Sunteți pe pagina 1din 77

UNIVERSITATEA DE STIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR

ION IONESCU DE LA BRAD IAI


FACULTATEA: AGRICULTUR
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

ANALIZA PIETEI SI A POTENTIALULUI INTERN


LA S.C. AGROCOMPLEX LUNCA S.A. PASCANI

INDRUMATOR,

STUDENT,

CONF. DR. GAVRIL STEFAN

DASCALU CRISTINA
GRUPA 450
ANUL IV

2014

CUPRINS

CAPITOLUL I BAZA DE INFORMATII


1.1. Prezentarea societatii
1.2. Obiectul de activitate al societatii
1.3. Activele si pasivele scocietatii
CAPITOLUL II ANALIZA PIETII
2.1. Prezentarea sectorului in care activeaza societatea
2.2. Principalii clienti si furnizori ai societatii
2.3. Principalii concurenti
2.4. Analiza mediului concurential
2.5. Analiza structurii concurentiale
2.6. Analiza pozitiei concurentiale
2.7. Analiza strategiilor de dezvoltare
CAPITOLUL III ANALIZA POTENTIALULUI INTERN AL INTREPRINDERII
3.1. Analiza resurselor umane
3.2. Analiza mijloacelor fixe
3.3. Analiza mijloacelor circulante
CAPITOLUL IV CONCLUZII SI RECOMANDARI

CAPITOLUL I BAZA DE INFORMATII


1.1.

Prezentarea societatii
Compania S.C. Agocomplex Lunca S.A Pascani a fost infiintata in anul 1998 si isi

are sediul in orasul Pascani, strada Garii, numarul 40 ,judetul Iasi.


Initial compania a fost preluata de catre un grup de 111 persoane a fermei
zootehnice de la fostul C.A.P. Lunca. Astazi actionariatul consta in 3786 actiuni care sunt
detinute in procent de 80,16% de catre PANTAZI DUMITRU,iar un procent de 19,84%
este detinut de alte 110 persoane fizice .
In prezent unitatea detine in proprietate:
-

779 cap ovine

666 cap taurine


La data de 31.12.2008 a fost finalizat programul SAPARD-Extinderea si

modernizare ferma de vaci -ceea ce a condus la realizarea unei productii duble la


produsul lapte de vaca.
Terenul detinut in arenda este in suprafata de 3502,23 ha din care:
-

3128,88 ha arabil

373,35 ha pasune
Anual se cultiva:

976,78 ha cereale paioase

718,06 ha porumb pentru boabe

360,08 ha floarea-soarelui

78,46 ha cartofi

32,97 ha mazare

363,53 ha sfecla de zahar

130,58 ha trifoliene

160 ha porumb siloz

422,25 ha rapita

22,70 ha fasole

42,52 ha ierburi perene

Din acestea :
-

125 ha cereale paioase

30 ha mazare

24 ha cartofi

291,1 ha porumb boabe

7,12 ha trifoliene

199,51 ha fl-soarelui

14 ha fasole samanta

constituie loturi semincere.


Astfel unitatea isi produce singura o parte din semintele necesare unui
nou proces de productie ,cu exceptia celor din categoriile biologice superioare care le
achizitioneaza de la statiunile de cercetare din tara sau prin import direct. Incepand
cu anul 2007 unitatea are alocate cote la doua produse:lapte de vaca (19460 hl/an si
sfecla de zahar(15.651 to/an) .
Toate produsele agroalimentare au desfacerea asigurata:semintele fiind
utilizate in unitate pentru reinfiintarea culturilor din anul urmator pe de o parte ,iar pe
de alta parte pe baza contractelor incheiate la inceputul fiecarui an cu
:PIONEER,MONSANTO EUROPE,KWS .Productia obtinuta este preluata in
totalitate in stare bruta.
Rapita a fost contractata in anul 2010 cu S.C.EXPUR Urziceni pentru a fi
utilizata in obtinerea biodieselului.
Veniturile provenite din sectorul vegetal reprezinta ~70%-ponderea in
acest sector detinand-o sfecla de zahar,urmata de cultura cartofului,loturi
semincere(porumb samanta si floarea soarelui samanta). Veniturile provenite din
sectorul zootehnic reprezinta ~25%.
La sectorul prestari servicii unitatea dispune de o brutarie modernizata
care corespunde normelor UE ce a fost data in folosinta la data de 15.04.2005.

