Sunteți pe pagina 1din 47
nISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR 51 LOCUINTE! ORDINUL Nr. 938 «din 02.07.2002 pentru aprobarea reglementari tehnice Normativ pentru profectarea sistemelor de iluminat rutier gi piatonal”, Indieativ NP-062-02, in conformitate cu provederile art. 36 alin. 2 din Legea nr. 101 1996 pxvind caltatea tn construct, cu modifcaile ulterioare, In tomeiul prevederior art. 2 pet. 45 gi ale at. 4 alin. (3) din Hotarérea Guvernului ar. 3/2001 privind organizarea si functonarea Minister Lucralor Publice, Transporturior gi Locuitsi, ‘Avand in vedere avizul Comitetului Tehric de’ Coordonare ‘Generata nr 51/28.08.2002, Ministul lucrlor pubice, transporturior si locunjel emite vurmatoru! ‘ORDIN: [Att 1. ~ Se aproba reglementarea tehnica .Normativ pentru projectarea sistomelor de liuminat rutier si pietonal", indicat NP-062-02, elaborata de Universitatea Tehnica de Bucurest (UTCB+) $i prevazutd in anexa care face parte inlgranta dn prezentul ordi, ‘Ast. 2.— Prezentul ordin se publican Buletinul Construior gi In brogurd tips de Societatea de Instalati Electce gi Aulomatizs din Romania (SIEAR), prin gra Directei Generale Tehrice in Construct. ‘Ant. 3. — Prezentul ordin intr Tn vigoare la data publicri ui in Buletinal Constructor, ‘Art. 4, ~ Prezentul ordin confine 0 fis, iar anexa contine 92 pagini ‘Art. 5. ~ Direcia Generalé Tehnic8 n Construct va aduce la, Indepi re prevederile prezentului orin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ‘SILOCUNTE! NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ‘SISTEMELOR DE ILUMINAT RUTIER $I PIETONAL, INDICATIV NP.062-02 Elaborat do: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII ~ Bucuresti FACULTATEA DE INSTALATII Redacto rot. univ. dr. ing. Petre PATRUT. Responsabil de lucrare slautor: prof univ. ding. Dan MOROLDO Colaboratori: prof. univ. dr. ing. Niclae MIRA prof. univ. dr. ing. Comel BIANCH! seflucr. univ cing. Hrisia MOROLDO sist. univ ing. Simona PATRUNOWW Avizat de: DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCT — MLPTL. Ing. lon STANESCU Ing, Ligia FORSEA Director general: Responsabil tems: Coordonat de: ‘SOCIETATEA DE INSTALATII ELECTRICE $1 AUTOMATIZARI DIN ROMANIA. Progedinte executiv: prof. univ. dr. Constantin JONESCU CUPRINS 1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE 2. TERMINOLOGIE .. 3. ABREVIERI $1 NOTATIL 4. CALITATEA ILUMINATULUI ARTIFICIAL DESTINAT CAILOR DE CIRCULATIE RUTIERA SIPIETONALA . sw 41. Calitateaiuminan artical destnt lor de irculayierutiea i pietonala ‘ajutorl sistemelor de iluminat destinateetilor de circulagie rier... 43. Catatea luminal arifcialdestint etilor de circulate pietonala.... 4.4. Control i evaluarea ambientului luminos creat cu ajutorl sistemelor de iluminat destnatectilor de circulate pietonala 4.5, Calitatea iluminatului artificial destnattunelurilor $1 pasajelorsubterAMe os 2. 46. Contolul si evaluarea ambientulu luminos creat eu ajutorlsistemelor de iluminet destnatetunelurilor si ‘pasaelorrutiere in timpul zie ‘Controlul si evaluarea ambientuluiluminos creat eu 154 155 IG 176 181 182 4.7. Controll si evaluarea ambientului luminos creat cu ajutorl sistemelor de iuminat destinate tunelurilor si pasajelorruiere in timpul nopti 184 5. SURSE DE LUMINA so 185 ‘CORPURUAPARATE DE ILUMINAT oesosssnnnnnsnd 87 7. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT DESTINATE CAILOR DE CIRCULATIE RUTIERA, ‘TUNELURILOR $I PASAJELOR RUTIERE SI CAILOR DE CIRCULATIE PIETONALA 189 7.1 Proiectarea sistemelor de iluminat destnatectilor de circulayierutiera ns 189 7.11. Princip generale on 189 7.1.2 Sisteme de iluminat destinate calor de circulatie FUE ee 192 7.1.3, Sisteme de iluminat destinate autostr2iT0F wo on194 7.14, Sisteme de iluminat destnate zonelor particulare ale eailor de circulate 195 7.2. Sisteme de iluminat destinatectilor de circulie pictonala v2 7.3 Sisteme de iuminatdstnatetnelrtor si pasjlor rutiere 205 ANEXE . o 210 NORMATIV PENTRU PROLECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT RUTIER $1 | Indicaiy NP-062-02, PIETONAL 1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE 1.1, Prezentul normatiy ae ea obiect proiectarea sistemelor de iluminat destinate ctilor de circulate rutieré si zonelorparticulare ale acestora, sistemelor destinate tunelurilor si pasajelor rtiere, precum si proiectarea sistemelor de iluminat destinate eailor de circulate pietonala'. Prevederile acestui normativ fac referte la cerinle tehnologice siestetice ale sistemelor de iluminat ce fac object acest normatv. 12. Prevederle normativuli se aplicd sistemelor de iluminat care se proiecteaza si sistemelor de iluminat care se reabilteaz. 13. Prin proiectarea sistemelor de iluminat se va asigura realizarea urmatoarelorcerinf de calitate’ ‘A. Rezisten gi stabilitate B Siguranta in explostare . Sigurana la foe 1. Igina, sindtatea oamenilor, refacerea si protectia mediulu E_ Lzolata termi, hidrofugt si economia de energie. F. Protectia impotriva zgomotuli Tpcbat de MINISTRUL, labora de: 7 UNIVERSITATEA TEHNICA DE LLUCRARILOR PUBLICE, CONSTRUCTI BUCURESTI ~ ‘TRANSPORTURILOR ST LOCUINTEL, cu ordinal FACULTATEA DE INSTALATII we oswain 0b 07 900 " Prezentul nommativ nu se refer la proiectreasistemelor de iuminat witecturl gi omamental, 2 sistemelor de iluminat destnat trenuilor iportve si staicanelor,zonelorexteroatedeluru,paeiilrexterioare. * Previzute de Lega clit ucsilor de constr, L10/1995, TERMINOLOGIE 2.1, Acuitatea vizuali + caltariv,capacitatea de a percepe distinct detalii fine care au ‘0 foarte mic separatie unghiulart; + camttativ, 0 modalitate de misurd a capacitiii de distingere spatilé (a unui obiect) prin inversul valorii unghiulare, in ‘minute de ae, a doud obiecte (puncte sau lini apropiate Seu 2 altor stimuli considera) pe care un observator poate si le perceapa corect ca find separate 22. Amplasarea corpuriloraparatelor de iluminat reprezintt ‘modul de asezare in plana corpusilor/aparatelor de iuminat. 