Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BURSE DE VALORI
PROFESOR COORDONATOR:
TRASCA Daniela
Realizatori:
Stoica Monica
Schiopu Diana
Stefaroi Alina
disputelor legate de fiscalitate, fiecare impozit cautand sa impace mai mult sau
mai putin, aceste dou exigente. Considerat de Adam Smith ca principiu
definitoriu pentru un bun sistem fiscal, principiul echitatii fiscale este cerut nu
numai din considerente de ordin filozofic, respectiv asigurarea unei dreptati
sociale in materie de impozite, dar si din considerente de ordin practic, stiut fiind
faptul ca un sistem fiscal echitabil genereaza stare de rezistenta din partea
contribuabililor, care
se materializeaza
in amplificarea
fenomenului de
sustragere de la plata a obligatiilor fiscale. Mai mult decat atat, acumularea in
timp a nemultumirilor populatiei poate contribui la caderea de la putere a
factorilor politici, care nu isi contureaza politica fiscala pe criterii de echitate.
Teoretic, notiunea de echitate fiscala este usor de inteles si de explicat, aceasta
presupunand indeplinirea cumulativa a unor conditii, cum ar fi:
- stabilirea unui minim neimpozabil in functie de natura venitului ce cade
sub incidenta impozitului, precum si stabilirea unor scutiri si reduceri de
impozite care sa permita satisfacerea cerintelor decente de viata;
- aplicarea generala a impozitelor si taxelor, astfel incat acestea sa
afecteze toate categoriile sociale care realizeaza venituri din aceeasi
sursa sau care poseda acelasi gen de avere;
- stabilirea sarcinii fiscale in functie de puterea de contributie, acesta pres
upunand diferentierea sarcini fiscale de la un subiect impozabil la altul,
atat in functie de cuantumul si natura materiei impozabile cat si de
situatia personala a acestora;
- la aceeasi putere de contributie sarcina fiscala sa fie aceeasi pentru
toate persoanele fizice, indiferent de categoria sociala careia ii apartin,
respectiv toate persoanele juridice, indiferent de forma juridica in care
sunt organizate si functioneaza.
Avand n vedere cele de mai sus, tot mai multi economisti, in special adepti ai
neokeynesismului, considera ca un sistem fiscal modern trebuie sa urmareasca
atat echitatea orizontala, respectiv tratament fiscal identic pentru cei care sunt n
esenta egali din punct de vedere a capacitatii de plata, cat si
echitatea pe verticala, respectiv tratament fiscal diferit pentru persoanele
diferite, urmarindu-se o redistribuire a veniturilor intre membrii societtii, in
scopul diminuarii sau nlaturarii inegalitatilor generate de mecanismul pietei.
Daca, in ceea ce priveste asigurarea echitatii pe orizontala, aceasta este, in
general,
bine
acceptata
si apreciata, in privinta echitatii verticale apar controverse legate
de
modalitatile posibile de realizare a redistribuirii
veniturilor,
redistribuire
considerata de unii arbitrara.
In Romania egalitatea fiscala este consfintita prin Constitutie, astfel sistemul
legal de impuneri
trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale
.
cheltuielilor
guvernamentale
- o analiza mult mai temeinica asupra acordarii unor facilitti fiscale, astfel
incat sa se atinga obiectivele urmarite prin acestea si nu doar sa
contribuie la reducerea drastica a veniturilor bugetare, asa cum s-a
intamplat, de multe ori, in ultimii 15 ani;
- descurajarea evaziunii fiscale si lichidarea economii subterane.
tratatului de infiintare a
media UE fiind 13,8%. Iar contributiile sociale variaza de la 1,7% din PIB, in
Danemarca, la peste 19%, Franta, media UE fiind 15,1%.