Brutaria produce zilnic 13.000.buc paine, care sunt distribuite pe piata


Municipiului Pascani atat prin magazinele proprietatea unitatii ,cat si la diversi
clienti. Astfel toata productia de grau este integrata pana la inclusiv segmentul
comercializare prin produsul paine. Veniturile din acest sector fiind de 10%.
Unitatea are baza tehnico-materiala proprie,dispune de toate masinile si utilajele
necesare.
Capitalul social al unitatii este integral privat, actionarii fiind persoane fizice
conform Certificatului constatator ,eliberat de Registrul Comertului Iasi.
S.C. Agocomplex Lunca S.A Pascani are si respecta proceduri clare de lucru, care
asigura un nivel inalt, constant, in calitatea produselor si serviciilor. Personalul este
pregatit in mod constant in trainiguri organizate de companie. Personalul intreprinderii
este in prezent in numar de 115 de angajati ,oferind o gama larga de produse si servicii.
Astfel, conducerea societatii este reprezentata de Directorul general: ing. Pantazi Bogdan
Danut, Director economic: Casandra Elena, Director comercial: Moraru Zana,
Administrator unic : Pavaluca Ioan.
Flexibilitatea si diversitatea produselor si serviciilor mentinuta ce angajatii
companiei , permite acesteia sa se adapteze continuu la schmbarile si cererile pietei din
Romania. Toate serviciile si produsele companiei sunt controlate si evaluate dupa un plan
stabilit anterior in conformitate cu reglementarile Uniunii Europene.

1.2.

Obiectul de activitate al societatii

Tabelul 1.1. Date de identificare S.C. AGROCOMPLEX LUNCA S.A. PASCANI


Nume
CUI
Registrul Comertului
Infiintata in
Tip societate
Stare

SC AGROCOMPLEX LUNCA SA PASCANI


1996960
J22/790/1991
1991
Societate pe actiuni - SA
INREGISTRAT din data 28 Noiembrie 1992
Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 110 angajati
Cod CAEN
0150
Activitate
Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor)
Ultima inregistrare Anaf 25 Mai 2011

Obiectul de activitate principal este reprezentat de COD C.A.E.N: 0150(activitati


in ferme mixte-productie vegetala combinata cu productia din ferme zootehnice).

Obiecte de activitate secundare: productia de lapte, produse lactate, carne bovina


si ovina, desfacerea acestora prin magazinul din incinta unitatii si magazinelor din orasul
Pascani, reproductie, ingrasatorie, producere de furaje, cultivarea de cereale si plante
tehnice, cultura plantelor de nutret, activitati industriale(atelier de tamplarie, confectii
metalice), comert cu ridicata cu cereale,seminte si furaje, comert intermediar cu materii
prime agricole, animale,comert cu ridicata al animalelor vii,prestari servicii nominalizate
astfel: transport cu parcul autocamioane,tractoare si masini agricole din dotarea
societatii,prelucrarea de furaje la moara DI 55 si Tomberon,cresterea
pasarilor,porcinelor,bovinelor,panificatie si patiserie.

1.3.

Activele si pasivele scocietatii S.C. Agrocomplex Lunca S.A. Pascani


Un mijloc esential de cunoastere si evaluare a modului cum sunt gospodarite

capitalurile si bunurile din patrimoniul unei intreprinderii il reprezinta bilantul contabil.