23. Axa de refering’ a corpuluilaparatului de iluminat este dreapta dupa care se intersecteaza cele doud plamuri principale ale ‘unui corpfaparat de iluminat si in functie de care’ se specifich orientarea corpului/aparatului de lumina, 2.4, Axa verticala a corpului/aparatului de iluminat este axa Verticalé care trece prin centrul fotometric al corpului/aparatului de iturinat 2.5. Braul de sustinere este consola pe care se monteazi corpul de iduminat 2.6, Central luminos (fotometri) este punctul luat ea origine pentru masurlefotometrce g caleul 2.7. Clasa sistemului de iluminat precizeazi caracteristicile Tuminotehnice necesare realzirii confortului luminos pentru 0 anumitd categorie de drumuti 155 28. Coeficiental de uniformitate general este raportl dintre luminanta minima si luminanta medie de pe intreaga suprafafi a zonei 4e calcu, pentru o pozite spcificatl a observatoruul 29. Coeficientul de uniformitate longitudinalé este raportul inte luminanta minima si luminanta maxima care se gisese pe axa Denzi de circulate pe care se deplaseaz& conductor auto. 2.10. Coeficientul de uniformitate generala specific’ zonclor periculoase sau ctilor de circulate pietonald este raportal dintre ituminarea minima si iluminarea medie de pe intreaga suprafats a ‘onei de caul 2.11. Corpullaparatul de iluminat este un aparat electric ce serveste la distibutia,filtrarea sau transmisia fluxului luminos emis de sursasursele de lumina cu care este echipat, cuprinzind toate piesele necesare pentru fixarea, protejarea surselor de lumind si ‘eventual, dacd este necesar, creuitele auxilite impreuna eu dispozi- tivele de conectare la circuitl de alimentae. 2.12. Curba de distribute a intensitigi: Iuminoase este locul ‘geometric al_virfurilor vectorilor intensitjlor luminoase aflate in acelag plan in raport cu centrul fotometric al corpului/aparatului de ifurinat. 2.13. Distanta de oprire in sigurantl este distanja. necesara conducStorului auto s8 opreasca autovehiculul in conditi de sigurant, |.o dnumita viteza dat, ludnd in considerare att impul de reacte al soferulu ct si timpul necesar fra 2.14, Distanta dintre corpurile/aparatele de iluminat este distan- ta dintre centrele lursinoase ale doud corpuri/aparate de iluminat consecutive, 2.15, Factorul de mentinere este raportul dinte iluminarea rmedie in plan util dup& o anumité dura de utlizare a unui sistem de iluminat i iluminarea medic obtinuté tn aceleasi condi, sistemul de iluminat fiind considera ca nou. 2.16, Factorul de mentinere a fluxului fuminos (al unui comp! aparat de iluminat) este raportul dintre fuxul luminos al unui corp! ‘aparat de iluminat la un moment dat al viet sale si Quxul luminos initial 2.17. Factoral de menginere a fluxuluiluminos (al unei Limp) — ‘aportl dine fluxul luminos al unei limpi le un moment dat al vie sale si fluxul luminos initial, lampa functionénd in conditi specifcate. 2.18. Factorul de multiplicare este raportul dinte intenstatea Tuminoasi maximé a corpului/aparatului de jluminat gi intensiatea Tuminoassfericd medie a limpii cu care este echipat. 2.19. Iluminarea_medie este media aritmetick a valorilor ilumindrié punctuale ce caraterizeazA suprafata de calcul 2.20, luminarea semi-cilindricd(int-un punct, pentru 0 drectie data) este definita prin relais: 1 E, Jaebsined 0, in care dQ este unghial solid al fieciru fascicol elementar de radiate car rece prin punctl considera; ee luminana uminoss8 a fasciculului in ace! punct; ¢ este unghiul fiecirui fascicul de radiatie tu deta dat, care (fra alte indict este vertical. 2.21, Tluminarea semi-cilinrie& minim Gnt-un punct, pentru 0 irecjie dati) este cea mai mici valoare a acestei mirimi de pe suprafaa exterioara a unui cilindru consideratsuprafat de calcul 2.22, Indicele de crestere a pragului perceptiei vizuale este 0 ‘mirime de refernt& pentru controlulorbiri de incapacitate. 2.23. Indicele de redare a culorilor este o marime prin care se cevalueaza gradul de concordanté dintre culoarea psihofizicd a unui obiect iluminat de un iluminant de testare si culoarea psihofizca 4 aceluiasi obiect luminat de un iluminant de refer. Valoarea ‘maxima a indicelui de redare a culrilor este 100. 2.24, Inaintarea sau avansul reprezints distanja. misurati pe forizontalé ine limita Iaterala a carosabilulut gi proiectia.centrulut fotometric al corpuli/aparatului dé ihuminat in planul cli de circulate. 