterul
mirginit de amintitcle artere. Facultatca de drcpt si
inalt mai tirziu, in 1935, dup planurile arhitcctului
la
191
www.dacoromanica.ro
accca a Liceului Gheorghc Sincai", pe Calca SerbanVod, in fata cociocului" (vezi fig. 114), a Liceului
192
www.dacoromanica.ro
aI
r410
if
j.
/4
fi
4.
V... is
Fig. 114
. ,=
t_
I-iceul Gheorghe Sincai". pe cal. 5erban-Vodi; In Cap intrirli, bustul mArclui clnurar transilvinean. (1.C.S.0.11)
4\
II
4
-.10
,.7f-
193
www.dacoromanica.ro
Ell Ell
111111 111111111
In" .t
"71rarar'w4E:1, 'kirk&
not_
111-11".. , .1r1f 1
II."
I
- mtinnie_
!!.iflhuI
!k:iar
.
MY,
,
..s
4
cs
t.
pcntru administratiile sale financiare i pentru perceptiile sale care stiteau pini atunci in clidiri improprii, plitind, pc deasupra, i chirii mari. Ministerul
granit (vczi fig. 120). Decenii a durat constructia Muzeului etnografic de la Sosea, azi Muzeul
de istorie a Partidului Comunist, a miscArii revolutionare i democratice din Romania ; inceput
194
www.dacoromanica.ro
_.;
7-2 III Hi MI Ail SI FR En ninimmram
urn
Fri
VIII
min'I
:a gi
Two ni
Romania
Fig. 117
www.dacoromanica.ro
195
Fig. 118
+Os
t1
julI
1111 fir
IL
OAR MR'
LI
Eli
in cc
Pi'
Tt.s.
'VOL '6V%
.r.
n"'
I.:.
11101
40-,
-
196
www.dacoromanica.ro
um
git
10
I II
au,
/5112111
Me)OW
a
Fig. 119 Palatal administrativ al Cailor Petate &amine, devenit ulterior
sediul Miaistelut Cililor {-Crate. Fotograrie luata lnainte de construirea
inctdreaz) astazi palatu In drcapta i la stInga. (S.)
blocurilor
Fig. 120
-7
'
197
www.dacoromanica.ro
i aviatia civil,
comerciali.
1930
LUCRARILE EDILITARE
catia pe cale aeriani i cu alte centre europcne. Aeroportul se afli la Bineasa (128 de hectare) ; aici ateri-
mirindu-se si debitul
in 1939.
va termina dupi al &ilea rizboi mondial, inaugurindu-se la 7 noiembrie 1950. Sc incepe totodati
siparea de puturi la mare adincime intre 160 si
230 de metri chiar in interiorul orasului, obtinindu-se o ap buni i foarte curad. Desi debitul lor e
relativ mic, utilitatca acestor puturi s-a dovedit mai
ales in timpul celui de-al doilea rizboi mondial, cid,
198
www.dacoromanica.ro
apele ci slut permanent poluate de reziduurile uleioase ale uzinci de la Grozavesti si de tot ce aduc
inaintc inca se amcnajasc Padurca Bancasa, deschizindu-se drumuri si construindu-sc un rcusit restau-
rant; de ascmcnca
septembrie 1929
www.dacoromanica.ro
199
biti centrului, cartierelor locuite dc cei avuti, ficindu-se prea putin pentru cartierele marginase, locuitc
de muncitori, de lumea ncvoiasi.
VIATA CULTURALR
Fig. 121
casnica, dc 40 ani".
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C GIURESCU
ISTORIA BUCURESTILOR
Harta nr, 3
BANEASA
COM
2 k in
BUCURESTII
aine3c'
os
-
Flittina
Miorita
Vila 0
iNTRE
He , ras
Minovici
so
/I
e
Rond
'era Bahntmednd
iir
Arnod
T F. F.
Hip TraP
-Ape,
Wedsa
Pepin/era-
4'0
r'ast ru
utullw Criclun
Fabr airinnda
Hag/ Tudorache
Q cy.
At*/ C R
COLENTINA
Rond IL
Palatul Damn
6hica
143
Vayeene
Fati P000v/ci
Fa& cir,
_Cupric/a.,
Ate CFR
Lawn
easca
110
by,
Vi
Cyn.Colinn
5rThcove3nu0
Hanu/CA
Spitalul
Colent
II
Parcu/
Greet
Ga a ber(deEs
Eder de ret4,,,
Moen nurei
Belvedere ,4
C. A M
I, CD
Cara de
Acaaerm
Rom
Nord
in Capra
inf,ran
z.
0 /7
Mon
Dinky Cok
ncu Nou
fC
Mi/ 'tar/
31
Statule
Leui
Cotroceni
fa
Coro/
de
1.1
Griddr: a.
Castripaaia fr
C?rnpul
-a
CO
J3 34
Ora n
n,sla
Reno,
Ca,
Supendiri
de &ill),
1/0/e,
53
Mon
frollor5aoi4y.
(Worni.nberg)
aL9.18
N.:11nel,
mm11,1110
a.
;.."
Circa, Sido/,
iatui
Casa Soare
Josh
Cotroceni
tisnitoare
SpHa/ml
Panduri
itropolia:
V'
I,
a a,
Seo ale
era
..CiaCanU/
ociP U 14,
sr r.
Cadina...
La seple nuci
re Datnnesti
Libertitil I
*t Serninaridui
t
.q Oa
a
he
rirlirul
26 Facultatea de Drept
27 Statuia Kogilniceanu
28 Liceul Oh. Lazar
29 Busturde din Cimigiu
30 Mon Erodor francezi
8
Dep
Central
31 Larul Universal
32 Min. Justifiei
33 Monitorul Oficial
I Piafa Victoriel
2 Mai ay/ Zoologic
3 Monetiria I muz Etnografic)
Crematoria
5 Min. de Externe
6 Monumental Aviatori/or
7 Bufetuf
8 Primiria sect IV Verde
9 Scoala de Forlorn's/ Sosele
10 'Mon. Erodor C.F.k
11 Palatul Adm . CFR.
12 Casa Cerkez
13 Pa Istul Cantacurino
14 Casa 043sescu
Bellyful
Observ astronoinic
milder
44 Libriria Alca/ay
45 Libriria Carteo Romimeasci
Cit4m
Seraan
4.,,
' Vodi t
46 Scoala de Arhitecturd
47 Banca Na.tionali
- Belhi-
areidinirii
iSrae/
15 Casa CI Trubetzkoi
16 Casa Oh. Manu
de
zarzavat
"4,
-- .
.,
//
i
tt's
// \\///
/N ,
.,
o".
48 Bursa
'.9-52 Statude Ghstazir,h'ehade
LEGEIVDA
20 Palatal Stiitey
21 Hotel Athenie Palace
22 Casa rn. Aman
23 Casa Librecht ( Fifipescu)
24 Fundatia Dalles
25 Casa de Culturi a student/for
40 Libriria Socec
41 Prefectura Politiei Capita/a/
42 Casa pictor Gh..Titta-rescu
4,3 Elbe/a Spita/e/or Clyde
6radina
Primele
Inchisoarea
PO
Clidiri
Viciresfi
Q.
de tremvai cu cal
It
8/PC trice
Statui
Q O. Pa rcuri-isi grao'ini
ft L Vita- de vie t t t Cimitire
53 Spita/u/ Cap
54 Min. de Domenii
55 Palma C A . Rosetti
56 Statuia C Brincoveanu
POLONIC
www.dacoromanica.ro
Gheorghe Titeica
matcmatici, Ion Cantacuzino si Constantin I.
in
sporeste atit patrimoniul sat', cit si pe acela al umanitatii. In privinta aceasta, Bucurcstii au o larga parte;
se poate spune, faril exagerare, ca majoritatca accstor
creatii originale au loe in capitala tarii. Aici cercetcaza
institutele, societatile i asociatiile care urmaresc promovarea tiinci, niel tipariturile lor, periodice sau nu.
si
u,
www.dacoromanica.ro
201
Fig. 123
Pentru prima dat, Bucurestii au, in mod permanent, o opera' si o orchestra filarmonica', ambelc
ascult capodoperele muzicii universale, bagheta tinind-o un George Georgescu, Ioncl Perlea, Alfred
Alcssandrescu i uneori insusi George Encscu, contribuie mult la formares culturii muzicale bucurestene.
Teatrul continua marea sa traditie, actorii nostri
ajungind si se impura si intr-un ccntru atit de pretentios ca Parisul: cazul Marioarci Ventura, Elvirci
Popescu, Alicei Cocea si a lui Yonnel, inca* o dovad
a capacittii artistice romnesti. Merit si fie relevatil
202
www.dacoromanica.ro
ttt t
Ii
tari cu talent, dar fari tinuta, cu stiinti dar Mil convingeri, adevarati condoticri ai cuvintului, inchirlindu-si pana grupurilor de interese sau curentelor
politice, interne si cxterne, care-i pltesc. Reportajul
politic si senzational constituie o caracteristici a
acestei prese. Cuanta, intemciat de inginerul T. Enacovici, ajunge, sub directia conferentiarului de logia
Nae Ioncscu, stipendiatul puternicului trust german
I. G. Farben Industrie", un oficios al grupirii gardiste, de extrema dreapta, afiliata hitlerismului. Cnrenta, creatia pamfletarului Pamfil 8eicaru, sustine
fascismul italian ; tot gardiste sint i revistelc kinduiala i Axa.
Editata in conditii foattc grelc, presa socialista s-a
manifestat continuu : Lupia
de
clara (1
iulie
Fig. 124
Poarti dc lenus culptatl la 2,fuzz.ul Satului din Bueuresti ;
In fund blscrica de lemn adusA din Transilvania. (C.C.G.)
declarat ilegal, in 1924, presa lui este interzisa ; oficiosulSocialismul c suprimat. Primul numir al Scinteii
apare la 15 august 1931, in ilegalitate, tipritsi difuzat de mcmbri ai partidului, infruntind vigilcnta
autoritatilor. Se publica i alte organc ilcgalc : Alarma,
Noi rrem paniint, Brazda, Perla rol u, Cazarma etc.;
ele au toatc o existenta scurta ca si ziarcle sau periodicele care, aprind legal (Arena, Clopotul, Soarele,
Reporter, Defteptarea, Veac non i Bluze albastre, ultimcle dota' scoase in 1932 de Alexandru Sahia) sint
dibuite de Siguranti ca fiind, in realitate, comunistc,
deci, succesiv interzisc. (Lui Sabia, cate, murind la 29 dc
www.dacoromanica.ro
203
Forum"
BIBLIOGR AFIE
O parte din expuncrca faptclor acestui capitol se
cre,rterea dependentei
p. 75-94.
,ri
petrolio-tilor din
1933,
204
www.dacoromanica.ro
satelor i unitalilor administrative din Romdnia cuprinend rezultatele recensdmintulta general al populaliei din
<1935>,
Plana director de sistematizare decre-
si
doud rdzboaie mondiale, in Materiale de islorie ,ri muzeografie, 1964, p. 119-139; 30. Alexandru Ccbuc,
Aspecte din viala tenor mabalale bucurelene in perioada
1900-1944, in Materiale de isiorie ,ri muzeografie,
planuri.
cele
Gcorgcscu, Mircca Ioanid, Presa P.C.R. ,ri a organizaMor sale de masa 1921-1944 (prezentare bibliograficd),
Influenla luptelor muncitorimii din 1933 asupra dezvoltarii presei revolulionare ,ri democratice indrumate de
P.C.R. din orapd Bucure,rti, in Maieriale de istorie ,ri
muzeogra fie,
www.dacoromanica.ro
deschise care lega prelungirea Stirbei-Voda dc palatul Scolii de razboi, un car cu boi a obligat pe sofcrul
primului-ministru sa incetineze i chiar sa opreasca.
In acel moment s-a apropiat automobilul atentatorilor
acestia veneau din Germania, unde fusesera
instntiti i echipati
i, din imediata apropicre, au
fost trase numeroase gloantc de revolver, care ucisera
206
www.dacoromanica.ro
la Playa, a peste saizeci de persoane fosti demnitari ca gencralul Argesanu, Victor Iamandi, Gavril
Marincscu, magistrati militari, ofitcri i subofitcri
inchisi din primcle zile ale noului regim. Alti trci
dctinuti au fost lichidati in beciurile Prefecturii dc
nu furl pcdepsitc. Se adiuga, la accstc actc singeroase, si o calamitate naturala : cutremurul catastrofal
din noaptca de 9 spre 10 noiembric, cel mai putcrnic
indignare. Partidul Comunist, numeroase cercuri politice, organizatii dcmocratice i patriotice, inclusiv gru-
puri ale armatei, s-au ridicat impotriva accstui arbitraj". S-au fcut intruniri de protest, dar nu s-a trecut
la o rezistent cu armcle impotriva executarii Dictatului, deoarece imprejurarile ne erau cu totul potrivnice.
In acest moment, grcu pentru destincle trii sale, poporul amain s-a gsit singur, Bra nici un sprijin dinafara, prsit de toate puterile Europa'''. intrucit ins
Hitler urmarea sa puna stpinire deplina pe Romania,
el se folosi de starea de tensiune, de grava nemultumire,
civili, precum
www.dacoromanica.ro
aiba
la inceputul verii 1939, sub regimul Frontului Renasterii Nationale, fusese dizolvat ; nici un alt organ
delibcrativ sau consultativ
tuare pentru cei cazuti, uneori insotite de fotografiile tinerilor. De la o vreme, ele sint asa de numeroase
208
www.dacoromanica.ro
cLi
rh
dc sfertul de secundi in care a fost apisat declansatorul de bombe. Am intcics acest lucru la bombardamentul din 4 aprilie, and o bombi, in loe si atdi pc
casa mea, in strada Berzei, a cizut pe casa de peste
drum, dirimind-o i ucigind pe cci diniuntru.
Aceste bombardamentc aericne au avut influenti
asupra vietii capitalei. Autorititile s-au dispersae,
asezindu-se in difcrite centre urbanc si rurale ; au
plecat de asemenea cei avuti ; marea masi a locuitorilor a rimas totusi pe loc ; dar activitatea lor a
cipitat un caracter fragmentar, intrerupt, ncsigur ;
1110
41o.
"-
alergau
skIt:
10,
r'
www.dacoromanica.ro
209
comitetelor ccntralc
continuau si subziste. Cind
gencralul Antoncscu a fost insircinat, in septembric
1940, cu formarca guvernului, el s-a adrcsat conducull accstor dou partide, care au pus ca o conditic
prealabila abdicarca lui Carol al II-lea. Dupa cc
abdicarea s-a produs, ele au refuzat ins sa colaborczc direct si prin reprezentanti politici de prim-
zile dupi inceperea razboiului cu Uniunca Sovietici, Partidul Comunist lanseaza un manifest
dc protest impotriva accstui rizboi, cerind ridiearn intrcgului popor romfin Impotriva cotropitorilor fascisti ; aceasti idee e reluata si In
altc textc difuzate in lunile iulie si august si in
special
in
Platforma-program
din
scptembric
%k
ci
t. L.
Fig. 126 Casa conspirativ5 din str. Armencasa nr. 15 ande In noaptc
de 13-14 iunie 1944 a avut loc scdInta reprezentantilor Partldului Coma.
nist Ronaln, ai Palatului si al armatei,constituindu-se Comitetul militar. (1.1.)
initiativa P.C.R., ia fiintii Frontul Patriotic Antihitlerist. La 12 aprilic 1944, la opt zile dupa primul
bombardament masiv al Bucurestilor, se produce
propunerea Uniunii Sovieticc de a acorda Rominici
un armistitiu, cu conditia de a rupe legiturile Cu
Germania i dc a continua lupta alituri de armata
sovietica. hare cele sase puncte ale propunerii, cel
www.dacoromanica.ro
a'.
Fig. 127
Casi conspiras
Vatra Luminoas.
Marcsalul Antoncscu dupi ocuparca Odesci, cu nemaipomenite pierden i de vieti rominesti, conductorul" i autodeccrnase accst rang militar este primit
la Palatul regal, ceruse audienti spre a discuta situ-
www.dacoromanica.ro
211
in oras dinsprc miazinoapte a fost rcspinsi de unitilc noastrc militarc si de grzilc patrioticc ; o
lupt aprigi a avut loc la Podul Bineasa. Acestc
accla
rist dc la Otopcni, oprind astfcl continuarea piloflare Bucurestilor. La 29 august ii ficeau intrarea
In capital cc fusese intre timp cliberati dc citre
armata romin (efcctivc: peste 37.000 oamcni) si
de girzile patriotice (efcctive: circa 2.000 oamcni)
primele dctasamente blindatc sovicticc, apoi la
30-31 august formatii importante, in timp ce grosul
acesta insi
Fig. 128 Aspcct din lupia unci formalluni patriotice din Bucureti in
timpul insurectiel armate din august 1944. (II
dar.
41.
4,3
lin.1111
11'
PD. -Wfr
-wp
s.
11g
t4
em
411.
ro.
212
www.dacoromanica.ro
,3
"
e3- 1,"'"
"r-Zr.
JOS
Tot in accst ristimp arc loc inceputul introduccrii
retelei dc gaz mctan in Bucurcsti. In noiembric 1943
sc inaugureaz5 Bulevardul Brincoveanu, carc formeazd una din portiunilc marii artcrc Nord-Sud
inccpute cu o jumitate dc secol mai inaintc (vczi
si mai sus, p. 158).
Reccnsmintul cfectuat la 6 aprilie 1941 a dat
pentru Bucuresti cifra de 992.536 de locuitori, dintrc
Fig. 129
BIBLIOG R ti FI E
Despre
www.dacoromanica.ro
213
p. 65-84; 12. N. N.
Institutului, IX (1963), 6,
Constantincscu, Tudor Paul, Aspecte
ale situatiei
clasei munciloare din Romdnia In perioada iunie 1941
august 1944, in Analele Institutului, VIII (1962), 5,
88; 13. N. N. Constantinescu, Exploap. 61
jefuirea economiei romdnesti de care Gertarea
august 1944, in
mania bitlerista* In perioada 1939
in Ana/ele
ilia In zilele insurectiei din august 1944,
46. 19. Nicolae
Institutului, XI (1965), 6, p. 38
continuator al
Ceausescu, Partidul Comunist Romdn
hotel revol taionare ,ri democratice a poporului romeln,
a traditiilor miscdrii muncitoreiti ,ri socialiste din
Romdnia, Bucurcsti, 1966, p. 91.
(1965), 4, p. 145-156.
III. 15. Col. C. Nicolac, It. col. A. Lupsteanu,
V. 13irz*, Episoade eroice din limpid desfasurdrii in-
Ci)
www.dacoromanica.ro
fenomenele
cca mai
mare din cite a vazut vreodata capitala au cazut
ucivi de gloante trase din interiorul Ministcrului
de Interne 6 (ase) bucurevteni. Instalarca guvernului
dr. Pctru Groza a adus dupa sine recunoavterca, de catre
exprcsia in Tratatul de pace dc la Paris din 10 februarie 1947, dupa dezbatcri in care Romania a fost
putcrnic sustinut de Uniunca Sovictica. Accst tratat
SCHIMBARI FUNDAMENTALE
2. dupa 30 dccembrie
1947:
tranzitie ;
etapa de aplicare
i
a principiilor socialistc, de construire a noii socktati. In prima etapa se face pregtirea treptata
in faze succesivc, a noului climat psihologic vi politic
(vezi fig. 131), in cca de-a doua se pavevte la sociali-
www.dacoromanica.ro
215
socialiste, a
140.000,
64.000, struguri
60.000, prunc brumrii
300.000,
In
Piata
Obor
s-a
cerut
ins in
brinz
un mctru de
18.000.000
Congrcs
mtase,
Fig. 130
UZINELE
_,L.
--AA , r',-.7101,
......
--,,-,
417.7.41.7,,
r t-'7-", 'r.
",7 4..
07,LiTiLi ,L.C7t,11 0 11,1 ita it-li ti --'----ILN 1I--1i-1-,,I-. ii-.1 1-,!1 ITZ-1. 1,-1
_,L...1 LL-i. 7171. -it il a .tALL if ' , 11 .0 Vi.1 it.:1 lidl
'D iniliLii,, t .; 1 _I;I- ' ;- -1 + i-,
.
ki
LL
L
i-
I Mr:Pri:1117-77-_..
,-
LI: .11
orna11114.2.
agia. P
[
.1415:1
l'--: 1
se,
'
216
1,2
Ala
patria
in
ins pin
construirii socialismului
1._
1,11111
Juli11Lilt
www.dacoromanica.ro
'E'
.3
t
i
`""717
'_
7
R
Jet
-
".
A.
.
..
...
-'"
?
....--
EJ .
. e.
.
.
- it- --"
,=
-=
..-
~I p
-_
g
..../ ... 11. illf
../1. - I
'..-
..... ......
,,,_ . Ir...
mor .1.
- ..r.---. -
.1
.......
.
__,, _
-. -.
41
.,' 1-.-,*.
.4
-A,
.-.
..
.....
r__...n.-- .4,-
_
-- - - :/"' -,''' tir".
.t."......,...
. ,
.
,...
A - _...
,.-
.. -.
._
,11
.....7
Ibt. . LIO,
.... :
'
. -.3.
...
--
--1," -" --
..o.'
-..
..4. .
- .
.-
- ..EMT ...".
- VO
,....1 e
(..
, t: 7...
y:
47'
4 ._
.4
217
www.dacoromanica.ro
j.
: =,.
1
i
I
II
E 5 _.
. I I.
7 hir'
3 a
eI
,,'Ell
i;;.
ir ,,
4i4d-T E
,i,...,
i ..
11
lie
074
r-
masini agricole la SemAndtoarea" pc Splaiul lilacpendentei, bicicleta in fabrica de lingi Halele Obor.
O dezvoltare deosebid ja industria electrotehnic ;
din cele 10 unititi ale ei, cu peste 10.000 de luctitori,
uncle, ca Uzinele de masini electrice" din dealul
Cotrocenilor, sint complet noi; altele, ca Electroaparatajul", pe Bulevardul Stadionului, in dreapta
--,-
4,
11*-11 ley,
confectii
2111!'''
il
---,
Fig. 133
---""k,
INDUSTRIALIZAREA SOCIALISTA
A ORASULUI
www.dacoromanica.ro
Fig. 135
Fabrica de confecii
(vezi
Fig. 136 - Una din sectiile fabricii de confeqii i tricotale Bucurcti (S.)
www.dacoromanica.ro
iftI ttttttfflit
eCt
CL
11 ,111111111it
--mucot
la
1:
*)i
s.
_1J
Fig. 137
220
Combinatul poligrafic Casa Scinteii. In primul plan, alcca care duce la Pal:ilk:inn] Economic; Nationale, In timpul .pozitiei
www.dacoromanica.ro
Fig. 138
Vedere general
si Pipera (vezi
tttttrtttrE!
fig. 141)
.1ME
jr
a
ro-
ir,.p2s,;,
1
.1c1wilmor,,
a.
Fig. 139
&elk
221
www.dacoromanica.ro
Fig. 140
Fig. 141
Fig. 142
fi
222
g-
www.dacoromanica.ro
NNW
MOO.
r,
EJ
1.
Fig. 143
Fig. 144
"
1
co
www.dacoromanica.ro
eft
223
in suprafata, a continuat
224
pederea pillar/dui,
privind
www.dacoromanica.ro
route;
Harta nr. 4
internal/one/1,
B.ineasa
Co I
BUCURESTII
E AS
fa
Ncotae
Diunatvai
Cara
Jiu
Pajupa
4.0inaw ruhgrJ
Pawlnone! de Export
a Econorntet Nat
Podul onstanta
Rat Pnc
inane.
a
auGniat ru os
PariuItkCalluri
ibdihi"
roans
41.
Henistrau"
d
a
OS rrulaerfomf
ff
Oalatul domnesc
Asia Ar.atorear
Chita
Spiff!tt/ Flinders,.
ulesti
Cringaoi
FUNDEN!
I./b./
Tratru
Muncd
,aiu
Sp, a
Spdalul Covntina
Cons oeMonstr,
Filantro
R
Basara
Mat
r Ciurel
Polite
Maleta
Obor
a.taBanok
ACieferni,
R S.R
N4111110
rtlen
CII Grid
h/prC
Vo,ro
Be,
Stedionut
3 lo
$0
d. Piled
-B
rearm
1. A PM e a Poporni at
de
Oros&
Bul..Dr
Piata Muna
Po, &odor.
Perna
Academia Mhitarl
...a/1.7
Ceneraia
23 August
uI
Ira
4
A atrior
area dunare
Dru
60me.plexulasPor.h
mul Tabe
Parcul(V
tr
a a ,,
CI
'1
O.
O.
88 a
Sud
Nn
rt;
Brin e ove a nu
,o
Bercent
01141.
GA. Marine co
www.dacoromanica.ro
111
Fig. 146
oravului. inceputul 1-a fcut carticrul Ferentari, realizat in 1945-1947, cu aproapc 600 de apartamente ;
a urmat apoi cartierul Bucureftii-Noi, undc in piata
mrginiti de blocurilc inftivtoare, Cu parter
trei ctaje, s-a construit vi un cinematograf monumental, iar in stinga bulevardului, un teatru in acr
liber. De mari proportii stilt carticrele noi de la
unde alturi de groapa" mizer, desfiinFloreasca
tat i transformat in parc, se inalti un adevrat
ora v (vezi fig. 145)
vi de la Vatra Luminoasd, in
apropicrca stadionului vi a Parcului 23 August".
Pentru ceferivti s-a ridicat cartierul de locuinte de
construiesc com-
www.dacoromanica.ro
alstii,
**-'6 IV .1:1
-4
lb,*
.CC .'
11
r, 4
-Fig. 147
asocierea rcspectivilor
226
www.dacoromanica.ro
1.
..
-3
IT
I IIIII 1111
4e .
I r..i..
..'''
si
odihna
Fig. 148
s I,
T-1
17J1
Al
...Pi
lf
'
r."
NI
'i
,,
Fig. 149
Sala Palandui Republicii Socialism Romania g o parte din
blocurile cc mirgincsc Pita Palatului ; In fund. blocul turn cu 18 nivcle (A.)
6.00/
4#11.7,1119'
:=
Imo
um
7P-P'
NM,
micrrd,
www.dacoromanica.ro
227
AS,
r.
."rii::',prop
rt
ts
Is fin.
.11
1.0
"pf
'Ng"
ruNII r
-Irrii1
UI
IINurWI
-mow
AL
17g. 150
P ma 30 Decenibrie
Iota Pia/1 Chibrit, reprezentativa pentru
noul aspect al orasului (S.)
Fig. 151
ko,
Pia/a Romani
si
nou (S.)
1/
228
www.dacoromanica.ro
Fig. 152
Fig. 153
229
www.dacoromanica.ro
,.
--
.-----.--1
-2r 7
4. 7;7,,
.,
LL,
At
I
...s
-
'
.
,
o
411,
o
j.
230
www.dacoromanica.ro
wf
!".
o.
11
"VIM
Fig. 155
s.rs
117111111
nr
In..
)
111-11 k
231
www.dacoromanica.ro
--
Fig. 157
CRESTEREA POPULATIEI
subsol, partcr
11
etaje
al crui
aeriene
din 1944
dar la care
232
www.dacoromanica.ro
Cifrelc ama ca, in general, excedcntul natural sporeste, CA, potrivit Cu progreselc medicinei i ale
masurilor de igiena, mortalitatea scade, in special
la copiii mici, ceca cc e un fenomen imbucurator.