Privita in ansamblu, Uniunea Europeana este o zona cu fiscalitate ridicata, in
anul 2007, rata fiscalitatii, calculata ca pondere a veniturilor totale colectate in
PIB, in toate cele 27 state europene, situandu-se la nivelul de 39,6%, calculata ca
medie ponderata. Aceasta valoare este cu pana la 13% mai mare decat media
SUA sau a Japoniei. Aceasta medie ridicata nu dovedeste insa ca toate statele
membre au o fiscalitate mare, dimpotriva, opt dintre statele membre au un nivel
al fiscalitatii de sub 35% din PIB. Per total, diferentele dintre nivelul fiscalitatii
intre statele europene sunt semnificative; media, incluzand si contributiile la
asigurarile sociale, inregistreaza diferente de peste 20%, de la nivelul de 51,3%
in Suedia la sub 28% in Romania, dovedind diferente semnificative intre statele
Uniunii in ceea ce priveste rolul statului in economie.
Continutul compactului fiscal
Compactul fiscal european este parte a Tratatului privind Stabilitatea,
Coordonarea si Guvernanta (TSCG) in cadrul Uniunii Economice si Monetare,
tratat definitivat la sfarsitul lunii ianuarie 2012. Acest nou tratat pe care vor sa il
semneze toate statele UE, cu exceptia Regatului Unit si a Republicii Cehe,
vizeaza consolidarea disciplinei fiscale la nivel european prin introducerea unor
sanctiuni aplicate intr-un mod mai automat si a unei supravegheri mai stricte a
statelor membre.
Foarte pe scurt, noul tratat include cerinta ca bugetele nationale sa fie echilibrate
sau in surplus. Aceasta cerinta va fi indeplinita daca deficitul structural anual nu
va depasi 0,5 % din PIB. Statele membre vor avea obligatia de a introduce
aceasta norma privind un buget echilibrat in sistemele lor juridice nationale, de
preferinta la nivel constitutional. Termenul pentru indeplinirea acestei obligatii
este de cel mult un an de la intrarea in vigoare a tratatului.
Daca o tara membra are datoria publica semnificativ sub 60% din PIB si riscurile
la adresa sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung sunt reduse, ea poate
avea un deficit structural mai mare de 0.5% din PIB, dar nu mai mare de 1% din
PIB.
Acumularea dezechilibrelor macroeconomice, financiare si fiscal si criza datoriilor
suverane a mai multor tari din zona euro au determinat o fortificare a cadrului de
guvernanta economica a UE pentru a asigura stabilitatea si buna functionare a
EMU. Printre alte decizii, a fost si introducerea Semestrului European, ce
presupunea angajamente politice aditionale in Pactul Euro Plus si implementarea
a 6 schimbari legislative pentru a fortifica cadrul guvernantei economice a UE.
Aceste schimbari includ (six-pack) includ reforma ce vizeaza atat latura
preventive cat si cea corectiva a Pactului Stabilitatii si Cresterii (en. Stability and
Growth Pact - SGP), noile cerinte minime pentru cadrele bugetare nationale, noua
Procedura a Dezechilibrelor Macroeconomice (MIP) si un mechanism de
implementare mai puternic prin sanctiuni financiare. In plus, Comisia Europeana
a propus in noiembrie 2011 doua ordonante aditionale pentru a intari
supravegherea tarilor din zona euro (two-pack), care vor face parte din
negocierile dintre Consiliul UE, Comisia Europeana si Parlamentul European si
care se asteapta sa fie finalizate in decursul anului 2012. Prima ordonanta are ca
scop principal acordarea de noi prerogative Comisiei, pentru a evalua si, cand
este necesar, a cere o revizie a schitei planurilor bugetare nationale, precum si a
asigura corectia deficitelor excesive. A doua ordonanta propune noi asigurari ce
permit Comisiei
si
Consiliului
sa
amplifice
supravegherea
situatiei
macroeconomice, financiare si ficale ale statelor member ale zonei euro, care
intampina dificultati serioase din punctual de vedere al stabilitatii financiare.
Nevoia unei reforme a cadrului guvernantei a devenit mai pronuntata din privinta
naturii transformarii crizei- de la o criza financiare, la o criza a datoriilor
suverane.
Luate impreuna, aceste schimbari legislative si decizii politice reprezinta cele mai
cuprinzatoare reforme de guvernanta la nivel European de la introducerea unei
singure monede, conducand la o consolidare a cadrului de supraveghere mutual.