2.28, indlyimea de montare a corpuluivaparatului de iuminat este distanfa misuratd in plan vertical inte suprafata cat de circulate si cemtrul luminos (fotometrc ) al corpului/aparatului de ituminat 2.26, Litimea ii de circulate este distanfa efectiva misuratt in plan orizontal cuprins inte limitele laterale ale carosabilului 2.27. Luminanfa medie este media artmetid a valorilor lumi- nanfei punctuale ce caractrizeaz& suprafata de caleul pentru 0 pozitie specificatd « observatorului 2.28. Luminanta de voal (In cimp vizual) este Iuminanta pro- usa de existenfa unei suprafete luminoase de luminan& mare in ccdmpul vizual al observatorului, care se suprapune peste imaginea perceputi a obiectului, Aceasta are ca efect diminuarea contrastului de luminanté dinte fond si obec, ceea ce duce Ia scaderea capacititit" viruale a observatorului 2.29, Luminanfa zonei de acces este valoarea medie a luminanfet perceputd de ochii observatorului in cémpul siu vizual delimitat de un lunghi solid de 20°, cu varful tn ocbiul observatoruluiaflat in zona de acees, observatoral avind priviteaindreptata cate intrarea in tunel, 2.30. Luminanta zonei de prag este uminanja medie a earosa- bilului din zona de prag suficient de mare pentru ca observatorul si att depista in timp util un eventual obstacol prezent pe carosabil 2.31 Luminanfa zonei de tranzitie este valoarea medie a lumi- nanfei earosabilului din zona de tranzitie. 2.32. Luminanfa zonei inteioare este valoarea medie a lumi- ‘nanfe carosabiluli din zona interioara a tuneluli 2.33. Orbirea de incapacitate (fziologied) este fenomenul de corbire care tulbura vederea obiectelor fird a provoca (obligatoru) 0 senzatie dezagreabild. Aceasta orbice se manifest in special direct, prin efectul iu fiziologic asupra sistemului vizual 234. Orbirea de inconfort (psihologica) este fenomenul de corbire care produce 0 senzajie dezagreabild (de inconfort) fird a degrada (obligatoriu) vederea normal a obiectelor. Aceastl orbie se ‘manifesth in special in timp, prin efectul siu psihologic asupra sisternuluivizual. 2.35, Performanfa vizwald reprezinti gradul de eficacitate 2 sisterului vizual care se misoard prin viteza si precizia cu care sarcina vizuald este perceputd 2.36, Poluarea luminoasd este degradarea ambientuluiluminos interior s/sau exterior, determinati fie de luminangele ridicate sau contrastele mari de luminants, fie de culoarea lumii surselor alese necorespunzitor sau # amestecului de evloriaparente ale surselor. 2.37. Raportul de zond alituratd sau coeficientul de vecindtate este raportul dintre iluminarea medie in plan orizontal.al_une! ‘suprafee cu ltimea de Sm de pe carosabil s iluminarea medie a unei suprafefe adiacente carosabilulu peo latime de Sm, 2.38, Randamentul corpulilaparatului de slaminat este raportul intre fuxul luminos emis de acesta gi fuxul luminos emis de sursele de lumina cu care este echipat 2.39, Retragerea este distantadinte limita lateral a carosabifulu si stilpul de sustinere al corpului/aparatului de iluminet masuraté in plan orizontal: 2.40, Sistemul de iluminat este ansamblul aledtuit din corpuri/ aparate de iluminat echipate cu surse de lumina corespunzitoare, amplasate into dispunere logicd, in scopul realizirit unui mediu luminos confortabil sisau functional si/sau estetc, necesardesfiguriit {in conditi optime a unei ativtai 2.41, Suprafaa de distribute a intensitiiiluminoase este locul geometric al virfurilor vectorilor intensititi luminoase in raport cu central luminos al unui comp/aparat de iuminat. 2.42. Temperatura de culoare este temperatura Ia care trebuie ‘ncalzit radiatoral integral (radiatorul Planckian/corpul-negra) ca s& prezinte 0 emisie radiativa de aceeasi cromaticd ca si aceea a stimuli de culoare dat, 2.43. Unghiul de ecranare este unghiul dintre axa verticalé a ‘corpuluifaparatului de iluminat si linia vederi (cea mai dezavantajoasé) de la care limpile si suprafefele de luminanyé ridicaté nu mai sunt vizbile 2.44, Unghiul de inctinare este unghiul care indic& inclinarea corpuluifaparatului de iluminat fai de orizontal si este egal cu. lunghiul cuprins inte axa vertical si axa de refering a acestui, 2.45. Unghiul de protect vizuald este unghiul complementar ‘unghiulu de ecranare. 2.46, Redarea tridimensionala sau modelarea reprezint criteriul de caltate privind percepia tridimensional asarcinilor vizvale. 247. Zona de acces este portiunea din drum aflats imediat ‘nainta intriii in tunel de unde conducatorul auto trebuie s& perceapa corespunzitor orice obiect aflat pe carosebil 2.48. Zona de icste este ultima portune a drumului din tunel in care ochiul observatorului este influentat de luminanta mediului exterior. 2.49. Zona interioard este portiunea de drum din interiorul {unelului, aflata in continuarea zonei de tranztie. Lungimea zonei interioare depinde de lungimea tunelului i a celorialte zone caracte- ristice ale runeluli 2.50, Zona perieuloasi poate fi considerati ‘zona de intersecte dintre dout sau mai multe drumuri + zona cai de circulate freeventate de pietoni,ciclisi, ‘utovehicule et. (zonele aglomerate din jurlpiefelor): + zona cli de culate unde se reduce numarul de benzi de circulate sau lajimea cali de circulate, unde probabilitatea aparitiei coliziunilor inte autovehicule si ceilati participant la trafic sau intre acestia si obiectele fixe crest. 2151. Zona de prag este prima portiune de drum dupa intrarea in tunel si se gases in continuarea zonei de acces. 