In medie, pe intreaga suprafata a tarii
deci cifrele
sint cu atit mai valabile pcntru Bucurcsti aceast
mortalitate a scazut la copiii sub un an de la 16,4%,
in 1946, la 8,1%, in 1957, s-a redus nadar cu mai mult
zincle
de mate adir'
cresterea
dcbitului de va potabila
s-a construit
Fig. 158
LUCRAR! EDILITARE
s.5
www.dacoromanica.ro
233
in intervalul
1947-1957, cu 56 km, a ajuns, la fine1e anului 1963,
Filaret, ambele
(tramvaie
www.dacoromanica.ro
nest.
Circul dc Stat, cu alcea circului gi blocurile noi ce-o mArgiin drcapta circului, parcul dc pc local fostei gropi Tonola, Cu until
din noile blocuri. Vedcre din clicopter (S.)
hali de expozitic
i dominindu-lc,
i, unindu-lc
intinsa oglindi dc ap a lacului HerstrAu, co insula
umbrit de plopi inalti (vezi fig. 160), toate laolalt
fac din acest parc de circa 190 dc hectare nu numai
azi
Palatul pionicrilor
in
suprafat
.:.
www.dacoromanica.ro
235
dinilor
441,'171I
tl
1*'
41111.111A4,
.4k=1
MIJLOACE DE CONIUNICATIE
Fig. 161
Cel dintii a fost introdus in 1949, mai intii pe portiunca Piata Victoriei-Hipodrom, pc un trascu total
dc 5.700 dc metri, fiind apoi prclungit pini la Acrodromul Bincasa, iar j directia ccalalti pini la Cotro-
Socialism
riLEJ-111111;...
.111. i t t '11.
.11
i.
II
r.
qt.
236
in,
www.dacoromanica.ro
lor si a emanatiilor de gaze si s-a continuat inlocuirca prctutindeni in centru a liniilor de tramvai ; inceputul, in privinta accasta, s-a facut, acum citiva ani,
pe Magistrala Vest-Est, portiunea Oper-strada Traian.
Fig. 163
Vcdcre parliall
fig. 164
lesti, la Balotesti bj chiar pin la Calugareni, la Tincabesti si la Snagov (vezi fig. 163); lungimea retelci, la
finele lui 1964, atingca 345 de kilometri. Daca in cc
priveste autoturismcle, numarul lor a crescut mai incet,
realizari de dui:4 1944. In vara anului 1962 complexul bucurestean era deservit zilnic de 102 perechi
tehnice
0 data Cu
www.dacoromanica.ro
237
Posta
sporit numarul oficiilor i agcntiilor ;
ele au atins in 1956 cifra de 49, dintre care 4 oficii
mari dc sector, 2 oficii speciale, 35 dc oficii urbane
si 8 agentii ; in 1959 crau in total 56; se constata o
crestere continua a lor, pe masura infiintarii de noi
carticre. Acceasi crestere se inregistreaza si in privinta telefonului ; liniilor existente in 1956-74.000
i descrvite de cele 4 centrale interla numr
concctate automat li se adauga linii noi ; astfcl, la
1 iunic 1963 a fost data' in functiunc o noua centran'
automati, Centrala Est, cu o capacitatc initial de
6.000 linii. Numarul total al abonatilor la telefon,
la finelc anului 1964, era de 134.150.
Traficul aerian dc calatori, posta si marfa continua'
sa se faca prin Acroportul Baneasa, dotat cu o aerogafa' moderna. Aparitia noilor tipuri de avioanc,
cu rcactie, avind viteza i capacitatea sporit
TU 104 de pild
a necesitat lungirca pista de la
Baneasa ; se prevad i mici aerodromuri, cu suprafata reclusa
intrc 3.000 si 5.000 de metri patrati
pentru aterizarea elicopterelor, in difcrite puncte
ale orasului.
Cu toan multimea si diversitatea mijloaccior de
comunicatie, traficul a suferit in iarna de pomina
mare
VIATA CULTURALA
www.dacoromanica.ro
romanul epocii lui Stefan cel Marc, dc Mihail Sadovcanu, in 24.150 de excmplare, una din Morometii
toatc legate. Cit despre Bibliotcca pcntru toti", prezentind opercle clasicilor nostri in conditii ingrijite
si la prct foarte rcdus, ea a atins tirajc care altadata
ar fi parut fantastice. Teatral lui Caragialc a fost
tiparit, in 1956, iar Operele lui Topirceanu, in 1955,
in cite 40.100 de excmplarc. In ra'stimpul de zecc
ani, intre 1953 si 1962, opera lui Creanga a aparut
in 2.439.000 cxemplare, in afara de editiilc in limbi
strainc, accca - de dinaintc de 1944 - a lui Sadovcanu, in 1.876.000 exemplare, iar pocziile lui Emincscu, in 1.097.000 excmplare ; aceleasi poczii, in
toatc cditiile trasc pinii in 1944, de abia au totalizat
100.000 de excmplarc, adica circa a unsprczccca parte
din tirajul deccniului 1953-1962. Activitatea edito-
teca Centrala' de Stat - continuind cu cele 14 biblioteci universitarc i incluzind nu mai putin de
676 de bibliotcci documentare, ale institutiilor
intreprinderilor, 281 de biblioteci scolare si 708
bibliotcci pcntru marcic public (zaionale, ale caselor dc cultura, sindicalc i popularc). Ca o realizare deosebita in accst domcniu amintim infiintarca
Bibliotccii Centralc de Stat, ale duel sli dc lcctura
s-au deschis la 23 august 1956; din vara lui 1958
ea functioncaza in localul fostci Camcrc de cornett,
pe strada Doamnci. A fost de asemenca reorganizata i marita biblioteca fostului Atcncu Roman azi Societatea pcntru raspindirea stiintei i culturii iar Bibliotccii Acadcmici i s-au adaugat o noua sala
A sporit mult i numarul muzeelor, caselor memoriale, co/Nil:or i gakriilor de aria. S-a infiintat in 1949
Aluzeul de arM al Republicii Populare flomiine, instalat
in fostul Palat regal din Calea Victoriei ; cl adapostcstc
opere ale pictorilor, desenatorilor i sculptorilor
nostri de scama, o sectic de pictura curopeana, una
de arta feudal romancasca si o sectic dc arta oricntala. Aici au loe i marile cxpozitii retrospective
(Grigorcscu, Luchian, Patrascu, Pallady, Tonitza etc.).
Tot o scctie de arta feudala, i anumc, din epoca lui
www.dacoromanica.ro
239
=7,
Fig. 165
Prin noua organizare data' in 1948, Academia Republicii Socialiste Romania este forul suprem care indru-
ra enciclopedic,
al Academiei,
la Bucuresti in 1957
in acela al agronomiei, Cu
diferitelc ei ramuri, si in domeniul fizicii nuclearc.
De asemenca s-a lucrat mult in domeniul geologiei.
In istoriografic, unde cele patru institute anterioare
240
www.dacoromanica.ro
II
=,
Planla V. Aspect din Piava Palatului Republicii Socialiste Romania ; blocurile au fatade in culori pastelate. in
f-und,
stinga, blocul-turn (A.).
www.dacoromanica.ro
mahalaua" incipienta de odinioark a fost de asemenea sugestiv prezentata, cu lumea ei atit de amestecati (Groapa de Eugen Barbu). Pentru noua societate romaneasc de dui:a 23 August, citarn operele
Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu, Strdintd i Setea
de Titus Popovici, In rap/ de pe Mure, de Francisc Munteanu, Cordovanii de Ion Lancranjan
culturalc in genere
Dundrea revdrsatd
romdneascd
Fig. 160
al
www.dacoromanica.ro
241
Fig. 167
Realizad mult sporite s-au inregistrat si in domeniul sportului. Prin stadioanele, arenelc, salle si
terenurile sale de sport, Bucurestii sint astzi unul
din orasele europene cele mai bine inzestrate sub
si
institutii.
arta, cinematograful, are, dupa
SI
PLANUL DE SISTEMATIZARE
PERSPECTIVELE BUCURESTILOR
Brdsanului, D-ale
carnavalultd, Scurl poveste, Lupeni 29, Ptidurea spinzuraplor, precum si uncle documentare, ca Theodor Aman,
Histria i Doina (Maui, marcheaza un vadit progres.
242
www.dacoromanica.ro
tetului Central al Partidului Comunist Roman, sintetizad in Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2.448
din 1952, care prevedc ca planul de reconstructie
socialista a orasului Bucurcsti trebuie sa oglindeasc
avintul i inflorirea continua a economiei i culturii nationale i si creeze conditii pentru a asigura
satisfacerea nevoilor materiale i culturale mereu
crescinde ale maselor de oameni ai muncii din Bucuresti". In vederea alcatuirii noului plan se crecaza
prin aceeasi hodrire a Consiliului de Ministri un
organ special, Institutul Proiect-Bucuresti. Tchnicienii acestui organ, arhitecti i ingincri de seama',
alctuiesc o prima Schild a plan:11M general de sistema-
i reamenajindu-se
naturale ale reliefului bucurestcan, adica, in primul rind, marginea sesului spre lunca Dimbovitei
si a Colentinci. Cei vechi numcau aceasta margine
sprinceana" sau buza" dcalului ; arhitectii de azi
zic cornisa". Ea urmeaza s'A fie valorificata, mai ales
pe partea dreapta a Dimbovitei, prin cldiri monumentale, in genul Acadcmici militare gencrale. Asemenea cladiri, la capatul unor lungi perspective, vor
da orasului o nota dc monumcntalitatc. Dimpotriva,
cornisa Colentinci, mai joas i incadrata intr-o zona'
verde, cere o tratare diferid, peisagistica, in consonand cu lacurile i plantatiile zonci, accasta neexcluzind insa construirea de locuinte cu putine nivele
inscrise armonios in peisaj. Sc va crea mai intii un
pleta inelul principal de circulatic, unindu-se prclungirea Soselei Mihai Bravu cu Calca Ferentari si
Bulevardul Niculae Titulescu cu Soseaua Basarab,
asigurindu-se si o latime de circa 90-100 de mctri.
Un alt inel, dincolo de lacuri, va da ocol arici bucurestene, constituind el acum bulcvardul de centura,
In timp ce celalalt a ramas in interiorul orasului.
O noua artera s-a deschis din Piata Unirii catre dealul
Serban-Voda: e Magistrala Nord-Sud, marginita de
blocuri impunatoare ; in urmatorii ani, o noua Magistrala Est-Vest se va deschidc, unind ansamblul
de la Balta Alba cu centrul orasului. O esplanacia
va lega Stadionul 23 August" dc centrul cartierului
Balta Alba ; o alta, prin carticrul Obor, va duce
spre lacul Fundeni. Catre Casa Scinteii vor converge
noi perspective, dinspre vcst (Grivita Rosie),
si prin
mai tirziu
www.dacoromanica.ro
de ea pe acest teren sau in alta parte. Va fi reconstruit Teatrul National, fie in acelasi loc i Cu un
244
www.dacoromanica.ro
Memoria general, Bucurcsti, 1962, 259 p. in 4 (manuscris) ; 16. Ce se va construi in capitald, in Scinteia
Capitalei, in Inf. Buc, din ian. 1963; 35. Valorificarea moslenirii literare, Bucurcsti, 1963, 120 p. in
4 (ms.); 36. Matei Ioncscu, O nona unitate a Muze-
din Foisorul de foc, in Materiale de istorie ,ri muzeografie, Bucurcsti, 1964, p. 241-248; 37. Gh. Tutui,
insemnatatea Conferintei Nationale a P.C.R. din octombrie 1945 pentru desdvirsirea revolutiei burgbezodemocratice si trecerea la revolujia tocialistd, in Analele Institutului, XI (1965), 5, p. 13-22.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA ORASULUI.
SATE DE PE ARIA BUCURESTEANA
SI SATE INCORPORATE.
PLAN URI ALE BUCURESTILOR
cele urtneiloare..."
Pc dc alti parte
iNTINDEREA ORASULUI
De la intemeierea orasului i pina astizi, Bucurestii
au crescut necontenit. Pap' de ce presupunem ca era
sub Vlad Tepes, acum cinci secole (1459), suprafata
lui actual a e de vreo sued cincizcci de ori mai mare.
in epoca feudala, a industriei si negotului in secolele al XIX-lea si al XX-lea apoi prin factorul
politic, Bucurestii devenind capitala unui stat din ce
In ce mai mare. Dar ca sa intelegcm aceasta necontenita expansiune a orasului nostru, trebuie sa tinem
seama si de alti doi factori, unul de ordin etnic, altul
acestc vcacuri, este imposibil si dim o dcscriere exacta si detaliata a hotarclor lui (vczi
fig. 173). Primul plan al Bucurcstilor, cunoscut in
249
www.dacoromanica.ro
culturk avcau vii i grklini de zarzavat, mori, priski etc. (vezi mai sus, p. 54). Din nefericirc, nu ni
s-a pktrat o descriere amanuntild a accstci dublc hotknicii, adic a punctelor de reper sau a semnelor",
asa cum exist pentru alte hotknicii din acceasi
vreme. Astfel c nu putem determina precis intinderea orasului si a mosiei lui la mijlocul veacului
al XVI-lea. Ceca ce putem afirma este cl el crescuse
Fig. 169
Cum trebuic sIl ne inchipuim, sub raportul intinderii, Bucurestii lui Vlad Tepes? Incontestabil, ca
un oras cu suprafat5 redus5' ; el cuprindca lunca
www.dacoromanica.ro
(vezi mai sus, p. 70), si de aici, prin mahalaua Brostenilor, rispundea la Dimbovita, la sud de colina Radu-
lingO drumul Giurgiului, unde exista acum i mOn5stirea Sf. Ecaterina, in sfirsit, mahalaua de ling
A17"1P/7
'
L I'
1
.41.6110.
I10,1:111
;110 .
ibo.
44
14.4
iP
At#4
o
-rt. ,,
i
p.
41.
a
251
www.dacoromanica.ro
"
YP-:.--t' 1-4,
..j.";us o '
s;D:10
'...
CI
be
in
ill
Fig. 171
casa
Fig. 172
(M.I.B.)
arata ca in domnia domniei-sale fratelui Alexandru Ipsilanti s-au fost pus imprejurul Bucurestilor
chip de cruci semne, ca acestea sa fie hotar al orasului" ; totodata ne instiinteaza ca, pe linga fixarea
spitar, insarcinat cu aducerea la indeplinire a ordinului i care constituie o descriere a felului in care se
tot ltea orasul. Faccm dumiteale in stirespune
Sutu
ca de trebuinta este a-si avea orasul Bucuresti
Aprecierea lui Iakovenko nu depasqte mult rcalitatea, deoarece perimetrul orasului descris in Regulamentul Organic (1 iulic 1831) masoara 9.800 de stilljeni, adica 19.227,6 mctri. Si trebuie si se tina seama
dc faptul ca mai crau case si dincolo de accst perimetru
oficial, ca intotdeauna de altfel. In Rcgulamcntul
amintit exista un capitol special intitulat Pentru
poprirea Intinderii orarralui ,ri hotarltele sale intra-ri ,ri
e,riri; asadar, vechea poveste I Articolul intii al acestui
252
www.dacoromanica.ro
Ar,--
.7%\
-...;:..,-...,..-
F7R.-
--
.<
Fig. 173
departe, la streaja
1717. (S.)
seaua cu acelasi nume, Nota, in partca de miazinoaptc, intre baricra Herstrau si a Tirgului de
i Dealul Spirii. Peste alti patru ani, in planul
lung, constatkm o a patrusprczecca barierk, la Cotroceni. Aflm totodaa i echivalentele de numc ale
unora dintre accste batiere. Astfcl, Batiera Nou se
mai numca i Mindritu, barierei Iancului i Sc zicca
Delea-Vcche, baricra Scrban-Vocl era totuna cu
arbiltescu, iar Batiera Calitii cu a Craiovei.
In ristimpul dintre 1 iulie 1831 data aplicirii
si 14 mai 1895,
ltegulamcntului Organic muntean
data promulgrii noii lcgi pcntru mArginirea supraAfark,
253
www.dacoromanica.ro
alipite comunelor suburbane care, intre timp, fusesera anexate Bucurestilor. Noua .suprafata a Bucurestilor trece acum de la 5.614 hectare, cit fusesc in
1918, la 7.800 in 1939, deci un spor de circa 39%.
Pentru a se impicdica o noua extindere a orasului, se
proiecteaza, in perioada dintre cele doua razboaie
mondiale, o centuri de plantatie, un inel verde" in
afara caruia s'A nu se mai poat construi. Acest proiect nu devine 'rasa realitate, intre altelc din lipsa de
Incercarile prece-
10.015 hectare, s-a stabilit, prin ultimul plan de sistematizare aprobat in 1957, la 12.700 hectare. lar suprafata totali a celoi opt raioanc in care e impartit acum
orasul nostru se ridie la 25.596 de hectare sau, rotund,
256 de kilometri patrati. Hotarul de nord, in cuprinsul raionului 30 Decembrie, a sarit de la linia Constanta la linia de centura a forturilor. Aceasta e situatia
254
www.dacoromanica.ro
neasca portiuni intrcgi. Asa face, de pild, $erban Cantacuzino, in 1683, diruind fratclui sat,
N1ihai 250 de stinjeni de mosie, dc la Tirgul
de Mara pini in apa Colentinci ; asa face Necu-
resedint
mai erziu ocini vel-vornicul Ivasco Golescul ; Alexandru-voievod i-o intircstc la 30 ianuaric 1577. Dragomirestii au ramas in afara orasului propriu-zis ; admi-
nesti, de pildi la Iasi, Focsani, Tirgu-Neamt, Rimnicul-Vilcii, Brasov etc., dar nicaicri
e si natural
n-are amploarea de la Bucuresti. 0 serie intreagi
de sate au fost Inghitite" de molohul bucurestean,
in special in ultimele doua secolc ; altcle sint pe
act din 21 aprilie 1559 sc pomencsc Grozavestii-dcSus", deci existau i cei de-Jos". Avcau mori pc
Dimbovita ; satul ajunge in stapinirea manastirii Sf.
Neculai, numiti mai tirziu Mihai-Vod, care il exploateazi sute de ani, pina la secularizare. Tot in afara
Fig. 174
asp
r-
-F;e1,
LIP!, ir
gMil
-.J.J
1.1LA
J1- J'A
-71111 I
it
J-1!) ?!!!
4Air ttEll I
3-11,"-Lv
u i!
-t,:pah
t.
255
www.dacoromanica.ro
dar ponte vi numai unul din stilpinii ei, satul preexistind. In general, toate sack sint mai vechi decit
prima mentiune documentar asupra lor ; uneori,
cu secolc mai vcchi. Credinta noastra este ca multe
din satelc de pe aria bucurevteana exist ina dinaintc
de intemeierea tarii vi c ele continua stravechi avezari (vezi vi mai sus, p. 26). Si la Giulevti s-a produs
o difcrentiere ; in harta Principatclor, ridicata intre
1828 vi 1832 de topografii ruvi, constatam trei avezari
acceavi vremc Cu Giubetii apar in documcnte Fundenii ; la 23 august 1559, Mircea Ciobanul intarevte
Herastrilu Baneasa, era vi satul de rumni Cirstienefti, Cu vad de moar ; o parte din sat c intarit de
Petru cel Tinr la 8 aprilie <1564-1568> manastirii
Sf. Niculae
zisd vi Pilcov, iar mai tirziu Mihaiareia Ii fusese diruit de ctitorii lacavului,
Voda
Gheorma banul vi sotia lui, jupineasa Caplca. Vecin
de hotar co Cirstienevtii vi cu Fundcnii a fost Tdtarul,
numit vi Tillaranii; primelc mentiuni documentare
slut din 6 mai 1603 vi 20 aprilie 1623. 0 serie de sate
256
www.dacoromanica.ro
in 1696
lui
Dan vtori-visticr.
257
www.dacoromanica.ro
cu data de 2 aprilie
erau in
preajma
Ciorogirla.
rumni
1591)
Serban Cantacuzino manastirca sa in 1679. Caramidarii-de-Sus, din fata Grozavestilor, pe malul de nord
jos, p. 259).
catune
opusa a orasului, din Caramidarii-de-Jos, se indeletniceau Cu faccrea i arderca caramizilor. Asczarea exista
fost in-
258
www.dacoromanica.ro
Bancasa
in
bruarie.
din Viena.
Un alt plan al Bucurestilor, cu mai putine indicatii
insa decit cel rus, este planul din 1780 al clvetianului
Fr. I. Sulzer, plan tiparit in lucrarea accstuia Gen-bielde
des transalpinischen Daciens, aparuta in 1781. Sulzer a
accste doua planuri se aseamana mult ; sint i diferente, de pild, cu privirc la gridini si la asczarea
trupelor la nord de oras, prectim si la redarea in mod
259
www.dacoromanica.ro
si era
Il
niceanu un plan rcdus al orasului, cu titlul in frantuzestc, cuprinzind numai 61 de indicatii referitoare
la biscrici (27), piete (3), zidiri publicc" (17), consulaturi (7), poste (3) i birturi" (4). Ne di si uncle
indicatii Cu privirc la hidrografic, notind o serie
de &MIL Din 1846 cunoastem un alt plan, cu titlu
In rominestc: Planul Bucurestului. Dar primul plan
topografic, foarte amiinuntit si ridicat potrivit cerintelor tehnicii contemporane, este planul manuscris,
in 99 de planse, din 1844-1846, al maiorului baron
care 89 dc biserici
si 24 de minOstiri.
0 data' cu veacul al XIX-lea, apar i unelc planuri,
gcnerale sau partialc, datoratc initiativei noastre,
paharnicului Ianache Hafta ca, impreuna. cu inginerul Fraivald" (Frciwald), preimblind politia [orasul] si pe dinliuntru si pe dinafari s i se rdice mai
intii planul in hart marc, cu aratare de toatc podurile cele mari, de toate ulitilc tirgului, de toate maha-
a chibzui unde se cuvine a se socoti hotarcle politier" i apoi, dupi aprobarca domnului, urmeazi
a se pune semncle dc botar. Nu stim cc a devcnit
accst plan, in cazul cind a fost dus la bun sfirsit ;
nu cunoastem nici planul ancxat de consulul prusian
260
www.dacoromanica.ro
doilca
hi
www.dacoromanica.ro
261
..
'
A;
.III
....
1,
.....--Ir
Z.
"-':
,.4.
Vs,
+.
_it..
,.
t
P
...-
tk
s,..
.....
1
1...
./k
1,
..ii
-1
.,
-t
'
.._,
,,
,,,,,
'i
..
,,
...J.;
-
I
...,
I.
:.
,, i /
-it 0
.
NJ
,
,
'2
..:--e;!,
-.sr. a.
--;''
....:
:-,t,..
it
...s ",..
....:.;
11
I
..
i t!'
-.
1.
r. !I tr.
p_ i
';. ., As. vt
1.111,7,
, //
1 '''
''''
-'t
,0
i '
ri ,lit
..,
0;
--',
-.,..
o
o
...
tc
-Tc
...
Z.5
,?',.
1
....t.
-io
ci
01
r-:
co
41
1
VI.
-- A...,
.;
t.- ,.:
,- v
44
1- -.
._ ,
.... '',i
,
...T-' x
f 1 \\::-. 4
B1,
-....,
.:
.v
\
id',
ifj.,..* #..:,..-1;-.
..
s..... 1-1
...,,,,,....a.,
=z
....; 2....k
i .1
z 4- ....
- ......
t,f" r/ . ,
,..0.;;;."
'.."
'S.
.....,
- -L-2... .
-,
_.-
ji. '
.te /
.-.. - ./' .
.11
'i
.I
t
0
c.,
ii p i
.4,;
ri
-I
4' '
..e i ji
,.....,
41.\
tk/1.....pir
, V' ......
V " T'
1 ciz4;..
t_......r1..
%*
. . . _......
"
_r>A4-;-.
ilik''.'
...
...
.....
rfi , i i
..
262
www.dacoromanica.ro
i ,
e!
VIM r ,
I
L"...
4
tiL
el
____I.i.
11-
.i1
s49.
--,Itra a
'
1, , a
"
111111.
Ig
V:
ji
a3N
....--"'
_
-.._
er'
I
' re
/I ,...44.1
, -,----
,,
-- - " '
\,
.0, -
44;
'
w4-
Ar
,-
-.
'IV -.
3 1.1
...
41
:. .. --41-'42-
%ASK'
....
....
11
g:
... c -:-.
.....
, ST
'tI
!.
1.1
263
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRA FIE
lui
Prban Cantactrzino ,ri intemeierea Manastirii Cotroceni,'
in Rev. si. rom., IV (1934), p. 300-306; 6. Pr. I. Museteanu, Monografia bisericii Cardmidarii-de-Sus (Gro-
Romeiniei
XIIIXVI.
S.
B.
Indi cele
privind isioria Romdniei B. Tara Romdneascd. Indicele numelor de locuri. Veacrd XVII (1601-1625),
Bucuresti, 1960, 142 p. in 4; 14. P. I. Panait,
Contribulii arbeologice la cunoaterea satului in sec.
XV pe teritoriul de azi al Bueure,riilor, in Ma-
219-228.
m.P/au,
ale Bucure,rtilor.15.N.Do-
Rorminiei
www.dacoromanica.ro
muzeografie,
POPULATIA BUCURE*TILOR
De la
121.734
de
adic, dupi 'Arena lui, mai mult de 100.000 suflete". Sint primele cifre inregistrate dc izvoarcle
istorice, dar ele comporti o croare, i, probabil,
o oarecare exagerare. Intr-adevir, cchivalenta e
greiti, 12.000 de case insemnind, In mod obinuit,
60.000 de locuitori: se socotcsc, in genere, 5 persoanc
de casa'. Intercsant e faptul cl, peste un sfcrt dc vcac,
el
tot cifra dc
www.dacoromanica.ro
265
industrializirii.
100.000: accasta c cifra pe carc o di omul de informatie aminuntiti care a fost consulul prusian Ludwig
Krcuchcly, i cl adaugi c n-o socoteste exagcrat.
Tot la 100.000 o evalucazi i generalul Langeron,
pc accea dad de catagrafia" utilizati de harta statistici rusk harti intocmiti in intcrvalul 1828-1832:
10.074 de curti", adici 50.370 de suflete, prccum
si cifra catagrafiei oficialc din deccmbrie 1831. Aceasta
di un total de 1.236.905, sporul mediu anual pe intervalul respectiv fiind de 24.387. La 1 hale 1964,
Bucurcstii numiri 1.372.130 locuitori.
Cresterea continua a populatiei capitalei se explici
intr-o mai mici msur prin sporul natural, de
nasteri, si intr-una mai mare, covirsitoare, prin
COMPONENTA ETNICA.
266
www.dacoromanica.ro
fie
chic icromonah, cc au fost duhovnic sfintei Mitropolii", di un zapis, incdit, in legatura cu o pravalic
de pe podul Serban-Voda, proprietatc a Mitropoliei,
crcia i-o druisc unchiul su. Pentru accsti ungureni" raspinditi in satcic si tirgurilc tara potrivit
statisticii din 1815 eral' 4.056 dc familii, numarui
cel mai mate (1.110 familii) fiind in Ilfov infiinteazi loan-vod Caragca, in 1813, ispravnicia da
Ungurcni". In vcacul al XIX-lea, numarul lor creste
In Bucuresti ; ci ant cuprinsi in cifra cclor 38.000
de supusi austro-ungari" inregistrata in 1899, cifra
in carc se includ ins i unguri, i gcrmani ; un spot
consideraba se inrcgistreaza apoi dupi 1918, in urma
intrcgirii tira.
