Bunstarea

Bunstarea nseamn prosperitate, belug, bogie, nflorire. Toi oamenii au parte de bunstare ntr-un
anumit fel. Poi avea bunstare material, sentimental, spiritual. Prosperitatea oricrui om depinde
din ce punct de vedere vede lumea. Poi avea bani puini fa de ali, dar totui dac eti mulumit cu
cea ce ai simi bunstare. Poi tri n belug, dar totui nesatisfcut de ceea ce te nconjoar. Astfel
bunstarea ncepe odat cu satisfacerea nevoilor, cu atingerea obiectivelor prevzute, cu mplinirea
vicurilor propuse.
Pentru mine bunstarea nseamn stare de bine constant, siguran pe sine referitor la toate averea de
care posed, pozitivism n tot cea ce fac, i fericire pentru tot cea ce realizez. Dac m refer la bunstare
ca i avuie, mi dau seama c este aproape imposibil s-mi satisfac nevoile, ntotdeauna dorind s am
mai mult, dect n prezent. Dup prerea mea acest lucru m ajut s m autoevaluez, s m concentrez
i mai mult asupra scopurilor pe care doresc s le ating, s m bucur de rezultatele din prezent, dar s
muncesc mai mult, ca n viitor s ntrec aceste rezultate cu unele i mai bune. tiu c bunstarea nu se
atinge uor, trebuie s lupt, s-mi art talentele pentru a construi aceast stare. Esta ca i cum a ncerca
s construiesc o cas: cu ct muncesc mai greu, cu att rezultatele vor fi mai bune, mai vizibile.
Atingerea vrfului reprezint starea n care simt comfortul, sigurana, bogia, totui construirea casei
nu este terminat, ntotdeauna exist ceva, care poate fi adugat.
Sigurana veniturilor este un factor foarte important al bunstrii, ns i starea de sntate reprezint
un element de baz a acesteia, fiindc degeaba pot s obin tot cea ce mi propun, dac nu pot s
savurez rodul muncii, dac nu sunt apt pentru a m bucura din plin de starea pe care mi-am realizat.
Pornind de la acest fapt, am realizat c pot s realizez tot cea ce mi propun, doar cu condiia s am
puterea de a lupta pentru propunerile fcute. Astfel bunstarea devine un motiv temeinic, care m
ncurajeaz spre evaluare, spre perfecionare, spre mplinire.