Conceput sub acest aspect, bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si
completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea
patrimoniala.
Prin bilant se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la nchiderea
exercitiului, precum si n celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii.
Astfel activele unei societati reprezinta resursele controlate de ntreprindere ca
rezultat a unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii
economice viitoare pentru ntreprindere. Acestea se impart in:
a) active imobilizate (fixe);
b) active circulante (curente);
c) cheltuieli inregistrate in avans.
a) Activele imobilizate reprezinta active cu durata de utilizare mai mare de un an
destinate sa serveasca o perioada ndelungata activitatilor unitatii patrimoniale. Ele nu se
consuma la prima utilizare si sunt formate din:

imobilizari corporale (terenuri, amenajari de terenuri, constructii, instalatii


tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii, mobilier, aparatura birotica,
echipamente de protectie a valorilor materiale si umane etc.);

imobilizari necorporale (cheltuielile de nfiintare a firmei, cheltuielile de


cercetare-dezvoltare, de restructurare a personalului si capitalului, concesiunile,
locatiile de gestiune, brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert, fondul
comercial, programele informatice etc.);

imobilizari financiare (actiunile detinute la entitatile afiliate, interese de


participare,titluri puse n echivalent, alte titluri imobilizate, creante imobilizate).
b) Activele circulante sunt reprezentate de acele valori economice care se

caracterizeaza printr-o continua fluenta valorica. Ele nu raman n unitatea economica n


mod durabil, durata lor de rotatie fiind mai mica de un an.
Activele circulante sunt formate din urmatoarele categorii de active:

stocuri (materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de


inventar, semifabricate, produse finite, marfuri, productia in curs de executie etc.);

creante (creante comerciale, sume de incasat de la entitati afiliate si de care


compania este legata in virtutea intereselor de participare, capital subscris si
nevarsat etc.);

investitii pe termen scurt;

casa si conturi la banci

Tabelul 1.2. Indicatori din bilant

Indicatori din Bilant

2010

2011

2012

Total active imobilizate

8.228.679

8.058.289

10.115.490

Total active circulante

4.310.832

6.513.744

8.853.365

Stocuri

3.379.412

5.144.171

4.709.633

Casa si conturi

249.461

446.760

541.587

Creante

681.959

922.813

3.602.145

1.656.497

1.764.329

N/A

541.398

541.398

541.398

Provizioane

N/A

N/A

N/A

Datorii total

8.394.141

10.715.855

14.561.695

Capitaluri total

Capital social

Tabelul 1.3. Indicatori din contul de profit si pierderi

Indicatori din Contul


de Profit si Pierdere

2010

2011

2012

Cifra de afaceri

12.313.571

16.784.807

18.843.585

Total venituri

14.853.470

18.260.623

18.955.236

Total cheltuieli

14.584.493

18.092.057

18.549.751

Profit brut

268.977

168.566

405.485

Profit net

250.503

107.833

329.263

110

115

109

Numar salariati

Tabelul 1.4. Indicatori derivati din bilant

Indicatori Derivati din Bilant

2010

2011

2012

Total datorii / capitaluri proprii

5,0674

6,0736

Total datorii / total active

1,0201

1,3298

1,4395

Capitaluri proprii / total active

0,2013

0,2189

Tabelul 1.5. Indicatori de profitabilitate

Indicatori de Profitabilitate

2010

2011

2012

Marja de profit brut (%)

2,1844

1,0043

2,1518

Marja de profit net (%)

2,0344

0,6424

1,7473

Rentabilitatea capitalului propriu


inainte de impozitare

6,4886

4,3713

9,2006

Rentabilitatea capitalului propriu


dupa impozitare

6,0430

2,7964

7,4711

Tabelul 1.6. Indicatori de eficienta a activitatii operationale

10

Indicatori de Eficienta a Activitatii


Operationale

2010

Viteza rotatie stocuri (zile)

Viteza de rotatie total active (nr de ori)