Constatan] si aronkini. Ei s-au aflat cu siguranti
si printre greca" mcntionati in documcntcle vca-
carausi, pc
cita
cci
www.dacoromanica.ro
267
si cu aspect
frumos". Ad, termenul grec" pare ca inseamna
ortodox, in opozitie cu catolicii. In once caz,
bisericile, destul de bine construitc
adica a celor stramutati din Gherghita, orasul ilfovean altidati infloritor, pe atunci Iasi in plini decadenta. Unii din acesti strini slat aratati ca sirbi"
straini.
1686
prin care vinde un loe de pravalie ; un stefan cojocariul Criteantd, adica din Creta, cumpara la 22 februaric
stareti ai
i dre-
Ciobanul. Vinzarea se face cu stirea tuturor negustorilor" si in prezenta martorilor, dintre care unii
Maxim in epoca fanariota, numarul grecilor bucuresteni e in scadere dup 1821; colonia ramix' totusi,
dcstul de puternica si de avuta ; ea are Koala propricbiserica infatisitoare, in forma de templu grec,
construit inainte de primul rzboi mondial, tipogra-
p. 69).
268
www.dacoromanica.ro
strins fonduri.
nik
aici, in orasul Ploicsti, toti bulgari". Pc ling refugiati, au fost i colonisti, grupuri mai mici sau mai
man, strAmutate de domnii nostri, in timpul cxpedi-
Basarab, un altul de la inceputul domnici lui Brincoveanu, apoi din vremea lui Alexandru Moruzi
(1793-1796), din timpul revoltei sirbului Caragheorghe (1804-1812) si a rdzboiului ruso-turc din
1806-1812, in sfirsit, din timpul celuilalt rizboi,
terminat prin pacea de la Adrianopol (1828-1829).
sud-slavii,
bulgd-
a Balcanilor.
www.dacoromanica.ro
ni:
la visticrie o sum
forfetarii (cu rupta"), ca si evreii si chiprovicenii.
Ei aveau, la acea dad, in locul vechii biserici de
lemn, din 1638, o bisericii de zid, ridicati In 1685,
Cu banii unui bogat compatriot din Adrianopole,
Hagi Harutiun Amira, al cirui nume aminteste pc
prin firman impiritesc, domn al Moldovei, demnitate pe care ins Manuc n-o va ocupa efectiv, din
cauza rizboiului. Numeroasele sale sate si mosii
; in actul
slut scutite de did de citre divanul
rcspectiv, din 5 iunie 1809, se arati motivul acestci
libcralitti: Manuc imprumutase tara"
recte visticria
270
www.dacoromanica.ro
rind dup5 accea numele de Hotel Dacia", subzist5 pini astiz in gura pietii". O catagrafie din
1817-1820 a armenilor din mahalaua" Podul
Iacob ben
in trci mahalalc
desprc o privilie a egumenului Serafim de la m5n5scirca C.ernicii vornicului, in care pr5vilic slide
nice
271
www.dacoromanica.ro
Jacques Elias, care a donat marea, sa avere Academiei Romane in scopuri culturale l filantropice ;
din venitul acestei averi s-a ridicat la inceputul
celui de-al doilea dzboi mondial spitalul modern
care poart numele donatorului.
Dintre ceilalti conlocuitori de origine straina ai
Bucurestilor, primii, In ce privcste numarul, sint
ungurii. In epoca vechc, colonia lor era mai putin
importand ; ea a crescut considcrabil Ind in secolul
al XIX-lea si mai ales dupa rzboiul de intregirc.
Capitala a ofcrit intinse posibilitati de lucru surplusului de populatie din secuime. In 1899 numarul
supusilor austro-ungari" aa crau trecuti in statistici toti cei proveniti din fosta monarhie tree=
de 38.000; ei cuprindeau insa si romani din Transilvania.
Erau buni meseriasi ; citiva tineau birturi" termenul e de origine german (Wirt)
cum e birtul la
care se opreste rusul Bantis-Kamensky la 26 mai 1808.
Calatorul Clausewitz da', In 1824, cifra, mult exagerack de 4.000; in realitate, nu v.or fi atitia nici dup
albanetii,
cunoscuti
In popor sub numele de arbdnafi ; un Gheca arbanasur apare print= aldmasari" in actul inedit din.
30 martie 1628 privind vinzarea unui loc de cad in
Bucuresti. Li s-a mai zis si arnauti, acest al doilea
nume ciptind, Cu vremea, si o acceptiune tehnica :
ostas de pazil, gardian. Intr-adevar, albanezii au
fost intotdeauna utilizati ca soldati in garda personaba
272
www.dacoromanica.ro
1728-1730, un Chirco
p. 57, 63 etc.).
Pe la
comisi"
in
realitate
comisei
si,
cel
mult,
treti-comisi
blnuri scumpe, din vremea lui Constantin Brincoveanu : e Porfir cupetu", un nume obisnuit la rust ;
www.dacoromanica.ro
273
mozaicari
ascutitori
vi
domnevti
un Flachat, de pildi, sub Constantin
Mavrocordat
de asemenea negustori, ca Linchou,
adica din Misir (Egipt, in turcevte). Numarul polonezilor s-a inmultit prin refugiatii vcniti in Principate in urma indbuvirii insurectiilor lor nationale
Inv* dansul
in
\Veber, care, potrivit afirmatiei calatorului anglosaxon Bentham, avea drept indeletnicire total sau
274
www.dacoromanica.ro
din totalul de 72.595, deci rnajoritatea absolutO. 111eseriasii i negustorii au format nucletil burghcziei ;
rise anterior ;
COMPONENTA SOCIALA
acestia, tot felul de straini, tot ap era diferentiati populatia Bucurestilor si sub raportul social. Existau in oras
patru mari categorii : ord,reni, care formau elementul caracteristic sau specific, apoi boieri, cuprinzind atit pe marii dregatori i subalternii lor, cit si pc fostii dregatori
ccntrale (vezi fig. 177). Citim, de ascmenca, pc Carlincutini, a ciror casa de zid, dc mari proportii, se Ala
Sf.
Z5treni, sint arOtne in condica doruncascA drcpt st5pine dc case si curti in Bucurcsti. NumOrul Ion crestc
www.dacoromanica.ro
275
inainte, sau al celor doi tigani, Oprea si Stan, feciorii Orzii tiganul", care, la 6 mai 1572, vind un loc
de casa in Bucuresti lui Cuciuc grccul cu 150 de aspri,
ci la ceilalti ramasi in conditia de robi. Accstia aveau
drcpt de proprietate asupra imbunitatirilor pe care
le faccaupc pimintul altuia, asupra viei sau livezii,
de pilda, pe care o plantau sau asupra casei pe care o
ridicau ; puteau sa le vinda, incasind pretul lor.
Prin eliberarea tiganilor boieresti, in 1855 cci
manastiresti i domnesti fusesera eliberati mai inainte
i aceast categoric incetcaza de a mai exista.
Cele patru categorii sociale au avut, asa cum am
aratat, o cvolutie diferita in decursul timpului ; accasta
www.dacoromanica.ro
crcste considerabil in perioada dintre cele dou azboaic, paralel cu cresterea numrului fabricilor, si
face un adevrat salt in ultimul deceniu i jumitate,
dup nationalizarea intreprinderilor industrialc : de
la 110.679, citi erau in 1950, ei ajung la 167.739 in
1958 si la 240.500 in 1964; in acelasi interval numa-
BIBLIOG RAFIE
Cifra populaliei.
1.
G. Bezviconi,
XIXII (1941-1942),
Pagini de istorie, Bucuresti, 1961, 209 p. in 8 7. Bumrefti. Gbid, Bucuresti, 1962, 390 p. in 8.
170 p.
in
nuscris).
Vcoala armeneasca
www.dacoromanica.ro
ME$TE*UGARI. MANUFACTURI.
FABRICI
rifle vcchi
si nu figureazi in dictionare ; el inscatuna
pc temcitil unui act de la Ncagoc Basarab
posedind pravalii i locuri in oras. Din cci 55 de martori laici mcntionati in actelc municipale bucurcstenc
cunoscutc pina astazi
ale sccolului al XVI-lca,
21 sint mestesugari si 16 ncgustori ; ci formeaza deci
impreuna maim-11(am absoluld, rcprezentind circa 67%
macstriile" de pcscuit
273
www.dacoromanica.ro
sasc cizmari
Nedelco
trci cojocari
in cc mai mare, pe de alta parte, aparitia de meftemuri noi, rczultat al unor nevoi noi, al crestcrii nivelului general de viat, al unor noi descoperiri sau
al introduccrii in tati dc noi produsc. Data pin:4 pe la
1660 constatam documentar in Bucurcsti 27 dc mesdccenii ale cpocii fanariotc. lar la finelc acestci cpoci
ncgustorii bucurcsteni se
doi ascmcnca
domnului. Bucurestii sint acum un mare oras de mestesugari si de negustori, i accasta ipostaza va continua si se va acccntua in secolele urmitoare.
Putem deoscbi o prima categoric, aceca a mcstesugarilor negustori. Ei produceau sau fabricau obiectele
in atelierul lor, care uneori, in sccolul al XVIII-lea,
este numit i cherhana", si tot ci lc si vindcau. De
petice de picle la
; un Ilic potlogari"
figurcazi ca martor in zapisul incdit din 1 septcmbrie
1781. Se stie evolutia semantica defavorabila a accstui
ca si a papugiului
tcrmcn
in limba noastra.
bcle
tot un fel dc hainc lungi, purtatc peste anteriu
i iamurlucc", adiui mantalc de ploaic, apoi
ibrifingiii, care lucrau cu ibniin sau matase rasucitit
in sfirsit, abagerii, fabricantii i ncgustorii dc haine
cu acul
grasimilor etc. Era apoi o a doua categoric, a mestesugarilor care nu produccau mirfuri, ci prcstau scrvicii sau munci specializatc ; aici intrau barbierii,
scriitorii", telalii, harabagiii, carutasii i bir-
p/dpumari, care
mirfurile
www.dacoromanica.ro
ne arati cum, la 26 octombrie 1763, dc Sfintul Dumitru, Leca plicintarul" dupa nume, albanez
convine s plteasca chide pentru locul
ce lucrez" cite 5 talen i pe an ; mai tirziu, mergindu-i
bine, se vede, trcburile, mai adauga un taler la chirie.
Iar in 1832, in Coiastibul paienlarilor gasim alituri de
franzelari si simigii, ca o categoric separata, pe lipi-
METE$UGUR1 NOI
In ce priveste mcstcsugurile noi, ele apar atunci
cind produsc noi adusc dc peste hotlre sau rczultatc
ale specializarii locale sint adoptate de ai nostri, cind
incepe si li se simta nevoia. Uneori, vcchii mcstesuisi
gari invata sa faca marfa cca noua, la moda,
schimba, in felul accsta, numelc, adoptind unul nou.
De obicei, insa, o data cu aparitia articolului non,
apare si un mestesugar nou, care poatc fi strain, dar,
citeodata, si roman.
Actele veacului al XVII-lea ne aratri o serie intreaga
in fiu,
fiu
deci iarsi
revendica la
280
www.dacoromanica.ro
cafegiul". Poate ca in aceasta pravalic" nu Sc vindeau numai cafca boabe i naut, ci se vor ti servit
ccsti (filigcane") cu bautura aromat carc va intra
apoi atit de mutt in obicciurilc noastrc. In 1801 c
amintit cafinconul lui Altintop", linga Curtea-Veche, in prclungirea 11146 $claritor ; tot atunci, in
Dragota judetul, cu 12 pirgari den oras den Bucuresti, cu prcotii si Cu btrinii orasului" intaresc lui
Marco tabacul" sau tabacarul un loe de casa cumparat de la Badea chivarariul", loe din care, la rindu-i, Marco vinde o parte, accea dinspre Cirstea
Teleleul",
adica
Bibfie
care se
zisil a lui $erban (Cantacuzino)
va raspindi pe intreaga lata a patnintului rominesc.
www.dacoromanica.ro
281
mesterilor de roatc" sau dulapuri" de tras borangicul ; in 1813-1819 numrul accstor mesteri varia
mo-
imobile
priimirca streinilor".
282
www.dacoromanica.ro
unul sau dou5 hirdaic cu leandri. Iscoditor, prevcnitor, adcseori atnator dc muzica, barbicrul a fost
unul din tipurilc c.aractcristice bucurestenc, sugestiv
conturat de Caragialc in D-ale carnavalubd.
Bicii deserveau baile, fiind i maseuri sau, cum
malul drcpt al Dimbovitei, din sus dc Curtca domncasca, linga apa", asa cum citim in actul incdit
din 8 iunic 1626 sau, mai precis, in fata portii din sus
a Curtii Vechi, asa cum o localizeaz5 doua documente
incdite, ultcrioare, din 15 idle 1803 si 20 dccembrie
1805, ceca cc inscamn5 pe locul actualci biscrici
Domnita Balasa. Cea de-a doua baic era, dcsigur,
tot pe Dimbovita ; nu-i putem prcciza ins asezarea.
Aflucnta tirgovetilor era mare i cistigul bun ; altfcl,
nu s-ar explica insemnata chiric pe care o okra, la
1 decembrie 1799, arcndasul 654 Mitropolici, Marco
Gheorghiu: 1.800 (o mic opt sute) dc talen i anual.
Prin contractul
inedit i prcsarat cu ncologisme
in carticrul SI. Eleftcrie, cu instalatii dc hidroterapic ; planul Borroczyn noteaz5 aici: scoala de
innotarc". In planul lui Ulyssc dc Nlarsillac din 1872
figureaza i baile rusesti", pe malul sting al Dimbo-
www.dacoromanica.ro
283
'1
,,Ir se..
V'
.4
Ai
41114
.
-
Fig. 178
la
284
www.dacoromanica.ro
circasiana Ncde-
pretul
i trci
tovarasul sat' ;
25 de talen i s-a dat la cel ce s-au lisat den clopotnita",
acrobatic impresionanta, de mare efcct ; 15 taleni
au primit 3 copii mai mici", adica ucenicii maestrilor,
la 9 iulic 1674, privileghiia Ion cca dc veacu", atifind pe larg care le sint indatoririle i drepturile.
Aceast breasl, spunc Dosoftei, nu inste ca alte
brcasle", ci se alc.ituieste din voinici holtcai, neinsurati... foarte de treaba pentru ingroparca mortilor"
atit a celor din oras, cit si a strcinilor... ce mor aici
in tirgu... pre ulitc si pre supt garduri, prcn gunoae" ;
de asemenca, a celor condamnati la moarte, care
pier aici.., la locul ccl de pierzare, pcntru vina Ion,
cu porunca Domnului"; dupl. cxecutic, trupurilc
acestora doui zile strjuesc si a treia zi ii ingroapa".
In confirmarea din 1730 a privileghiet" se specified
din nou datoria acestei breslc dc a griji si a ingropa
www.dacoromanica.ro
a orasului, cu casele
piatr, lemnari
zincografiile.
guerre)
reprezentanti la Bucurcsti.
pe Podul Mogosoaiei, in cuprinsul proprietatii Slatineanu (viitorul Capsa). In epoca razboiului independcntei sint cunoscuti Franz Duschek, ceh de origine,
si Franz Alndy, ungur. Dupa necea, numarul fotografilor se inmultestc, iar fotografiile ajung nclipsite in
caselc bucurcstcnilor ; pina si cci mai saraci, la mahala,
au citcva poze", trate la minut" de fotografi atribulanti, la Mosi, in Cismigiu sau in Plata SI. Gheorghe.
O data Cu introducerea motoarelor Cu aburi la
Atoara Assan si, in curind, si la altc intreprinderi
industrialc
ii fac aparitia
Galati
. sori.
Cu
Si
Primii sint
METESUGARESTI
286
www.dacoromanica.ro
ineditc.
Intr-o breasl erau trei categorii de membri: Incite/4i sau stipinii de ateliere si prvlii, elementele de
capetcnie, de greutate, ale breslei, ca/fe/e, care lucrau
cu simbric sau plata lunar, i tatnicii, care invtau
mestesugul, timp dc trci, patru, cinci sau chiar sase
www.dacoromanica.ro
287
sintu
frunte
cu starostele,
cu
batrinii, cu procstosii,
si asa mai departe. Uncle bresle .contribuiau la ridicarea de lacasuri noi ; asa, de pilda, breasla croitorilor,
care a mintuit de zidit, in 1800, biserica Sarad sau
corcspunzind diversilor" de azi ; ei intrcc, sub raportul numarului si al contributiei fiscale, pe toti ceilalti.
Hrisovul pe care-1 da, la 20 septembrie 1824, Grigore
Ghica accstei companii precizeaza al in ea intra
oriciti %ietuiesc viiata nestatornica, cind aici (Aka
in Bucuresti], chid afar in tack negotatorindu-s cu
feluri di spiculatii" (sic!).
bresle i organizarea militar a tarii. Bucurestii nefiind un oras inconjurat cu ziduri si turnuri de api
rare, ca Brasovul i Sibiu!, n-a existat obligatia pcntru
impotriva reiulilor rigide, impotriva limitelor impuse de breasla Cu privire la categoriile de produse,
la calitatca i pretul lor. De altfel, insusi Regulamentul
duct al pamintului Trii Romancsti sail a meseriii lacuilorilor ei sil va putea vinde slobod de catre stapinul
facind cu dinsul once va voi" aduce o grav
atingcre principiului feudal, de reglementare, care era
la baza breslclor. Sc adauga concurcnta pe care o fac
mcstcsugarii straini, multi din ei suditi", adic supusi
straini, apilrati deci de consulii rcspectivi. Dar lovitura
cca mai grca li se da de catre concurenta zdrobitoarc
pc care o fac produselor mestesugaresti produselc
similare de fabrica, mai ieftinc, i, uneori, si de calltate mai buna. Aceste produsc sint importatc, mai
ales din Odle imprtiei austriece. Dup votarea conventiei vamale cu Austro-Ungaria, in 1875, se produce o adevarata acaparare a pietci rominesti de marfurile respective ; iar c.ind, dupa un deceniu, se va
reactiona impotriva acestei situatii, denuntindu-se
www.dacoromanica.ro
conventla (106)
in toatc
Intr-un ascmenca climat, i tinind searna dc toti
factorii aratati, e explicabila decaderea si, in cele din
urmi, disparitia breslelor. In baza Regulamentului
Organic, care stic inca de isnafuri" numele turcese al epocii fanariotc breslele se transforma in
carie, fotografie, radio, reparatii de frigidere si aragaze, galvanoplastie etc. Barbierii si coafcurii, grupati
Fig. 179
in special tibacarii
roase ; meseriasii
sprijina
revolutia ; noile principii insemnau ins tocmai
analitorie
Nuflrul... (S)
289
www.dacoromanica.ro
procesul dc spccializare. Existau in 1964 in Bucureoti 29.577 de mcseriaoi cooperatori dintrc care
16.347 in unitatile de deservire a populatiei.
fabrick
accasta
FABRICI
in 1872,
numirul Ion este de 6; mentionam oi prima fabrica
de bere, accea a lui Luther, infiintata in 1869. in
general, constatam o sporire a intreprinderilor industrialc oi a manufacturilor bucureotcne ; de undc in
290
www.dacoromanica.ro
Accst inceput de dezvoltare industriala, ca i dezvoltarea industrial a tarii in genere, este insa puternic
frinat de conventia vatnald Cu Austro-Ungaria, inche-
dintre ele ; preciziim aici ca, in ce privcste intreprinderile metalurgicc, cu toate c apar alte patru asemenca
intreprindcri, i anume, Weigel" in 1889, I. Haug"
Fiinda nu exista un plan sau un program de repartitie geografia a industriilor, asa incit toate regiunile
tate, adia 195 de intrcprinderi, cu 10.490 dc calputere si 15.618 lucrtori, crau in judctul Ilfov
din acestea, 178 se aflan in Bucurefti. Dar cu toate
fabricile noi intcmciatc, industria ocup inca un loc
rcdus in productia gcnerala a tarii. In 1910, valoarca
in difcritcle ci forme
productiei industrialc
era
doar de circa o cincime, restul revenind agriculture.
Un nou spor Sc inregistreazi in urma noii legi de
protcjare a industrici nationale, votata in 1912; ca
extindc avantajele si asupra intrcprinderilor mai mici,
precum i asupra cooperativclor dc mescriasi cu
minimum 2.000 lei capital si de 20 lucritori. Sc intcmciaz noi fabrici, cum este accea de cimcnt de dincolo dc marginca de cst a orasului ; se maresc unelc
din cele vcchi. In 1914, cind izbucneste primul razboi
mondial, Bucurcstii sint
prin numrul intreprinderilor i lucratorilor
nu numai cel dintii oras
industrial al trii, dar si
continuind o situatic
multiseculara
www.dacoromanica.ro
291
decit o pondere reclusa in ansamblul industriei bucurestene: ea reprezinta numai 10%, In timp ce indus-
acestora ; copiii, mult mai putin, cam un sfert din salariul adultului. Se adaugau i conditiile adesea insa-
292
www.dacoromanica.ro
Moth ul pentru care bancile bucurestene se intereseaza tot mai mult de industrie este cistigul mare
laxa".
tuat bancara la viata industriall, contopirca capitalismului 1:;ancar cu cel industrial se reflecta in cifra
plasamentelor pe care le face prima mare institutie dc
in
fitori
Schimbarile fundarnentale intervenitc in viata poporului i statului roman dupa 23 august 1944 si-au
interesul general,
trebuie adaugat c aproapc o treimc din intreprinderile bucurestene nu avea forta motricc instalata,
dului Comunist Roman (1960), ca a livrat a cincizecca mie masina agricola. Cca de-a doua avea in
1958
in al cincilea an de la infiintare o pro-
www.dacoromanica.ro
293
=.57.
tr.Vtlualai_Joir
..,
at, /
muy
)4.
republicana; 4,4% pe cca local ; 4,4% pe cca cooperatista, iar ateliercle mestesugaresti si mica industrie
particulara reprezentau 0,1%. apte dintrc fabrici
avcau filtre 3.000 si 5.000 de muncitori, iar trci
peste 5.000; tustrelc acestea din urma apartin indus-
(vezi
este, de pild, ramura aparatelor de radio si televiziune sau accea a materialclor didactice si cinematografice. In matcric dc tesaturi dc matase, pro-
-..
este si
In august 1961 ea atingca cifra de un rnilion de aparate de radio fabricatc. i uzinele existente inainte
de 23 august 1944 au inregistrat sporuri de productie insemnate: astfcl, la Uzinele Grivita Rosic
(vezi fig. 180) cresterca e de 2,34 ori In intervalul 1950-1958; la 23 August" (vezi fig. 181) de
2,12; la Fabrica de bumbac" de 2,30 etc. Aceste
sporuri se explica, pe de o parte, prin adogiri de
scctii noi, pe de alta, prin reutilarea fabricilor, masinile vechi inlocuindu-se cu altele moderne, precum
si prin introducerea de procese tehnologice superioarc (vezi fig. 182 si 183). Din 1950 pina in
1958, industria bucuresteani s-a dublat aproape
-"
www.dacoromanica.ro
bumbac, 14.938.000 metri ptrati tesituri de matase si 23.100.000 metri pitrati tricotajc de bumbac ;
3.654.000 perechi inciltiminte de pide ; 28.724.000
litri uleiuri comcstibile ; 20.600.000 kilograme produse zaharoase ; 63.060.700 litri bcre, 13.436.000
kilograme preparate de carne ; 138.642 aparate de
radio etc.
Astzi, in urma indeplinirii planului fixat
dc
111-Z El
44r
d
11
,
.
II 46.
111111rne
-g
jr]
.11p, r
INLIk.
IIN.-
pi=
Fabrica
de
Pgarete
13ucuresti (S.)
41.
__-1110
.
011.
11.
1
295
www.dacoromanica.ro
.1
661 111161iMirilm4
imm61-11-41.
misn.
j_
tr.k:4.-1
ons
Fig. 185
\4
..T
.1
Fig. 186
dir
Fig. 187:..Uzina mcialurgici Vulcan; una din scciii (S.)
_J
'. :11,
..
.'A
-
!.
..
/
'. f
a I!
296
www.dacoromanica.ro
Fig. 188
Uzina
Fig. 189
Fig. 190
Biofirm (S.)
297
www.dacoromanica.ro
t
--
1 t
r .dlok
,-
-,74-..,.hrerzi.,0a,e,-we-.-'1,-
,...7....r.i'Grrl. 'Fify4!Ilis
rir:07.."
i
i
..
.-
.^".0;
ir--"-- -
01.111CIPTAW I
0 ilti
. / .. 423- D-,i,
-
,'.
\.
1
Fig. 191
t.
st.
1-74441wa.
indeosebi. La fincle rccentului plan de 6 ani, intreprinderile industrialc ale capitalci au dat o productie
mai mult decit dubli fati de anul 1959.
Si mai importanti insi decit transformarea tehnici
a industriei bucurestene este transformarea care s-a
produs in viata muncitorilor acestei industrii. Din
elemente exploatate de capitalul monopolist, desconsiderate sub raportul politic, lucrind adesea in conditii ncigienice si Bra misuri de protectic efectiva-
larg portile institutiilor de Invitimint, statul asigurindu-le cantine i amine de o calitate cum n-a
.oie
Iwo
Fig. 192
298
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
Mettefirgari. Primele ftiri.
I.
1.
Lazar
3. Lia Lchr,
Meftefuguri noi.
(1962), p. 353-503.
Fratiile
,ri
breslele
de
mere-
Contributinni
la istoria boiangiilor din Bucurefti, in Bucureflii-Vecbi,
Constantin
Brearla
bdrbierikr, in Gat. mun., XI (1942), nr. 525; 30. C. Scrban, Breslele bucurefiene In stolid XVIII, in Stall,
III.
c i i.
sub redactia
Bucurcsti, 1959, 540 p. in 8;
36. Annarril statistic al orafulni Bururefii, 1959, Bucu-
si
P. Daichc,
Constantinescu V. Axcnciuc,
Capitalismul monopo-
www.dacoromanica.ro
1965,
in 8c; 41.
Bucurcsti, 1965,
299
NEGusToRii
Alaturi de mestesugarii-negustori si de mestesugarii care prcstau servicii, apar, de la inceput, negustorii propriu-zisi, cci care se margineau exclusiv la
vinzarea marfurilor. Primelc stiri documentare lc
printr-o scrisoarc nedatata (1474 1476), pe locuitorii cettii de peste munti ca a venit un neguttor turc cu marf !mini i multi si e un bun
prietcn al domnici-mele". Deci cinc vrca sa cum pere sa-si trimeata omul i sa Sc tocmcasci i sa
se invoiasci cu turcul in cetatca Bucuresti, cum ii
va
fi
voia".
vcacurile XVIIXVIII si
in
care
a ramas pini
logofitul da zapisul ski inedit la mina jupinului Pun cupe, cum sa se stie cl i-am vindut
niste loe den Bucuresti, unde ne-au fost casele".
