Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Relatiile Uniunii Europene Cu Alte Zone
Relatiile Uniunii Europene Cu Alte Zone
Tratatul de la Maastricht a stabilit ca "pilonii" care sa sprijine constructia europeana sa fie, pe lnga
Uniunea economica si monetara, si politica externa si de securitate comuna, plus coordonarea politicii
n domeniul afacerilor interne si justitiei.
Important: un nou membru plin al Uniunii Europene trebuie sa preia toate realizarile comunitatii
economice din cei peste 40 de ani de integrare europeana, sa preia n primul rnd ceea ce se cunoaste
sub denumirea de "acquis communautaire", cu cele patru libertati de miscare: a marfurilor, serviciilor,
persoanelor si capitalului.
4.2. Pregatirea aderarii. Strategia de preaderare - continut si evolutie
Ideea elaborarii strategiei pentru pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si de Est n vederea
aderarii s-a acceptat cu ocazia summit-ului de la Essen, din decembrie 1994.
Strategia de preaderare a fost elaborata ntr-un proces evolutiv, fiind posibil de evidentiat doua etape:
I. Etapa Mai 1995- iulie 1997: Cartea Alba; Agenda 2000;
Cartea Alba - strategie de preaderare (mai 1995): face trimitere la instrumentele necesare aplicarii
Acordurilor de asociere, la dezvoltarea unui dialog permanent prin atragerea tarilor asociate la activitati
ale institutiilor europene si la solutionarea unor chestiuni de interes comun, la finantarea unor proiecte
prin intermediul Phare; - Strategia urma a se aplica tuturor tarilor asociate, toate fiind potential eligibile
pentru aderare (detalii despre prioritatile strategiei n: M. Brsan, Integrarea econ.., vol. II, cap IV).
Agenda 2000 (iulie 1997) - evalueaza problemele de rezolvat pentru UE nsasi (crestere economica,
sporirea competitivitatii, a ocuparii fortei de munca, modernizarea politicilor , reforma a institutiilor
sale - tinnd seama de extinderea spre Estul Europei):
stabileste principiile care se vor afla la baza viitoarelor negocieri privind aderarea (statutul noilor
membri va decurge din acquis-ul asimilat de acestia n momentul aderarii - ideea de acces la negocieri
"n valuri";
procesul de punere n aplicare si ntarire a regulilor Pietei Unice va continua dupa aderare;
nu vor fi admise derogari de la reguli;
principiul evaluarii periodice a candidatilor (vezi si:
http://europa.eu.int/comm/agenda2000/overview/en/agenda.htm)
Prima evaluare a stadiului de pregatire atins de cele zece tari candidate:
Comisia hotaraste ca negocierile de aderare sa nceapa, n primavara anului 1998, cu un prim grup Ungaria, Polonia, Estonia, Cehia, Slovenia, plus Cipru.
Nevoia de ntarire a pregatirilor pentru largirea UE prin formularea unui Parteneriat pentru Aderare,
care sa aduca ntr-un singur cadru toate modalitatile de asistenta oferite acestor tari, dublat de un
Program National de adoptare a "acquis"-ului comunitar.
Instrumente financiare:
Phare: 30% din fonduri sa fie orientate spre ceea ce se numeste "constructie institutionala"(structuri
institutionale care sa puna n aplicare legislatia; resurse umane; abilitati de management); 70% va
conntinua sa fie directionata spre investitii (infrastructura; n masuri de coeziune economica si sociala,
similar celor din Fondurile de Dezvoltare Regionala si din Fondul Social European).
Noi instrumente financiare:
ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession), care va finanta obiective privind
infrastructura n domeniul mediului si al transporturilor, pentru a le alinia la standardele comunitare;
SAPARD (the Special Accession Programme for Agriculture and Development), pentru proiecte
privind ajustari n sectorul agricol si rural n vederea aplicarii unor reglementari comunitare referitoare
la Politica Agricola Comuna.
Co-finantare Phare si institutii financiare cum sunt: Banca Europeana pentru Investitii, Banca
Europeana pentru Dezvoltare, Banca Nordica pentru Investitii etc.
II. Etapa Dec. 1997 - dec. 1999:
Reuniunea Consiliului European de la Luxembourg din decembrie.1997;
Parteneriatul pentru aderare.
Programe nationale de preluare a acquis-ului.