282. Zona de tranztie este zona specific’ tunelului aflath ‘in continuarea zonei de prag in care se reslizeaza adaptarea vizuald 8 conducdtorului auto de la nivelul mare al luminantei din zona de Prag la nivelul de'luminanta se&zut corespunzitor zonei interioare a tuneluli 3. ABREVIERI $I NOTATII 3.1, Clas sistemului de iluminat 3.2. Coeficientul de crestere a pragului perceptiei vizuale 33. Coeficientul de uniformitate gevie= ral a luminantet 3.4, Coeficient de uniformitate general aluminas 3.5. Coeficiental de uniformitate lon tudinald a luminaagei 3.6, Curbs de distibutie a intensitii luminoase 3.7. Distana ditrestlpi 3.8, Factorul de mentnere al corpuluil aparatului de iluminat - 3.9. Factorul de mentinere al lampii 3.10, luminarea medic 3.11. Iuminarea orizontala medic afe- renté zonelor pietonale sau zonelor periculoase ale arterelor de citculaierutera 3.12, Tuminarea orizontala minima afe- rend zonelorpietonale MGR 1 Uy Uy(e) ea (mi ca ( ty ied ta 3.13. Huminarea vertical medie aferenta zonelorpietonale 3.14, lluminarea semicilindrica minima 3.18. Indicele de redare a culorlor 3.46 Luminanya medie $3.17. Luminanja minima 3418, Luminanja maxima 3:19. Luminanta de vos! 13.20. Luminanta zone de acces 321. Luminana zonei de pag 322, Luminana zonei de ranztie 3.23. Luminanfa zone interioare Le Low by ala ala Be a 3je 3.24, Rendamentul corpului/aparatului 7 4e iuminat 3.25, Raport de zona alaturat SR 3.26. Retragerea R 3.27. Suprafata de distribute a intensi- DIE ‘ayi'tuminoase 3.28, Temperatura de culoare T PK] 4, CALITATEA ILUMINATULUI ARTIFICIAL, DESTINAT CAILOR DE CIRCULATIE RUTIERA SI PIETONALA 4.1. Calitatea iluminatului artificial destinat cAilor de cireulatie rutiers 4.1.1, Ambientul luminos creat in mod artificial cu ajutorut sistemelor de iluminat rutier tebuie s& asigure participantului la traficul rtierconditi optime de vzibititate si confor vizual 4.1.2, Evaluarea stiri de confortvizual este asigurata de o serie Ge criteri de calitate ce caracterizeazA sistemul de lumina 4.1.3. Criteile de calitte care stau la baza aprecieri unui” sistem de iluminat sunt ~ titel obiective; ~iteri subiective 4.1.4 Criterile bijective spect = nivelul de luminangailuminare; ~ distrbusia luminanfelorilumindrlor 4.1.5. Criterile subiective specifice sistemelor de iluminat ~culoarea aparenti a surselor; edarea culorilor; = ghidajul vizual; ~poluarea luminossa 4.1.6. Confortul vizual si capacitatea vizualé a observatorului sunt influenfate de existenja fenomenului de orbire sub unul din cele dou’ aspecte ale sale = orbirea de incapacitate; ~ onbirea de inconfort 4.1.7. Orbea de incapacitate (fiziologic8) se manifest in cazul fn care in cdmpul vizual al participantului la trafic (conducitorului auto) apare o suprafat luminoasé de luminanté mare, 4.1.8. Adoptarea soluilor luminotehnice in cadrulsistemele de ‘uminatrutier tebuie s& se fac8 astfel incit apart fenomenului de orbire de incapacitate s& nu aiba lor sau In cazul Tn care acest lucra nu oate fi evita, efectele sale si mu influenjeze performanta,s/sau capavitatea vizuald a participantlor Ia trafic. Orbirea de incapacitate are ca efect diminuarea performanjei vizuale sau pierderea tempo- rarf a capacitatii vizwale, 4.1.9. Orbirea de inconfort(psihologica) se manifest in cazul neuniformititi distibuiei luminantelor in planul c&ii de circulate flat in cémpul vizual al partcipantului la trafic (conducdtorulu auto). 41.10, Adoptarea solutilor luminotehnice in cedrul sistemele de iuminatrutier tebuie s& se facd astfel inedt apart fenomenului de orbire de inconfort s& nu influenteze participantié la taficul nite. Orbirea de inconfort are ca efect aparitia oboseli vizuale gi mentale a observatoruli 4.2. Controlul si evaluarea ambientului luminos creat cu ajutorul sistemelor de iluminat rutieri 42.1. Controlul si evaluares-ambientului laminos se-face pein intermediulcrterillor de caitate, prin menginerea acestora in limitele impuse de norme si/sau standarde sau respectind recomandarile specialigilor in domeniu, 422.01 Criterile de calitate objective avind valori prestabilite permit predimensionarea sistemului de iluminat si verificarea ambientului Tuminos din punct de vedere cantiatv. de calitate obiective 42.21, Nivel de buminanpa Luminanga est principala marime fotometricd in functie de care se dimensioneaz& sistemul de iluminat destinat etilor de circulate rutier, Coeficientii de luminantuslizai tn prezent in ealculul acestei ririmi fotometrice sunt prezentati in tabelele standard din Anexa Al2 ‘Viribilitatea conducitorului auto este direct influemtatt de” luminanta edi de cireuly activa fay de ochiul uman, aceasta fiind singura marime fotometries ‘Stabilreanivelului de luminanté se face in functe deo serie de factor ~ densitatea de afie; ~ complexitateatraficului; ~controlul traficuluis ~ separarea traficului; = raportul de zond aliturati ensitatea de trafic se refer la numarul vehiculeloslor8, banda si sens de pe calea de circulate respect. ‘Complentates trafcului se refera la infrastructura, condi de trafic, vizibiltate, vcinat Controlul iaficului se referd la modul in care este asigurata siguranfa traficului rutir, prin prezenta semnelor si semnalizirilor raters, a marcajelorrutiere Separarea traficului se referd la marearea diferitelor benzi de circulajie pentru autovebicule, vehicule de transport, vehicule de vitez8 redusi, ccs, pietoni {In functie de caracterstcile drumului, i se asociaz& acestuia clas sistemului de iluminat corespunzitoare, wilizdnd tabelul 1.1. din ‘Anexa A 1.1 ‘Se stabileste nivelul de luminanté corespunzator drumului al ‘cri sistem de iluminat se relizeaza, cu ajutorul tabelului 1.2. din AAnexa A LL 4.2.2.2, Nivelul de iluminare 4.2.2.2, Dimensionarea sistemului de iluminatrutier in functie de iluminare se aplicd in cazul zonelor periculoase ale calor de circulatieruiers 422.22. in functie de caracteristicile zonei periculoase, se recomanda asocierea unei clase a sistemului de iluminat corespunza- toare, numerotateCp...Cs, prezentate fn tabell 13. din Anexa A [.1 42.223, Dac se considerd o arterd de circulatie careia ti corespunde 0 clas de iluminat M)(/ = 1 .....5) atunei, zonelor periculoase aflate de-a Iungul drumului respectiv li se asociaz& 0 clasa 4 sistemului de iluminat superioara (ex. Cy - j= M)) sau o clash a sistemului de iluminat egalé (ex. C= M) din punct de vedere al caracteristicilor luminotehnice recomandate. 