Mai vechi dccit cupet, i anume, provenind din
fondul romanic al limbii, este termenul negutator"
(negociator), sau, cu o forma mai noua, simplificata,
bacanii,
rodii, smochinc, roscovc, naramze, untdclemn, misline, piper, scortisoara, cuisoarc etc. asadar, cu
www.dacoromanica.ro
in centru.
astAzi
au
vit unui obicei general in evul mediu, pe specialitAti : abagiii intr-un loe, margelarii in altul,
iarsi deosebit etc. De aceea, in actele vremii rcferimare la zisa ulit, intilnim frecvent expresii corespunzAtoare. Intr-un zapis din 31 mai 1710 e vorba
de o pravlie aici in Bucuresti, in ulita cea mare
In mArgelari" ; la 16 septembrie 1756
intr-un act
Cogniac, Malaga, Ofner, Menischer, Tokayer, Wislauer, Villancr, Carlovitzer, Schomlauer, Szexader
si de Cipru vechiu i altele. Cele mai alese cualitti
de licheruri, precum de Vanile, Maraschino, Anise
de Bordeaux, Extrait de Absinthe, Curaao, Parfait
de amour si altele. Ulei de rapita raiinat pentru
lampe, uleiu de in proaspat lino, lac pentru ceruit
scindurile, impreun cu instructie pentru intrebuintare, cum si toate obiectele trebuincioase pentru
ceruitu scindurile. Apia anaterin pentru gura, acadele
pentru tuse, prafuri de Seidlit, tinctufa pentru durere
inedit
in
www.dacoromanica.ro
la
accsteia din urma dc a boi", adica de a vopsi tesilturile, nu va putea fi exercitat de nici o ale' breasla,
nici basmagii [fabricantii de basmale], nici tabacii,
nici ceaprazarii, nici ibniingii, nici mdle7sarii armeni,
Acesti
al XIX-lea, o breasla, sau, cu termentil care se intrebuinteazi acum, o companic" important ; impozitul pe care il pltesc, in septembrie 1820, potrivit
unui act inedit, cei 48 de bogasieri, grupati in 24
de cruci" crucea era o unitate fiscalk ca i ,,budele"; o intilnim Inca din secolul al XVII-lea la
impuncrea calrasilor intrece pe cel al bicanilor
si al cupetilor" ; el reprezint 720 de talen, fati
de 570, respectiv 432, al celorlalti. Printrc cci 48 de
bogasicri, trecuti ficcare pe nume i co domiciliul
afcrent, o serie intreaga' slut armeni. Citm astfel
Popa Rusul". Hrisovul pe care cumpania" bogasierilor din Bucuresti Il primise de la Alexandru
Sutu (1818-1821) le este innoit, in septembrie 1824,
de catre Grigore Ghica ; ei sint scutiti de dijmilrit
lciunc".
acelasi timp, adic lucrau hainc cu materialele respective. In cartea" pe care o obtine, la 9 decembric
1781, de la Alcxandru Ipsilanti, starostia de astaragii
din Bucuresti, sint citati, ca un grup deosebit, intoc-
intelesuri:
302
www.dacoromanica.ro
ales de la Dimbovita, uncle existau mai multe vaduri" ale sacagiilor. Unul era chiar in fata CurtiiVechi, la poarta din mijloc, altul in drcptul fostului
local al Procuraturii, lingi podul Mihai-Vod, unde
se va instala, mai tirziu, sub Bibescu, machina"
paceagerie".
www.dacoromanica.ro
(B.A.)
se fringe fierul". La 27 mai 1745, Despa Vineteanca" si cu feciorli ci vind Mitropolici, cu 230
de talen i noi, o privilic aici in Bucuresti, numai
leamnele noastre deci numai dughiana dc lemn,
fir tercn pe locul sfintei Mitropolii, unde sd fringe
fiend". Un alt zapis, din 16 februarie 1754, aminteste
de doao prvlii cu locul ion aici in Bucuresti,
rude sa fringe fierul", prvlii stpinite de o biserici
trdricani, lipscani
gabroveni. Brasovenii
un
304
www.dacoromanica.ro
la
li-1
anual vistieriei. Numarul Ion pe intrcaga Muntenie, o seam dintrc ci stind in Bucuresti intrecca
cu putin pe accla al chiprovicenilor. Asa rezulta
din cifra comparar a sumci pc care o plateau vistieriei ; caci pe cind accstia din urma &ideal' la
brailenilor. 5i pe arnautchioilii i-am infatisat la capitolul privind populatia orasului ; adaugam aici ca
lipscanii
4 cite
de la talpi" pini la capriori", fiind facut din material lemnos. De accca, in mod curent, se vorbestc
in actelc secolului al XVII-lea si in prima jumtate
a cclui de al XVIII-lea de lemnele" prvliei. Cind,
la 28 noiembrie 1719, Radu diaconul vinde lui
Simion abagiul un loe de prvlie", se specifica:
mahalagiii vecini socotesc Icamnele" pravlici, vafiind platita de eguboa= respectiva 10 talen
www.dacoromanica.ro
(1,9665 m).
In tirgul propriu-zis, in centrul comercial, privliile
adaugi hrisovul
mai
peal/Mille, ficind
Multe dintre prvlii erau asezate dcasupra pivnitelor in care se vindca vin, pivnite zidite si care
aduccau un yank bun, intrccind adcseori pe accla
al prOvaliilor de deasupra. Asa se explica de ce intr-o
junlitate de pivniti
i,
jumatate".
secolului al XVIII-lea,
care unul, din 1 iunic 1803, de la Constantin Ipsi!anti. Domnul arat ca acesti 24 negutitori pamintent" sint veche breasli sau cumpanic veche
306
www.dacoromanica.ro
de la angrosistii
secolului al XVIII-Ica, si
negustori ambulanti. Sint asa-zisii marcbilani - nu-
putini, purtind in sac ghiara" de tras in afara doagele I citeva fire de papura, dupa accca, cei cc pun
invataturi, era un
boccegiu.
ai Bucurestilor] pentru marchitanii ce se negutatoresc co marfuri cu carute, cum ca, impotriva bunci
rinduieli, de sinesi, pun carutele i deschid marfurile
puic marfu-
nuImularii.
De la ei
si-a
www.dacoromanica.ro
la oltcni
s-a accentuat si mai mult dupa ccl de
al doilea razboi mondial, cind noua organizarc a
comertului dc stat a pus la indcmina locuitorilor
prin
capitalci tot soiul de produsc in fletare tarlier
alimentare, aprozare, magazinek de piinc, carne,
produse zaharoasc, produsc tchnicc si de metal etc.
Totusi, unii din accsti negustori si mescriasi ambulanti
mai subzista i acum. Comcrtul in Bucurcsti, ca
in intrcaga tara, se face astazi pc baza rclatiilor de
productie socialistc, cu cxcludcrca oriciirui intermediar intre producator i cumparator. E un comer;
dc stat i cooperatist ; sectorul particular a ajuns
disparent i se limitcaza aproapc numai la domcniul
alimentar (produsc vindutc in picte de catre trani).
In 1963, cxistau in Bucurcsti 4.816 unitati comercialc
dc stat, i numarul lor creste continuu. Trebuiesc
relcvatc in special magazinele noi deschisc in blocurile recent construite ; de mari dimcnsiuni, clegantc,
bine utilatc i incadrate cu personal de specialitatc,
vatc prin frig etc. in ultimii ani s-a introdus sistcmul magazinelor cu autoservirc
la inccput, la cele
alimentare, apoi, fat de intcresul aratat de public,
si la altc categorii. S-a inmultit numarul magazinelor
genera/e; Bucurestii dispun azi dc cinci asemenca
magazine, dintrc care trci sint deschisc si duminica.
O categoric aparte, nou.i, o formeaza magazinele
Romarta", undc se desfac marfuri de calitatc superioar, prccum si obiectc de arta. Tot noi sint
magazincle Gostat", care dcsfac produsele alimentare
ale gospodariilor dc stat. In general, tendinta e sprc
I-IANURI
care a vizitat
Pentru gzduirea negustorilor straini sau dinafara
orasului
al caror numar sporea continuu
pcntru pastrarca marfurilor lor, pina cc le desf-
308
www.dacoromanica.ro
II
Lt
Fig. 195
din toate Odle lumii comerciale". Dionisie Fotino, care-si scrie opera, Istoria vechii
Dacii, spre sfirsitul domniei lui vocia Caragea, in
1815-1818, arata ca existau in Bucuresti, la acea
data, 8 hanuri mari, cu biserici, 7 hanuri mari, fara
biscrici, si 28 de hanuri mici ; in total, 43; nu di
numele insa deck la cele mari. Ionescu-Gion cunoastc
www.dacoromanica.ro
309
astazi.
mnastirii Cotroceni.
Strazii
Ito
www.dacoromanica.ro
sub forma hanurile lui lane Stancescur, ni s-a pastrat un act inedit din 21 martie 1715, prin care tiul
lui lane, erban, vinde mitropolitului Anthim Ivireanul, cu 1.350 de talen, o pimnit de piiatra
cu prvlii deasupra pimnitii si Cu hanul din dosul
pimnitii, care pimnita iaste in Ulita cea Marc".
erban adauga in act amanuntul ca accasta pimnita
si han le-au cumparat si le-au facut parintii miei,
de sediul central al C.E.C.-ului (Insta Casa de depuneri), i Hanul Mihai-Vodr, pc linga ctitoria viteazului voievod. N-avem documente care sa ateste existcnta Ion atunci, dar faptul rczulta pe dc o parte din
starostea cel &Actin", mai exista un al doilca cu acenume, linga manstirea Sarindar, pe locul actualei Case a ostirii ; distrus de marcle foc din 1804,
www.dacoromanica.ro
311
71(fr,
141
r?Irw
I 1.
I s'
"VP"
Fig. 196
Gheorghe-Nou", Coltei, Scrban-Vod, Stavropolcos, Grccilor, Sf. Ioan cel Marc, Zlatarilor,
--Constantin-Voda, Filipescului i lui Zamfir.
Credem ca, in rcalitatc, acestc hanuri constituiau ele
eittgure,
www.dacoromanica.ro
11111W
,
_
....
II)
.
... ...
vA.
rf '
,..
,-
P.-
1!
i
I
A.
i
v
il
_ 11:1i
/,
I
-
Z.
-1
.1.
II
c,
-5
,:.
.,
.t
....
..,
....
41
.4
...
cs.
i:::
ro;-
. ...
.44
Lo
d
,...
811
- ,...
4.-sa
.,E su.....
..
.
14 E
.....;
.5 .,
a.
et .
0.2
.....
rs C
= <,
'C.,
t
C.1 U
o <4
bl
"S'
,-, AO
..;
,r3
...
to
o
....,'C
o
o.
E t.::
u=
ei 7:3
.O... 5-
el
.....
'O
.1 .7.
u
u. ....
'O O
...
uu
T, Y=
^ u.
... es
.E
r..." c
.:-...
44
,4
=
,
t....
to
u
www.dacoromanica.ro
turcii, cit
in timpul rizboiului
din
1806-1812 a adus servicii apreciabile i bine raspltire ambelor prti ; in hanul lui s-au purtat de altfel
cu rusii ;
Nu departe de podul"
intelegere, pentru eliberarea Transilvaniei, Niculae Filipescu, Take Ioncscu, Delavrancea si Octavian Goga.
www.dacoromanica.ro
313
HOTELURI
de bariera ; Hanul Frantescultd"i Hand Cdpitanului Nicolae", amindoui in mahalaua Cismelii lui Mavrog heni, asadar dincolo de Capul Podului ; Hantd .Yerbc1-
nagoga, pc de alta, in hanul Nenciulescului, in mahalaua SI. Vineri". In cel dintii erau
potrivit unor
actc din 1794
i ovrci suditi chesaricesti" (austrieci), in cel de-al doilea, ovrei de cei de tara
www.dacoromanica.ro
Fig. 197 - lloiclul Nord, lingO Gara dc Nord, tcrinin.n in iulic 1965. (S)
co maximum de confort; asa c Hotelul Lido" inatigurat in 1957, pe Bulevardul General Magherii.
Un hotel al chcfcrivtilor, vcniti cu treburi la Bucurevti, s-a ridicat in Bulevardul Dinicu Golescii, peste
drum de gari. In programul de constructii al ultiinei
perioadc din planul de vase ani era previzut vi un
BIBLIOGRAFIE
I.
Negustor i. 1. N. Iorga,
Bra,rovul i romdnii.
Scrisori
www.dacoromanica.ro
4. N. Iorga, Isioria comerfului romtterc, vol II, Bucureti, 1925, 210 p. in 8; 5. Dr. Nicolae I. Angelescu,
Hanului Prban-Vodd", Bucureti, 1958 (ms.) ; 17. Pctrc Nsturcl, Insert:mil din Bucurefli, Bucureti, 1958
curler,
www.dacoromanica.ro
adicd
hare Poded
zicem azi
/titre Ca/ea
VIILE
1709,
www.dacoromanica.ro
care Leon-voda daruiestc lui Trufanda biv-vel istiernic un /us ,ri den/ de vie aicia in orasul domnicimete, in Bucuresti, care este preste apa Dinihovitii,
alaturea cu viia sfintci minstiri Sinaia, hramul
sfinta Ecatcrina, den sus de neiia domneased, oricit
se va alge. Pcntru ea accl loc si deal de vie continua documentul au fost dinnaintc vrme loc
domncsc si vie facuta. lar dc cind riottile, acea vie...
s-au pustiit i au ramas un loc pustiu." I-o da lui
Trufanda pentru slujba sa dreapti i credincioasa,
ca s-i fie de bastin si si faca vie pre acest deal".
Si mai tirziu constatam ca uncle vii se pariginesc
din cauza imprejurrilor neprielnice, a razboaielor
nivalirilor, care fac pe locuitori sa fuga, sa nu se
mai poat:4 ocupa dc cultivarea lor. Astfel, intr-un
act din 11 mai 1669, de la Antonic-voda din Popesti,
pajistc". Domnul intreste acest loc manastirii MihaiVocia, carcia ii fusese daruit de catre Grigore Phica
in prima domnic (1660-1664); manastirea, la rindu-i,
dc la Vicaresti". Butarii domnesti" adica mestesugarii care faceau sau reparau butile, butoaielc si
spatarul
aprilic 1733,
318
www.dacoromanica.ro
potrivit hrisovului
lui
i Brinzoaica". Afara
de acestea, mai sint ins, in acceasi plana, i o serie
de vii frd mime. lar plana 14, infatisind partea opusa
Pitaru
Seara, dup ce se ispravea treaba, culegatorii, mustuitorii, care mustuiau" poama in ciubcrc, i eramasii, care stringeau teascurile sau, pur i simplu,
clcau" cu picioarele strugurii, in lin, se stringcau
319
www.dacoromanica.ro
r,-r-FAn-Ire,
rig. 198
lele".
(vezi
Cu
citiva butuci
de
320
www.dacoromanica.ro
domnesti
LIVEZI $1 PRISA.CI
ca in Apus
Fig. 199
77,
tr
321
www.dacoromanica.ro
orasului, unde sintu liveazilc orasanesti". In toponimia actuala, opt strzi trimit la vechile livezi ; trei
i Livedea
Neculai Mavrocordat daruieste marelui clucer Manolache Lambrino, sotul dorrmitei Balasa Brincoveanu,
zcace stinjni de loc den livadea domneased, pre linga
mica cu duzi".
curtile
duzi" de pe malul drept al Dimbovitei, in Caramidarii-de-Jos. Mai erau duzi numerosi i in mahalaua
Popa Nan, in Mtsari. Planul Borroczyn inseamn in plana 95 livedea Manastirii Vacaresti",
In preajma manastirii. Mai putin insemnata, mai
mica, a fost, pe la 1800, livedea sacagioaicei" din
PIVNITE-CIRCIUMI. MUSTARII
SI BERARII
interne
scrisori
322
www.dacoromanica.ro
accep-
Cu
Salarilor".
Dat fiind venitul pe care-1 aducca, pivnita constituia adesea partea cea mai important5 a unc proprictiti bucurestene, la fel cu priv5lia, si uneori inaintea
di, la 20 martic 1655, Ignatie, mitropolitul Ungrovlahiei, lui Ghinea cojocariul, se face istoricul proprietOtii accstuia, se spune ca un unchi al lui Ghinea,
anume Ghinca Mustachi negut5toriul", avusese
D3
v
*MI
323
www.dacoromanica.ro
cite circiume ar fi ale unora-altora de ar vinde v inurile pe aproapc de circiumile manastirii, ce le are aici
in Bucuresti pe mosiia ministirii, sil nu ingaduiasca
pe nimcni dintr-aceia sa vinza vinu, ci Id le tale
cepurile, ca si se vinz numai vinul cc ar fi p la circiumile manastiresti. Iar care oameni ar fi avind
biscricilor.
324
www.dacoromanica.ro
1958. Din epoca brincoveneasca c pivnita, bine pistrat, a asezrii boieresti de la Dudesti-Cioplca,
asezare inconjurat de un zid inalt, lucrat, cum spun
localnicii, cu robii". Mai noui si, iarsi, foartc
bine pastrata c pivnita sapati in Dcalul Spirii (strada
Putu Cu Ap Rece, nr. 53-57) din ordinul lui
'IN**
Nip
4%
pastrami', cirnati
si
Fig. 201
www.dacoromanica.ro
araba
defavorabil, bineintelcs
vorbc".
pare a fi germanic
lati. O privilie a lui Gheorghic cafegiul", situat lingi podul uliii ce merge la scauncle de carne", este
amintiti la 20 februaric 1734. In a doua jumitate a
sccolului al XVIII-lea, vel-cafegiul domnesc; adici
dregatorul personal care avea. griji de cafcaua, filigeonele i zarfurile (cetile si suporturik lor metalice)
si de ibricele de la curte, era indreptatit, asa cum nc
spune un document din 3 septembrie 1791, a tinca
in Bucuresti trei cahvenele cu tahmisul lor", scutitc
de fumirit, cimnirit si cclelalte &id pe care lc plateau prilvAliile. Prin tahmis" tcrmen de origine
326
Zamfirescu, Alcxandru Xenopol, George Sion, Dimitrescu-Iasi, Matci Millo, De Max etc. dar si
de unii oamcni politici.
O notorictate similari, dar marginiti la lumea literelor si artelor, a avut mai tirziu, la sfirsitul sccolului
www.dacoromanica.ro
de celelalte,
cintar.
\111t64N-
www.dacoromanica.ro
pe care de altfel le si cumpara in 1871. 0 alta cofetaric rcnumiti, Eland concurcnta citva timp fratilor
Capa, era aceea a lui Fkdkowski", alaturi dc cafcnea
(vezi mai sus, p. 326). Insemnim i cofetiria lui
Broft", patronul hotelului care a precedat Contincntalul", precum i aceca a Hotelului Bellevue", lingi
in
si Prefectura de politic, e Frederic", a carui specialitate sint carolincle", prajituri mari cu frica amestecat cu fructe glasate, fisticuri i stafide; si mai
jos, dincolo de Zlatari, e cofetaria.lui Lambru Pnliator,
facuta. Dupa primul razboi mondial, numarul cofetriilor se inmulteste considerabil ; intreprinderile
mai mari, ca Zam firescu" i Angelescu", deschid
serie de magazine in diferitc puncte ale orasului,
aprovizionatc exclusiv cu produsc ale fabricii respective; se adauga magazinelc Socictatii Meinl"
care dcsfac si ele, pe IMO cafea, ciocolati i ccai,
si uncle soiuri de prjituri mici ; de asemenea, magazincle cunoscutei firme clvetiene de ciocolata Suchard". Dupi al doilca rzboi mondial se inregistreaza
notia crestere a numarului cofctariilor ; se remarca
acum cofetariile de stat:si ale diferitclor cooperative,
www.dacoromanica.ro
De ascmcnda, dintr-o piine care costa' cam 12 crcitad se vind Cu toata siguranta 30 de portii a doi
chiar trci crcitari". El adauga ca o familic i poatc
procura din piata un prinz imbelsugat si convenabil,
constind din mincarc cu carne, din zarzavat, vin
rcstii in 1853, spunc ca sint aici restaurante frantuzesti, ncmtesti si romincsti". Cel romancsti, mai
putin pretentioase, accesibile pungilor mai modest;
gatcau mincarile noastre traditionale, incepind cu
ciorbelc, continuind cu mincarurile sczute multe
cu nume turcesti (musack ciulam, tuzlama, pilaf)
si ispravind cu fripturile la grtar. Restaurantele
nemtesti, unde se gsea i bere, ajunsesera destul de
numeroase. Caltorul german W. Derblich, care a
zabovit pe la noi in preajma Unirii, citeaza numele
Bucurcsti o marc
varietate de restaurante, inccpind cu cele dc catcgoria intii i isprvind cu birturilc economice",
ospatariile populare" i locantele". La cele de
frunte se adauga acum restaurantcle: Continental",
in hotelul cu acelasi numc, de pc Calca Victorici,
In Piata Tcatrului (vezi fig. 203), Modern", pe
strada Sarindar (azi C. Mille) si Enescu" pc strada
Sf. Ionia', in coasta palatului, tustrele cu specialitati
rominesti si muzica buna. Indati dup ele vine
cclui de-al XX-lea, existan in
Iordache" din Covaci, bine cunoscut in lumca gastronomilor, apoi Enache", pe strada Acadcmici, Dumitrescu", tot pe Academiei, Maiorul Mura", pe strada
www.dacoromanica.ro
329
Fig.
203
Calea
Victoriei
In
Ii
pregitite la minut".
1889
zisi i taifas", dc
(tuica la toi sau
teala) etc.
330
www.dacoromanica.ro
urmare a sporului dc populatie. hare cele de caregoria intii, care cuprind, In frunte, pe cele de lux",
se adaug acum restaurantcle Cina", In Piata Palatului, Mon jardin" azi Parcel! trandafirilor" pe
Dorobanti, Colonade" la osea, si, infiintat ultimul,
Pescdruf", pe malul lacului Herstriu, intr-o admirabil pozitie. Numirul griidinilor" crcste i cl
considerabil ; pritutindeni sint tarafuri de lutari ;
In localurile dc fruntc Sc adaugil talentate interprete
ale cintecului popular rominesc.
In aceast perioadil apare un gen nou : automatele,
in care serviciul e asigurat de aparate aprovizionatc
de un personal invizibil clientilor. Contra unc fisc
de o anumit valoare introdusc in .aparat, primesti
mIncarea sau butura dorit. Dupi un succcs initial,
determinat mai mult dc noutate i curiozitate, automatele nu s-au mai bucurat de favoarca publicului,
transformindu-sc in restaurante cu consumatii standardizate, servite dc personal fcminin, in uniforme ;
cum
ascmcnca, rcstaurantelc-pcnsiune
tinental".
Epoca de dup 23 august 1944, cu fundamcntalele
ci transforman i socialc si economice, inseamni1 o
tacimuri mai bune, pc dc alta parte, o standardizare a .portiilor si preturilor, evitindu-se, In felul
accsta, specula. Pcntru oamcnii muncii se dcschid,
dc &Ate intreprinderilc
rind minciiruri variatc pcntru locuitorii blocului rcspcctiv, eventual ai unui complex dc blocuri. La fincic
anului 1961, nu mai putin de 951 dc unitilti dc alimentatic public
restaurante dc tot fclul, bufete,
brascrii i cofetrii stiteau la dispozitia bucurcstenflor ; astilzi ele au intrecut mia.
BIBLIOGRAFIE
I. Vii, livezi si prisdci. 1.1. C. Teodo-
in 8;
257 ; 7. D. Casclli,
in Gaz. mum, VI
be-
13. II. Kraus si L. Bachclin, Bucarest el la Roumanie, BucurcO, 1902, IV + 192 p. in 8; 14. Iuliu
t e.
Moisil, Bucureflii romantici (impresiile unui tin& arde' lean sosit in Bucureli pentru lniliaj data acum o pima/ate
de veac), in
Bucurefiii-Vechi, 1V (1930-1934),
331
www.dacoromanica.ro
Review, XXIX (1950), nr. 72, p. 66-76; 21. L. Lzarcscu-Ionescu, Dinu V. Rosati, Gh. Ioncscu,
Gh. Astangii, Horia Tcodoru, &WM/rile arbeologice
din sectorul Curtea-Veche, in Bucuretti, I, Bucurcsti,
1954, p. 184-261; 22. I.A. Bassarabescu, Lumca
de ieri, Bucurcsti, 1958, 459 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
ADMINISTRATIA ORAWLUI
dc a mai
JUDETUL SI PIRGARII
Judetul si pirgarii erau alesi de catre obstea orasenilor dintre locuitorii mai de scama ai orasului,
de obicei dintrc negustori si mescriasi. Nu ni s-a
pastrat o descrierc a procedurii, dar credem ca ea
avea Inc intr-o zi de sarbtoare, probabil dupa slujba
religioasa, poate in biserica, poate in piavi sal', cum
se spunca in vcacul al XVI-lea, in pazar". Bucurestii
www.dacoromanica.ro
1.
`AT-1'far
jr. -.1 ,11.14
. -.
A:114;4;:no4r.ons.273,MAAWALT., At
'
74.V; IOW
A. ;.ri AlflArr
u
"---
'-----
--":',...- ir
"-.... - ',it, Is
fr3L.1,4-
,,,,:,4747 2;
r"N."'"' _.?
st
lta
t I.- 47-,,j,
.#7.7...
.-7-4
''
,.....,
...
....7......7,
,,,.....1 's
1.,
-..
-17: Is , .---7 '7';
,.
..,... Milan
J... J, .1
6.1172
7. A.:31.17:487.7%.
...
fri;ooustlutoo
,
. .,.1. Zi, f , soryuroorw,, .,,,,,,..,-4,,T
.a
J...,...,_...... ,,, .....,..,..,,..
:14,..1
ty," iff . ft fer Wirt..
--14.-:-
...........
nt
4 i, ,`
t.
aceste atributii in legitura Cu proprietatea orseneasca, dar si pentru altc aspecte ale vietii bucurestene, ni se pare cartea" pc care o da zisul Dragoti,
la 1 august 1669, postelnicului Radu Dudescu.
Adecil eu, Dragoti judetul, den oras den Bucuresti, cu 12 pirgari citim in carte" denpreuna
Cu Gherghina, care au fost judet, i cu preoti i [si]
orsani" intaresc dumnealui postelnicul Dudescul"
sotiei acestuia Neagh", un loc de casa aicea in
oras in Bucuresti", ce-i fusese daruit de miriia-sa
domnul nostru, Io Antonie-voievod". intr-aceia
continua' Dragota mariia-sa... dup (a) ce 1-au.
miluit, trimisu-l-au la noi si la bitrinii orasului, fiind
loc pustiiu, necautat", adica loc ale carui hotare nu
fusesera niciodata masurate si fixate. Ei merg deci
vataful clarasilor de Tarigrad, care duceau i aduceau din capitala impartiei turcesti vestile pentru
domnie. (Mi se pare mai probabila aceasta explicatic
decit accca in legatura Cu o eventuali breasla'" de
negustori de Tarigrad": cf. udrimnii si lipscanii
de mai tirziu.) Dupa ce-i hotarnicesc locul, Dragota
si Cu pirgarii dau lui Dudescu aceast carte a ora-
oraseni, cum sint acelea legate de proprietatea oraseneasca, dc hotarele ei. La 18 iulie 1628, Vlad judetul
334
www.dacoromanica.ro
privind casele
si
haine de Paste.
Daci pentru paza orasului a fost rispunzitor mai
intii pircalabul cettii Bucuresti si apoi marele ag,
pit&
cistig de cauzi.
