IMPLICAIILE TURISMULUI ASUPRA DEZVOLTRII RURALE

AVANTAJELE TURISMULUI RURAL

n pofida faptului ca deocamdata turismul rural detine o pondere redusa pe piata turistica, tendintele sale de crestere sunt evidente si deci poate genera efecte
pozitive asupra vietii socio-economice rurale. Turismul rural poate atrage dupa sine mutatii n utilizarea fortei de munca prin ncurajarea si finantarea unor noi tipuri de
activitati care pot sa confere un plus de vitalitate unor stari economice deficitare si perfectibile.
Principalele implicatii ale promovarii turismului n zonele rurale sunt:

- Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca este o consecinta extrem de importanta
pentru majoritatea zonelor rurale confruntate n general cu fenomenul de depopulare survenit n special
ca urmare a absentei unei perspective materiale certe a locuitorilor. Aportul de lichiditati provenite din
prestatii turistice pot ajuta la conservarea locurilor de munca n servicii precum comertul, cazarea
turistica, transport local, asistenta medicala. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor,
muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar daca conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai
putin atragator dect crearea de noi locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea comunitatilor
rurale si n special a celor de tip marginal, care nu beneficiaza de efectele de polarizare urbana. O serie
de studii efectuate n zone rurale din Austria, Suedia si Irlanda au confirmat rolul turismului n
conservarea locurilor de munca si diminuarea fenomenului de depopulare.
- Crearea de noi locuri de munca este posibila n conditiile n care implementarea locala a
turismului rural este realizata cu succes. Crearea locurilor de munca este asociata n special practicilor
hoteliere si de restaurant nsa, n subsidiar, reusita acestora creeaza perspective pentru amplificarea
activitatilor legate de comertul cu produse alimentare si de artizanat, transport, valorificarea
patrimoniului s.a. Studiile efectuate n Marea Britanie evidentiaza o variatie a numarului de locuri de
munca create n functie de tipul de activitate. Astfel, gazduirea la ferma poate crea circa 23 de locuri de
munca, corespunzator unei vnzari de retete turistice n valoare de 100.000 . Efectul crearii locurilor
de munca este mai redus n cazul hotelurilor si campingurilor unde retetele echivalente cu 100.000 se
soldeaza cu aparitia a circa 6 locuri de munca. n general, cifra de 5-6 locuri de munca, corespunzatoare
retetelor n valoare de 100.000 , este considerata ca foarte probabila pentru toate tipurile de centre
turistice rurale.
- Diversificarea modului de utilizare a fortelor de munca. Marea majoritate a zonelor rurale
prezinta o slaba diversitate n modul de utilizare a fortei de munca ocupata aproape n totalitate n
sectorul agricol. Diversificarea activitatilor ntr-un context economic favorabil poate atrage dupa sine de
asemenea stabilizarea populatiei rurale.
- Pluriactivitatea este o alta consecinta benefica a turismului rural. Ea desemneaza situatia n
care, la nivel individual sau familial, asgurarea existentei se realizeaza prin prestarea unor activitati
suplimentare (cel putin una), n completarea activitatii de baza. Astfel, un agricultor poate avea
disponibilitatea de a nchiria camere, de a ajuta administratia locala prin prestarea unor servicii turistice
(ghid, animator, monitor de ski s.a.). Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, att
n contextul declinului unui tip de activitate, ct si n cel al constrngerilor generate de ritmicitatea
sezoniera a activitatilor agricole.

- Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential cu att mai mult cu ct numeroase
colectivitati rurale sunt grevate nca frecvent de absenta unor facilitati de servicii corespunzatoare.
Cererea suplimentara de produse cauzata de cresterea numerica a clientelei (inclusiv a celei turistice)
poate permite expansiunea retelei comerciale, sustinerea unor lucrari de ameliorare a habitatului
(modernizarea drumurilor, canalizari, electrificare, semnalizare rutiera si turistica), dezvoltarea
transportului n comun, a serviciilor postale si de comunicatie. Este la fel de importanta atragerea si
mentinerea clientelei ct si sporirea acesteia; acest fapt nu se realizeaza de la sine, fiind necesara o
politica concertata a tuturor variabilelor care actioneaza asupra clientelei. La nivelul sarcinilor se
impune ca ele sa dobndeasca disponibilitatea de a oferi servicii de calitate, susceptibile permanent de
rennoire, de adaptare la dinamica rapida a motivatiilor turistului. n special n cazul asezarilor rurale
izolate care nu au disponibilitatea de a asigura si sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la
mentinerea viabilitatii lor. Evident, este de presupus ca respectivele asezari sa posede elemente
particulare de atractie turistica, recunoscute ca elemente de "marca" sau unicate, iar fenomenul de
circulatie turistica sa fie stimulat si amplificat prin gestionarea optima a ofertei turistice.
- Sustinerea economica a agricultorilor este o problema majora n mediile economice si politice.
Numeroase studii efectuate n tari cu traditie n turism rural au evidentiat ca veniturile medii ale
agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de gazduire, prin promovarea vizitelor n
fermele agricole care poseda diverse functii de atractie (echitatie, vinificatie, legumicultura, apicultura
etc.), prin vnzarea produselor specifice gospodariei, prin cresterea ponderii utilizarii fortei feminine n
activitati neagricole s.a. Pe lnga avantajele de ordin economic care pot incita agricultorii sa se angajeze
n activitati turistice, nu pot fi ignorate avantajele de ordin social. Urmare a contactelor cu citadinii, pe
lnga aportul de varietate n modul de viata specific, adeseori solitar, satenii pot deveni mai bine
informati despre o serie de probleme de actualitate, de ordin tehnic, juridic, medical, economic etc. care
pot avea impact favorabil asupra propriei lor conditii socio-economice si culturale.
- Promovarea si sustinerea artei populare si a industriei locale de artizanat. Arta si artizanatul
rural ocupa un loc important n patrimoniul cultural al regiunilor si al natiunilor. Turismul rural poate
ajuta aceste activitati att prin recunoasterea importantei lor, ct si prin comercializarea produselor de
artizanat. Ponderea, gradul de conservare si originalitatea acestor activitati prezinta importante contraste
la nivel regional si national.
ara noastra este privilegiata din acest punct de vedere, date fiind enorma diversitate si autenticitate a creatiilor artistice rurale. Pe lnga dimensionarea economica pe
care o implica, aceste preocupari reprezinta mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale comunitatilor rurale romnesti si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a
imaginii favorabile si de stimulare a interesului turistic, att la nivel national, ct si international. Festivalurile de arta populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale care
faciliteaza comercializarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza atractia turistica. Existenta acestora, dublata de o mediatizare adecvata, poate costitui prima prghie
apta sa asigure nscrierea unei asezari sau regiuni rurale n sfera activitatii turistice de vocatie. Pe lnga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu, festivalurile si alte
manifestari de acest gen faciliteaza accesul n mediul respectiv a altor colectivitati artistice, ceea ce contribuie la mbogatirea vietii culturale.

- Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaza, n conditiile existentei unui flux turistic, n

principal pe doua cai: n primul rnd, conservarea sau restaurarea obiectelor de interes istoric sau cultural
poate fi obtinuta prin practicarea unor taxe de acces; n al doilea rnd, crearea unui potential de cazare
implica restaurarea si repunerea n circuit a imobilelor parasite ca urmare a fenomenului de depopulare,
sporirea gradului de confort la nivelul cladirilor care au camere disponibile pentru nchiriat, construirea de
moteluri, vile turistice, campinguri, a infrastructurii de recreere (spatii verzi, amenajari pentru plaja,
pescuit, promenade, circuite pentru cicloturism si echitatie etc.). Pe termen lung, aceste initiative sunt
benefice pentru comunitatea nsasi ca beneficiara a investitiilor facute. Acestea diminueaza motivatiile de
stramutare ale generatiei tinere si pot contribui la revenirea "emigrantilor" sau chiar la instalarea de noi
locuitori.