42.224. Valorile admise ale ilumindsii medi pe ~intreaga suprafaja sunt prezentate intabelul 14. din Anexa A 1.1 42.23, Disribuyialuminantelor in planul drumului Performanja viguala este direct influentati dé uniformitaea luminanei in planul edi de circulate. Uniformitates luminantei in planul cdi de circulate poste fi preciata prin intermediul coeficientul de uniformitate generalé Uy Relatia de calcul a coeficientului de uniformitate general este U% L unde: La luminanga minima de pe intreaga suprafaté de caleul;, T ~luminanya medie a suprafeei de caleul CCocficientul de uniformitate generalé U, este adimensional ‘Valoarea minima admisi a acestui coeficient este dat in tabelul 1.2. in Anexa A 1.1 Probabilitaea de observare a unui obstacol aflat pe carosabil reste adata cu crestereacoeficientului de uniformitate general Us, La acelasi nivel de luminanta, in conditile in care coeficientul * 4e uniformitate scade sub valoarea minima admis, probabilitatea de observare a obiectelor seade sensibi Confortul vizual este direct influentat de valoarea coeficientul de uniformitate longitudinal care este dat de relaia Lona unde: ~ Elgg luminanta minima consideraté in axul benz de circulate pe care se deplaseazd conducdtorul aut. Lng, = luminanfa maxima considerath in axul benaii de circulate pe care se deplaseaza conductor auto, Coeficienul de uniformitate longitudinalé U, este adimensionl. Valoarea minima admist a acestui coeficient este dat in tabelul 1.2. din Anexa A LL CConfortul vizual crete odata cu eresterea valor coeficentului 4e uniformitae longitudinal. 42.24, Disiributialuminanfelor in emp vieual Performanta vizuald este direct influenfati de fenomenul de orbite de incapacitate. Evaluares orbirit de incapacitate se realizeazi eu indicele de crestere a pragulu perceptiei vizuale, TI Coeticientul de crestere a pragului perceptici vizuale se Aeterminé cu relatia unde: 1, ~luminanga de voal tuning mei [ Luminanta de voal L, produst de 0 suri perurbstoare se etermind cu rlaia E ba kE unde: E~ iuminarea produst de sursa pertbatoare pe_ retina ‘bservatonui consierats a Int-un plan perpendicular pe diretia ‘0 — unghiul plan cuprins intre diretia vederi si diretia imtensiiluminoase orientate cite ochialobservatoruli; 1K ~coefcient de corecte care depinde de virstaobservetorulu ‘aloareaacestua erste oda cu vrsta Pentr cael se considera K' = 10, 0 valoare corespunzitoare unui observator de 30 de ani Tn cazul existentei mai multor surse perturbatoare, luminanta de ‘oat toala se cleulaz8 ficind suma luminanfelor de veal produse de fecare sus perurbatore: Sb, unde: ‘n~ numrul surselor perturbatoare, Se iau in consideratie mumai sursele perturbatoare care au 0 contribute mai mate de 2% din totalul luminantei de voal Pentru calcul lumnanjei de val se fac urmaoarele considerai ~ ochiul observatorului se ala Ia inalime A = 1,5 m, a 0 sian ei csi, ogo an de 2,75 (H1~ 1,8)! fait de primul corplaparat de iluminat; ~ directia vederii este paralela cu axa longitudinala. a s unde: Ly luminanya de voal; TE —luminanta medie a carosebilulu sa peretior. ‘Valoarea coeficientului de crestere a pragului perceptei vizuale T1 trebuie si fie mai mica de 15%, 4.6.4, Fenomenul de palpaire (Micker) Fenomenul de pipe se manifesta in interioral tunelurior si a pasajelor rtiere din cauza succed8ri in timp Si spativ, cu 0 anumita frecvenj, a suprafeelot luminoase a corpurilor/aparaelor de iluminat {in cdmpui vizual al observatoruui. Frecventa cu care se manifests acest fenomen depinde de viteza 4 deplasare a observatoruluiaflat in autovehicul side distana dine corpurileparatele de iluminat. Pentru a calcula frecventa de pipe corespunzitoare, se face raportul dintre viteze de deplasare si distama dintre doud compuri/ aparate de iluminat consecutive. in general, fenomenul de pilptire este neglijabil pentru valori ale freeventeicuprinse intre 2,5 Hz si 15 Hz 4.7, Controlul si evaluarea ambientului luminos creat cu ajutorul sistemelor de iluminat destinate tunelurilor si pasajelor rutiere in timpul nopti 4.7.1, Daca tunelul se afl in continuatea unei stzi iluminate, valorile nivelului de luminany si ale coeficientlor de uniformitate sgeneralé si longitudinala trebuie s& fie cel putin egale cu valorile fadmise ale acelorasi mirimi corespunzitoare cali de circulatie in continuareacireia se afl 472, bd cl sonia ae i se 615%, cts foie gl pin ec 4, rs dion gil 6 pte eee aa 4.73, Aceste valori se aplic si tunelurilor sau pasaelorrutiere seurte, neiluminate in timpul zilei (vezi anexa A 4.1). Pentru tunelurile cu lungimea de pind la 75m, la care nu este necesari realizatea unui sistem de iluminat de zi este obligatorie prevederea luni sistem de iluminat care si functioneze in orele de intuneri (plus ‘ort inante de pus gio ort inainte de rast 5. SURSE DE LUMINA. 