Ordinele sau dispozitiile autorititii erau aduse la
cunostinta orsenilor prin prislavi sau crainici, care
DREGRTORII DOMNETI
Din timpul domniei lui Brincoveanu nu mai intil-
la Birzesti si-i
vegbeiorii,
in epoca fanarioti
www.dacoromanica.ro
virp
7-7-11
Fig. 205 Maid Basarab, domnul Pia Rominc,ti ; gravurl contemporani In araini. (B.A.)
A t-
Vk'
yr.
?1.
*-."i
S
41
a,
'
;ell
'47
(1).".
Task
t :mote
Air
preste Olt, dc la Brincoveni, aici in scaun in Bucuresti, j iar sc-au du s de in Bucurcsti in jos, in primblare, pina la Odai". La 29 mai 1652 apar doi spraynici, iar la 5 iulic 1659, jupan Costandin Galateanul
biv-vel portar, fspravnicul scaunului Bucurestilor",
pricina morii noi facute de jupineasa Radului logofatul Dudescu, moarii care inneacii" livezile manastirii, si vazind c jupincasa n-are alt loc undc s-o
mute, deci noi luat-am dintii morii", facind asadar
imposibila functionarea ei. De aici inainte, numrul
importanta accstor ispravnici creste. La 8 iunie
Cu
336
www.dacoromanica.ro
Harta nr. 5
iMPARTIREA ADMINISTRATIVA
A
BUCURESTILOR
iN
1966
**I kw
N.4.10.04'
toriu
1,1
Ode Imo NO
h%1
Otopenii-
01115
'4?
111113- de Jos
":1
orm
&Mile
Chita
II
iZurbaua
(Glinceanc
\42'
a
l..Tel
olent4 .1
-Deal
4%.
I))
F70,,PoporuluiI.
ta.io
rmald
rr
y.
Ghearg5
0/tem
_b 0
Balgaru
4\
Patriei
Progresul)
Chirca
/Garfield CZ)
(Peen,)
141(!herman),,,.
Al umssul
Otetelesanu
694escu
L a p te )
41,
Wide.
Pruni
lava
Dumitrana
semendria)
(fifov)
LEGENDA
ss
(Ponesti -
Bobet
irbi)
Limits raioanelor
Limita orasului proprio zis
V
1v:4
Alacea ca
MacA)
. (Pop-Paylii4
Pop.-
inganu
kvorandl
Glina
^(..Conduratu
s.
RES-GU%
(Le,ordeni)
Glina (w.Gherman)
Tinganu-7
Moar k
Serbnica
\Potoceanca)
t:3$:Posta
( Piroaia)
C,)
0a
cp
ei
..,, 41?"
I46,0,,rikowts-41.41.0.k
%
/
1
..lIt
B LCESCU
......
Mierlari
.440'
to4
Dcfnisti-litov
1-)
anolachNe,
( Cul
...IR., (ma.:
.41;111:.
r.1
\
,gglararu
LaMI
Ta10R
.
MijurWe
Glogoveanu
IZZi
.....
R AI 0 N
iVefliu
8S1CorneturedinVale)
1 ta
%IL
ercen'
Cerntc
RAIONUI1. Zjia,4
Viritju
se,
Popeqtr,
ee
Bragadwu
Batt a
's C.' el
%
Birzelti
Clinceni
Ordoreanu
ude:ii
A Le
Teghes
ci
ec
Cernica
'9 '4, ioplea
#4`
/734,7
UST
1b4
1k6.
,Slot,ozia
sio
I.AU G
;?.'
:*::%!
.C.
os
C;
BaI
tif
R AIONUL
Ciurari
5 pre.......r
ke.
146
1:lar744TP:
tid
Dej. /
Tudor_Vla 4fr,1,Irescu
orAire
Owl
RAIO UL
Fundeni-
lia
M
Ca/tuna
IF*
onache)
Ohencea
_Dotnne,A1
de Jos
Or
Cozieni
sQ AL
re
Capchea
-de Sus
I (AlesiPasSrea) /
rGiant
Ros.LBrmo
__I MI
f AWL.
'
agneasa Piteasca,f
broesti Pantelimon
.101"mi
Chiajna
00
GDheehrghiu
gllot
#0iui
o,
An
s.
PIITrn
Feb1933
16 FEBRUAIIIE
Dirvarz
...A4101,4r. .17
s.
Hoard
omneasa
Arfr/g1.47
5
,417/:EN:fr"'
Sindrikta
e9
8w. P.cii
As4
SPA.
e'
:Tr
CetateaVolunlreasc7 r
..IpVa
Catanel
RAIONUL
8011111111111111/
Ath.gn'eau.
4
Arumati
Pipera
(mtkani)1 MA I
ErBoieu)
Zp,{
p.
(B5 neasa)
I
I Rudem
-Vale
Dragomireatii
(Samupcisfsti)
la
0 S I E\ Buc.
I
I
writ.
RAI NUL
NIP%
Bol fast
'CIM
(Lipovitu)
StrJulest\I
' -efoaic ef,
Tuna pi
Crefuleasca
straule9to
t;
Steanesti Ath,Pasirea
de os
Vtra Nou5)
rrc
e Sus
'MC Co
........ .
TPtt
NUL
\\
30 DECEMBRIE
ION
CND Nu,
221M.
-de Sus
Mogosoala
Ciorogirla
Fer5)
"qtrIbovi
I.
Sana IfmOtopeniZ.
1.
41
Dimieni
Berceni
nte#i
(- Dobreni)
rb
30 Deem brie
(Copacenii de Suvoik
10.4
c,
10 km
-r
www.dacoromanica.ro
Pani Negoescul velvornic i Gligoric vel-vistier i Neculae Ruset velpaharnic i Ianache Stama biv-vel ag". Tot cinci
apar i in mrturia hotarnic din 11 ianuarie 1728
pentru un loc al ministirii Mircuta in mahalaua
i
Vechilor Scaune de carne. (Tustrele actelc sint inedite.) Spre finele sccolului al XVII-lea i apoi in
. ecolul al XVIII-lea, in loc de ispravnicii scaunului"
li se spune caimacamii scaunului". Astfel, la 7 august
1696, patru negutitori arati, intr-un document inedit,
ca au fost rinduiti de citre dumnealui Stroe velvornec i Vergu vel-paharnic i Ianache Vicarescul
vel-ag, caimacanii [sic!] scaunului mriei-sale", ca
sint numiti acum cei mai inalti dregitori ai divanului, banul, vornicul, logofitul, vistierul, si de
ce sint mai multi in acelasi timp. (Unul singur ar
fi putut deveni primejdios, incercind sa ajungi din
loctiitor domn adevrat I) E o mare diferenti intrc
ispravnicul" initial, din vremea lui Matei Basarab,
boier de rangul al doilea existi i exceptii, cum
e Cazan postelnicul Nsturel
i ispravnicii sau
caimacamii scaunului de la sfirsitul secolului al
XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-tea; acestia
tin locul domnului, sint mari boieri si Constantin
Brincoveanu, ca vel-logoft, face parte dintre ispravi isi intind autoritatea nu numai
nicii scaunului
asupra Bucurestilor, ci, cum e normal in ipostaza
lor de caimacami" ai domnului, asupra intregului
teritoriu al tirii. Daci eel dintii poate fi socotit ca
un dregitor domnesc al Bucure,rtilor, ceilalti au depisit
co mult acest stadiu : sint dregitori peste intreaga
;ark incltrsiv Bucurcstii.
In epoca fanarioti, autoritatea domneasc se exercit in capitali prin doi mari dregitori: aga i spdtorah Cel dintii se ocupi de centrul comercial, de
tirgul propriu-zis, unde sint priviliile, celilalt de
cartierele exterioare, de mahalale". Faptul rezult
'impede dintr-o serie de documente. La 25 mai
1784, luindu-se msura ca noroiul i gunoaicic de
pe poduri"
lemn
si
rilor publice. Avea ca subalterni un samcs, un polcovnic de striini si mai multi vitisci sau zapcii de
mahalale. Primea leafi 250 de lei lunar si dirk
de la 60 de scutelnici, purta toiag dc argint si asista
la sedintcle divanului vclitilor" sau marilor boieri.
Tot un dregitor special a fost epistatul santului"
Dimbovitei. E vorba de eel ce supraveghea buna
functionarc a canalului de derivatie sipat in timpul
si din ordinul lui Alcxandru Ipsilanti, canal care
ficea ca o parte din apele mari ale riului, la viituri,
si fie abitute spre Arges, ferind astfel Bucurestii
de inundatie. Gura santului se afla la satul Lungulet
din judetul Dimbovita, sat numit apoi, din cauza
www.dacoromanica.ro
337
tor de chefuri, client" permanent al foii satiricoumoristice Furnica, i Radu Mihai, care a detinut
postul intre 1879 si 1885, in timpul lungii guvernri liberale. Dupi primul riizboi mondial, a fost
prefcct al politiei mai bine dc un deccniu generalul
Eracle Nicoleanu. In 1905 erau in tot orasul 48 de
sectii" de politie de aici cxpresia, curent atunci,
i 5 comisariatc speciale: la Banca
hai la sectic"
Nationalii, la Burs, la Palatul de justitie, la Gara
de Nord si Comisariatul controlului piinii. Personalul
era compus, in 1906, din 9 inspectori, 40 de comisan,
132 subcomisari, 63 de agenti dc sigurant si 1.200
de sergenti", comandati dc 18 ofiteri si 25 de sergcnti-majori. Bucurestenii le spuneau acestor sergenti
curcani", iar celor insrcinati Cu paza griidinilor
www.dacoromanica.ro
general", carc este scful intregii administratii comunale i coordoneaza activitatca celor patru sectoare.
1950, in opt raioanc" (vezi mai sus, p. 212), permitind o administratie mai intensiva i stimulind mai
mult initiativele locale. Dup proclamarea Rcpublicii
Populace Romine, consiliile comunale au fost inlocuite prin sfaturi popularc, primarii de sector, prin
prcsedinti de sfaturi popularc raionale, iar primarul
general, prin presedintelc Sfatului Popular al orasului
Bucuresti. Sfaturile comunalc se alcatuiesc din deputati alcsi dc catre cetateni. In afara de Sfatul Popular
al Capitalci, exista sfaturile popularc ale celor opt
raioane, precum ;i sfaturilc populace ale comunclor
subordonate. Numarul total al acestor deputati, po-
www.dacoromanica.ro
la
339
Palatul
Sfatului
popular al raionului
in girla
tragind in plin. in 1882, primar ftind Dimitric Cariagdi, primaria cumpara o vcche casa boiereascii,
aceea ridimta indata dupa 1810 de vistiernicul Ion
instalcaza acolo serviciile. Casa,
1 Iagi-Moscu,
co pm-ter si ctaj, era situad in ulita Coltii", la nutrarul 40, adica
ziccm azi
www.dacoromanica.ro
din 1856.
satul Grccii, situat de la vale de manastirea RaduVodi, ii vindc totdeodata i motile pe care le avca
in zisul sat, pe Dimbovita ; c probabil ca elc si fi
fost la unul din vadurile numitc in sccolul al XIX-Ica
Foisor i Vitm. Tot pe vremea lui Xlexandru-vod
sase
pe
apare
www.dacoromanica.ro
341
la morile domnesti]
citim in carte dinpreuna cu
Novae, mesterul de la morile lui Mihai Cosareanul,
vedea i astazi.
Radul Dudescul, unde au fost facut moara i akadat, mai nainte vreme, si atuncea nu am gasit, ca
o au spart si tot n-au umblat. Si am mersu la motile
dumncalui Hrizei vel-vistier si am socotit Cu sufletile
noastre i ca band mdsurd de apd, tot ca campana.
afana lui famine moara de la Ciurel, din sus de Cotroceni, si uncle mori pe Colentina ; ruinele aceleia
Babic, a carui brutarie se afla linga Baratie, in apropierea Curtii Vechi. Se vindca asa de repede, inch
iesise in tirg vorba coltuc de la Babic", insemnind
nimic", deoarcce, cind o cutai, piinca accstuia nu
se mai gsca, se vinduse toata. Pentru a apara multimea si a impiedica specula, autoritatile stabilesc,
342
www.dacoromanica.ro
la
Podul de Pamint mai tirziu Calca Plevnci fabricindu-si singur piinile neccsare corpurilor dc trupa'
de pe aria bucuresteana ; capacitatea ei maxima de
alba",
www.dacoromanica.ro
care n-au pret impus, se poate spunc c toatc celelake articolc ale pietei sint supuse prctului maximal.
Pin i apa adusa cu sacaua de la Dimbovita isi are
Ill
1.
r.
...ono
I
111
7-1
344
www.dacoromanica.ro
cele
doui
ver,
ImPir"
darii-de-Jos. Documentcle amintesc numele unora
din puturile bucurestene. Un zapis de vinzare din
8 ianuaric 1701 arat ca o prvlic se gasea in ulita
barbierilor", in preajma Bratici, i anumc, la locul
ce s zicc la pupil turca/ni" (nu al turnului", cum
a citit Gion). Pc Podul Mogosoaiei, in dreptul
Palatului Rcpublicii, se afla putul cu zalc", numit
astfcl fiindc lantul galctii era facut din zale", adic
din verigi sau ochiuri. Unde c astzi strada Cazrmii,
la 1 septembric 1741, o cruce care s-a pastrat nemiscata mai bine de un veac i jumtate. Strazi din
Fig. 208
Fo4orul dc foc, de rapt reacreor dc api, post de pompieri
punct de obscreacie a incendiilor; actualmentc, transformat in Muacul pornpicrilor. (I.C.S.O.R.)
www.dacoromanica.ro
345
de la depirtarc, pe olanc,
inselitor de foisorul de foc", el are, in partea superioari, un rczervor cu o capacitate de 750 de metri
cubi ; in virful turnului se instalase intr-adevr
un observator pentru pompieri, iar la Inner era
remiza pcntru pompele-automobil (vezi fig. 208);
azi, in locul acesteia din urmi este muzeul pompierilor.
in
346
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
347
obiectelor necesarc precum covoarc, paharc, asternuturi. Documcntul din 8 ianuarie 1701, dat de
Brincoveanu negustorilor brasoveni i reprodus mai
obicci. lar pre carii i-ar afla vinzInd matfi cu cotul mai
mic au ascunzind cotriia, ca sA nu-s.dea adetul, pre
unii ca aceia si-i globeasc5 cu... bani 300 si sa:i
aceea
bland de
icrarhilor
si orIndniale...
mahalale si pcntralte tirguri" ; uncori se mai intrcbuinteazi si termenu!, expresiv, de minc.ituri", precum i acela
dc niamc". E vorba, in cazul sataralelor
niiamclor, dc diri sau impozitc exceptionalc care se
aruncau" sau cideati" in anumitc imprejudri
asupra acestora i altfcl serios impuse catcgorii de
contribuabili ; ele aveau deci un caracter intimplitor, nu obisnuit, periodic.
ca
dcpindeau
www.dacoromanica.ro
ai bisericilor
domnesti de la Curtea Veche. $tefan
Cantacuzino, prin hrisovul sau solemn din 27 aprilie
1714, scuteste pe toti preotii i diaconii fatal"
deci
si pe cci din capitala
de toate dariic catre vistieric,
raminind sa dea numai ierarhilor lor
in cazul nostru
mitropolitului poclonul cel obicinuit" de un
ughiu" sau galben ungurcsc de cap pe ficcare an.
Scutirca e reinnoita de Niculac Mavrocordat in 1716
si de fratcle ski loan in 1718; mai tirziu, din cauza
greutatilor financiare, s-a revenit insa asupra ei,
In locul multimii de dari anterioare, desfiintate, stabileste, pentru negustori, patenia" ; ca era de trei
clasuri" sau stari": 1) 240 dc lei anual pentru
angrosistii sau negutatorii cu ardicata", care faccau
comert si Cu strainatatea ; 2) 120 de lei anual pentru
angrosistii sau dctaiiitii (cu amaruntul"), care lucrau
privalii prin
a redus considcrabil valoarea anuitatilor la imprumuturile comunalc inteine, iar inflatia de dupa eel
de-al doilca razboi mondial le-a rcdus, practic, la
zero. Sc pdate spune ca, in 'august 1947, primaria
nu mai avca, de fapt, datorii interne dccurgind din
vechile imprumuturi.
inainte de Regulamentul Organic, Bucurcstii n-au
avut un buget general care sa cuprinda atit salariile.
cit i cheltuielile de matcriale ; cxistau diferite institutii carc-si aveau veniturilc Ion speciale strinse in
curia" respectiva ; asa au fost curia cismclelor",
Cu mitropolitul, prezidentul inaltului divan", vornicul orasului i dcputatul judetului Ilfov", sa alcatuiasca, pina la 20 ale lunii, budgctul anului urmator" ; accst budget"
subliniem ncologismul
cuprinzind mate veniturilc i cheltuiclile" e trimis
sprc aprobare marelui vornic (ministrului dc interne),
care-I restituic pina la 1 noiembric, sprc a fi pus
in lucrarc".
www.dacoromanica.ro
exceptind
349
.slav :
ello [uy CEO gamin, ErKrintio," ; in romaneste inseamni: Aceasta [e] pecctca orasului Bucuresti". 11fai tirziu,
secolul al XVII-lea, gasim alta
pecete : ea inftiseaz Bunavestire, care e totodat
si hramul Bisericii domncsti de la Curtca Vcchc,
ctitoria lui Mircea Ciobanul. in partca superioar,
in stinga, e reprezentat soarele, in dreapta luna.
Inscriptia, adescori, e in romneste ; astfcl, de pilda,
in pecetca de pc documentul inedit din 20 mai 1634,
de la Dumitru judetul si cei 12 pingan, citim : Peccte
Bucurestilor". in secolul al XIX-lea, in vremea
laic, in
Cu
Cu
Patria
si
Republicii Popularc Romanc, aceasta stem5, suprimatt-, n-a fost Inca inlocuit printr-una noui, sprc
deosebire de sterna tarii.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
I.
Judelnl
pirgarii. 1.
Damian P. Bog-
Comunele medievale
in Principatele Romdne, in Interpretdri romeinetti, Bucuresti, 1947, p. 161-218; 3. Lia Lehr, Organizarea
4. Paul Cernovodeanu,
U.
2, t. XX XV (1913), p. 165-173;
Alimentarea
Bucuresti, 1957,
Ispravnicul
tau i.rpravnicii scannulni Bucure,rillor, in Studii
cercetdri Itiintifice. Istorie, Iasi, XIII (1962), I, p. 129-138.
a visteriei Uri Constantin Brincoveanu, in Studii ,ri materiate de istoria medie, V (1962), p. 353-503.
Elemente monografice
XVIXVII, in
Materiale de itiorie
,ri muzeografie,
Aprovizionarea ora,rului.
15. Vir-
Dan, taxe
hugete bucuretene.
28. Emil
Bucuresti, 1956,
vol.II,
www.dacoromanica.ro
PODURI"
BULEVARDE
ln 1798, calagrafia
Bucureitilor"
india un total de 93 de otaba/a/e reparlizate In 5 pkifi",i anime: 26 de mohair:le
in plasa Tlrgulni, 15 In piara Corganolui,
18 In placa Broltenilor, 18 In plata Tirgala de Afar ,ri 16 in plasa Podo/ni
Mogooaiei.
document
si
tilor in de sus"
si
www.dacoromanica.ro
ea maid thabalada
(It
cS
RcS
AtaK4.t4tv4)".
se adrescaza
si I-au fost dat domnia-mea, cu casa cu tot, bocarinului domnii-meale Ianache vel-cpitan za [la]
lefegii, i acum s-au sculat unii i altii de au
facut case pa acel loc". SA cerceteze deci i s-I
hotrniceasca.
pe linga puscarie si in
a mirgclarilor, a laptarescion, pe care Gion o ascza gresit pe malul drcpt
al Dimbovitei, ea aflindu-se in realitatc, potrivit
unor acte inedite din 6 iunie 1724 si 15 dccembrie
1781, aproapc de caselc Baratilor" sau PC din dosul
boiangiilor, a lcatusilor,
vecinatatea Curtii Vcchi
5 persoanc de casa cifra medie obisnuit in asemenca calcule 31.730 de locuitori, ceca cc arata
inca' o data ea cifircle oficiale ale vistieriei crau sub
rcalitate. Catagrafia bisericeasca din 1810 indica 89
de mahalale, asadar, cu 4 mai putin. Iar Dionisie
Non,
mahalaua Sf hard Sava, dup manastirea care a adilpOstit, in chiliile ci, Academia" infiintata de Constan-
este sigura,
www.dacoromanica.ro
353
intareste lu Ianc, nepotul Ghinci neguttoriul Matraca", si fcciorilor lui jumtatc dintr-o pimnit
de piatra aici in orasul domnii-meale in Bucuresti,
in mhalaoa Biscricii Grecilor, la ulita, pre ling
casa Mihalcii croitorul, cu locul i cu cascle care
sint pc pimnita". Mahalaua Biscricii de juramint,
la apus de Curtea Vcchc, e amintit documentar in
1687, fcbruaric 28; numelc si-1 trage de la biscrica
din cuprinsul ci existenta, intr-o forma rcstau-
rata, i azi in dosul actualului Palat al Postelor biseridi In care jurau martorii si mcgiesii inaintc dc a
tacuzino ;
atoare ale antichitatii pe peretii exteriori. La 9 fcbruarie 1772, apitanul Ianachc, ginercle raposatului popei Iordache protopopul", 'as Mitropoliei
in lista din 1852 a lui Borroczyn dupa hramul bisericii. La 28 fcbruarie 1745, printr-un zapis
inedit, Radul postelnicul Farcasanul i cu frate-sau
$crban vind dumncaci jupineasii Saftii Oreascai...
locul caselor" lor in mahalaoa lui Sfcti Dimitrie".
Imcdiat in vecinatate, sprc sud-vcst, se Ala mabalana
Sfintatti Spiridon-Vecbi, avind numai 12 case in
1798 si numita astfel dup manastirea a ami biscrica,
(zi),
lui Patru stegarul un loc di casa denaintea Sarindarului" Cu 7 ughi, bani gata. Documcntele amintcsc
354
www.dacoromanica.ro
si manastirea
Radu-Voda ; 8. [Sf.] Vasile, in jurul bisericii cu acest
hram, terminate dc zidit in 1847, septembrie, in locul
Fig. 209
Vcdcre panorarnia a Bucurestilor dinspre Filaret, la jumAtatca
secolului al XIX-Ica. De rcmarcat mult:mca turIclor de biserici. Litografic
i
...--'
..",.
,
www.dacoromanica.ro
355
vi un mecet turccsc
la 1798, a fost
de aici numcle strzii ; au fost
unde avcau proprietati Ghiculevtii. In lista lui Borroczyn, din 1852, apare cu acclavi numc ; 7. Popa
manastirii
vi
ctitorici
356
www.dacoromanica.ro
azi biserica
1 acasul de inchinaciune.
sill
In saptarninalul
vel-logort". Avind cu
laua Stelea, accasta mica lumc... piing de originalitatc si de poczie ciudatr, cu cascic ascunse intrc
www.dacoromanica.ro
358
www.dacoromanica.ro
mica i relativ
cealalta mahala
la
para un loe cu pivnita de piatra de la Salta logofetcasa, fiica popii Grigore din mahalaua Protopopului. La 1798 avca 28 de case, era deci o mahala
mai veche dccit 1736, data inaltarii lcaului bisericese de catre vel-visticrul (?) Constantin Nasturel
mcle
informatii nici asupra lui Silivestru boier? negucare a dat numele so mahalalei cc figutator?
reaza cu 96 de case in catagrafia din 1798, niel asupra
acelui Dcica
compar cu Fclea, Selea, Sulca, Straulca de la care se trage numele celor dou mahalalc,
ultima pomeniti documentar
cea veche i cca nou
si avind respectiv 86 si 74 de case in 1798,
in 1793
nici asupra lui Iancu, de la care vine numele mahalalei Iancului, din plasa Tirgului de Mara', avind
62 de case in 1798, nici, in sfirsit, asupra lui Ghencca,
dupa care a fost botezata mahalaua Ghencii din lista
care considera, Bra dovczi, ca biscrica respectiva este cca dintii" in timp, adica cca mai veche
a orasului.
In legatura cu viata caractcristic orasencasc a
mescriasilor i negustorilor sint numele unci scrii
intrcgi de mahalalc bucurestenc 27 la numar.
Foarte veche e mahalaua Tabacilor sau tabacarilor,
dcsi prima mcntiune documentar dateaza numai
din 1652. Ei se asczaser mai intii din sus" dc
stirea Sf. loan, dcci cam pc unde sint azi strazile
Belvedere si Domnita Anastasia, in prcajma unui
piriu" ce se yarn in Dimbovita. Aici ii aminteste
o carte din 1666, dccembrie 12, a judctului Ghcrghina
cumparat
de la Cazan, in mabalaoa In Rabni". Cine a fost accst
www.dacoromanica.ro
cu 12. Foarte veche, printre cele dintii, a fost mahalaua Scaunelar sau a Mdcelarilor. Cu accst al doilea
al orasului, mutat apoi undc e acum biscrica OborulVechi i, dup aceea, la Oborul-Nou pe locul Halclor
Obor de astazi. Gion explica' altfel numele Batistei,
punindu-1 in lcgatura cu Constantin Baptista, dregitorul lui Radu Mihnca, si al lui Alexandra Coconul
ea se alctuia din 52 de case la data catagrafiei amintite. Cdedmidarii au avut dou mahalale : una mai
vechc, in partca de sud-est a orasului, unde o hotar-
360
www.dacoromanica.ro
a
E
*4.1
!t
4-
re
....
-____,,, ),,,
1.---\.-
. ,.
a
Kv
111.111EL
..
....
V.
..
www.dacoromanica.ro
din martie 1831. Plarii, meseriasi i negustori insemnati, erau mai ales in mahalaua cu acest nume, situat
mediul bisericii
c.aci accsta
se asezaser5 de preferinta, dc vrcmc
dup5 expre-
De la vcchca resedinta a domnului s-a numit mahalaua Cartea vecbe, trecut in lista din 1852 a lui Borroczyn. M5n5stirca Radu-Vod5 avea lingO ca o slobozie", adica o asczarc de colonisti, oamcni adunati
www.dacoromanica.ro
l II II R.,
Cu
Sloboziia domncasc" pentru locul caselor... rposatului Mihail Filcoianul biv-vel stolnic". Acest loc
se invecina cu accla al lui Matei Filcoianul biv-vel
logoft, fiind dcsprtitc dc un dud mare, pus cum
spune hotarnica de Stoica, copilul din cas...
impreuni ca jupineasa Filcoianca cca btrini, ca
362
www.dacoromanica.ro
se intindea de o parte vi de alta a actualei Cal a Rahovei, dincolo de Palatul de justitic vi de biserica Domnita
Balava, unde era mahalaua Prundului. La 10 februaric
1794, printr-un zapis inedit, Velcca Ograzcanul bivve! pitar face un schimb cu Mitropolia, dind accsteia
namestii inprejur cit trcbuc casii, in mahalaoa bisericii de la Stejar" ' Semnalam de asemenea, gratic
unui act din 1795, mahalaua Vifinei, dup fructul
bine cunoscut sau, poatc, mai dcgraba, dup numele
unci femei pe care o cherna asa.