2011

2012

85,17

75,15

89,97

4,95

5,11

4,00

In ceea ce priveste pasivele patrimoniale, acestea reprezinta resurse financiare


atrase de la proprietari si terti pentru a fi utilizate in procesul de productia sau resursele
create din rezultatul perioadei pentru a acoperi cheltuielile si riscurile viitoare. Pasivele
cuprind capitalurile proprii si datortiile.
Datoriile reprezinta fondurile sau capitalurile furnizate de terti, pentru care
intreprinderea trebuie sa realizeze o prestatie sau un echivalent valoric. Este vorba de
creditele contractate de la banci sau alte institutii financiare, imprumuturile din emisiunea
de obligatii, precum si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale intreprinderii
cu alte persoane fizice si juridice.
Dupa natura lor datoriile se impart in:

datorii financiare - exprima creditele primite de la banca si alte institutii de credit


precum si imprumuturile din emisiunea de obligatii.

datorii comerciale se formeaza in cadrul relatiilor de decontare cu funizorii pentru


aprovizionarea de bunuri materiale, lucrari si servicii prestate.

datorii calculate cuprind datoriile fiscale, salariile si sociale, datoriile fata de


asociati;

venituri inregistrate in avans si datorii angajate - reprezinta categorie speciala de


pasive si reprezinta venituri efectuate n perioada curenta dar care priveste perioadele
sau exercitiile urmatoare.
In ceea ce priveste capitalul social al companiei ,acesta a ramas constant pe

perioada ultimilor trei ani, dupa cum reiese din urmatorul tabel:
11

Tabelul 1.7. Capitalul social al societatii Agrocomplex Lunca Pascani SA

INDICATOR

ANUL

ANUL

ANUL
2
0
1
2

541398

541398

541398

CAPITAL
SOCIA
L
Nr.
1.
2.
3.

ANUL
2010
2011
2012

CIFRA DE AFACERI(ron)
12.313.571
16.784.807
18.843.585

Media USD
3,2
3.3575
3.3575

Tabelul 1.8. Structura Cifrei de Afaceri aferenta exercitiilor financiare din perioada: 2010-2012

12

C.A in USD
39403427,2
56354989,5
5612385.7

CAPITOLUL II ANALIZA PIETII


2.1. Prezentarea sectorului in care activeaza societatea
Sectoarele in care activeaza societatea S.C.Agrocomplex Lunca Pascani S.A.
constau in :Agricultura, Zootehnie, Panificatie si Morarit, Agroalimentare. Detaliat
sectoarele se prezinta astfel:
Productia de lapte;
Alte produse din lapte (branza);
Carnea de bovine si ovine;
Reproducerea animalelor;
Ingrasatorie;
Producerea de mase furajere;
Cultivarea cerealelor si plantelor tehnice;
Cultivarea plantelor furajere;
Activitati industriale (atelier de tamplarie, confectii metalice);
Comertul cu cereale, seminte si furaje;
Activitati de intermediere cu produse agricole;
Comertul cu animale;
Comertul cu amanuntul al produselor in magazine proprii;
Fabrica de nutreturi combinate;
Cresterea animalelor (bovine si ovine);
Paine si produse din patiserie
Transport auto cu camioane sau tractoare;
Morarit;

13

Descrierea sectorului agricol:

AgroComplex Lunca Pascani efectueaza toata gama de servicii agricole, lucrari de


arat, semanat, lucrari cu combina.
Terenul detinut de societate este de 30ha la care se adauga terenul luat in arenta de
2824ha arabile si 176ha pasune, prestand cele mai bune servicii in agricultura la
prelucrarea solului si recoltat.
Societatea dispune de utilaje performante pentru culturi agricole performante:
15 tractoare U650;
3 tractoare Jhon Deer 250CP ;
6 semanatori cereale ;
6 camioane ;
6 prasitori ;
2 combine de recoltat cereale ;
2 semanatori pentru cartofi ;
1 masina de recoltat cartofi ;
Tractoarele sunt dotate cu toate echipamentele necesare.