5.1, Alegerea corespunzitoare a surselor de lumin8 joac8 un rol important in iluminatul urban, atat din punct de vedere functional, esteti et si din punct de vedere economic, 5.2, Sursele de lumind tebuie si corespunda cerintelor de calitate spevificate In standardele SR EN 60432, SR EN 61167+A1, STAS 6824-86, STAS 7290-75, STAS 7832-84, STAS 10515-88 aflate in vigoare in momentul aplicisii prevederilor prezentului ormatv. 53. Sursele de lumina prezinté o serie de caracterstcitehnico- economice, puse la dispozita utlizatorului de eatre producatorul de sus, care trebuie Juate in considerate cind se doreste alegerea surse de lumina. ‘54, Caracteristicile tehnico-economice sunt a ae 1, | Fluxul luminos e (Im) ts 2 |enacimatnimateeme| «| []| Eficacitatea luminoasd global tm x [Seeaereapns og] 6. | Durata de functionare 4 th) 7. | Luminanya cd/m’) 8. | Puterea nominal P my) 2 [retry we ee 11, | Ting de smorare | Gla iz [emma 1 [oi oc ve [a 55. Sursele de lumina utilizate jn iluminatul rutier, pietonal si pentru iluminatul tunelurlor si pasajelor rutiertrebuie s& indepl asc, in general, o serie de erin: ‘flux huminos mare; * eficacitateluminoast rdicatt; + Tuminany reds + duratade functionare mare; + redare satisficatoare a culorlor; ‘*functionare in orice poztie; ‘+ usor de manevrat in vedere instal i fntreineri; + dimensiuni reduse. 56, in tabelul 2.1. din Anexa A 2.1. sunt prezentate surse de Juminé folosite tn iluminatul rutier, in iluminatul tunelurilor 51 ;pasajelorrutiere si in iluminaolpietonal. 6. CORPURVAPARATE DE ILUMINAT 6.1. Alegerea cofespunzitoare a corpurilor/aparatelor de ilu- ‘mint joacd un rol important in iluminatul urban, atit din punct de vedere functional, estetic ct si din punct de vedere economic, 6.2. Corpul/aparatul de iuminat trebuie s8 corespundi cerinelor de calitate specificate in standardul SR EN 60598 aflat in vigoare in ‘momentul aplicirii prezentului normativ, conform eu domeniu de utilizar. (6.3. Alegerea corpuluilaparatuli de iluminat se face in functie de caracteristicle fotometrice ale acestuia, luind in considerate ‘obiectvul de iluminat 6A, Ceracterstcile fotometrice ale corpuluilaparatului de iluminat sun ‘ curba de dstributi a intensitii luminoase; ‘srandamentul; ‘© unghiul de protectie vizuaa; ‘ factonul de menjinere; ‘ factoral de multiplicare. 65. Curba de distributie @ intensititit luminoase tebuie si fie corespunzitoare tpuluisistemului de iluminat de ralizat. ‘66, Randamentul corpului aparatulu de iluminat treble 58 fie ct mai mare in scopul utilizri eficiente a energieielctrice. (6.7. Unghiul de protectie vizuala ct mai mare in scopul evitiri apariieifenomenului de orbire. 6.8. Factorul de mentinere a corpului/aparatului de iluminat se i in considerate din cauza depunerilor de praf sau a altor particule pe suprafeteleacestuia Factorul de mentinere-a-corpului/aparatului de iluminat se ia fn considerate in calculul sistemelor de iluminat care fac obiectul prezentului normativ. Valorie factorului de menginere a corpuluisparatului de ilumi- nat sunt precizate in tabelul 3.1, din Anexa A 3.1. in functie de gradul de protecte a corpuli/sparatului de luminat, de interval timp dintre 0 Sezai, <0 {naintarea este pozitivl cind proiectia centrului fotometric al corpuluifaparatului de luminat este pe carosabi {nsintarea (avansul) se stabileste pozitiv cind se urmireste 0 utlizare eficienti a fluxului Iuminos emis de corpul/aparatul de ituminat, astfel incit numai un procent mic din acesta s& fie dixjat catre zonele adiacente. Inaintarea este negativa end proiectia central fotometric al corpuluifaparatului de iluminat este in zona adiacent (spatiu verde, tronuar). ‘Se adoptt o inaintare negativa end se doreste ca fuxul luminos al corputilorapartelor de iluminatrutiers& fie utiliza si pentru zona adiacentd carosabilului (ex. trotuar). 7.11.6, Retragerea, R Retragerea R se stabileste tn functie de viteza maxima admis. pe calea de circulate al cir sistem de iluminat se realizeaza. Se vor realiza urmaitoarele valor ale retrageri: 7.1.1.7. Unghiul de inclinare Unghiul de inctinare al corpuluiaparatului de iluminat se stabileste de citre proiectant, in functie de modul tn care se doreste cfionarea fluxului luminos si de citre posibiitile oferite de produedtorul de corpuride luminal 7118. Bropul de susinere Brajul de sustinere are 0 lungime care depinde de latimea carosabilului, prezenta si dezvoltarea vegetaiei si trebuie sf prezinte sigurant in functionare Lungimea bratului de sustinere trebuie s& fie cit mai sur pposibil pentnt a limita vibrafile. Se recomand& o lungime a bratului ‘mai micd decat un sfert din indljimea stilpului de montare. Forma brafului de sustinere tebuie aleasastel incats& nu fac ‘ot discordant cu elementele arhiteturale ale mediuluiinconjuritor. 174.2. Sisteme de iluminat destinate cdllor de irculatie rutierd 7.1.2.1 Sisteme de iluminat eu amplasare unilaterala T.L2L.L. Sistemele de iluminat cu amplasare unilaterala a corpurlor/aparatelor de iluminat se recomanda in cazul cailor de circulate rutierdinguste eu cel mult dou’ benz de circulaie. 7.12.12. Pentru o mai bund distributie a luminantelor in plan transversal se recomandi ca indltimea de montaj 8 corpului/aparatului 4e iluminat i fie mai mare cel putin egal cu litimea strazil, H > 7 7.1.2.13. Se recomands o atentie sporti din partea proiectan- tuluisistemului de iluminat asupra maredrit corespunzitoare a limitelor laterale ale carosabilului, a semnelor si semmnalelor de circulate. 