Totusi, preocuparile in legatura cu credibilitatea politicilor financiare, stabilitatea
sectoarelor financiare si conditiile de crestere economice pe termen lung in zona
euro au continuat sa existe, iar tensiunile pietei in unele tari au continuat in
conditiile unei nevoi de refinantare pe termen scurt foarte ridicate.
Teama raspandirii crizei datoriilor suverate, care ar fi putut destabiliza zona euro,
a creat decizia politica de a sustine indreptarea catre consolidarea uniunii
economice pentru a o face corespunzatoare cu uniunea monetara.
De ce ar fi nevoie de un cadru fiscal mai solid si mai strict?
Sub Tratatul de Functionare a Uniunii Europene, politica monetara estecondusa la
un nivel suprastatal, in timp ce politicile fiscale, financiare si structurale au ramas
sub conducerea guvernului fiecarui stat. O politica monetara orientata catre
stabilitatea preturilor nu este suficienta pentru functionarea normala a EMU si
trebuie sa fie insotita de politici din alte domenii.
Din acest motiv, Tratatul si SGP stipuleaza ca membrii zonei euro au obligatia de
a evita deficitele guvernamentale mari si de a mentine finantele publice
sustenabile.
Criza datoriilor suverane a demonstrat ca politicile macroeconomice, financiare si
fiscale nesustenabile ale oricarui membru EMU se amplifica reciproc si afecteaza
alte tari din zona euro prin efecte negative de domino. Acestea pun in pericol
stabilitatea financiara a zonei euro. Ca si o consecinta, Banca Centrala Europeana
a cerut dezvoltarea lenta a cadrului guvernamental pentru a asigura stabilitatea
si buna functionare a EMU.
Intrarea in vigoare a noului cadru in decembrue 2011 ar trebui sa
imbunatateasca supravegherea si consolidarea economica si bugetara. Totusi,
exista 5 neajunsuri importantece au ramas in cadrul fiscal al UE:
-
Cadrul fiscal care inca duce lipsa unei autoreglari, atunci cand nu este in
conformitate cu regulile.
Cadrul fiscal este mai complex, ceea ce i-ar putea reduce transparenta
Articolele generale ale regulii echilibrului bugetului din pactul fiscal sunt in mare
parte in concordanta cu regulile Uniunii Europene cu privire la latura preventiva a
SGP. De fapt, pactul fiscal se refera explicit la aceasta, in urmatoarele 3 zone:
obiectivele pe termen mediu (MTO), clauza de salvare si aprecierea compliantei
la calea ajustata.
In primul rand, regula echilibrului bugetului se refera explicit la MTO a SGP, care
cere ca bugetul general al guvernului sa fie aproape de echilibru sau in surplus in
termeni structurali si stabileste o limita a deficitului structural de 1% din PIB
pentru tarile din zona euro si din ERM II (Exchange Rate Mechanism).
ERM II a fost stabilit pe 1 ianuarie 1999, ca un successor al ERM pentru a asigura
faptul ca fluctuatiile cursului de schimb dintre euro si alte monede din Uniunea
Atunci cand PIB-ul efectiv este peste potential (output gap pozitiv), se
inregistreaza un excedent bugetar ciclic, iar deficitul efectiv este mai mic decat
deficitul structural. Atunci cand PIB-ul efectiv este sub potential (output gap
negativ) se inregistreaza un deficit bugetar ciclic, iar deficitul efectiv este mai
mare decat deficitul structural.
Din graficul 2 se observa ca atunci cand PIB-ul efectiv a fost peste cel potential,
autoritatile au avut o politica fiscala prociclica, adica deficitul bugetar structural a
crescut desi PIB-ul era peste nivelul sau potential (in special in perioada 20062008). S-au angajat in acele perioade cheltuieli permanente (structurale) pe baza
unor venituri temporare (ciclice).Astfel, actiunea automata benefica si
stabilizatoare a deficitului ciclic (stabilizatorii automati) a fost anulata de politica
discretionara prociclica.