- Ameliorarea gradului de utilizare a fortei de munca feminine. Rolul femeilor n comunitatea

rurala este n general relativ limitat, rolul decisiv n prestarea activitatilor direct productive revenind
barbatilor. Implantarea n mediul rural a activitatilor turistice ofera posibilitatea punerii n valoare a
energiei si talentului insuficient utilizate ale fractiunii feminine a populatiei.
- Atragerea de noi investitii. Implicarea directa a statului prin intermediul organismelor
guvernamentale pentru sustinerea agriculturii si a serviciilor din fondurile bugetare sunt indispensabile
dar nu ntotdeauna suficiente. Noile perspective legislative ale economiei si accentuarea caracterului
concurential al pietelor sunt de natura sa evidentieze limitele obiective ale subventiilor acordate de stat
si sa suscite spiritul de initiativa spre descoperirea de noi alternative economice. Turismul rural este o
modalitate potentiala n sine dar, n plus, prezinta avantajul ca actioneaza n sensul deschiderii de noi
perspective investitionale. Turismul nsumeaza implicit o punere n contact a oamenilor proveniti din
cele mai diverse medii, iar ideile si actiunile dirijate spre valorificarea superioara a diverselor resurse
locale survin inerent. ntre turistii potentiali ai mediului rural se pot nscrie si oameni de afaceri care au
abilitatea, conferita, de o mai larga cunoastere a pietei, de a sesiza mai rapid perspectivele implantarii de
noi activitati si perspectivele financiare ale acestora, aspecte care pot fi benefice prin efectele lor pentru
comunitatea nsasi (locuri de munca, modernizarea infrastructurii si a serviciilor, patrunderea n circuitul
informational etc.). Evident ca pastrarea unor amintiri placute despre vacantele rurale pot incita oamenii
de afaceri la demararea investitiilor n mediul respectiv. Pe scurt, ca orice activitate de tip productiv si
turismul rural poate antrena efecte sinergetice de crestere prin atasarea de noi variabile n procesul de
proiectare si n strategia de functionare.
DEZAVANTAJELE PRACTICRII TURISMULUI RURAL
Desi dezvoltarea turismului rural prezinta numeroase avantaje, nu trebuie omis ca ea poate
genera si o serie de probleme. n general, restructurarile economice survenite n mediile cu echilibru
sensibil implica o doza de risc care poate dobndi caracter perturbator. De aceea, problemele
referitoare la posibilitatile de gestionare a riscurilor prin intermediul beneficiilor sunt oportune.
Dificultatile care survin cel mai frecvent n evolutia fenomenului turistic rural decurg n principal din
urmatoarele aspecte.
- Presiunea asupra mediului. Turismul rural se desfasoara n medii naturale cu echilibru
fragil. Mai mult, destinatiile turistice cele mai atractive sunt tocmai cele conditionate de mediile
cele mai sensibile. Acestea sunt, n principal, zonele montane, cele din proximitatea lacurilor si a
rurilor, precum si cele litorale. Astfel, schiatul intensiv distruge vegetatia si favorizeaza procesele
de versant; zgomotul si deseurile ndeparteaza animalele salbatice; circulatia turistica poate aduce
prejudicii culturilor agricole. n general, linistea si autenticitatea naturii pot fi serios afectate.
Desigur, aceste probleme pot fi solutionate ntr-o oarecare masura printr-o gestionare atenta si
competenta a spatiului destinat activitatilor turistice dar, de regula, rigorile presupuse de aceasta
sunt rareori adoptate n mod preventiv.
- Presiunea socio-culturala. La fel cum un flux mare de vizitatori poate perturba mediul
natural, n mod similar, turistii pot destabiliza cadrul socio-cultural intim structurat al comunitatii
rurale. Acesta poate fi alterat prin modificarea echilibrului economic dintre membrii comunitatii n
functie de veniturile facilitate de activitatile reusite sau de prejudiciile cauzate de esecurile
investitionale.

Mult mai importanta, din punct de vedere sociologic, este influienta culturii moderne asupra culturii traditionale, influienta care implica aproape ntotdeauna
modificarea culturii traditionale, situatiile contrare fiind foarte rare, disimulate si de mica intensitate. Numeroase studii efectuate n bazinul mediteranean si n regiunea
alpina au evidentiat acest proces.