7.1.2.2 Sisteme de ilumiiat cu amplasare bilateral-aternatd 7.1.22. Sistemele de iluminat cu amplasarebilatral-alterata se recomandi in cazul striziloringuste cu doua sensuri de circulate (233 benzi de circulaje), 7.1.22.2. Amplasarea bilateral-altemata a corpurilr/aparatelor 0,51 7.1.24, Sisteme de iluminat eu amplasare axial 7.1.24.1. Sistemele de iluminat cu amplasare axial corpurilor/aparatelor de iluminat se recomanda in cazul cAilor de cireulajie eu peluza central. 7.1.2.4.2, Montarea corpurlor’aparatelor de iluminat se face pe stilpi amplasafi in peluza central. 7.1.2.3, Tratarea sistemelor de iluminat cu amplasare axial se face similar cu ceaa sistemelor de iluminat cu amplasare unilateral 7.1.2.44, Amplasarea axial a corpurilo/eparatelor de iuminat ssuspendate pe cabluri se recomanda in cazul strzilor cu vegetajie abundentd aflat pe pile laterale ale carosabiluli 7.1.24. In acest eaz, montarea corpurilor de iluminat se face suspendat pe cablu susfinut de stilpi amplasafi n zonele adiacente carosebiluli 71.246, Prezenta vegeajii in imediata vecindtate a carosa- bilului (in zonele adiacente) presupune o atentie sporité din partea proiectantului astfel inet solutia adoptatd s& satisfacd cerinjele de calitateimpuse 71.247. Proiectantal webuie si iain considerate forma coroanei, nalfimes si dezvoltarea pe orizontal a copacilor. 7.1.2.4.8. Montarea corpurilorlaparatelor de iluminat se poate face deasupra coroanei copacilor de mic& inaljime cu conditia ca acegtia sini impiedice drijareafluxului laminos etre carosabil 7.1.249. Montazea corpurilorlaparatelor de iluminat se poate face sub coroana copacilorinalfi cu condifia ca inaimea de montaj si fie mai mica de 6 m, 7.13, Sisteme de iluminat destinate autostrizilor 7.13.1, Sistemele de iluminat cu amplasare axial corpurilor/ aparatclor de iluminat se utlizeaza in cazul autostrizilor cu zon’ de securitate axial si cu un numér mic de benai de circulaie (1, 2) pe sens. ‘Montarea corpurilor/aparatelor de iluminat se face pe stilpi amplasaf in zona de securitate axial. Planul de rferin al corpurilor! aparatelor de iluminat este perpendicular pe axa longitudinsla a cdrumului 7.1.3.2, Sistemele de iluminat catenar se utilize’ penta autostrizile inguste cu zond de securitate axial. Montarea corpurilor/ aparatelor de iluminat se face suspendat pe ceblu care este sustinut de sdlpii amplasafi in zona de securitate. Sistemul de iluminat catenar asigurd un ghidaj vizwal foarte bun, 7.1.3.3. Sistemul de iluminat cu amplasare bilateral fat in fa corpurilor/paratelor de iluminat se adoptd in cazul autostizilor cu ‘nei sau mai multe benzi de circulatie pe sens. Se realizeazio bund distribute @ luminanjelor in planul carostbilul 7.1.4, Sisteme de iluminat destinate zonelor particulare ale eillor de circulatie 7.1.4.1, Zonele particulare ale cilor de eireulaje sunt: ~ intersecile; ~curbele; = pantele: = podurie 7.1.42 Sistemele de iluminat destnateintersectillor 7142.1, Sistemele de iluminat destinate intersetilor de drumuri tebuie si fie realizate astfel incit si satisfacd cerintele 71.422. Sistemul de iluminat realizat pentru 0 interseetie trebuie si avertizeze conducstorul auto din timp asupra prezentet intersectie 7.1423. Sistemul de iluminat realizat pentru 0 intersectie ‘nebuie 8 permité conducitorului auto observares oricrui autovehicul care se apropie de intersectie din alts directe. 7.1.42, Sistemul de iluminat realizat pentru o intersectie ‘webuie ‘s8 permité conducttorului auto observarea caraceristcilor ‘Beometrice ale intrsectei si prezentaoriclrui obstacol 7.1.42:5; Sistemul de-ituminatrealizat pentru o interseeie nix tuebuie 38 creeze confuzie ceea ce ar duce la ingreunarea desfisuriii traficului sau la producerea accidentelor de circulatie, 7.1.4.26, Sistema de iluminat destinat inersectilor trebuie $8 ‘marcheze corespunzator semnele de circulatie 7.1.42.7, In apropicres intesetior este necesrdreducerea corespunzitoare a distanelor dine sip pe care se monteazd Corpurlelaparatsle de iluminat ate incit nvelel de luminant ihominare st creasc8 conform normeor. 7.1428. Se recomand’ utilizarea unor corpuriaparate de iuminat diferite ca formi pentru sistemele de iluminat aferente Grumurilor care se intersecteaza 7.14.29. Sistemul de iluminat destnatintersectilortebuie si realizeze un bun ghidaj vizual 71.42.10, Retragerea stilpilor fai de limita lateralé a carosa- bilului este aceeasi ca in cazul celoralte cli de cireulatie utr, find precizaté fn 7.1.1.6 7.142.11, Inlimea de montare © compurilorlaperateor de iuminatreuies ie aceeasi per nega intersect. 7.4.4.2.12, In cazul intersecilor lrgi se recomanda utilizarea baterilor de corpur/aparate de iluminat montate pe stipi inalti (20-30%), 7.142.153, Pentna intersecile in T'sau Y, semnalizarea strstulu de drum trebuie si se marcheze eu un corp/aparat de iluminat siuat in axul benzii de circulate a drumului secundar in sensul de intrare in interseetic, acesta ficind parte inst din sistemul de iluminat 40x = Wasim 7 4000 Rampe > aie 7 Sms H<6m #5500 ‘Niveluri de iluminare / luminanti pentru poduri destinate He 6m #57000 circulatil pietonale si ciclisilor Tabet 110. L Uo | Esean Tinpeunt uate ei decree |, principale ean’ | 04 | 2Iux Ey [Fn | Faw Timpreund cu alte ei de eiveulatie locale sau separat de ati Stux | tux | tix participanyi la trafic lslelele|a| i Poor ber tLe eect ste-frse Pe Pace wet [are Pare oe [ace