Descrierea sectorului panificatie si morarit :

Faina alba de panificatie AgroComplex este de o caliatate superioara procesata din


grau selectionat cu maxima exigenta.
Aluatul obtinut se caracterizeaza prin inalta stabilitate de dospire si permite obtinerea
unui rezultat optim in orice conditii.
Capacitatea brutariei AgroComplex Pascani este de 10000 de paini pe zi. In prezent
se fabrica 5000 paini pe zi.
Prin comanda AgroComplex Pascani realizeaza orice produs de patiserie conform
exigentelor clientului.
Distributia se face prin cele 4 magazine destinate vanzarii painii situate in Pascani iar
transportul produselor de panificatie se realizeaza cu cele 2 microbuze proprii.

14

Descrierea sectorului zootehnic:

Ferma Zootehnica AgroComplex Lunca Pascani dispune de toate utilitatile la cele


mai ridicate standarde.
Societatea dispune de 3 grajduri pentru vaci cu lapte, cu o suprafata totala de
2700mp, capacitatea proiectata pentru 600 exemplare. In prezent societatea detine 200 de
vaci cu lapte.
Un grajd tineret bovine, cu o suprafata suprafata de 1200mp, capacitatea proiectata
pentru 400 exemplare, in prezent 230.
Un grajd maternitate bovine, cu o arie de 600mp si capacitate proiectata de 60
exemplare, in prezent 60.
In curand AgroComplex va deschide cea mai moderna fabrica de produse lactate din
zona.

2.2. Principalii clienti si furnizori ai societatii


Misiunea societati S.C.Agrocomplex Lunca S.A. Pascani este de a oferi
partenerilor si clientilor firmei produse si servicii de inalta calitate.
Cu o conducere dinamica si o echipa de profesionisti, alaturi de cercetatorii sai,
S.C. Agrocomplex Lunca S.A. Pascani reuseste sa realizeze produse personalizate in
functie de cerintele clientilor, concurand cu succes marile firme de profil straine si
autohtone. In spiritul dezvoltarii unor relatii de afaceri durabile si reciproc avantajoase,
dialogul permanent si deschis cu clientii reprezinta axa principala in afaceri a firmei.
Asadar conform unor statistici clientii principali ai societatii sunt clientii magazinelor
proprii si companiile care activeaza n domeniul alimentar.
Principalii clienti prin care compania isi valorifica productia ,sunt prezentati in
tabelul de mai jos :

15

Tabelul 1.9. Clientii societatii Agrocomplex Lunca SA Pascani


Nr.
Crt.

DENUMIRE
CLIENTI

2010
Valoare
Lei

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

S.C. KOSAROM
S.A.PASCANI
S.C. AVASTAR .
LITENI
PIONEER HI-BREND
SEEDS AGRO
SC AGRANA
ROMANIA SA BUZAU
SC
AGROZOOCAMPANI
SRL PASCANI
AGROSPIC VATRA
DACOSERV SRL
PASACNI
SC EMICAM SRL
PASCANI
AGENTIA PLATI SI
INTERVENTII PT.
AGRICULTURA
ALMERA
INERNATIONAL
MANDRA SA
AGRAL PIN PREST
BERNARDI PROD
SAVINESTI
QUALITY CROPS
AGRO
STRUNGARIU & CO
RIGAMS SNC
EXPERT AGRO
CAUSSADE
SEMENCES
TECO CRIS
FERMIS
CETATUIACUCUTENI