- Climatul pentru afaceri si investitii nu este total pozitiv din cauza conditiilor specifice din economia
de tranzitie a Romniei.
- Cadrul juridic nu are stabilitatea necesara unor decizii de investitii pe termen lung.
- Stabilitatea macroeconomica a fost permanent subminata de restructurarea economica lenta.
- Nivelul nesatisfacator al infrastructurii poate influenta negativ decizia de a investi.
- Sistemul bancar este nca fragil.
- Birocratia si ambiguitatea anumitor reglementari descurajeaza investitorii.
- Mentalitatea gresita a multor persoane asupra a ceea ce nseamna economia de piata.
- Absenta unor deprinderi de management, lipsa de experienta si de practica n afaceri n conditii de
concurenta, lipsa de comunicare n relatiile cu partenerii straini sunt si acestea bariere pentru investitii.
- Scaderea puterii de cumparare a populatiei, lipsa unor cercetari serioase de piata si mai ales gradul
redus de adaptabilitate/flexibilitate n special n firmele proprietate de stat.
- Volumul net al investitiilor directe a sporit treptat n perioada 1991-1997, marimea acestora este nca
mica n comparatie cu alte tari din zona si, n mod sigur, foarte departe de asteptari si de nevoi.
5.3. Gradul de pregatire pentru aderare
Problema esentiala care se pune n cazul oricarui candidat la aderarea la UE se refera la ndeplinirea
conditiilor de aderare, asa cum au fost acestea formulate la Copenhaga. Aceste conditii nu se modifica
pentru a raspunde situatiei unuia sau altuia dintre candidati si nici nu se admit, dupa cum am aratat,
derogari, ci doar masuri tranzitorii.
Indicatori ai "gradului de pregatire":
stabilitatea macroeconomica;
progresul realizat pe calea tranzitiei catre economia de piata;
masura n care veniturile tarii respective depind de taxele vamale;
masura n care tara respectiva a asimilat legislatia Pietei Interne, asa cum, de altminteri, s-a prevazut
prin Cartea Alba privind strategia de preaderare.
Remarci:
este un sistem de indicatori pentru caracterizarea variatelor aspecte care exprima componente ale
procesului de integrare economica sau "sensibilitatea" fata de efectele integrarii;
unii dintre acesti indicatori exprima mai mult dect o pregatire pentru acces la Piata Interna: sunt
indicatori ai gradului avansat de pregatire pentru aderare.
Metodologic, aprecieri asupra gradului de pregatire pentru aderare a candidatilor se fac n functie de
ndeplinirea criteriilor economice prevazute la Copenhaga, ceea ce gasim n Agenda 2000 si n
Rapoartele anuale din 1998, 1999 si 2000 ale Comisiei, fie apelnd la indicatorii mentionati.
Cu privire la continutul si starea celor patru indicatori, evolutia si starea actuala se prezinta astfel
(detalii, n M. Brsan, Integrarea economica, vol. II):
A) Stabilitatea macroeconomica
Masura n care s-a realizat o stabilizare macroeconomica se reflecta n evolutia indicatorilor cunoscuti:
ritmul de crestere economica, ritmul inflatiei, rata somajului, situatia bugetului, a balantei comerciale, a
rezervelor valutare, evolutia datoriei externe si a cursului valutar.
n conditiile Romniei, evolutia principalilor indicatori macro-economici n perioada 1990-1998 se
prezinta dupa cum urmeaza:
Indicatorii macroeconomici n perioada 1990 - 1998:
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
1. Cresterea PIB real (%) -5,6 -12,9 -10,0 +1,3 +3,9 +7,1 +4,1 -6,6 -7,6
2. Prod. ind. (% de cres.) -18.8 -21.9 -21.8 +1.3 +3.3 +9.4 +8.3 -8.2 -17.0
3.Inflatia (ind. mediu anual al pret. De cons.) 5,1 170,2 210,4 256,1 136,7 32,3 38,8 154,8 59,1