In ce privevte mahalalelc numite dup uncle realizad omcncvti, citam in primul rind mahalaua Foifortdui, dupa foivorul" pcntru frumoasa priveali"
ridicat in accast mahala de, catre Mihail Cantacuzino a fost cunoscut la inceput sub acelavi numc ;
i ava ii zicc
i azi
apoi i s-a zis
Popa Tatu,
insa". In realitatc, era risplata pentru o veche legatura e pomenit i fiica fostei roabc, fiica lui
desigur ; de altfel, pe linga aceast casa, le mai da
inca una, in mahalaoa Fintinii Boului", din vecinatate. In 1798, catagrafia insemneaza in Plasa Gorganului, mahalaua Stejarul, cu 43 de case.
www.dacoromanica.ro
se intrebuinteaza ter-menu'
una notra, adeseori cu acclasi nume, insotit de calificativul nou5". La 20 iunie 1794, Petrache sofragiul", printr-un zapis inedit, ia cu chirie dc 10 taleni
pe an, de la Mitropolie, un loc sterp" al ei in maha-
MICRORAIOANE
lul Spirii-Vcchi, Dealul Spirii-Nou (lista lui Borroczyn, 1852). In Delea-Noui s-a nascut, intr-o
bojdeuca mizer5, la 11 aprilie 1859, Barbu Stefanescu -
intre cartier sau suburbie i raion. Asemenel microraioane, inzestrate cu tot cc este neccsar vietii mo-
www.dacoromanica.ro
unde blocuri inaltc dc multe ctajc au inlocuit cocioabelc antcrioarc. La fcl, microraioanele de pc Pseana
Olienitei (vezi fig. 212) si dc pc Drum' Taberei
jumiltate in urba-
4.
e "MINN
it=
03. g
*WM=
12 r
11111....M.
in
semicer,germensiess
es hit
emErvat:5:0=1:mr.
MM MMJIM
rig. 211
I III II
III
!Will I
II
M011.
I 1111 I I
1;1!
'
1+1 11.Tr
iiiffU
.c
_
.--
-i---
rt Ir
Ye
NE
erier
fio
Jo
IF! ifiree0
i1
11
-it r
!i
117.dmall
www.dacoromanica.ro
365
'1. ....I
I!
al!,ostitar=m
eq
REM/
LI
ra
_
r...
El
- _sr
NMI
A..
_.. _ ......,...:.... ,---0 7---,Ir .7. '''''&'''.'''..r:
ft.- :11ro .
...-...
......
...v..
IL
.....
.....-
...,
-4. -t
___A-....
1
ri! .
Ir.: -:4
- ,,-;___ ...-
.,
.
...."
..
-F. ,
_41.:
1.......:..E:.
,,,
' ,
-.
48;44"..:1
H.:.....i...1,..::
f:
.4.-
- -If t. .4
.- .-...
,:...i......
-;k-.
,,,....._ j- , . yi
_.---- _....--___
-. -- .1.:- _ .----arl.
:4 .-1. za . r
-...-
z;
AIII
'''''. -
6511lei
- ...
"'
Ip,
1
1 ,1,
ffi
4,
I.
1;;
,a.144 pFuloso
,
all I-,
'
B/4 0
JIfelrA
1/.....,i..01.
I-1
Fair!
1 IUD mil
arr
II II
$1-I1
lop ii4
i
.
.2,
oilli I ii--1 17:r:-. :::::" :7. :1-*:-.1II:1'4.
IX'
7-r=------
UN
Sr--
P:11
Ill
10.111 nr7
4e4r44.4
ri
I4
iiiIJ 9t
in-
7.0
=.
A
366
www.dacoromanica.ro
:.
'iiij;-r-
11/15. fff
RBI 01111.:,
ir,'Tww
":44:6;:r
wry 1,
fr
11 I
mrwr -
6aI
...Imo
maim
ommi
.
*
r
O.
em
11
BULEVARDE $1 MAGISTRALE
www.dacoromanica.ro
cItsi a manoperei crescu, stapinirea tarii i administratia orasului ii &Aura' seama ca e preferabil, sub
multe raporturi, ca podinelc de stcjar si fie inlocuite
prin piatra. Aceasta operatiune s-a initiat in timpul
pima
la poarta Minastirii
Tirgovistei". Accst ultim drum si-a schimbat ulterior trascul mai spre vest, asa inch intr-o hotarnica
din 1681, aprilie 17, e pomenit Drumul Tirgovistii
cel Vechiu", in opozitie deci cu eel nou. Podul cel
Marc sau al lui Serban-Voda pleca tot de la Curtca
domneascil si, travcrsind Dimbovita, se indrcpta spre
Dunare, ramificindu-se, in dreptul viitorului Cimitir
Bellu, in doui: ramura principali apuca sprc Giurgiu,
iar cea secundara sprc Oltenita. Cu privirc la accasta
important arter, care a existat inca in aintc de inteincierea orasului si a contribuit la intcmciere, ni
s-au pastrat dou interesante acte incdite, din 18 iunie
www.dacoromanica.ro
cask spline Stamatc, ii fuscse luati de Costandinvodi, in sil", lpadindu-i-se" numai taleri 35",
si
i expli-
cituve". Si pre
Staicu
cei
condamnati a fi
www.dacoromanica.ro
la
cronici a lui
Iasi Mitropoliei douil case, dintre care una in mahalaoa Sivilelor" ; local celeilalte e determinat astfel :
tn.
In 1878.
la acea data. Mai intii toate ulitele din regiunea CurtiiVechi ;i a vcchiului tirg, adici: ulita Ilicarior nu-
i cele
neri, Sf. loan-Nou, Decebal, Stavropoleos, Brincoveanu, Sfintilor etc. Erau apoi podite actuala straai
a Academiei, In intregime, oi strzilc Belvedere oi
Brezoianu, aceasta din urmi ins nunaai pini prin
dreptul bisericii Brczoianu. Actuala Cale Vicireoti
ce-oi avca casa in partea locului. Spre sfiroitul veacului al XVIII-lea, podul Cilibiului" va purta numcle
de podul din mahalaua Arhimandritului" ; aoa
37C
www.dacoromanica.ro
asadar facut de sau sub supravegherea accstui dregator ; de ascmcnea, podisorul" dc la Gorgan.
tot atita unul de arnici" sau de Ana de .negutatorie", precum i unul de brasovenie", de sticle
de bani
dinlauntru"
Si
pi ling
in afara de podisti
www.dacoromanica.ro
371
Uliele vechi
termenul e slay
aveau, in gene-
OIN
Ii
us vs va
zis, accasti 15time era micsorat- din cauza tirabilor", samarelor" si cesimalclor" de lemri care
prelungeau prvOliile inaintind spre ulit si in care
HU
1
1;
1
11,
;
4
bcton. (NUB.)
in hrisov ne spun autorii cercetkii si am adevirat ulicioara de un silnjen de laid". La 18 mai 1780,
celelalte.
5osca"
372
www.dacoromanica.ro
fig. 217).
Fig. 217
Regulamentul Organic prevede si se execute si trotoare", iar sfatul administrativ al orasului, in sedinta
din 18 mai 1835, decide si se faca caldarimurile prin
cheltuiala proprietarilor de case si locuri ce ar avca
pe accle uliti, dup analoghia stinjenilor fiecaruia",
adica proportional cu fatada respectiva. Accasta in
cuprinsul culorii de Rosu si pe cele 4 mari poduri
domnesti. Pentru pavajele de pe celelalte unte principale, de comunicatie", proprietarii respectivi vor
piad numai doua treimi din cost, restul de o treime
fiind suportat de mahalagii proprietari dupa ulitcle
Ii
CA
f.11-
00 '0'
care cu asfalt, pavindu-se portiunea din fata palatului domnesc a Podului Mogosoaiei ; se incearca
i
www.dacoromanica.ro
1585-1591).
In mahalalcle mai departate de centrul comercial,
plante, forme de teren, izvoare, fintini etc. Scmnalam citeva din acute numc, prezentind importanta
istorica sau de alta natura.
Foarte numeroase sint numelc in legaturii cu mestcsugurile si negotul. Ele predomin, cum e si natural,
astazi e strada
30 Deccmbrie ; a cavafilor sau cizmarilor de incaltaminte groasa", ordinara (numele strazii s-a pastrat
pin in vremea noastri) ; a caddrarilor; a existat
o ulicioara cc au fost a caddrarilor", amintia intr-un
act din 18 septcmbrie 1762; a cojocarilor ; a iflicarilor,
374
www.dacoromanica.ro
cu un an mai !mime, la 10 martie 1855; dc asemenea, tdila Tipografi", imediat la sud de acelasi
deal, in legatura, poate, cu tipografia Mitropoliei.
Introduccrea primului motor cu aburi, la moara
Ceairului in suburbia
Verde
si o strada
in
www.dacoromanica.ro
Alexc ; cite o strad a Stufului se gascste si in raioanele Tudor Vladimirescu, 16 Februarie si 23 August.
Planul din 1911 indica strada Saida Uscatd", la nord
de Soseaua Herastrau ; astazi, daca nu mai exista
acest nume, avem, in schimb, cite o strada sau intrare
a Salciei in raioancle Nicolae Balcescu, Tudor Vladim irescu si 16 Fcbruarie.
in epoca veche, multe ulitc n-aveau nume proprii ;
ele erau designate perifrastic prin propozitii privind,
de pilda, un lams religios situat la extremitatea ulitei
sau locuinta unui notabil. La 20 iunie 1628, Alexanciru
Ilias, intarind, printr-un act incdit, lui Paripa postelnicul mai multe locuri de pavane pe care le cump-
Fig. 218
Woad turn din Piata Operctei (fosta Plata a Scnatului), la titrernitatea de Sud a Ciiii Victoriei. (S)
Gropilor
376
www.dacoromanica.ro
Fig. 219
,
Rio
r
:Mr
r:v[fT
N
'
-MO
377,
www.dacoromanica.ro
If
"
Fig. 220
1".
I'
,
so ow tm a"
04,
i pe
nostru antihitlerist Debrelin, Munlii Tatra
cei cazuti eroic in lupti. Astfel, de pilda, trei strazi
din raioanele 30 Decembrie, 16 Februarie si Lenin
poarta numele soldatului Croitoru Eftimie, care,
constient, cu pretul vietii sale, a facut sa explodeze
Cu
in zilele de azi, dupi 23 august 1944 si dupi instaurarea Republicii Popularc Romane, and o serie de
378
www.dacoromanica.ro
al XIX-Ica. In dispozitiile cdilitare inserate in Regulamentul Organic se prevcde infiintarea a ,,ase piete
mari" in interiorul orasului pentru vinzare dc carne,
zarzavaturi, poame, peste, mOlaiu i once alti felurime
de product care privcste la indestularea obstii",
mai mic si se numeau altfel. Prima mentiune documentar pc care o cunoastem, in cartea" din 13 mai
1563 a judetului Necula al lui Bobanea, pomeneste
de pazarul" de lingi Biscrica Domneascii, uncle se
aflau negustorii". Termenul e turcesc si inseamnii
prin cxtensiune,
cuvintul a insemnat apoi intreaga aglomeratie umani
uncle avea loe tirgul ; pentru tirgul de vitc si de furaje
zicea,
poartii
s-au creat treptat mci trei, anume: 1. Tirgul-deSus", in regiunea viitorului han al lui Serban-Vodi,
asadar in jumitatea dinspre Calea Victorici a Lipscanilor de azi ; i s-a zis asa deoarece se afla in partca
ridicati, de sus, a Bucurestilor, in opozitie Cu tirgul
din partea de jos, din lunc.5, de lingi Curtea domneascii. Un act din 10 aprilie 1635 amintete de o
privilie... inu tirgulu de sus, pe lingi bcscrica popii
lu Plicinti...". In actele serse in limba slavO, cum e
acela inedit din 10 decembric 1645, gOsim expresia
pazarul de sus" (rop 114340); 2. Tirol de Afart1",
adic din afara orasului, de dincolo de hotarul acestuia ; aici se aduccau spre vinzarc, nitre altele, tot
soiul de vitc si de furaje; de aceea a cipitat si numele
de Obor". Sc pare cii primul obor a fost in cartierul
Batiste, in apropierea scaunelor de micelari (vczi
mai sus, P. 360); de aici s-a mutat mai sprc
pe terenul uncle se va ridica apoi crucea lui Mogos
si biserica Oborul Vechiu ; iar de aici, chid orasul
www.dacoromanica.ro
Fig. 221
Doi tigani ursari cu cite un un domcsticit, in pinta din fati Par.
cului 1.11acratii, prin 1930. Fiecarc ursar e Insopt de un ligan (san tiganc.i)
Fig. 222
karaghioz" ; de asemenca, ursarii" tigani, jucindu-si ursii in" sunetul dairalei (vezi fig. 221). Alai
tirziu au apirut tot fclul de comdii", cu fenomene"
nemaivizute de fapt, inclatorii (femeia-peste",
paianjenul-om"), mcnajcrii, standuri de tras la scmn
(si joace mircasa") sau dc incercarea puterii", apoi
lanturi", N'ira" i calusei" pcntru placerea copiilor
&A-1i
380
www.dacoromanica.ro
o manifestare important
caracteristici a vietii
bucurestene.
Cele zecc pide previzute in Rcgulamentul Organic
si
Pinta Fiereasca-Veche"; 3. Plata de pe local IVeralescatni, lingi Podul Mogosoaiei, aproape de actuala
Piati a Amzci ; ea a functionat din 1831 pini in 1841,
cind se intemciazi, in locul ei, Piala Antzei, pe local
lui Iancu Ghica. Planul Borroczyn nu mcntioneazi
nici Pieria Matacbe Macelartt, nici Plata Traian; ele
zicca
secolulul
XX.
(3.1.1.0.)
trecind dintr-o mini intr-alta napoleonii, mahmudelete, misirii, funducliii i ceilalti bani de aur
argint. Nu exista Inca' o monedi.nationali, asa incit
erau folositc tot soiul de monede steline, incepind
cu cele turcesti, austriece, ruscsti si terminind cu
cele francczc, englcze, olandcze i spaniole. Operatiunile de schimb, de agio erau in floare, iar zarafii
numerosi. In 1885 se construir aici citeva pavilioane
metalice,
AP
..4z,
N
,
1 `.
--
www.dacoromanica.ro
Fig. 224
in conditii optime, la rece, diversele produsc (capacitate : 728 de vagoane), precum i doui fabrici de
gheat, cu un depozit putind primi 160 de vagoane
de gheat artificial. Noile Hale de la Obor fuscser
plnuite ca si Inlocuiasc Piata Mare ; in realitate,
ele n-au inlocuit deck sectorul de legume si fructe
mondiale,
proprictatea
Societtii
Frigul".
Dup 1918, numrul pietelor bucurestene s-a inmul-
382
www.dacoromanica.ro
oseaua Alexandriei, in
milrime de circa 2 hectare si cu zi de tirg siptminala.
111
'-"LIONT7 ',[1.10OF
v.*
sionanti multimea locurilor" virane si a maidanelor" ce sint infitisate in planul cel mare,
manuscris, al lui Borroczyn (1846). Una sin-
""ftes.
o'
'Fig. 227
11,
'
Fig. 228 Statuia lui Gheorghe Laz8r, In Cata Unlversit411. Sculptor Ion
Georges., 1886. In clidirea din fund, sediul Intreprinderil de Transporturi
Aeriene RonuneT.A.R.O.M.
www.dacoromanica.ro
rA
-1/ f .icrip,1,1_
*1
31
si
1m
4
=.
urdi_mil.cinnuirlPilmr___7.
si
1-11!
[E. Ill El
fa
--
treptat, se amenajeazi
.
71
1. it 11
il
www.dacoromanica.ro
si
Ion Heliade-
4.
..=
z_11111
ME/11.
-=
.711111
imara.
AMMINI
,
......
..4...
C.
t-.
.1'
I
,
'.
>el
.--.
7,
.9
=
NI
..-
.r.
ao
-o
,'.
...-
>..."
et.
www.dacoromanica.ro
JI
T
.4
'
t-.
3h
e.
'1.- ,
7'
1`.
h
,
//,
)i
"
t
Radulcscu (vezi fig. 228), iar mai tirziu aceea a lui
Fig. 231
Esplanada care leag3 Plata Uniril Cu Patrlarlda j Palatul Mari
AdurDri Nationale. In primul plan statuia lupoaicei romane; ulterior, aceasta
Fig. 232
careia se afla cinematograful Infratirea intre popoarc". De mai mici proportii sint Pinta Dorobanti,
unde se afla acum statuia lupoaicei care ante-
tural al lui.
1==._
385
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
I. Ma bala! e. 1. I.C. Filitti, Corespondenfa consailor englezi din Principate, 1828-1836, in An.
Acad. Rom. Sed. ist., s. II, t. XXXVIII (1916),
p. 839 920 ; 2. Neagu Radulescu, In Bucare,riii lui 33,
in Gaz. mun., 11 (1933), nr. 89; 3. D. Caselli, Biserica
Sf. Visarion din 'naba/arta Visarionului si Viifoara,
in Gat. man., III (1934), nr. 120-122; 4. D. Caselli,
Alaba/aria,
,ri Biserica Armeneascr1, III (1934),
nr. 135; 5. D. Caselli, Mabalaua si biserica Vovidenia
Maicii Domnului, in Caz. mun., IV (1935), nr. 199
,ri
documente, Bucureti,
V. Zaharescu, Coniribulia Romdniel la rrItboitil antibitlerist, Bucureti, 1958, 573 p. in 8; 30. Dan Berindei, Dezvollarea urbanislicd ,ri edilitara a orafului
Bucurefti in perioada regulamentard fi in anii Unirii
161
30 p. + plane.
Bulevarde
si cer-
www.dacoromanica.ro
sat
ui
cei 20 dc grdinari de la curte i vataful lor din Bucuresti, precum i cei 12 din Tirgovistc, c incontestabil
ca actul oficial se refer la cei cc ingrijeau dc intinscle
Termenul gradini" a avut in vcchca limba romaneasca o acccptiunc foartc larga, insemnind in general
loc plantat", implicind deci intcrventia miinii omenesti. Grdina era nu numai cea cu flori, dar si cca
cu pomi, cu legume i chiar Cu vita, deci insasi via.
Chid Radu Nlihnea 6', la 4 august 1623, poruncil
acestor gradinari cc sad pe ocina Ciumcrnicului"
a manastirii Radu-Vocla ca sil fie in pace si slobozi
pe toate djdiilc i mincaturile", cl arc in vcdcrc
pe cci care, in lunca Dimbovitci din sud-estul orasului, cultivau zarzavaturi. Cind in planul Borroczyn
(1846) citim gradina cu duzi", c vorba dc intinsa
livedc cu duzi" a carei amintire s-a pastrat pin azi
In
de copii" sau, simplu, gradinita", ca inseamni institutia prescolara bine cunoscut. In privinta ctimologiei, filologii trimit in general la vcchca slava
(gradina) sau la bulgara ; c o intrebare insa daca
n-avcm dc-a face mai degraba cu o mostcnire din
fondul romanic al limbii
compar cu francczul
grdina
Palatului
domncsc
pe
vrcmca
lui
vataf.
www.dacoromanica.ro
de Dobrc
387
care, ca adevrati curteni, cautau sa placa imirind ceca cc vedeau la mai-marele ion. Cretulestii
sint gradini frumoase i impodobite". O alta gradina frumoasa trebuie sa fi avut Matei pe malul
Colcntinei, ling Fundeni, unde se N'ad pini astazi
ruinele asezrii sale. Si aici a fost amintitul Evlia
Celebi ; el este adinc impresionat de grdina cu trandafiri i lalele din partea locului ; mentioneaza de
tate a secolului al XVII-lea, Rudenii, ce se ilustrasera inca in veacul al XVI-lea, sub Mihai Viteazul,
Dudestii, cu intinse proprietti in marginea orasului,
au, desigur, frumoase grdini pe linga asezarile ion.
a doi griclinari-sefi ai
unid, Toma, constatat
in 1695, cellalt, Frincul ; e foarte probabil ca acesta
din urm sa fi fost strin sau de origine strain, cum
era si bucatarul francez al curtii, cum era si arhitectul
Pecena Levin, care a descnat grdina Palatului domnesc din Bucuresti, cum era si arhitectul Veseleil,
care a lucrat la Manastirea Sf. Gheorghe-Nou (vezi
mai sus, P. 84). De gradinarul-sef ascultau 20 de
gradinari. Numarul lor nu trebuic si mire, deoarece
gradina palatului ocupa o suprafat considerabil ;
38
www.dacoromanica.ro
Diicul zidariul la 26
de talen.
chioscului, a gradinii si a gardului. Tot la miazanoaptc de oras, dar mai aproapc dc marginca lui, mai
acccsibil deci, ca loe dc plimbarc, bucurcstcnilor
carc n-aveau trisura, era cbioicul /In Mavrogbeni, o
constructic dc zid i dc lcmn, cu parten si ctaj, Cu
cismca si havuz" sau satirvan" (tcrmeni turcesti),
propunind infiintarca unui consulat franccz la Bucurcsti, citeaza printrc mrfurile carc se cauta in oras
seminte de flori"(grains de jardin")i flori artificialc".
La 6 septembrie 1780, vornicul Stefan Pirscoveanu
seria prietenului si furnizorului ski din Sibiu, cunoscutul negustor C. Hagi Pop : Pcntru gridinar
cc-mi scrii ci mi-ai gash i iastc om meter i harnic,
foarte bine. Cum si pentru simbric ci 1-ai tocmit pc
un an Cu 100 dc lei... si 11 obroace de gnu... si vedre
tia pe care o okra domnul in vara lui 1793 ambasadorului rus Kutusof i insotitorilor lui, in drum spre
Constantinopol. $tim dc la unul din insotitori,
anumc Reimers, ca grdina era luminata Cu lampioanc" i ca la sfirsit s-a dat un foc de artificii", rachetcic explodind cu sgomot". Nu era prima data'
ei bucurestcnii vcdcau o ascmenea iluminatie. 5i sub
Alcxandru Ipsilanti, cu prilejul une pctrcceri organizate de marcic vornic Filipcscu in cinstea domnului
avuscsera loe, pc linga masa si bal, jocuri de artificii"
o cesmm".
www.dacoromanica.ro
389
la r5s5rit dc cl5dirca mctohului ; forma c tot dreptunghiulara, cu dou5 ronduri ccntralc. O alta gradina,
mai midi, a man5stirii Selrindar, avca forma dc patrat,
cu latura de circa 35 dc stinjeni ; se afla spre vest de
15cav, despartindu-I de casa lui Dinu Cretulcscu. Tot
in stinga Dimbovitci vi mergind pin in malul apci,
era gr5dina casei banului Nicolne Brincoveann; forma
domn
sa continue a fi ingrijitc f i intrctinutc. Sotia diplomatului Reinhard releva, in iulie 1806, obicciul plim&aril la Izvoare" adica la Flerastriu unde gasevti toata societatea elegant a Bucurevtilor. lar
francezul Lagarde, care a stat la noi din decembric
1812 pina la inccputul lui aprilie 1813, remarca
Bancasa, unde 1-a impresionat o gradina frumoas5
care apartinc boierului Vilcrescu, cc chcltuicvte in
ficcarc an o multimc de bani pentru intretinerea ei".
Drept locuri de plimbare sint indicate in 1816, de
catrc gencralul Ludwig von Stiirmer, chiovcul lui
Mavrogheni, lieriistr5u1, Colentina uncle Grigore
sc g5sca din dosul Curtii Arsii, p5 mal asupra grdinii manastirii". Dup5 toatc probabilitatilc, aceast
gradin exista vi ea la finelc secolului al XVIII-lea.
Citcya izvoare de la fincic sccolului al XVIII-lea
vi inceputul cclui de al XIX-lca vin sa completcze
pretioaselc indicatii ale planurilor austriece. Galatorul Johann Christian Struve, care trece prin orav
in vara anului 1793, remarca locurile de plimbarc
avezatc pe marginea... Dimbovitei. Ele alcatuiesc
poicni frumoasc vi alci mari vi evti sigur ca intilnevti,
aprecieri: Locurilc de intilnirc in zilcle de sarbatoare sint: Herastrul... unde nu se v5d dccit boieri
vi undc nu sc aude alta limb5 in afar de franccza,
apoi gradina care se afl linga Dimbovita, undc sint
390
www.dacoromanica.ro
ccanu-Blarembcrg (1842)
undc inaintc de a se
pc urma a trccut
in proprietuca lui
Cimpincanu
gradinelor".
Dar in afar dc acestc grdini i locuri de pctrecere din lunca Dimbovitei mai erau, in prima jumatate a secolului al XIX-lea, inca o serie altelc, in
diferite Atli ale orasului. Meseriasii i ncgustorii
se stringcau cu placerc in Gradina Brds/ea", pe locul
actualei Gradini Puskin" (fosta Ioanid") si a imprcjurimilor ei ; se duccau la gradina lui Hagi-The dc
pc Calea Vacaresti, la Gridina lui Spirea Gazoni,
din mahalaua Delea-Noua, la Gradina Des/Milli",
vind tot sus, alaturi, la Guilin/ de arsine" si la faimoasa gradin a Bellidni accuta in planul Rimni-
soaici
www.dacoromanica.ro
391
200 de stinjcni
trasarca aleilor
departe
200
din Dimbovita
Catargiu.
vegherca lui Meyer. In 1846 sc putca vorbi de gridina din centru orasului". Dar lucr5rile cele mad,
pentru transformarca Cimigiului intr-un adevarat
pare, inccp dc fapt abia dupa ce gradinarul ncaint
prezinta, in vara lui 1850, un plan sistematic. Potrivit
'''.4..
-,
- op:
' AO:, ;
....
1.,
,",i.
, .1, \
--
-...,,1
E
.....
.....
..": L .- ra 11...,
_-.64..
:,
_/,,, `
'
'
7,45<..
,....,,
If
.t.....
t - A'
, .I.,a,,,,r)
......6, y
.,\.,
.,... ,...
'S,
,.,
--...
,a,1,
.
,:...
_ . ,...
ON
*..
.........Zr'
':-
.1.1 .
t.
t- -
.,441,;;4.-`,2;!' ,,,,,
_. g;.....,, ry,
.',.. ' ."
\-;
11:
%. ...:
i";,4
".
.V
Sr,
-4.
"
41:
'
.1
4.
'-.
t-
rj.rt
11,
WA'
ri Alt
pvcrif44 44'
'
4;
fr
t.
It
392
www.dacoromanica.ro
Fig. 234
0.
'0
14,+%
--,
.1.4
I
Ah
www.dacoromanica.ro
393
aik
Fig. 236
atit particulare, cit si de pctreccre. Planul lui Borroczyn (1852) inscamn, la nord de Dimbovita:
Grdina lui Pencovici", la sud de Gradina lui
Cimpineanu", pe tare o continua, si la nord de
Planul Jung, intocmit in 1856, in timpul ocupatiei austriece, adauga si el informatiile lui. Sint infa-
altii castani
394
www.dacoromanica.ro
Fig. 237
*4tf
www.dacoromanica.ro
,ri
ai trandafirilor,
I ig.1238
trau,
Linde
alaturi de
Herd:It-dui- Vechi"
396
www.dacoromanica.ro
apare
V,3
Fig 240 Vedere din Parcul LibertItii. in fund, cupola Palatului Mari
gradini sistematici" din fata Universitatii ; e adevrat iarisi ca. in 1906 se adaugi Parcul Carol azi
Parcul Liberttii, dupi numelc dat locului in 1848,
in timpul revolutiei ; dar toate aceste creatii nu pot
nici pe departe si compenseze sciderea vertical
a spatiilor verzi. De la circa 80%, cit reprezentau ele
inc in 1852 in cartierul cuprins intre actualul Bulc-
www.dacoromanica.ro
fiecarc copac
Piscului
i Cimitirul Bellu, va deveni Parcul Tineretului si va constitui, Cu zecile lui de hectare plantate
si cu lacul alimentat dc izvoarc natural; o podoab
Eg.