O forma particulara de presiune asupra societatii traditionale se instaleaza pe calea cumpararii

de catre citadini a caselor si apartamentelor disponibile. Preluarea lor n aceasta forma este mai
putin avantajoasa pentru sateni n comparatie cu nchirierea. n plus, spatiile respective sunt
transformate cu timpul n resedinte secundare sau chiar permanente. Noii locatari (chiar si
temporari) pot genera modificari ale preturilor pietei, expansionism teritorial, tensionarea relatiilor
n cadrul comunitatii rurale s.a.
- Caracterul limitat al disponibilitatilor de cazare. n regiunile rurale de mare interes turistic
sporirea afluxului turistic poate genera probleme de gazduire deoarece comunitatile mici rareori
dispun de un excedent major de spatiu locativ. Acest fapt nu constituie ntotdeauna un handicap
ntructpastrarea caracterului autentic al spatiului turistic rural impune necesitatea unei cresteri
progresive ponderate corelata cu capacitatea fireasca de absorbtie turistica. Aceasta din urma se
poate contura att n mod subiectiv, prin procese de autoreglare spontana, ct si n mod obiectiv,
prin fixarea unor strategii de dezvoltare durabila menite sa protejeze potentialul turistic de
degradarea fizica sau/si de alterarea modului de viata traditional.
- Pasivitatea fata de presiunile intreprinzatorilor exteriori. O tendinta evidenta n
numeroase zone rurale este neimplicarea agricultorilor si a intreprinderilor locale pe piata turistica.
Drept urmare, dotarile si activitatile turistice se afla n posesia sau gestiunea antreprenorilor
proveniti din afara comunitatii rurale. Din anumite puncte de vedere acestia pot aduce un aport
pretios de capital, competenta si comunicare. Pe de alta parte, ei pot genera probleme izvorte din
necunoasterea corespunzatoare a traditiilor, a practicilor economice, a stilului arhitectural consacrat
etc. De asemenea, ei recurg adeseori la surse exterioare de aprovizionare si sustinere a comertului si
serviciilor, iar acumularile de capital rezultate se dirijeaza n afara spatiului rural de activitate. n
plus, nu manifesta fidelitate si interes major pentru problemele locale ale zonei de activitate pe care,
de altfel, o pot abandona cu usurinta de ndata ce survine degradarea mersului afacerilor.
ntr-o masura mai putin evidenta, dar nu lipsita de semnificatie, nucleele de afaceri turistice
girate din exterior creaza tensiuni n raporturile cu locuitorii care capata sentimentul de
comunitate ignorata sau cel mult acceptata, situatie evident nefireasca. Implantarile de provenienta
exterioara nu pot fi exclusiv de factura economica deoarece rentabilitatea si fiabilitatea lor depind si
de modul n care sunt alese si aplicate mijloacele de conciliere si acceptare reciproca ntre
mentalitatile principial diferite ale componentei alogene n raport cu cea autohtona. Aceste
implicatii atrag atentia asupra importantei implicarii membrilor comunitatii locale n sfera de
activitate turistica, cu ct sustinerea financiara a acesteia este de provenienta exogena.
-Problemele de planificare, control local, participare publica si partereriat implica
numeroase aspecte inclusiv de natura celor mentionate mai sus. n situatiile ideale, intreprinzatorii
si populatia locala pot sustine dezvoltarea turismului ntr-o maniera destinata sa reduca dificultatile
amintite si sa maximizeze avantajele rezultate. Planificarea si previziunea activitatilor servicii
retribuite pot asigura un echilibru stabil ntre dezvoltarea turismului si modul de utilizare a
terenurilor. Diferitele tipuri de activitati turistice trebuie implantate n zonele cel mai bine adaptate
practicarii lor. Recrutarea populatiei locale pentru asigurarea unor servicii retribuite, formarea
competentelor de primire si comercializare a produselor turistice, de interpretare si valorificare a