4869.60
32812.8
1
863593.
15
262456.
38
40176

2011

Procent
din
vanzari
0.31

Valoare
lei

2012
Valoare
lei

4040

Procent
din
vanzari
0.08

Procent
din
vanzari
-

2.12

4689.63

0.09

12906.05

0.36

55.81

35.69

83.5

39.30

2936180.
54
33691.76

2.59

1786933.5
6
1967473.9
2
12824.16

0.25

16.96

0.95

23119.7
4
99

1.49

424.96

0.008

0.0068

3941.70

0.07

736

0.02

2566.80

0.16

2584.16

0.05

3772.82

0.24

437.79

0.008

2532.81

0.07

106057.
54
66951.7
6
17236
86748.8
1
2604

6.85

68496.12

1.36

3.92

4.32

162756.86

3.25

1.11
5.6

8722.98
97676.81

0.17
1.95

138005.6
4
183346.8
0
97676.81

0.16

822385.36

16.42

10919.01

0.31

25004

1.61

25004

1.61

25004

0.71

20000
186000

0.56
2.28

9067.34

0.58

28392
9067.34

0.56
0.18

7327.16
-

0.20
-

5.21
2.77

Din tabelul 1.9 rezulta ca firma PIONEER HI-BREND SEEDS AGRO detine cea
mai mare pondere pe anii 2010 cu ponderea de 55,81% si valoare de 863593.15 lei,
respectiv 2012 cu ponderea de 83,5% si valoarea de 2936180.54. In anul 2011 cea mai
mare pondere din totalul vanzarilor o detine compania SC AGRANA ROMANIA SA
BUZAU- 39.30 % cu valoarea de 1967473.92 lei .

16

PIONEER HI-BREND SEEDS AGRO


Henry Wallace, unul dintre primii dezvoltatori ai seminelor hibride de porumb, a
fondat Pioneer Hi-Bred International Inc. n SUA n 1926. El a considerat i a dovedit c,
prin controlul polenizrii ncruciate al diferitelor plante, se pot crea hibrizi noi care s
aib caracteristici mbuntite, aliniate la condiiile specifice de dezvoltare i la cerinele
de producie. ncepnd de la aceast descoperire inovatoare, firma Pioneer a devenit lider
mondial n tehnologia de ameliorare a plantelor, investind milioane de dolari n fiecare an
pentru a crea produse performante. Compania este reprezentat n mai mult de 63 de ri
din toat lumea, dezvoltnd, producnd, vnznd i sprijinind cele mai bune linii
disponibile de producere a seminelor.
Obiectivele companiei
Cele trei obiective-cheie de cercetare i dezvoltare ale companiei sunt:
1. Creterea produciei pe unitatea de suprafa.
2. Reducerea pierderilor de recolt, a costurilor i a riscurilor fermierilor.
3. Crearea valorii n recolt.
S.C. AGRANA ROMANIA S.A. BUZAU
Activitatea principal a companiei este producerea de zahr, att din zahr brut
importat ct i din sfecl de zahr. Compania este unul dintre cei mai importani furnizori
de zahr pentru ndulcitori i pentru industria buturilor rcoritoare, pentru vnzarea
zahrului cu amnuntul pe plan internaional, dar mai ales, este un furnizor pentru
comercianii care vnd zahrul cu amnuntul n oraele mici i satele din ntreaga ar.
Unitatea de producie a zahrului obinut din sfecl de zahr este situat n
Roman, judeul Neam. Fabrica din Roman este partenerul cel mai important pentru mii
de cultivatori de sfecl de zahr i pentru proprietarii de terenuri agricole din estul
Romniei, de la grania cu Ucraina pn la Galai n sud. Specialitii companiei
AGRANA prezint informaii agro-tehnice generale i n acelai timp acord sprijin
agricultorilor n vederea dezvoltrii culturilor arabile. Una dintre cele mai importante
preocupri ale fabricii este s redea solului un nivel al structurii favorabil din punct de