4. Rata somajului (%) 3,0 8,4 10,2 11,0 9,5 6,6 8,8 10,3
5. Sold buget (% din PIB)* -0,5 0,9 -4.3 -2.0 -4,2 -4,1 -3,9 -3,6 -3,1
6. Sold. Balan. Com.(mild.dol) -1,7 -1,3 -1,1 -0,7 -0,9 -0,8 -2,5 -1,0 - 2,6
7. Sold. Balan. com. (% din PIB)* -7,9 -4,7 -8,8 -5,4 -2,6 -2,3 -9,2 -5,7 - 7,7
8. Dat. Ext. bruta (mild. Dol.) 1,1 2,1 3,4 4,4 4,9 6,7 8,5 9,3 9,5
9. Dat. Ext.bruta, (% din PIB)* 4,9 7,6 17,5 16,9 16,3 22,2 24,0 26,7 25,0
10. Dat. Ext. bruta (% din exp.)* --- 51 63 76 77 73 98 94.5 100.0
11. Serv. Dat.ext. (% din exp.)
25,9 34,6
12. Rezer. valutare ext. (mild. Dolari) 0,4 0.6 0.8 1.0 2.0 1.5 2.1 3.8 2.8
13. Acop. imp. din rezerve (luni) 0.8 1.0 1.3 1.6 2.6 2.3 2.1 3.7 2.7
14. Cursul valutar lei/$ --- --- 307.9 760.0 1650.0 2033.2 3567.3 8023.0 8875.5
Surse: Comisia Nationala pentru Statistica; Business Central Europe; I.M.F., World Economic Outlook,
May 1997; Economic Europenne No. 2, Fevr. 1996; E.I.U., Romania 1997-1998; BNR, Buletin
trimestrial nr. 4/1998; *Calcule proprii.
Comentarii:
Pentru comentarii asupra datelor din tabel, a se vedea bibliografia (Brsan, vol. II)
Datele pentru 1999 si, partial, pentru 2000, vor fi completate si comentate, din surse recente, n orele de
sinteza.
B) Progresul tranzitiei la economia de piata:
Aspecte de urmarit:
liberalizarea preturilor;
privatizarea si contributia sectorului privat;
procesul de restructurare;
politica n domeniul concurentei;
politica comerciala;
reforma financiara, monetara si fiscala, reforma legislativa.
C) Veniturile din taxele vamale - importanta pentru buget
Care este semnificatia?
O data cu crearea unei zone de comert liber ntre tara asociata si Uniunea Europeana, comertul va fi
total liberalizat, iar tara asociata nu mai poate conta pe venituri la buget din taxele vamale la importuri
din Uniunea Europeana.
Pe de alta parte, veniturile mari din taxele vamale exprima si un grad scazut de liberalizare a
importurilor din UE si insuficienta adaptare la concurenta externa n cazul deschiderii bruste a pietei.
Situatia n cazul Romniei:
Veniturile din taxele vamale reprezinta doar 7-8% din totalul veniturilor bugetului, ceea ce nu
reprezinta o mare piedica pentru intrarea de bunuri straine si pentru adaptarea graduala a firmelor
romnesti la concurenta externa.
Care sunt, n acest caz, problemele?
slabiciunile structurii economiei romnesti, insuficienta putere de concurenta a multor produse
romnesti, mai ales a celor agricole (vezi, urmarea liberalizarii importurilor de produse agricole n baza
participarii Romniei la CEFTA);
Piata Interna presupune ca marfurile romnesti sa corespunda normelor si standardelor europene ceea
ce, cel putin deocamdata, este cazul unui numar relativ limitat de marfuri;
puterea de cumparare scazuta a populatiei Romniei.
D) Preluarea "acquis-ului" comunitar:
La ce se refera acquis-ul comunitar?
la ntreg cadrul juridic n baza caruia s-a realizat procesul de integrare european: Tratate (CECO, CEE,
EURATOM) plus legislatia (Directive) pe baza careia s-a format si functioneaza Piata Interna, cu cele
patru libertati de miscare: a marfurilor, serviciilor, capitalului si a persoanelor;
asimilarea a patruzeci de ani de legislatie europeana si punerea ei n practica;
tarile candidate, inclusiv Romnia, trebuie sa faca ceea ce se numeste armonizare legislativa: ajustarea
legislatiei existente la legislatia existenta n UE sau preluarea ca atare a legislatiei UE, acolo unde nu
exista reglementari proprii.
Situatia Romniei:
Romnia a facut progrese importante n armonizarea legislativa.
Toate noile legi si reglementari se elaboreaza obligatoriu n concordanta cu legislatia Uniunii Europene
n respectivul domeniu.