patrimoniului turistic s.a., pot genera n cadrul acesteia sentimentul de proprietate (n sens larg)
asupra activitatilor turistice, aspect de natura sa diminueze conflictele si sa stimuleze o acceptare
favorabila, nedisimulata a turistilor n cadrul comunitatii locale. Dificultatea realizarii unui
parteneriat ntre populatia locala si intreprinzatorii exteriori provine, cel mai adesea, din faptul ca
acestia din urma poseda puterea financiara care le confera controlul aproape absolut al operatiunilor
turistice. Chiar si atunci cnd exista posibilitati de control, asupra lor greveaza lipsa de experienta,
de competenta, precum si a mijloacelor de previziune necesare. De aceea, proiectarea activitatii
turistice trebuie sa posede o baza larga de disponibilitati comunitare si sa fie rezultatul participarii
locale la realizarea proiectelor de amenajare. Aceasta implica disponibilitatea unor organisme cu
putere de decizie sa adopte masurile necesare ncurajarii comitetelor locale pentru elaborarea unor
planificari turistice n acord cu patrimoniul si disponibilitatile economice si chiar psiho-sociale ale
populatiei. Experiente edificatoare n acest sens au fost promovate n Canada. Aceasta tara detine
cel mai mare numar de proiecte elaborate prin participarea comunitatilor n activitatea de
planificare a turismului rural. n anul 1987, statul Alberta a lansat un plan de actiune pentru
turismul comunitar la care au participat 428 din totalul de 429 de comune. Comitetele locale au fost
ncurajate si ajutate sa elaboreze planuri de dezvoltare turistica pe baza unei largi consultari a
populatiei, care sa serveasca drept baza si pentru acordarea subventiilor de stat. Masuri similare
pentru valorificarea initiativelor locale au fost adoptate si n alte state (Columbia Britanica,
Saskatchewan, Labrador) si evident, n numeroase alte tari. Pot fi amintite n acest sens: Marea
Britanie, Irlanda si Elvetia. n Marea Britanie, comunitatea din Waltensbourg a construit si gireaza
un hotel de 70 de paturi care raspunde tuturor normelor de confort si de integrare n mediu, ale
carui beneficii sustin alte proiecte de dezvoltare locala. Exemple ncurajatoare pot fi semnalate si n
tara noastra; amintim, n acest sens, Proiectele de Amenajare Teritoriala Interjudeteana (P.A.T.I.J) si
Planurile de Amenajare Urbanistica Generala (P.U.G), realizate prin eforturile conjugate ale
Prefecturii si primariilor unor comune din judetul Cluj n colaborare cu specialisti din nvatamntul
superior (Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca), firme specializate n constructii si planning
teritorial, proiecte n care sunt evaluate implicit perspectivele dezvoltarii turismului n mediul rural.
Fara ndoiala, reusitele de acest tip depind ntr-o masura decisiva de reunirea unui ansamblu de
conditii de favorabilitate locala. Chiar daca deocamdata nu exista exemple edificatoare certe
privind gradul de materializare si eficienta al diferitelor tipuri de programe, n majoritatea tarilor
care au promovat turismul rural a devenit evident ca existenta unei coordonari regionale este
indispensabila.
- Diferentierea teritoriala a potentialului turistic rural. Numarul si tipologia asezarilor
rurale sunt enorme n majoritatea tarilor, inclusiv n Romnia, nsa nu toate spatiile rurale prezinta
aceeasi deschidere potentiala spre activitatea turistica. Exista regiuni avantajate de calitatea
peisajului natural sau cultural, de gradul de modernizare a transporturilor si serviciilor, de o pozitie
privilegiata n raport cu ariile de provenienta a turistilor sau cu principalele rute turistice etc. De
asemenea, experienta demonstreaza ca activitatea turistica nsasi este extrem de dinamica, fiind
susceptibila de schimbari generate de evolutia variabila n timp a diferitilor factori care actioneaza
asupra optiunilor clientelei. Principalii factori de atractivitate turistica sunt:
- interesul pentru peisajul natural (munti, lacuri, ruri mari, ruri cu ihtiofauna abundenta,
vegetatie variata) este deosebit

- interesul cultural pentru monumente, situri istorice, stiluri arhitecturale, traditii etnografice si
folclorice.
- interesul pentru practicarea sporturilor (pescuit, vnatoare, schi etc.).
- interesul particular pentru animale salbatice.
- accesul facil rezervat unei clientele numeroase.
- competenta si eficacitatea n domeniul promovarii, comercializarii si gestionarii produsului
turistic.
Gradul de atractivitate depinde desigur si de masura n care sunt reuniti sau se ntrepatrund,
cu ponderi variabile, toti acesti factori.
Pozitia geografica are o influenta decisiva. Asezarile rurale din proximitatea marilor orase beneficiaza relativ constant de un numar sporit de turisti, n special la
sfrsit de saptamna, dar pentru perioade scurte de timp. n consecinta, oferta turistica poate fi dirijata spre sustinerea turismului recreativ: amenajarea traseelor de
promenada, a pistelor pentru ciclisti, a terenurilor sportive, a centrelor de echitatie, carora li se poate asocia o retea comerciala activa. Dimpotriva, asezarile situate la
distante mai mari, dar care poseda calitati privilegiate ale mediului natural (munte, padure, izvoare minerale s.a.), se preteaza cu succes la dezvoltarea capacitatilor de
primire a turistilor pentru perioade mai lungi de timp. Fara ndoiala, exista si situatiile intermediare care sunt cele mai dezavantajate datorita absentei unor argumente
prealabile viabile care sa garanteze nscrierea cu succes n circuitul turistic. Situatia nu trebuie nsa generalizata ntruct adeseori, fantezia si originalitatea unei initiative
corespunzator mediatizate poate suplini absenta unor elemente de atractivitate recunoscute pe scara larga.