17

vedere sanitar. Intenia companiei SC AGRANA Romnia SA este de a aduce cultura


romneasc de sfecl de zahr la un nivel competitiv n Europa.
nc de nfiinare compania S.C. AGRANA Romania S.A. a investit n modernizarea i
retehnologizarea produciei de zahr din sfecl i rafinarea zahrului brut, n tehnologii
moderne de cultivare a sfeclei de zahr, n utilaje i masini agricole pentru producia i
recoltarea sfeclei de zahr.
Unitatea de producie a zahrului brut obinut din trestie de zahr se afl localizat
n Buzu, judeul Buzu. Fabrica a fost proiectat att pentru producia de zahr din
sfecl de zahr ct i pentru cea a zahrului brut din trestie de zahr. Din 1998 a fost
transformat tehnologic pentru a procesa doar zahr brut. Capacitatea de procesare a
fabricii este de 1.000 de tone zahr brut pe zi. Compania AGRANA Romania a realizat
multe investiii pentru retehnologizarea i modernizarea produciei, ultima achiziie a
companiei fiind un sistem automat de ambalat pungi n cutii prin care s-a obinut o
calitate ireprosbil a ambalajelor, s-a putut realiza performana ca doar 2 operatori timp
de 12 ore s poat ambala 60 de tone iar productivitatea a crescut pe schimb cu 24 de
tone.
Cea mai important preocupare a companiei din ultimii ani a fost sa gseasc i s
investeasc n modaliti eficiente de optimizare a consumului de energie i de
imbuntire a proteciei mediului.

Tabelul 2.1. Furnizorii societatii Agrocomplex Lunca Pascani SA


Nr.
crt.

DENUMIRE FURNIZORI

PRODUS FURNIZAT

18

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27

PIONEER HI-BREND SEEDS


AGRO
SC FARMAVET SA IASI
INSPECTORATUL DE
SEMINTE
OFICIUL PENTRU DTUDII
PEDOLOGICE
SC ROMTELECOM PASCANI
ROM-ELADA SRL PASCANI
SC AGROSPIC VATRA
SC COMPETROL CEREAL
SA AECTRA AGRO SRL
SC DACOSERV SRL PASCANI
SC AUTO TRANS COM SRL
PASCANI
DIRECTIA APA CANAL
PASCANI
SC SEMTEST SA CRAIOVA
SC COMFERT SRL BACAU
SC IPSO SA BUCURESTI
NOACK ROMANIA SRL
KWS SEMINTE SRL
BUCURESTI
MARAVET SRL BAIA MARE
SC AGRANA ROMANIA SA
BUZAU
AGRISERV IMPACT SRL
BUCURESTI
VITAPLANT SRL
TG.SECUIESC
E-ON GAZ ROMANIA SA
IASI
VODAFON ROMANIA SA
BUCURESTI
SC AUTO PROFESIONAL SRL
IASI
SC PENCRAFT SRL IASI
GOLDEN STAR SRL IASI
NUTRIVET SERVICES SRL
IASI

Seminte
Medicamente pentru animale
Ofera analiza de laborator pentru seminte
Cartare agrochimica
Servicii de telefonie
Motorina si lubrifianti
Schimb de produse
Motorina si ingrasaminte
Ierbicide,fungicide si pesticide
Repsrstii auto
Piese de schimb
Prestari cu vidanja
Material seminl pentru zootehnie
Ingrasaminte
Reparatii utilaje john deer
Ingredinte furajare, lapte praf pentru vitei
Materii prime pentru infiintare de culturi agricole (samanta de
cartofi)
Medicamente pentru zootehnie
Furnizeaza samanta de sfecla si ofera servicii de recoltare a
culturii de sfecla
Servicii de reparatii a utilajelor agricole
Furnizeaza samanta de porumb siloz
Gaz
Servicii telefonice
Lubrifianti
Consultanta pemtru proiecte europene
Ingrasaminte
Medicamente si materiale pentru curatenie in zootehnie
This page is
not scanned