Totusi, nca mai este mult de facut pentru ca principiile legislatiei comunitare sa fie bine puse n
legislatie si mai ales n practica.
Romnia are nevoie de structuri si institutii corespunzatoare.
Anumite prevederi existente n Cartea Alba pot crea dificultati, daca mediul economic si social nu sunt
pregatite pentru punerea lor n aplicare.
Concluzii partiale:
a) Stabilitatea macroeconomica a fost si este n continuare extrem de fragila, nefiind sustinuta de
restructurare si modernizare economica.
b) Tranzitia la economia de piata, desi a nregistrat anumite progrese, a fost extrem de lenta. Economia
romneasca nu este o economie de piata functionala (vezi, n acest sens, si opinia Comisiei UE din
Raportul asupra Romniei 2000) astfel nct sa permita o alocare a resurselor prin intermediul fortelor
pietei.
c) Desi veniturile din taxele vamale nu au o pondere mare n veniturile bugetului, aceasta nu nseamna
ca economia este pe deplin pregatita sa faca fata concurentei existente n Piata Interna a UE.
d) S-a nregistrat un progres nsemnat n armonizarea legislatiei, dar aplicarea acesteia n practica
presupune, mai ales n anumite domenii, costuri pe care, fara un substantial sprijin financiar extern,
economia romneasca nu le poate acoperi.
Perspectivele aderarii:
a) Aderarea la componenta Piata Interna a UE, n aceste conditii, poate avea loc numai dupa o perioada
medie de 5-7 ani, n care sa se nregistreze o relansare economica, o anumita crestere a PIB, n care
investitiile directe de capital si exporturile sa devina motoare ale cresterii, n care sa continue reducerea
nivelului inflatiei si stabilizarea, pe aceasta baza, a cursului monedei nationale. Conditia este, asa cum a
rezultat din cele deja prezentate, sa fie grabita privatizarea si restructurarea economiei si sa continue
punerea n practica, chiar mai hotart, a strategiei de preaderare, asa cum apare aceasta n Cartea Alba,
n Agenda 2000 si n documentele Comisiei Europene care cuprind rezultatele evaluarilor periodice si
prioritatile pe termen scurt si mediu formulate pe baza acestor evaluari.
b) Romnia a nceput, n martie 2000, procesul de negociere graduala asupra capitolelor care vizeaza
Piata Interna.
5.4. Uniunea Monetara - o optiune pe termen lung
Criteriile de la Maastricht - semnificatia n contextul aderarii
Nu sunt, n mod explicit, conditii de admitere n Uniunea Europeana, ci vizeaza conditiile de ndeplinit
de catre tarile aflate deja n interiorul uniunii.
Chiar daca marimea anumitor indicatori de convergenta cum sunt ponderea deficitului bugetar n PIB
sau ponderea datoriei publice n PIB nu depasesc nivelul prevazut prin Tratatul de la Maastricht,
aceasta nu nseamna o adevarata convergenta economica.
Este nerealist sa se considere ca ele pot fi conditii de ndeplinit pe termen scurt sau mediu de catre tari
care abia construiesc un sistem economic de piata.
Cu toate acestea, criteriile de convergenta trebuie luate n considerare daca avem n vedere ca tarile
asociate si-au exprimat dorinta de a fi, n viitor, mai mult dect simpli parteneri comerciali ai Uniunii
Europene, participanti la o zona de comert liber sau chiar la Piata Interna a Uniunii Europene.
Criteriile de la Maastricht nu sunt un scop n sine, ci expresia unei economii de piata functionale si a
unui bun management al acesteia. Atingerea unui asemenea nivel cere fara ndoiala o lunga perioada de
exercitiu n respectarea regulilor economiei de piata.
Convergenta economica nu poate fi nteleasa ca un fel de uniformitate, ci ca o situatie care evita ca
anumiti parteneri sa fie dezavantajati prin aplicarea unei anumite politici.
Reglementarile Pietei Interne, ca de altfel si cele care vizeaza participarea la Uniunea economica si
monetara, nu ramn neschimbate, ci, pe baza constatarilor din practica integrarii, se ajusteaza mereu.
Aceasta nseamna, totodata, sporirea exigentelor si fata de calitatea de nou membru, sporirea eforturilor
pe care trebuie sa le faca solicitantii la aderare pentru a raspunde acestor exigente.