Sunteți pe pagina 1din 3

Disgravidia precoce, manifestari si tratament

Rezumat
Disgravidia precoce este o afectiune specifica primului trimestru de sarcina. Se caracterizeaza prin varsaturi
incoercibile, insotite de intoleranta alimentara totala, ce pot duce la dezechilibre hidroelectrolitice grave. Afectiunea
cuprinde doua forme clinice, ptialismul si disgravidia emetizanta. Cea din urma poate provoca decesul in lipsa
tratamentului adecvat administrat in timp util. Tratata corespunzator, nu influenteaza evolutia sarcinii.
Abstract
Early disgravidia is a specific condition to the first trimester of pregnancy. It is characterized by incoercible vomiting
accompanied by food intolerance that could lead to serious electrolyte imbalance. The condition includes two clinical
forms, ptialism and vomiting disgravidia, the latter possibly having a fatal ending if lacking appropriate treatment in
time. The proper treatment does not affect the evolution of pregnancy.
Disgravidia precoce este o afectiune specifica starii de gestatie, ce apare n primul trimestru de sarcina. Se manifesta
prin exacerbarea tulburarilor neurovegetative de sarcina: varsaturi repetate cu intoleranta totala de aport alimentar.
Frecventa manifestarilor digestive din primul trimestru n cazul sarcinilor normale este de 35-50%, dar incidenta
disgravidiilor precoce este apreciata la 0,6% din totalul femeilor nsarcinate. Disgravidia precoce este o afectiune
autolimitata daca nu intervin complicatii, simptomele disparand la trecerea n cel de-al 2-lea trimestru de sarcina.
Elemente

de

etiopatogenie

Etiologia acestei afectiuni a ramas necunoscuta pana n prezent. De-a lungul timpului, au fost propuse o serie de
teorii pentru a explica aparitia simptomelor caracteristice:

Teoria nervoasa, conform careia n sarcina are loc o inhibitie corticala ce duce la o hiperexcitabilitate
anormala a centrilor subcorticali;
Teoria hormonala care sustine ca manifestarile clinice sunt cauzate de nivelul crescut al hCG-ului (human
chorionic gonadotropin);
Teoria conflictului mixt ntre ou si mama, n care intervin: cu siguranta sistemul nervos al femeii (varsaturile
grave nu se ntalnesc decat la femeile cu echilibru psihic instabil, care nu accepta ideea prezentei sarcinii,
carora le este frica de momentul nasterii), si anumiti hormoni secretati de oul n evolutie (hCG). In sprijinul
acestei ipoteze vine si frecventa mai mare a varsaturilor n sarcina gemelara si cea molara, unde nivelul
seric al acestui hormon are valori mai ridicate;
Teoria toxemica sustine ca afectiunea apare n urma modificarilor locale de implantare;
Teoria reflexa sugereaza ca disgravidia este consecinta unui histeroreflex (parasimpatic) cu punct de
plecare de la nivelul colului uterin.

Printre alti factori incriminati de aparitia disgravidiei se numara si: deficienta de vitamina B6, deficiente ale
metabolismului proteic, hipotiroidismul, factori emotionali, reactii de hipersensibilitate.
Patogenie
Varsaturile incoercibile determina aparitia tulburarilor hidroelectrolitice si deficientelor nutritionale. Fara aport
alimentar, organismul gravidei ncepe sa utilizeze proteinele si lipidele endogene, dupa 3-4 zile aparand fenomene de
carenta proteica, tulburari ale ciclurilor metabolice energetice si acidocetoza. Acestea sunt urmate de tulburari
parenchimatoase celulare, care determina ireversibilitatea procesului. Absenta terapiei presupune decesul.
Forme

clinice

si

evolutie

Disgravidia precoce se prezinta clinic sub doua forme: ptialismul si disgravidia emetizanta.

Hipersecretia salivara, izolata sau nsotita de varsaturi, este simptomul principal n ptialism. Poate ajunge la
peste 1000 ml/24h, putand determina dezechilibre electrolitice.

In evoluia disgravidiei emetizante sunt descrise trei faze, n functie de gravitatea varsaturilor si de
modificarile pe care acestea le induc.
Parcurgerea tuturor celor trei faze nu este obligatorie.

1. Faza reflexa (de debut/de slabire) este caracterizata prin:

Varsaturi repetate persistente, precedate sau nu de greturi, aparute imediat dupa mese sau dimineata pe
stomacul gol, n numar de 10-15/zi, ce antreneaza deshidratarea femeii gravide;
Constipatie, oligurie, scadere ponderala progresiva (300500 g/zi);
Dureri epigastrice din cauza spasmelor musculare.
Dureaza 8-10 zile si este reversibila.

2. Faza tulburarilor metabolice reversibile cuprinde:

Varsaturi incoercibile, nsotite de intoleranta gastrica totala si scadere ponderala pronuntata;


Adinamie, astenie;
Tahicardie si hipotensiune arteriala;
Oligurie pronuntata si constipatie;
Hipoproteinemie si albuminurie;
Cresterea corpilor cetonici urinari si acidoza metabolica;
Hipoglicemie, azotemie;
Hiponatremie, hipocloremie, hipocalcemie, hipopotasemie si carente vitaminice.

Dureaza

ntre

si

10

zile,

iar

fenomenele

sunt

nca

reversibile

sub

tratament.