241
.vr,
1
398
www.dacoromanica.ro
si prctutindcni, pe intreg
rominesc, au muncit, au
cuprinsul pmintului
luptat si au suferit
BIBI IOGRAFIE
1. G. M. Ioncscu,
(Sf. Elefterie)
,ri
Grozdvesti/or,
1939), nr. 400; 12. Radu Rosctti, Odinioard..., Bucuresti (1942), 271 p. in 8; 13. Nadcjda Gr. Romalo,
Leordeni, in Bid. Com. mon. ht., XXXVIII (1945),
p. 54-63; 14. G. Bczviconi, CakItori :Ni In Moldova
si M'adenia, Bucurcsti, 1947, 463 p. in 8; 15. R. Laugrddini, Bucuresti (curs
rian, Peisagistica, Parear;
grddini In
poligrafiat); 16. Ric5 Marcus, Parean i
Ron/di:la,
istorie medie, V
,ri materiale
Clieva
si documente privind activitalea bol-tic/ilion/1a
Leyvraz In Bucuresti, Bucurcsti (ms.); 21. Dr. N. VI-
date
www.dacoromanica.ro
INDICE*
Academia Romani' 8, 151, 272; mss. slave 176; mcmoriile ei 172; reorganizat 238
Academie" de biliard 327
ace dc cusut din epoca bronzului 28
acsizelc, sporirea lor 349
acte ale epocii brincovcnesti 303
actul de la 23 August 212
Accst indice a fost intoanit, dupi indicatOle male, dc clot Vasile
Radu, bibliograf sef serviciu la Biblioteca Academia Republicii Socialiste
Romania. ii aduc si pe aceasta mIc multumirilc male calduroase.
Prescurtarilc utiliaate In
indice skit:
Arhimandrit arhitn.
arhitect
biscrica
accst
AM.
bis.
hulevard = bd.
calator
comuni . com.
negustori = neg.
['Mamie = pah.
pentru = pt.
populatie = pop.
postelnic = post.
profesor = prof.
nu r.
sat -- 5.
Constantin = Const.
sapituri = *At.
croitor = croit.
doctor = dr.
stint
Gheorghe = Gh.
ing.
inginer
judet lid.; bidet, functia nu s-a
spltar spat.
stolnic = stol.
prcscurtat
localitate
localit.
locuitori locuit.
logotat
log.
s.
societate
soc.
wadi = str.
manuscrise = mss.
manastire = mre.
visticrnic =- vist.
"Moldova = Mold.
vomic = vor.
voievod oo VV.
www.dacoromanica.ro
402
www.dacoromanica.ro
Arscnalul armatei 21, 144, 155; altitudinca 16; asezri ale dacilor la 32; avionul lui Vlaicu construit in 172; conflictc de munca 293; muncitorii 292
articole de Brasov 304
Arvat croit., vindc vie 320
arvati" = croati 108
Asaki, Gheorghe 123
63
dii in 120
Arges, riu 26, 32, 72, 103, 198, 255, 337; canal de
aductiune din 233; gura 32; numc stravechi 38;
vadul de pe 117
261
nia 239
asociatii i societti culturale, rolul lor 203
Asan i Martinovici, bcnia 301
Assan", fabrica de ulciuri vcgetale 183, 291; moara
lui 141, 155, 290, 310, 342, 375
astar -= pinza groasa de captusit hainelc 302
astaragii, neg. 302; stirostia 302
asezarea de la: Belvedere a Golestilor 395; Buftca,
parcul 395; lui Manolache Lambrino 322; de
la Lcordcni, grdina 395; lui Procopie al Farmazonului 395
asezaminte de binefacere 358
asezamint: solemn al lui Leon Toma 69; al lui
Radu Leon 78
asezari cu numc in -cni si -esti 38
asezari omenesti in sec. IV in cuprinsul Bucurestilor
37
de productic 294
Atclierul central de confectii militare 291
Atena 198, 292; numarul locuit. 266
atenec populate 203, 204
Ateneul Roman 100, 236, 376; avariat 212; cladirea
armenii, breasla 271 ; colonia din Bucuresti 270; contribuie la ploconul Hanului" 271 ; din Moldova
www.dacoromanica.ro
Badiul, orisan 56
baia Mitropoliei 279; desfacerea vinului la 324; romancasca 283, dupa moda turceasca 283
Bairam-aga, capitan de lipcani 358; cumpara casa
273; manor 369
Bairamul, sirbatoarc 348
bakkal = bacan 300 -= neg. de comestibile 300
Baksi, Bogdan Deodat, calk. 71; despre caselc
locuit. Bucurestilor 265
Balasachc pah. spinzurat 78
Balcani 48; centrele 57; Epir in 311 ; Gabrovo oras
din 305; mesterii din 128; rush trec 122; noul
Brbatescu,
Ulita Tirgovistii =
Calea Grivitei,
Tirgului de Afarl 253
Barnowski, Miron, vv. Mold., executarea 74
barurilc", restaurante de noapte 331
politica' a
404
www.dacoromanica.ro
la
nicul 358
bcania lui Caciulescu i Atincu, Ciobanu, Dinischiotu,
de la Tintava a 395
cordat 96
in ulci 133
Blcescu, Nicolae, Institutul agronomic 201
Blccscu, Nicolae, raion 259
Blenii boieri, aveau gradini 388; partida 77, 78
Bleanu, Grigorc, log. 94
Baleanu, Manole 111
Balcanu, Nicolae, mare vor., intreprinderca de postav 290
Baltaretul, vint de Sud-Est 23
baltet = balt mica 21
Bltcni s. 111
band bucurestene 183; interest!' lor pt. industric
293; infiintarea Ion 169; reteaua de 168
incorporat 258
Banica margelarul 306
Banut, Ion 241
Baratii = calugari catolici 324; cascic 353, 374; au
pivnitc 324
239
ting 260
Biblioteca Enciclopedia" 204, Energia" 204
Biblioteca personala a lui Const. si Nicolae Mavrocordat 96
Biblioteca Muzeului dc istorie a orasului Bucuresti 12
culturii
239
www.dacoromanica.ro
405
Argint 358; Birbtescu-Vechi 100, 358; Botcanu 102, 359 = Biserica cu Bradul 286, 363;
Bradu-Staicu 288, 358, 359; Brezoianu = Sterpul = Popa Stoica 333; lui Bucur 25, 26, 32,
37, 43, 44, 65; Caimata 100; Catolica 72; de
la Calugareni 72; Ceaus Precup 97; Coconilor
= Sarindar 47, 48; Coltei 251; Cotroccni 395;
Cretulescu 87, 100, 234; Cuibul Cu barz 100;
Nou 11, 56, 84, 288, 310, 311, 379, 384, 395;
SE Gheorghe-Vechi 46, 48, 60, 61, 90, 257,
306, 333, Scoala de Slovenic" 91; SE Ilic
gorganur 17, 363, 375 ;SE Ilie de fingl Po-
www.dacoromanica.ro
tip 26
12, 17, 19, 22, 44, 140, 253, 260, 283, 310,
Lescalopier spre 61
branisti la marginea Bucurestilor 23
Brantici, casele lui 303
brasoavc palavre, minciuni 304
Brasov 26, 40, 96, 116, 255; biirgmeisterul dc 387;
cetatea 373; diligente de 315; flori si plante
www.dacoromanica.ro
407
numirul de locuitori din Bucuresti 265; palatul lui 22; rudelc sale 85; sabia lui 86; sta-
Bucov, lupta de la 65
Bucovina 135, proclam unirca cu Romania 177
Bucur. intemeietorul Bucurestilor 42, 44, 45; cioban
7, 8,
Bucuroaia, aezare 44
Bucurova, asczare 44
Bucurovo = Bucurova
Buda 120; planul din 1535 259; rescdinta paci 59
budane, vin i rachiu tinut in 324
Budapcsta 198, numArul locuitorilor 266
Buhusi, oras 44
Buicescu, Diicul, vel-clucer 74
Buiucliul, Mogirdici Hagi, bogasier ot Olari 302
Buiucluoglu, Vatran Kirkor ot Caimata, bogasier 302
Bujorcanu, $erban vor. 94, ridici biserici 87
Bukarester Deutsche Zeitung, gazet 272
Bukarester Tageblatt, gazed 176
bukure = frumos 44
mitrov 159, 226, 373; Domnitei = Hristo Botcv 64, 251; Dorobanti 162; Gheorghc Duca
225; Eroilor 196; Filantropia = 1 Alai 159,
190, 325; Gheorghe Gheorghiu-Dej 80, 301,
308, 340, 343, 390; Dinicu Golescu 226, 232,
315, 331, blocuri noi 227; Dr. Pctru Groza =
Bd. Ardealului 23; Haussmann 196; Indcpendentei 158; Ana Ipitescu 158 fost Lascdr Catargiu 166, 240, 355; Jianu = Aviatorilor 159;
Lacul Tei 195, 196; General Magheru 225,
226, 228, 301, 315, 331, 343; 1 Alai = Filantropia 159, 191, 226, 238, 310, 345, 372, blocu-
370, 397; Schitu Magureanu 251, 289; Stadionului 218; Stefan ce! Mane 226; Niculae Titulescu 243; Bd. T.F.F. 375; Vcst-Est 196, 234,
236, 237, lmpi cu arc voltaic 159; Barbu Viicrescu 190, 196, Bd. 1848 --- ulita Coltei 155,
311 =-- Brincoveanu 196, 269, 318
408
www.dacoromanica.ro
bustul lui: Alecsandri 393, Dclavrancea 202, Eminescu 393, Anton Pann 358
intreprinderea Cultura National" 183; tramvai cu cai 159, viilc 20; Tirgovistii = Calea
Grivitei 140, 154, 155, 269, 305, 355; Viciresti = ulita Dobroteasa 21, 37, 67, 72, 115,
250, 251, 257, 340, 370, 381, 391, hala de vcchituri 233, viile 20; Vergului = Calrasi 381
Victoriei = Podul Mogosoaiei 80, 99, 100, 110,
Cantacuzino, Constantin, fiul lui Andronic Cantacuzino 67; asezarc 356; pivnita 306, 324; cxccutarea 77; rcabilitarea memoriei 78
Cantacuzino, Const., stol. 85, 91; casa 240; grdina
388; sfetnic al lui Brincov=mu 388
Cantacuzino, Const., caimacan 137, guvernul rcactionar al lui 274
Cantacuzino, Gh., arhcolog 11
Cantacuzino, Grigorc, arhitectul Lcpctit lucreazi pt.
128
sie 255; fixcazi lungimea stinjenului 334; intirestc pivnita 353-354; legIturilc cu Poarta
79 ; neg. chiproviccni sub 269; rididi han 308,
309, 310, 311, mrc 258; sotia lui 302, 356
Cantacuzino, Stefan, vv. T. Rom. 49, 54, 55, 81, 85,
90, 251, 369; cartca" lui 301 ; Del Chiaro
secret. lui 304; reface bis. 356; scutiri dc dri
86, 300, 322, 349; condamnat la moartc 94
www.dacoromanica.ro
409
257 ;
midarii-de-Jos 208, 257, 344-345 ; Crmidariide-Sus 17; Cetatea Voluntareasca 191 ; Colenti-
Elefterie, completarea 190, 283; Ferentari : construirea 225, 235, 243; Floreasca, blocurile 224,
225; Ghencea 243; Giulesti 232, 255; Gorganul
17; Grammont 163; Grozavesti 17, 255; Grivita 208, Izvoral 17; Jiului 243; Lipscani 283;
Obor 238, 243; Pantelimon 377, Parcul Libertatii 191 ; Picptanari 235; Stcaua 208; Suter
163, 364, Tabcrei 243; Tei 225, 275, 304, palatul
210; din Calca Mosilor: tipografie muncitoreasca ilegali 178; din Calea Victoriei no 134, 210;
din str. Constantin Burci 211 ; din str. Ecoului
rcdactia in ilegalitate a Scinteii 188; din
:
ceferistilor 187; soldat Candrea 209; conspirativ a P.C.R. din Vatra Luminoasi 211
case oficiale: Casa de ajutorare si prevedere a lucratorilor tipografi, inaintarea 173; Casa asi-
Caraioan, Pompiliu 8
caramangiii" Bucurestilor 190
Caramzulia, Constandin, jupin 107
caravanserai 273, 308
Carazin, Nazarie, maior 98
cartelurile 293
cartier : armencsc 170; boicresc 286; bulgaresc 170;
www.dacoromanica.ro
lonel Macca (Inst. de arheologie) 162; Marghiloman 162, 203; Meitani 176; Mclik 252,
statuia 148
Catargiu, Lascar, 152; constituic guvernul 153
Catargiu, Lascar, bd. 159, 166
catastihul patcntarilor din 1832: 269, 280, 281, 325,
39
327
cavafi 279
73
79, 281
cherestegii 279
calusei" 380
cam5narii, indatoriri 348
camanirit, dare 347
camin de fete sarace 310
caminc studentesti 201, 238; complex de 255
Cminul" magazin 308
Caminul propriu", serie de locuintc tip 163
c5patini de zahir 327
Carimidari, bariera 253
Caramidarii-de-Jos s., incorporat 17, 253, 256, 258,
astizi cartier 257; -de-Sus s. incorporat 258
www.dacoromanica.ro
411
116
cismele 345; infiintarea lor 127; locul lor 103; publice 234; numarul lor 346
balta 12; = lacul lui Dura negutatorul 22
cisniu = socoteala 342
cititorii, numrul lor 238
ciubotarii 279
ciubuc = pipa oricntala 281
ciubucceria = pravalic-atelier, stabilimcnt de fumat
Cimpia Filarctului = Cimpul Filaretului = Cimpul Libertitii 158, 191 ; juramintul 132; locul marilor
Cimpulung 45; intcmcierea 42, 44, ocupat de austrieci 96; Gheorghc Bibescu sprc 134
Cimpurelu s. 38
Cindescul Radu vel-vor. ucis 74
cintar oficial al domnici 348
cintreti din caval 284
cintritul, dare 348
cintece: batrinesti, de lume 284
circiuma lui Anghclachc 253; lui Chibrit, lui Gherghiccanu 325, vist. Nestor 253; lui Nita Sterc,
la 157
circitunarese 324
ciubuccii 281
341, 342
civilizatia : tip Boian, Bolintincanu, Dudesti, Glina III,
Schncckenberg, Gurnclnita, Plopsor-Virtop, TeiBucuresti 26
cizmarii, grcva 174
140
281
ce stau in 387
Cioplea s. incorporat
ciuma, nizamul din 1798 privind 303; nizam de prevedere 379; lui Caragea 110, 285
Ciumernicut s. incorporat 256; ocina la 23, gradinarii
clasicii marxismului 45
Claudius, Prolemeu, geograf, desprc asezarile urbane
din Dacia 33
Clausewitz, cfilator 266, 272
Claymoor = Vcrescu Mihai 11
clacasi in Bucuresti 276
cladirc stil medieval cnglcz 241
www.dacoromanica.ro
Cluj, 207
Frederic, Gheorghe Ionescu, Giovanni, Hotelului Bellevue, La doi frati", Lambru Paltator,
Murgaeanu, Nestor, Riegler 328; Scala, Trandafirul Alb, Union, Universittii 329; Zamfirescu 328
cofetarii: ale cooperativelor de stat, numrul lor 328
cofeturi = bomboanc, zaharicale 327 ; nemteti, turceti, venetiene 327
cognac bautura 301
Coica, Ion 102
coji de: lamile, naramze, portocale 327
cojocar futa 288
Colceagul, v. Colciacul
Colectia: Elena si dr. I. Dona 239; Hurmuzaki 172;
com4i-voiajori 315
Comitet pentru cultura si arti 339
Comitetul Central al Partidului Comunist Roman,
sediul 194; planul de sistematizare 242
Comitetul central unionist, activ itatea propagandistic 141
273
413
www.dacoromanica.ro
Romania 217
Congresul Partidului Comunist Roman: al V-lea 186;
216, 217
Congresul Sovictelor : al II-lea 178
poliei din Bucuresti 73; intareste loe de pravilic 72; nunta 285; moartca lui 341
Constantin sin Zamfir, staroste vinde pivnita 323
Constantin vataful 86, 357
Constantin, Alecu, luptiitor socialist 178
Constantin, David, luptiitor comunist 207
Constantinopol 23, 53, 54, 57, 59, 70, 74, 91, 93,
107, 122, 142, 270, 271, 304, 342, 369, 389;
47; patriarhi: Avramic de 80; Iercmia al IIlea de 63; Bongars spre 62; Ion Ghica la 136;
Costache Negri la 148; Paul Strassburgh spre
273
consumuri" 325
Contemporanul", periodic 241
Continental" restaurant 329
Corfus, Me 11
Cornatcanul, Socol cluccr 73
Coronini, general austriac 139
Cornatcl 47, 375
Corncscu, Mihail, sera grdinii 395
Cornesti s. 111
cornuri, produs de panificatie 343
ghiu 283
Conventia de la Balta-Liman 139
conventia comercial Cu: Austro-Ungaria 166; Elvetia, Franta, Rusia 167
Conventia de la Paris 137, 138, 142, 143, 149; desfiinteaza titlurile nobiliare 276; inlocuicste Regulamentul Organic 123
conventia vamal cu Austro-Ungaria 288, 291; denuntarea ei 291
conversiunea datoriilor agricole 187
= pristavi 335
414
www.dacoromanica.ro
crivatul 15, 23
Crivina, com. 198; numc slav 38
Crivina r. 38; barajul de la 233
Crutzescu, Gh. 9
Curtea N'eche 11, 18, 19, 39, 45, 46, 49,57, 60, 61, 70,
71, 72, 74, 80, 81 82, 86, 93, 102, 103, 240,
250, 275, 280, 281, 283, 303, 309, 317, 321,
335, 342, 346, 367, 388; asczari stravechi 37
40; baia 313; biscricilc 48, 55, 78, 319, 350;
gradina 387; grajdurile 343; incinta vcche
305; poarta de jos 98, 302; dc sus 67; parasirca 343; vatra originar a Bucurestilor 45
Cuza, Alexandru loan 12, 18, 138, 147, 149, 150, 152,
169, 265, 266, 274, 338, 345, 375, 380; candidat
unic 142; detronarea 147, 338; iscalirea actului
de abdicare 149; legca electoral 276; participa la tirgul Mosilor 380; plcbiscitul 148; secularizarea
lui 151
Daiche, P. 8
Daicoviciu, Const. 29
dajdie, scutire de 371
D-ale carnavalului", film 242
www.dacoromanica.ro
Dcalul Bellului 22
319, 320
Dealul Filarct 163; intreprindcrea metalurgicA a lui
Ehrhard Wolf 152 ; must5riile 325; viile 20
lacul 243
Derblich, Wilhelm calk. german 144, 313, 328; despre: Bucuresti 145; restaurante 329
Detcoi s. 257
Dettine, Stefan, cilpitan 94
diata = testament 90
dichiu
= econom 101
dig de pAmint 80
Dii = Vidin 107
Diicul zidariul 389
dijm5rit, neg. scutiti de 302, 305, 307; triplarea lui
ascensiunea unui baIon 110; aseziri strivechi' 25, 32; curtea domneasc5. noui 103, 105, 370; lupta intrc pompieri i turci 136; pivnita 325; proccsul din
186; stadionul 203; vale 102, 281, 317, 318,
320
120
Dima, pop 94
Dimiiana cAlugirita = Despa vinde vie 317
Dimincata" = Adev5rul de dimineat5 170
cnergcticii 217
217
416
www.dacoromanica.ro
Dimbovicioara, girlit 19
Dimbovita, jud. 103, 144, 303, 337, 368, 392; mestcri
99, 124, 150, 155, 159, 167, 199, 206, 233, 243,
250, 251, 254, 255, 269, 275, 289, 303, 312,
318, 319, 326, 368, 370, 375, 388, 395; acoperirea 199; afluenti in cuprinsul Bucurestilor
19; apa filtrata din 127, 158, 198; baltile 65,
101; vechiul brat 21, 371; canalizarca 22, 33;
387
II, 107, 109, 110, 118, 119, 120, 267, 314, 327,
359, 368, 369, 370
Dobresti, uzina electrica 200, 234
Dobriceanu, cofetaria 328
Dobroesti, s., nume romnesc 38, 124, 257, 269
Dobrogca 176; calea feratil Cernavoda-Constanta 151;
cedat prin tratatul de la Bucuresti 176; colonizarea din sud 267; Darius trece prin 30;
lagir in 206; ocuparea 176; trupele francoenglezc in 139
www.dacoromanica.ro
Dudesti, s., incorpctat 256; cartier 182; asezdri std.vechi 25, 27; improprietdrire pe izlazul comunal
din 191 ; magazinele 185, 168
Dudesti-Cioplea, aerodromul 198; pivnita 325
302; bltile ei 375; cetitile turcesti 74; chervanalele de la sud de 313; colonistii din dreapta
li-
Ecaterina 100
Ecaterina, impilrteasa Rusiei 98; care contele Rumiantev 99
418
www.dacoromanica.ro
364
Pagaras, capitanul de 63
419
www.dacoromanica.ro
Finta, armata dc la 73
Filfani, drum prin 34
fintind ridicata de Alcxandru al II-lea Mircca 344;
ce se zice a babci 96; beizadelelor 21; Boului
21; G. Gr. Cantacuzino 345 ; pe locul fintinii lui
femeia-peste" 380
femeic in picioare, apoi sezind, in pecctca orasului Bucuresti 350
femeilc muncitoarc manifest pentru piinc si pace
178
Fera, ()raw 56
Ferdinand", restaurant 329
Ferentari, cartierul 225, 243; OW de cattier 383
fermi model la Pantclion 140
Festival" vagoane tip 237
Festivalul mondial al tineretului i studentimii 234
Flechtenmacher, A. 150
Flecsi, Alecsandru, ing. 260
Flecsi, Ludovic, ing. 260
Flccsi, Scarlat, ing. 260
Fleischhakl, consul austriac 116
Flocosi, mosic la 90
tina lui 17, 345, 388; hanul 309, 311; testamcntul 310
Filaret, centrala termoelectrica 234; dealul 163; fabrica textili de la 293; gara 155; izvoare captate la 303; lacul 21, 22; observatorul astronomic 15 ; panta 317; sondaje ale solului 17;
uzina electric 159, 200
Filarmonica, programul 131
filatura dc matase de la Damaroaia 290
filatura romaneasc dc bumbac 295, 297
filigeancle in grija vet cafcgiului domnesc 326
Filimon, Nicolae 369
Filip a II-lea, regele Macedoniei, imitatii dup?i monedelc lui 33
Filip Arabul, monedcle lui 35
Filip, post., griclina 252
Filip, viitaf de circiumari, vinde cad 268
Filipescu scrdarul, fabrica lui de ciramidi 152, 290
Filipcscu Const. construieste han 311
Filipescu Gheorghc, casa lui Librccht in stipiniri
lui 152
Filipescu, Grigore 116
Filipescu, Iordachc 116
Filipescu, Mitica' 132
Filipescu Nicolae, partizan al Triplei intelegeri 175,
313; primar 158, 339
Filipcscu, C.N. 134
Filipescu, Scarlat, casa 313
Filipestii, familia 89
Filipopoli, rcprezentanti ai bulgarilor din 117
Filoteu monahul = preotul Fiera 86; ctitor 355
420
www.dacoromanica.ro
Frtesti, lupta de la 74
Fratia", soc. politica secret 132
frtia=breasl 286; mestesugarilor 286, negustorilor
89
Gabroveni, str. 45
382, strandul 199; Filarct 155, 237, 392; Mogosoaia 241 ; de Nord = gara Tirgovistii 155,
184, 190, 194, 197, 226, 236, 237, 372, bombardamentul 208; Obor 237; Progresul 237;
gcnerosii" 174
Geneva, Palatul Postelor din 161
Genilie, Iosif 395; despre Bucur 42
Genova, port 15; sardele de 301
Georgescu, Florian 8, 11, 12
Georgescu, George, dirijor 202
Gcorgescu, Ion, sculptor 171
210, 212, 249; atentatori instruiti in 206; Hitler preia puterca 187; legionari refugiati in 207;
razboiul impotriva Uniunii Sovictice 208
Gerson, luda ben, 271
Geschichte des transalpinischen Daciens, planul Bucurestilor in 259
Geta, monedelc imparatului 35
www.dacoromanica.ro
421
Gherghita 268; ars de titari 65; identificat cu Cctatea Noua" 52; meseriasi si neg. stramutati
din 288 ; resedinta a lui Mihai Viteazul 65
Ghergoman grecul cumpara privalic 56, 268; intarit Cu pravalie 56, 333
Ghermano din Nyssa Capadocici 91
ghermcsituri = tesituri de matase 111
Ghica, Ion 9, 135; la gridina lui Scufa 391 ; lutemciaza Frtia" 132; in comitetul ci de conducere 132; scrisoarc dare Vasile Alecsandri
391
www.dacoromanica.ro
Ouatu 190; palatului domnesc 387, 388; Puskin (loanid) 391 ; bis. Sf. Eleftcric 390 ; bis.