Pose [ste Poe [ie Pe eo Te exter ferro far|orrfar Terror ferro fer] DPR “ 80-5000 /0600~070 3 ‘effet fer Sr ete sera rar Tae os Sirf fase ater tor vee [at Tate sr ‘ge [ ws fane [of oF [a Se foe [a i otf soil ont) se7[ ee 00 slots Per ‘ehuvajwany ap soy }u2qoy200 af prepunys eae, “Thy wxouy it lels{ele| ie a se0= oor ms00 =O Tr Tees sipe psc pe ps Pe bs fs 3 ois Loo Te dels lolelals)slalatel Ut ='60u010500=°0/°0 alafalellstalalafala| sr awe Lost [ist [2 pou [oer | or [ee [vee fest Lome Lee ose beet stete te TELL RT SETS OAT OPT Pa [Dee De [eae Pe PO a [pat os [ est [ws st | 90 oe [our [eee [ase [aor [ere Poe [ate Pace Dae te fore [wre ere [esr er [te [ur [owe [or [oor [oot [wr [wor ere Dare Pier we [eet [see (Gos er poe [ee [r [vet_[se |v [vee oc [oe [va cart sory osthstrp ont) sort os soto Peto t se tort [oe stele Br0= Wawor 509-0 /°0 - 5 _ e fr ee oF ¥ i mF or < io 35 ¥6 se teaaro/ 2500-0270 Taare Tee Ts ele eT ee peepee pe aE uo Depa Dar ae ran fir pepe pw le $6 S01 Tso bre Pose Loe fst | we [oe wc Pare Powe | to fies mee Le eT st Wo-'soup/1900="0/°0 sf al elglelolfalofa] ater beater ree efslel=lq| 10 00D jz =O ra lala mail wrote Pepa eee epee ps. = cs a ae Lobe Sse [oe zie [oo oH epee [oor er ae se [ee [er =e ar [Serr [a [est [ear [A ee De Le | aa eae fae ae eee [are [ae [ese [ese [eae ae feel a esr ser ucr sor oe se Pe Dae be Lor ran fala |s\elalalalelels| DE Ste [ase [ace [oor [oir [ver [re Les bepae tart peepieporfiebicbie pie | ex-ssnvoreano=-0/°0 a a aaa eae ee eee z nets s6r07, -felfelle leis Ty ras UP | ggg coose > . 4 stoi seonee=s | ost | os<'y | ero | SE | oozor | ease 6 #2 2 = * [e z oven [s erie | szeuxiouns | avin ap | sonsoins | |p 2 yes, | as pram neonog | aera | samvedens | 2H8D | eseomam sree ‘veimpaes, “rz y exouy, 4 ev0er | grag | pmpuns ory | aoras | 204% | omar | oe ooost vee srysos | 4 | -ggsui | OOF O5e | PE si00ss>a> | 06 ooore >ruros | SFE | -ogopi | OOF 05% © | ogg | nme sooo pru>oy | 8 | goat | OFS | no ooss>4>| op . wag | ee oos-01 Do poppe pe o» | costs wtey | tree | 8 | coros ste siz ’ 6 | nomdaes vow | | sew | only n rr 1 Osiy sejnqn spt | woe | 888 | sop | ext Sonne - 9 s r t z 1 Anexa A 3.1. Factorul de mentinere a corpuluiaparatului de iluminat Tabel3.1. Gradul de | Gradul de | Intervalul de timp fntre douk / protectie poluarea uri lun] - (Pr mediului [12] 1s [ 24 | 30 | 36 carat 0.90 | 082 | 079 | 0,78 | 0,75 2X ped 0.62 | 0.58 | 0,56 | 053 | 052 | ‘murda 0.53 | 0.48 | 0,45 | 0.42 | 0.41 % v cura 0.92 | 091 | 090 | 0.89 | 0.88 ee) =. rsx = — ] e| Ys | Fs ' edi’ 0.90 | 0.8 | 0,86 | 0.84 | 0.82 § 8 ‘murdar” 0,89 | 0,87 | 0,84 | 0.80 | 0.76 | cura [093 | 02 | 0.91 [0.90 | 089 “| 2 g POX Ted 0.92 | 091 | 0,89 | 0,88 | 0.87 ® murda 0.91 | 090 | 0,88 | 0.86 | 0.85 r Ty gs) *Curat: Mediu! inconjurtor in care mu se desfigoardactivitti cares : 38 produch polars stmosfrei Tinie, pra), tail moder, ar “* nivelul particlelor mu depaseste 300 wim” (zone rural). **Mediu: Mediul inconjuritor in care se desfigoardactvititi care ° ‘roduc poluare moderatt (funingine, pra). Trafiel este inten. Nivel particulelor nu deplgeste 600 '/m! (zonele rezidentale 3 si industrial), " i ‘*Murdar: Mediul inconjrdtor in care depunerile de praf si fi- a : ningine ar putea acoperi corpulaparatul de iluminat. (zone cu Industrie grea). Sosy joast presivne Brat susinere ~ Fig. 4.1. Caracteristicile geometrce ale sistemului de iluminat rater Amexa A 4.1, ‘tonics |—of asm] [258 TEs S150 2 esa ete vinbisninresine |g ‘deta diana de opie sigue in fa eth su pest , eal ‘buna |] sabi ‘buna | | stabi sate ete nna Refecania Perret p=] | ee sare 044) T mich (<02) Taine vaca escretin [+ | [ae] [ime ]) [sl Tueste neces” | [Som dinvalares |[ Valores mesic sistem de medica hannane: || somata unio amin pe Tava deprag |} et in2one de pag ‘spall! Fig, 4.2 laminatalrueluiloe sau pasajclor rier pe tmp ile, in fete de angie Anexa AS sistemelor de iluminat rutier si pietonal Indicator Denumirea documentului CLE.N'17.4,1987 Vocabulaire Intemational dEclairage CLE. 3042 1990 Calculation and measurement of luminance and illuminance in road lighting CLESE1976 ‘Glare and wniformity in road lighting installations CLE, 32-1977 Lighting in situations requiring special ‘treatment (in road lighting) CLE 33-1977 Depreciation of instalation and their ‘maintenance (in road lighting) CLE, 44-1979 Absolute methods for reflection — ‘measurements CLE. 47-1979 Road lighting for wet conditions CLES. 1984 ‘Tunnel entrance lighting: A survey of fundamentals for determining the luminance in the threshold zone CLLEJPIARC 66-1984 Road surfaces and lighting . CLE. 88. 1990 Guide for the lighting of road tunnels and underpasses Indicator CLE. 115-1995 CLE. CLE. (CLE.136-2000 CLE.1999 Legea 10/1995 SR 6646/1....5 SR 13433 SREN 60598-1/1994 Denumirea documentului Recommendations forthe lighting of rosds for motor and pedestrian traffic Guide on the limitation ofthe effects of obstrusive light from outdoor lighting installations, Third Draft-August 1995 _ Guidelines for light pollution - Aiming for ‘200d lighting environments", March 1998 Guide to the lighting of urban areas Road surface and road markings reflection characteristics Legea privind caitatea in constructit uminat artificial Huminatul cilor de citculaie. Condit de lumina pentru e8i de circulate destinate trafculu ute, pietonalsi/sau ciclstilor si tunelurloripasjelorsubterane rutiere Corpuri de ituminat