- Reticentele agricultorilor. Agricultorii reprezinta elementul determinant al functionarii

economiei rurale si a existentei peisajului de care depinde turismul rural. Acestia percep ntr-o
maniera extrem de inegala si adeseori lenta posibilitatile pe care le ofera turismul. Situatia este
elocventa mai ales n contextul n care cererea clientelei nu este conturata corespunzator.
Perspectiva aparitiei acesteia nu este perceputa sau este incomplet perceputa de catre toate verigile
implicate potential n activitatea turistica: taran-orasean-organisme publice-organizatii diverse. Prin
urmare, turismul rural se desfasoara nca adeseori ntr-o maniera aleatoare sau ntr-un context strict
limitat de conditionari familiale de natura sa produca deopotriva satisfactii si insatisfactii.
Insatisfactiile sunt reciproce: citadinul este deceptionat de calitatea precara a conditiilor de
gazduire, iar taranul percepe turistul ca pe un intrus care pericliteaza linistea si convenientele
locului fara a avea o motivatie obiectiva n acest sens. Numerosi agricultori sunt n mod evident
mpotriva turismului, neagrend prezenta strainilor considerati uneori ca potentiali "atentatori" la
integritatea culturilor. Fara ndoiala ca proiectarea corespunzatoare a activitatilor turistice si mai
ales crearea unei motivatii economice certe, dublata de cresterea disponibilitatilor moral-volitive, ar
fi de natura sa diminueze aceste reticente.
- Lipsa sau insuficienta competentei turistice a agricultorilor. Caracterul deficitar al
formatiei, cunostintelor si competentei turistice constituie de asemenea un impediment care creeaza
reticente serioase n abordarea activitatilor turistice de catre agricultori. Nendoielnic, orice
activitate necesita o perioada de formare, inclusiv calitatea de agricultor si n plus, acest fapt nu
poate fi limitat doar la agricultori. Dobndirea abilitatilor necesare pentru a desfasura o activitate
rentabila si benefica, inclusiv turistica, este un proces complex cu diverse conotatii subiective care
tin de personalitatea subiectului, de o serie de constrngeri de natura obiectiva etc. Prin urmare o
pregatire la nivel individual, prin autoperfectionare progresiva, este un proces dificil dar nu
imposibil de realizat. Desigur, succesul intreprinderii depinde n mare masura nu doar de calitatea
profesionala a gazdei n materie de turism, ci si de conjunctura sociala si economica. Prin urmare, o
politica deliberata, orchestrata, de ncurajare a turismului, necesita concentrarea simultana a

eforturilor att spre nchegarea infrastructurii, ct si spre formarea profesionala a viitorilor

prestatori ntr-un spirit colectiv care sa faciliteze o unitate de interese si sa garanteze existenta unor
exigente minime n raport cu activitatea turistica.
- Complementaritatea deficitara a intreprinderilor si absenta structurilor de cooperare. n
general, intreprinderile din mediul rural sunt de talie mica si sunt putin deschise relatiilor de schimb
si de cooperare. Instaurarea acestor relatii ar permite economii importante la nivelul comercializarii,
formarii si aprovizionarii. Gruparile de tip cooperativ ar putea de asemenea sa negocieze cu
organismele guvernamentale pentru obtinerea suporturilor financiare necesare ameliorarii
infrastructurii si sa colaboreze cu agentii de pe piata turistica n scopul informarii si atragerii
turistilor sau chiar a perfectarii unor programe de marketing turistic.