3. Faza complicatiilor metabolice ireversibile (faza terminala sau nervoasa) se manifesta prin:

Incetarea varsaturilor si toleranta alimentara fara digestie, alimentele acumuladu-se n stomac;


Diaree;
Emaciere;
Diminuarea reflexelor;
Stare febrila;
Delir, psihoze confabulatorii, halucinatii;
Oligurie sau anurie, cu albuminurie intensa;
Icter intens;
Tulburri de vedere (nistagmus, amauroza).

Faza este ireversibila. Odata intrata n aceasta faza, femeia va deceda n 24-48 ore. Nici macar ntreruperea sarcinii
nu va mai modifica evolutia. De aceea, momentul trecerii din faza a 2-a n a 3-a are importanta majora. Simptomele
ce traduc aceasta trecere sunt: tahicardia, febra, oliguria, icter/subicter, scaderea rapida a curbei ponderale cu mai
mult de 1kg/ora.
Diagnostic
Manifestarile clinice care ndruma spre diagnosticul de disgravidie precoce includ greturile, varsaturile, sialoreea,
aparute la o gravida n saptamanile 5-6 de sarcina, n absenta oricarei afectiuni digestive anterioare. Examenele
paraclinice ce sustin diagnosticul si au o importanta speciala, mai ales pentru faza a 2-a a disgravidiei emetizante,
sunt

cele

care

evidentiaza

hemoconcentratia,

acidoza,

dezechilibrele

ionice

si

cetonemia.

Diagnosticul diferential se face cu: apendicita, colecistita, gastroenterita acuta, ulcerul gastric, toxiinfectiile
alimentare, meningitele, tumorile cerebrale, boala trofoblastica gestationala.
Tratament
Terapia disgravidiei precoce cuprinde o serie de masuri ce au ca scop combaterea varsaturilor, anularea posibilelor

dezechilibre metabolice si mpiedicarea trecerii n faza ireversibila a afectiunii. Spitalizarea n regim de urgenta se
impune daca apare: deshidratare severa si intoleranta orala la lichide, diselectrolitemie severa, acidoza, malnutritie.
Ca tratament igieno-dietetic are o mare importanta izolarea gravidei de mediul familial sau persoanele care ar putea
avea o influenta negativa. Se recomanda, de asemenea, administrarea de alimente proaspete, n special fructe,
vegetale,

sucuri

naturale.

Exista pareri bazate pe studii n domeniu, ce susin ca metoda alternativa de tratament n prima faza a disgravidiei
acupunctura,

rezultate

favorabile

Tratamentul

fiind

obtinute

dupa

3-5

medicamentos

sedinte.
cuprinde:

1. Sedarea sistemului nervos si combaterea varsaturilor prin administrarea de:

Fenotiazine folosite doar ca tratament de scurta durata, din cauza riscului teratogen;
Antihistaminice de sinteza;
Ondansetron;
Metoclopramid;
Droperidol;
antispastice.

2. Corectarea tulburarilor de metabolism si a carentelor vitaminice

Reechilibrarea hidroelectrolitica se face cu ser glucozat 5%, ser fiziologic 4 000-6 000 ml/24h;
Corectarea hipopotasemiei se realizeaza cu ajutorul clorurii de potasiu solutie 20-40 mEq/l (maximum 3
mEg/kgc/zi), sub controlul ionogramei sangvine/urinare, electrocardiogramei;
Combaterea acidozei se face cu bicarbonat de sodiu (14%);
Combaterea deproteinizarii organismului se face prin perfuzii de plasma si aminoacizi;
Vitaminoterapia, n special vitaminele din grupul B (B1, B2, B6) si vitamina C, este foarte importanta pentru
compensarea carentelor prin lipsa de aport si facilitarea corectarii tulburarilor metabolice si energetice.

Daca evolutia disgravidiei nu poate fi corectata si apare riscul trecerii n faza a 3-a, este indicata evacuarea sarcinii
prin aspiratie sau chiuretaj uterin.
Prognostic
De regula, tratamentul antiemetic si de reechilibrare a dezechilibrelor metabolice este eficient chiar si n formele
severe, in conditia sa fie instituit la timp, adica nainte de intrarea n faza a 3-a. Cazurile n care este necesara
evacuarea cavitatii uterine pentru prentampinarea evolutiei fatale a afectiunii sunt astazi foarte rare. Disgravidia
precoce, chiar si n formele sale grave, daca este tratata adecvat, nu influenteaza n niciun fel evolutia ulterioara a
sarcinii.

Bibliografie:
1.

Ancar

V.,

Ionescu

C.,

Obstetrica,

Editura

National,

Bucuresti,

2008,

175-176;

2. Barbulescu P., Disgravidiile emetizante de prim trimestru. Abordarea prin acupunctura, Revista Medicala Romana,
Editura
3.

Medicala

Stamatian

F.,

Amaltea,

Obstetrica

si

Bucuresti,
Ginecologie,

vol.

vol.
I,

LVI,

Editura

nr.

Echinox,

1,
Cluj-Napoca,

2009,
2003,

56-58;
170-173;

4. www.scribd.com , Tica V., Curs de Obstetrica si Ginecologie, 117-121.


Dr.
Medic rezident medicina de laborato

Adelina

Barbu,