Impactul noii reguli din pactul fiscal european asupra politicii fiscale in
viitor
Noua limita pentru deficitul structural impusa de pactul fiscal european va
impune un control foarte strict asupra finantelor publice in Romania, acest lucru
avand avantaje clare, dar si dezavantaje.
Romania a avut in trecut o politica fiscala discretionara prociclica, indisciplinata,
accentuand dezechilibrele macroeconomice in loc sa le atenueze. Astfel, deficitul
structural a crescut in mod inutil cand PIB-ul era peste nivelul potential, anuland
astfel actiunea stabilizatorilor automati. Noua regula care limiteaza deficitul
structural la 0.5% din PIB va conduce aproape la imposibilitatea practicarii unor
politici fiscale prociclice si la o disciplina fiscala pronuntata, cea ce pentru o tara
ca Romania, data fiind experienta istorica negativa, poate fi un avantaj
semnificativ.
Daca regula ar fi functionat in trecut, un calcul simplu, desi nu corect in totalitate,
arata ca de exemplu, in 2008 cand PIB-ul era peste potential, Romania ar fi
trebuit sa aiba un excedent bugetar de 2.5% din PIB in locul unui deficit bugetar
efectiv de 5.7% din PIB. De altfel, in toata perioada 2004-2008, Romania ar fi
trebuit sa aiba excedente bugetare, PIB-ul fiind in acea perioada peste nivelul sau
potential, iar deficitul bugetar structural de numai 0.5% din PIB ar fi fortat soldul
bugetar efectiv sa fie pe excedent.
Dezavantajul noii reguli fiscale europene pentru Romania este ca spatiul de
manevra existent pentru a putea stimula economia in perioadele de recesiune va
fi foarte redus. In cazul Romaniei, limita de deficit structural de 0.5% din PIB va fi
cel mai probabil atinsa inainte ca deficitul public efectiv sa ajunga la 3% din PIB
(Romania poate avea deficite bugetare de 3% din PIB numai in perioadele
extreme de criza output gap negativ de circa 8.33%, data fiind elasticitatea
soldului ciclic de doar 0.3 la modificarea cu un punct procentual a output-gapului). In plus, in recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare efective nu ar fi
putut depasi 2% din PIB.
Se poate demonstra si teoretic si empiric ca pe termen mediu si lung (pe durata
unui ciclu economic complet), deficitul efectiv mediu este egal cu deficitul
structural mediu, iar media deficitului ciclic este 0.
Prin asumarea unei tinte de deficit structural maxim de 0.5% din PIB (probabil
usor mai ridicat data fiind datoria publica semnificativ sub 60% din PIB), Romania
isi asuma obligatia ca deficitul bugetar efectiv, ca medie pe parcursul unui ciclu
economic (si media pe un orizont lung de timp), sa fie de maxim 0.5% din PIB,
ceea ce va insemna fata de standardele istorice (3.8% din PIB media deficitului
structural in perioada 1999-2011) un deficit bugetar mult mai mic si un spatiu de
"manevra" mult redus.
Cheltuieli totale ale guvernului % din PIB
GEO/TIME
European
Union (27
countries)
Bulgaria
Romania
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
44.8
41.3
38.6
46.2
40.6
36.2
46.7
39.6
35.0
47.2
39.1
33.5
46.8
38.6
33.6
46.8
37.3
33.6
46.3
34.4
35.5
45.6
39.2
38.2
47.1
38.4
39.3
51.1
41.4
41.1
50.6
37.4
40.1
49.1
35.6
37.9
Sursa: Eurostat
Venituri totale ale guvernului % din PIB
GEO/TIME
European
Union (27
countries)
Bulgaria
Romania
2000
45.3
40.7
33.9
2001
44.6
41.7
32.7
2002
44.0
38.4
33.0
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
44.0
38.7
32.0
43.9
40.4
32.3
44.3
38.3
32.4
44.7
36.2
33.3
44.7
40.4
35.3
44.7
40.1
33.6
44.2
37.1
32.1
44.1
34.3
33.3
44.7
33.6
32.3
Sursa: Eurostat
Deficitul bugetar
GEO/TIME
European
Union (27
countries)
Bulgaria
Romania
2000
0.5
-0.6
-4.7
2001
-1.6
1.1
-3.5
2002
-2.7
-1.2
-2.0
2003
-3.2
-0.4
-1.5
2004
-2.9
1.8
-1.3
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
-2.5
1.0
-1.2
-1.6
1.8
-2.2
-0.9
1.2
-2.9
-2.4
1.7
-5.7
-6.9
-4.3
-9.0
-6.5
-3.1
-6.8
-4.4
-2.0
-5.6
Sursa: Eurostat
Concluzii
Urmand intrarea in vigoare a cadrului economic guvernamental al UE in
decembrie 2011, intelegerea cu privire la TSCG, si pactul fiscal in particular,
constituie un pas important catre un cadru fiscal guvernamental mai puternic
bazat pe reguli. Implementarea obligatorie a regulii echilibrului bugetar si
mecanismul automat de corectie la nivel nationat ar trebui sa creasca
angajamentul tarii pentru finante publice sustenabile. Daca este implementat
strict si riguros, acesta ar trebuie sa ajute la prevenirea politicilor fiscale
nesustenabile, complementare regulilor SGP.