Sf. Ghcorghe 304; din fata str. Sf. Bic 19; de
la Ten' 391 ; sistematica din fata Universittii
397; zoologic 62, 387 parc, cu arbori si arbusti ornamentali 128; 23 August 225, 230, 234,
Eliscul Luther 326; Mimi 145, 391 ; Coloseul Opplcr 326; Oracici deveniti Trocadcro
391 ; Putu Cu ap rece 395; Rasca 396; Racaru
184; Roata 1 umii 184; Rosianu 184; lui Scufa
391 ; Sta. ri (Liedcrtafel) 396; Suzana 330; La
saptc nuci 391 ; Trocadero, fost Oracici 391
Union 396; Coana Victorita 184; Vila regala
Warrenberg sau a Castrisoaiei 145, 391,
396; lui Zdrafcu 397
gradinari 281 ; de la curte 387; patronul lor 288; sefi in timpul lui Brincoveanu 388
gradini 67, 387; acceptiunea cuvintului 387; cu arbori exotici 389; cu duzi 387; de fatada 244;
ptrate stil italian 388; verticale 244
gridinite, numrul copiilor i conducatoarclor 201
Gradiste s. nume slay 38
Grdistea-Florestilor, punctul 258
Gradisteanu, hanul lui 309
grdisti = popine 17
Grajdana jupineasa se judeca pt. =sic 258
Greaca, balta 47; cherhanalele 40; loe dc pcscuit 375
grec, explicatia cuvintului 268
Greceanu, Grigore serdar, teten druit de 311
Greceanu, Olga 10
Greceanu, Radu, cronica lui 91, 280, 302, 310, 369
Greceanu, Scarlat 111
Greccnii, s. = Greci 256
greci in Bucuresti 267, 268, negutatori 273, 375, 379
greci cutovlasi" = aromni 267
Greci s. = Grcceni 256
Grecia 117, 208
Grccu, Constandin, vinde vie 67
Greenwich, mcridianul 15
Grcgoras Mitrofan, cronica lui 91
grcsic din Belgia, din Franta, payare cu 373; din
Scotia 151
www.dacoromanica.ro
423
de sporturi de
hala
la
259; Ungarici si
259
plat 308
Han, O., sculptor 202
Hanganu, casa 322
flangerli, Const. vv. T. Rom. 252; domnia 107;
moartca 99-100
flangcrli, Ruxandra doamna 111
31; Grcceanu -= hanul Dedu 312, 328; Gherman 314; Golescu 313; Gridisteanu 314; Grecilor" 311 ; lierisescu 314; Hind 313; cldit
dc Ioanichie ieromonah i arhim. 101 ; lui loan
Iliade 313; lui Ivanciu Gherasim 313; lui
Injug-Urs 309; lui Manuc 149 = Dacia" 172,
270, 312, 313, 339; Mercus 313; Mihai-Vodi
311; Mocanu 313; lui Mustakov 313; lui Naum
Nenciulescului 314; cipitanului Nicolae
lui Niculcca 313; Niculescu 314; Nou 310;
de nisip, oase de mamut 26; chiosc 104; elmpia 124; drumul sprc 154; fintini 346; lacul
de la 33
Hcrstrau-Bineasa, regiunca 256
Herkti s. biserica 72
Heresti, boierii 354
Herisescu, hanul lui 309
Hermannstadt = Sibiu 40
Hermes", fabrica 183
herminil = cicom 90; import de 273
www.dacoromanica.ro
Hotin 105
hribi de Rusia 301
Hriso, Popa Enachc, via lui 319
hrisovul breslci cioclilor din Focsani 287
Ilristachc, via lui 319
Hrizca cantaragiul, are prvalii 304
br icc 326
ibrisin 279
ibrisingii 279, 302
I.C.A.R., fabric dc avioanc 183
Iccchim = Institutul de cercctari chimice 219
icre dc Manciuria, import de 273
stiintc 150
iaurgiu 353
Ilfov, judet 40, 45, 53, 111, 176, 181, 257, 319, 387;
gorgane in 39; intreprindcri in 111, 276, 277,
291 ; ispravnicii de 371 ; mosia Fintinele 260;
parcul de la Maia 392; pirciilabul de 47; postavari in 67; sate: Fierbinti, s. in 108; Flocosi,
s. in 90; de olteni 267; Radovanul, s. in 107;
425
www.dacoromanica.ro
imamea
= mustuc 281
cietate 313
imobilul Nirescher 313; Torok 326
Imperial", cafenea 327
I mperiul Otoman, cliberarea crestinilor din 122; regimul din 18; relatiile economicc cu 59
impozitul pe dividende, reducerea 293
Imprimcria nationala" = Cultura nationala 183
Imprimcria Statului 291
incencliile, msuril impotriva propagarii lor 306
L'Indpendance roumaine, organ liberal 171
independenta tarii, proclamarca 153
indienelc" 328
indicnii, acrobati i scamatori 285
industria bucuresteana 221, 278, 292, 293, 294; alimentara 292, 294; chimica 218, 292, 293; de
confectii 294; constructiilor de masini si a prelucrarii metalclor 218, 293, 294; clectrica si
clectronica 218, 293; Industria clectrica romana", fabric 183 ; Industria licrului" 182
pielarici, blnariei i incaltamintei 294; poligrafici 294; textila 218, 294
de
cercetari
metalurgice
(I.C.E.1\1.)
llici Lenin = Academia de inalte studii comerciale 192; experimental pcntru cultivarca i fcrmentarea tutuntilui 201
institut litografic 286
insulele Dimbovitei 19
insurectia armata 211
insurectiile nationale poloneze, inabusirea 274
intensificarea muncii, izvor de cistig 293
Internationala a II-a 173; a III-a: afilierca Partidului
Comunist din Romania la 186
intrarea Broastei 363; Brotkeilor 363; sergent major
Valenciuc Octavian 378; Stufului 376
inundatia din 1864: 18
investitii in actiuni social-culturalc 350
loan, cnezatul lui 46
loan II Comnenul, monede de la 39
Ioan croitoriul 102, 354
loan de Knkiil (de Tirnave), cronica lui 47
loan luminararul 102
Joan Vocla cel Cumplit = loan Vocla ccl Viteaz 60, 270
iorgangii 279
Iorgu starostele, neg. 89
161 ;
www.dacoromanica.ro
lpsilanti, aga 98
Ipsilanti, Alexandru, vv. T. Rom. 34, 103, 110, 252,
273, 317, 325, 327, 344, 353, 358; breslele 288;
Isep 271
port 217
intrunirilc in epoca neutralitatii (1914-1916) 313
invatamintul bucurestcan, elementar, mediu, superior 238
Izvorul
hram 105
Jalca I. 202
Jamaica, rom de 301
Japonia se alatura Triplci Intelegeri 175
den, blana 302
Jebelcanu, Eugcn 241
suprimarea 92
Julesti = Giulesti 22
Jung, Friedrich. capitan, planul Bucurestilor 139, 261,
313, 374, 375, 376, 391, 394
www.dacoromanica.ro
427
Lapcdatu, Alexandru 11
lpfriile 330
Labirint str. 19
lac pt. ccruit scindurilc 301
lac co stinci artificialc, amenajarca 392
lacul Adinc 21, 22: vic la 67; Antim 22; BAncasa 22; Ccrnica 22; Cismigiului = lacul
neferoase 182
Lassalle, Ferdinand 144
Lazar, Gh. 110 = Lazer, ing. 110; planurilc si masurtorile lui 260; statuia 171
Lazr, gimnaziul 144; liceul 192, functioneaz la Sf.
Ecaterina 176
Lazr, Nicolae 266
Lcusteanu, maior 135
lmii de ser 395
428
www.dacoromanica.ro
Leordcni
Lichiardopol, Ion 8, 66
lichior Anise de Bordeaux, Curaao, Extrait d'Absinthe, Maraschino, Parfait &amour 301
licitatie = cochii vechi" 282
Litovoi, voievodatul 46
despre
lungoare" = tifos 94
Lungulct s. = Santu 103, 337
www.dacoromanica.ro
Lupu dascalul 91
Lupu paharnicul Mehcdinteanul tras in ;capa 69
Lupu, Ion neg. 311
Lupu, N. dr. gruparea 185
Lupul aprod ot Bucuresti 335
Luterana str. 87, 155
Luther, fabrica de bcre 155, 290, 326
I.uvru, magazin general 167
Luvat, muzeul 195
uzana = Suzana 330
Liov 79
Lydda 198
Lyon, masinile 290
I yric, sala tcatrului, intruniri in 172
Lysimach, tetradrahmele lui 33
Macarie, patriarh al Antiohici 71, 273
Macaric, schimnicul = Mihail 13abcanul 358
macaroanc de Italia 301
251, 288, 363 = Slobozia domncasca 362; Caimata 363 ; Cal iccasca" 369 ; Cara-Papaz = Popa
Negro 356; Caramidarilor 360 (mahalalelor Cat'Unidad lor 360) ; Caramidarii-dc-Jos 22, 87, 322,
376; Ceaus David 358; Ceaus Radu 358;
271, 360; Oltcni 23, 361; Otetari 360; Pantelimon 354; Pitar Mosu = Pitaresci 360; Pi-
magazinul Caminul" 308; Confectia" 312; Magazinul General 167; Polar" 308; Unic" 301
Victoria" 311
430
www.dacoromanica.ro
de pe malul drcpt
352'
al Dimbovitci 66; impartirea
administrativa pc 352; numelc lor 353; numrul lor 103, 106, 353; nume notate gresit
354
Mama Revolutie Socialista din Octombrie 177; conducatorul 378; victoria 178; cxemplul 186
Marcs, banul 78
marfa de Beci (Becs) 307 ; de Brasov 374; cazaccasca",
inanichiuristele 286
www.dacoromanica.ro
Marula 100
masacrul din Piata Tcatrului si str. Cimpineanu 179
masini electrice, uzincic de 218
Matache Macelarul azi halelc Ilic Pintilic 383
Matapan, capul 208
Matei Basarab VV. T. Rom., aga din Brincoveni 69,
maidnele" 384
Mlaiesti, castrul de la 34
mrnularii, neg. 307
Mnistirea s. 26, 32, 34
mnastirea Antim 22, 86, 104, 117, 232, 251, 357,
388; Caldrusani 72, 80; Bolintinul 255; Bis-
sului 319; domn : 19, 21, 23, 45, 56, 59, 62, 65,
68, 71, 73, 90, 99, 251, 257, 265, 319, 334, 335,
runca lui catre orsenii din Bucuresti 55; primeste pe: Macaric patriarhul Antiohiei 273,
sol polon 284, refugiati sud slavi 269; inalta
39, 42, 43, 44 = Sf. Troita 45, 55, 61, 62, 63, 65,
67, 68, 72, 73, 74, 75, 79, 87, 90, 96, 104, 107,
251,256, 257, 272, 278, 306, 310, 317, 318, 319,
51, 60, 77, 78, 80, 91, 312; Stelca 65, 90, 318,
432
www.dacoromanica.ro
mesterul Manolc 53
Meyer, Joseph 9
Meyer, Wilhelm Fricdrich Carl, arhit. peisagist german 128, 272, 391-392, moartca lui 392
mezelriile 184
Michael, pixenmeister sas, calk. 53
Michel sau Michali brbier, 326
micii-burghczi 195
microclimatul bucurestean 199
67, 68, 73, 74, 80, 130, 177, 257, 258, 269, 324,
Mihai Viteazul vv. T. Rom. 11, 44, 62, 63, 64, 65,
mitria 344
www.dacoromanica.ro
433
203, 215, 340; instructiunii publice 161; Lucririlor publice 161, 340, 350; de Rzboi 152,
194; Snttii 225; Transporturilor i Telecomunicatiilor 155, 232
Minovici", vila 199, 345
mintcnc 279
Minulescu I. 202; casa memoriala 239
Mioara", postviria 182
Mircea", localul 325
Mircea-cel Bkrin vv. T. Rom. 47, 48, 49, 50, 51, 55;
diruieste sat 34; intrcste sat 4; lupt Cu turcii
lui 176
34, 59
Mirea I., pictor 241
Mircasa din Messina a lui Schiller 145
Mirodan Al. 241
Miroslav vist. 308
Moldova 39, 44, 45, 46, 57, 60, 65, 71, 73, 74, 79,
nist 142; Regulamentul Organic 123; refugiati din 208; retca de cale feratii 155; robi
titari in 276; sate cu nume de Bucuresti 44;
stpinii fcudali 40; trupe rusesti in 108;
tinuturile 333
125
Vlklichii 253
moara de hirtie = harturghie 111
Moara-Skack asezare 38
mobilier si covoare, magazin de 308
moda constantinopolitan 280, 281; ungurcasc 280
Modern", restaurant 329
Morintz S. 11
mormintul faraonilor" = restaurantul Capsa 329
moroieni, romni transilvneni 267
Moroieni, ccntrala hidroclectric de la 234
Morometii 241; tirajul 239
www.dacoromanica.ro
most = pod 38
tad 237
sociale 298
naiul, 284
Nan din Vicareti 335
Nanu, preot 100; livada lui 356
Napoleon al III-lea 151
nart = prct maximal 342; pentru : apa adusa cu sacaua, articole de bacinie, brinzcturi, cherestca,
dulciuri, lemn dc ars, matcrialc dc constructii,
munci, pasri, pescrie 344; piinc 342, 343
National" cafenca 327
national-tarinist, partidul 189
Nationala-Ciornei" editura 204
nationalizarea imobilelor urbane 276; intreprindcrilor
bancare 217; industriale 217, 277; minicrc
217; de transport 217
Nazaretian, Avcdic 271
415
www.dacoromanica.ro
nari 302; bogasieri 302; matrapazi 302; micelari 303; mirgelari 300; mtsari 300; paceagii
paceagii (cu inteles culinar) 303; pescani
sticlari 300; numiri disparute de - : apari
303, boccegii 307; marchitani 307; matrapazi
302; mimulari 307; olteni 307.
negutator, termen vechi 300
Neigebauer J. 42, 272
Ncjin, export de vin la 273
Nemtilor, ulita 123
Nenciu, pop 375
Nenciul, orsan 56
Nenciulescu, arh. 194
Nenu cizmarul, ginerele Bratului iuzbasa 317
tali 357
nesti 388
Neofit, mitropolit 134, dezavueaza miscarea revolu-
oamenii muncii, locuintc pentru 226; schimbari fundamcntale in viata lor 241
Oancca log, se judecl pt. mosie 258
Obedenaru, G.M., desprc Bucuresti 157
obcliscuri 130
Oberhummer, E. 9
Obilesti s. pe Colentina 257; casa de piatra la 84
www.dacoromanica.ro
Oradea 44
Orient 157; cojocaria subtire apreciata in 288; Apropiat rcfugiatii polonczi 206; - crestin:
milosteniile lui Neagoe Basarab in 53; - indepartat: reprezentanti ai 244
Orsova 137
grain, lupta de la 68
oieritul, triplarca 120
Olimpiotul, Iordache 115; conducator militar cterist 114; aresteazi pe Tudor Vladimirescu 118
54
Oltcni, mahalaua 23
Olteni, str. 19
Olteni s. incorporat 257
Oltenia 26, 44, 115, 117, 250, 267, 269, 361 ; toponimie
www.dacoromanica.ro
437
Partcnie egumen 79
participatii industriale 293
partidul filo-rus 98
partidul Garda de fier, constituirca 187, 189, 207
partidul liberal 170, 210, 338; guvernrile 187; sciziunea 187; fractiunea Dinu Bratianu 211
Panait I. Panait 9, 11
185
constituirea, programul, dizolvarea 174; reconstituirea, programul 174; atitudinea lui fata
Pantelimon com. 16, 25, 124, 219, 258, 259, 285, civili-
186, 211
140, 145, 146, 167; Muzeul Luvru 195; strapungerea bul. Haussmann 196; Grigore Capa
invata la 328; Ion Gcorgescu cxpune la salonul
din 171 ; Eufrosin Powell bursicr la 120; primul
congres al Internationalei a II-a 173; Conventia
lacros 312
Pasrea balta 199
Pasarea s. 258
Pascale gramaticul, batut 78
paserele, numarul lor 372
Pashali vel capitan 101
Pasvantoglu pasa de Vidin 107
Pascani, ccferistii elibereaz pe taranii rasculati 174
pavajele 234
www.dacoromanica.ro
Pinataul, s. 258
Panatesti, s. 258
papusarii 380
patimasi = bolnavi 313
Patrasco, boicr, ucis 61
Patrasco, croitorul 102
Ptrascu, pictor 171, 239
Patrascu cel Bun vv. T. Rom. 57, 60
63
pehlivanii 285
Pelimon, A., 7, 12, 43, 44; desprc: Bucuresti 43, ori-
pescaria veche 19
Pescarus, restaurantul 331
pescuitul, ocupatie a locuitorilor stravcchilor asezari
27
Petrie, Aron 8
Petriman, fiul lui loan barbir, vindc dughean
268, 278
8 Iunie, V. Piata Bibcscu-voda 382; Koglniceanu 328, 390; Kretzulcscu 381 ; maghistratului =- Piata Marc 381 ; Marc = Piata Bibcscu
Vocli = Piata Unirii 151, 158, 282, 307, 381
www.dacoromanica.ro
de mobil 222
Piron, via lui 319
Pirotchnia 155
Pisa, Eufrosin Poteca bursier la 120
Piscul-Crsani, asczare i monede dacice la 33
Pitagora, cugetlrile 91; strada 37
pitusti 343
Pitaghei-Ochcasca-Popesti, regiunea 16
pivnit, termen slay 322; de la Curtea Arsi 325,381
de la Dudesti-Cioplca 325; rarei Mihai-Vocli
pivnite: de lcmn, de piatr, importan ta lor 323; circiumi 317, 322, 324; domncsti 324, ale marilor
dregitori 324; ale bisericilor 324, ale ministirilor, ale orsenilor 324; vinzarca vinului in
- 324
lacul 243
plusvaloarca, rata 292
Plutarch, lecturi din 90
Poarta 79, 84, 108, 116, 136; Aali-pasa, ministru dc
externe 148; declaratia de rzboi a rusilor c5tre
153; livrrile cfitre 57; Mihai Viteazul la
631 Nlircea Ciobanu in dizgratic 57; Mirceoaia
chemati la 61
poarta de lemn sculpmt 203
Pochidia com. 44
Pociovalistca, mosic in Ilfov, fabrica de postav 111;
Podila, s. 105
podine = podrit, date pentru intretinerca podurilor"
348
mare ce vine despre Sarindar 370; Podul Calicilor = Podul Cabiei = Calea Craiovei = Calca
440
www.dacoromanica.ro
118, 120, 123, 128, 142, 144, 151, 154, 155, 157,
251, 252, 253, 260, 275, 282, 286, 301, 310, 311,
312, 313, 314, 319, 327, 339, 345, 346, 368, 370,
N'eche = str. 30 Decembrie 309, 310; domnesc al Ulitci Mari 368, traseul 368; Gorganului
313, 370; ce! Mare =- Podul $erban Vocl, Podul Beilicului, Calea $erban Vod 368; traseul
368; mrci Stela 370; Mogosoaiei = ulita mare
ce vine despre Srindar = podul Brasovului =Calea Victoriei 370; 22, 80, 87, 103, 104, 110,
303
din 21
postvari 67; de tara 67; disparitia lor 289
Postvria romneasc" 182
Posta 238; Centrali 72, 101, 118, 166, 184, 203, 286,
310; comunicatc de rzboi 176
Potcoava", berria 312
Poteca, Eufrosin, clugr 120; proicct de reforme
al lui 120
Pote!, dulciuri de la 140
potloage 279
potlogari, despre 279
potlogi, palatul domnesc 77, 84
prealarma" 209
precupct 300
Preda, Marin 239, 241
www.dacoromanica.ro
Purcel D.F., ofiter planul: 12, 19, 22, 100, 259, 311,
319, 389, 395
Purece, Necula 79
pustiul getilor = Barganul 30
Pustnicul, padurea 199
Puterile Centrale 175
380
Primaria 338; Municipiului (Bucurcsti) 12; de Albastru, Galben, Negru, Verde 340
primarille de sector 340, 350
Principate 108, 136, 138; luate in gaj de Rusia 122;
pregitirea si infptuirca Unirii 139; Unirea 8,
142, 149, 365
Prinkip Gavril, sirb 175
prisaca preotului Ilic Nicolac 396
prisaci 317, 321, 322
pristavi sau crainici, atributiilc 335
Priz, Wilhelmina, atelier fotografic 286
procedcul hidrogenirii 291
procese impotriva luptatorilor comunisti 210
Purcarcni s. 105
curesti 51, 60
Radu Greceanu, cronica 77
Radu Ilias v.v. T. Rom. 70, 72, 257; invins dc Matci
Basarab 59
Radu Leon v.v. T. Rom. 74, 78, 100, 304, 308, 319,
zilirea 78
Radu logortul, i se intareste loe de cas 352
Radu log., ginerile lui Mares banul, inchis 78
Radu, log. de visteric 100
442
www.dacoromanica.ro
280, 360, 370, 387; confirm scutiri 68; intareste loe de pravalii 287; ingropat la mrea
Radu $erban v.v. T. Rom. 22, 65, 67, 68, 369, 371
Radu-Voda, movila de la 17, 27, 42, 45, 57, 60, 65,
73, 250; asezari sttivechi la 25, 26; civilizatia
Glina III-Schneeckenberg 26
Radu I v.v. T. Rom. 48
Radu, zabunar, martor 279
Radul comisul 318
Radul dulgheriul 388
www.dacoromanica.ro
443
teazul 68
rufct = breasla 287
Rufus, Isac 271
rugbi 203
Rumiantev, contc 99
rumnii sau vccinii, categoric a populatiei din Bucttrcsti 275, 276
rumania, desfiintarca ci 93, 276
Rusaliile 379
Rusciuk, armcnii din 270; bande turccsti vcnite din
444
148, 153
Rusia 79, 115, 117, 136, 139, 175; scitii sprc 29;
aromanii din 267; Mihai Cantacuzino stabilit
in 104; atitudinea fata de Tudor Vladimirescu
116; arc in gaj Principatele i cctatea Silistrci
www.dacoromanica.ro
Scauneie-Noi 343,
samdangi-basa 278
sames, subalternul vel vornicului dc politic 337
Scele s. 105
skelenii 267
Scuieni, fost
sate de olteni in 267
slale de tiganijud.'
274
Slgeni, com. 44
Slciilor str. = str. Julius Fucik 22
spunriile" 344
Bulgaria 174
Serdica (Sofia) monedc din 35
serviciile administratiei oriscncsti 339
servitori, taxa pe 349
Scrvu, Gianpili martor 268
S.E.T., fabrica dc avioane 183
Scvereanu G. dr. 12
Sfatul orscnesc 338, alegerca 338; bugctul 290
Sfatul Popular al Capitalci 242, 338, 339; palatul 37,
Vechi 303
Scaunelor, ulita 19
Scaunelor mahala = mahalaua Spunarilor 19
Schiller, Mireasa din Messina 145, 391
Schinderul = Srindar, mahala 354
Schitu-Golesti, centrali termoelectrica 234
Schitul Maicilor 251; renovat 232
Schita planului general de sistematizare 243
Schneckenbcrg (Munirle Melcilor), descoperirile de
la 26
Schomlauer, vinul 301
Schuchardt, Carl, invtat german 29
scitii sprc Rusia de miazzi 29
butiile 339
www.dacoromanica.ro
445
96, 101
Smirdan, luptele de la 153
Smirdan strada 123, 144, 154, 170, 184
Snagov 237; spt. arhcologice 11; asezari strvechi
25, 33, 39; mormint de incinerare 29; vas dac
gsit la 33; lacul 199, 237, padurea 199, 207,
237
Societatea academia romani devine Societatea literoman, apoi Academia Romana 151
Societatea Adriatica", localul 326; culturala armeanii
Ararat" 271; de asiguriri Dacia Romana 311;
Atencul Roman, infiintarea 150; de bazalt artificial si ceramia din Cotroceni 167 ; BucurestiiVechi 12; compozitorilor i Muzeul George
155; Imobiliara" 313 ; Kontinental Oel" 207 ; literati intemciata sub Grigore al 1V-lea Ghica 132;
literara pornit in 1843 ; literati romana infiintat in 1866 devine Soc. academic romana, apoi
Acad. Romani' 151 ; comunal de locuintc ieftine
195; constituirca 163; Meinl", magazincle 328;
www.dacoromanica.ro
Sorica 2711
Curtea domneascd 80
locuitorilor 266
statistica lui Martian (1860) 286, 325
Stahl, Henri 9
Staico log. 19
www.dacoromanica.ro
447
nari 374; Filimon Slrbu 378; Fintinii = Nuferilor 232, 328; Fontcriei 375; Franceza =
ulita 1licaribor = str. Carol = str. 30 Decem-
Berthelot
Stoicescu N. 7, 11
Stoico log. 303
Jupiter 376; Justinian 377; Labirint 19; Laborator 377; Latina 376; Lazar 381; Lcopardului 377; Licurg 376; Lipscani = ulita care
duce la lianul lui $erban Voda 310 = Ulira
Marc 311, 56, 170, 217, 250, 305, 311, 373, 301
Coravu 225; Manea Brutarul = general Budisteanu 155; Maria Rosetti 191, .251, 397;
Masina cu Mine 375; Matei Millo 328, 340;
www.dacoromanica.ro
208; Poetului = Enachiti Vacarescu 117; Po= Militiei 250; Polizu 192, 230; Polona
274, 345, 375; Primverii 377; Principatcle
Unite 23, 251 ; Prudentei 377; Putu cu Apa
Rece 325; Rachmaninov 364; Radu Calomfirescu 19; Radu Vocl 250, 370; Rzoare 378;
Rea Silvia 367; Rinocerului 377; Riureanu 17;
Rozetului 377; Roman = Mihail Eminescu
litiei
Sucdia, Gustav Adolf rege 70; Paul Strassburg, trimisul lui 273
Suhr 310
suiulgi-basa, seful serviciului apclor 338, 346, ajutoarcic sale 346
Suleiman-pasa, cumnatul sultanului 136
sultanul, contributia lui pentru sinistratii focului din
1847: 130
Sulzer I. Fr. clvetian, secretarul lui Alexandru Ipsi-
supractajiri" 225
Fintinilor 21; Stefan Furtuna = str. Francmazona 395; Stefan Ghcorghiu 227; Stirbei
Voda 21, 161, 196, 251 ; Teilor = Galati 310;
ccrbi descoperite in
26; mor-
lanti 9, 103; planul lui 19, 259; despre: trccutul Bucurestilor 34, lacul de la Herstrau
389
www.dacoromanica.ro
449
salvari 279
scoala de agricultur, infiintarea 140; fond. pt. marirea cladirii 150; ardelean, expuncrea ideilor
110; superioara de arhivistica si palcografie,
infiintarca 200; armeneasca din Bucurcsti 271;
de bele arte (Scoala de pictura si sculptur)
150; mica' de chirurgie, infiintarea 140; de la
Sindrilita s. 16
$ipotul Fintinilor strada 21, 345; manufactura de
testemeluri la 111
soferii de automobile 286
sofranul 300
$ontu, maior, czut in rzboiul independentei 154
Soplea, zdrobirea seimenilor in lupta de la 73
$osea, localurilc de lux de la 184
soscaua Alexandria 191, 225, Obor pe 383; Aviatorilor = Jianu 190; Basarab = Nicolae Titulcscu
159, 243, 254; Berceni 191; Bonaparte = Ilie
Pintilic 155, 159, 254, 342; depouri de tramaic 196; Catelu 218; de Centura sau $oseaua
Stefncscu-Goanga 202
Stefanestii de Jos s. 16
$tcfani, cojocar 355
$tibor v.v. Transilvaniei 48
$tirbei, Barbu v.v. T. Rom. 120, 123, 139, 140, 142,
170; hotelurile sub 314; mijloacele de transport sub 282; participa la tirgul Mosilor 380;
Tabacal, Drighici 89
tabacal (pentru prizat) tax pe 349
450
www.dacoromanica.ro
mar;
9R. C.Z.
9R(LCOl).
ptntra
bibl.otet L.
www.dacoromanica.ro
mici
,;;J];?;I,C
."
.;,.
;,`.
..
- 4!,
:;`;.'S..'.0
, ,O_
tcir
o,
'-
I IA
-
'..,.5'./.(,,,,,;.',
,
,4
ti"
ts
'.1
INN
.--
rI.I.'.
.
,
,
.* e
I
y.
"
'
I, a'
'
3,.11,.,.'
iN
O,
.13t
5'
,*
17( 7 To
,a;
Zer
"
..',",,1
,:;,6,4,y4:,..1
,.
i, .`',.$
"1.:43='4;
,o4
'4;- 5.
'
.0
3;
3'
.Y.P0
's ,
;:;
.
.;
f
-
',,,
ryv
.7, 07.,
.';
',0-;-
.:A;
,
J
o'''
Yi
5.5.&"
'
01
,
t'04,
41.
"
'
7,
'
."
.;
.,, .
19:
6,
;g
i* t
1.1
'
4"
"
'
'
:."
-".t- ;;
'.
. 1.17
r,
www.dacoromanica.ro