In acest context, este crucial ca mecanismul automat the corectie, al carui
principie comune vor fi elaborate de Comisie, sa asigure corectia efectiva a
scaparilor bugetare cumulate trecute, cum prevede pactul fiscal.
Mai departe, Comisia joaca un rol vital in raportarea bunei transpuneri a regulii
echilibrului bugetar in legea nationala a partilor contractante si in propunerea
principiilor comune despre rolul si independent intitutiilor de monitorizare.
La nivel national, este nevoie de parlamente, guverne si institutii de monitorizare
ce sa se ridice la nivelul asteptarilor TSCG si sa asigure respectarea regulii
echilibrului bugetar. Acest lucru este vital pentru a ancora fisciplina fiscal si
asteptarile pietei cu privire la sustenabilitatea finantelor publice in Europa, care
la randul ei va oferi sustinere pentru cresterea pe termen mediu.
La nivelul UE, nivelul mai inalt de automatizare in procedura deficitului excesiv al
SGP ar trebui sa ajute la asigurarea unei intrari in vigoare riguroase ale limitei
deficitului pentru tarile din zona euro.
Cu toate ca pactul fiscal se adreseaza la unele din deficientele ramase ale
cadrului fiscal fuvernamental existent, efectivitatea si credibilitatea sa raman
subiectul unei implementari stricte a supravegherii politicii fiscale de catre
Comisie.
In cele din urma, complexitatea cadrului fiscal in general nu a fost redusa, din
moment ce pactul fiscal mai adauga un strat suplimentar la regulile SGP.
Vizand un orizont de timp mai indelungat, pasi ambitiosi catre imbunatatirea
cadrului fiscal al UE, in special pentru tarile zonei euro, vor fi necesari pentru
vizarea deficientelor ramase. O vulnerabilitate generala a cadrului existent este
aceea ca ii lipsesc instrumente pentru situatii in care politica fiscala a unei tari, in
ciuda unei supravegheri stricte, continua sa mearga pe cai gresie. Aceasta ar
putea sa fie remediat prin oferirea institutiilor europene competenta sa
constranga statele membre euro- intr-un mod gradual pe masura ce situatia se
deterioreaza sa ia deciziile politice fiscale necesare. Aceasta ar trebui sa ofere
stimule credibile pentru politici fiscale corecte.
Bibliografie:
1. Comisia Europeana, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea si
guvernanta in cadrul UEM, 2012
2. Yehenew E., Therese TunerJones(2012), Fiscal policy and current account:
are microstates different?
3. Julio Escolano, Luc Eyraud (2012), Fiscal performance, institutional design
and decentralization in EU countries
4. Banca Centrala Europeana (2012), A fiscal compact for a stronger
Economic and Monetary
5. Banca Centrala Europeana (2012), Financial Integration in Europe
6. Banca Centrala Europeana (2012), Monetary and Fiscal Policy interactions
in a Monetary Union
7. Banca Central European, A fiscal compact for a stronger economic and
monetary union, mai 2012