Bitdefender Internet Security

2012

2.3. Principalii concurenti

19

Termenul de concurenti ai unei societati presupune firme rivale, ale caror produse
si servicii fac obiectul unei comparatii si alegeri alternative (sau exclusive) dinpartea
cumparatorilor. Prezenta concurentilor in spatiul micromediului firmei imbraca forma
luptei pentru cucerirea pietei (acestia isi disputa atat clientii, cat si furnizorii), intensitatea
confruntarii sporind in situatia in care firmele apar pe piata cu bunuri identice sau putin
diferentiate destinate satisfacerii acelorasi nevoi (concurenta directa). In acest caz,
diferentierea produsului se realizeaza, indeosebi, prin imaginea de marca (o marca de
notorietate, cu o puternica imagine de marca constituie un atu insemnat in optiunea
clientelei).
Firmele agricole pot intra n concuren i prin oferta unor produse similare, care
satisfac n msur diferit aceleai nevoi de consum, situaie n care concurena apare prin
diferenierea calitativ a produselor.
Acest tip de concuren, n care firmele agricole se prezint pe pia cu produse
similare sau identice pentru satisfacerea acelorai nevoi de consum, poart denumirea de
concuren direct.
Concurena dintre firmele agricole care se adreseaz acelorai nevoi de consum
sau unor nevoi diferite, prin oferirea de produse (servicii) diferite, poart denumirea de
concuren indirect.
Concurena determin aa-numitul proces de primenire n rndul agenilor de
pia, ceea ce va determina eliminarea din competiie a firmelor slabe, cu capacitate
redus de adaptare la dinamica mediului su extern.
Concurena lipsete total n situaia de monopol, caz n care oferta sau distribuia
unui produs se concentreaz ntr-o singur firm.
Dup numrul de vnztori i cel de cumprtori, putem deosebi:
- pia cu concuren perfect;
- pia cu concuren imperfect.

Concurena dintre ofertani se manifest n urmtoarele forme:

20

concuren pur este specific situaiei cu muli ofertani i acionari n


cadrul pieei agrare (cereale, legume, fructe); preurile sunt foarte
apropiate sau chiar identice;

concurena monopolist apare, de asemenea, n cazul mai multor ofertani


care acioneaz n cadrul pieei agrare, unde produsele agricole sau
agroalimentare pot fi difereniate dup unele caracteristici (calitate,
form, valoare nutritiv, culoare).Concurena determin o anumit aliniere
a preurilor, cu mici diferenieri determinate de atributele acestor produse.

concurena oligopolist este specific situaiei cnd pe pia apar puini


ofertani (vnztori), fenomen care poate conduce la o competiie aspr, ca
urmare a posibilitilor de cunoatere a poziiei deinute de fiecare
concurent n cadrul pieei.

Pe pia, pot aprea i situaii cnd ofertanii (n numr mai mare sau mai mic) se
confrunt cu un singur cumprtor. n acest caz, piaa se afl ntr-o situaie de monopol
(la tutun, floarea soarelui, sfecla de zahr .a.), unde cumprtorul poate fi statul, un
concern, un consoriu, un trust etc.; realizarea schimbului se materializeaz, de regul,
prin licitaii, care reprezint, de asemenea, un gen de concuren.
Pe pia poate s apar situaia foarte rar ntlnit, cnd att ofertantul, ct i
beneficiarul (cumprtorul), se afl fiecare ntr-o situaie de monopol (nu au concureni).
Acest caz este cunoscut sub denumirea de monopol bilateral i are ca efect eliminarea
concurenei.
Competiia dintre firmele agricole care se desfoar n cadrul legal, bazat pe
perfecionarea propriei activiti, poart denumirea de concuren loial.
n practic apar numeroase situaii cnd unele firme zootehnice apeleaz la
mijloace ilegale, prejudiciind n mod direct i cu tiin activitatea concurenilor. O astfel
de concepie poart denumirea de concuren neloial.

Principalii concurenti ai companiei analizate sunt:

21

In ceea ce priveste sectorul zootehnic :

SA MOLDOVA TIGANASI ,COMUNA POPRICANI, JUDETUL IASI

SCDA DANCU IASI

Concurenta sectorului agricol se prezinta astfel:

SA MOLDOVA TIGANASI ,COMUNA POPRICANI, JUDETUL IASI

SC TREI BRAZI PIATRA NEAMT SA

SC ASTRA TRIFESTI SRL

SC MARSAT SRL ROMAN

SC AGRO INSTAL EURO SERV SRL RAUCENI NEAMT

Pentru sectorul de prelucrare sunt urmatorii concurenti:

SC SIMAVEX SRL PASCANI

MORLUX SRL PASCANI

2.4. Analiza mediului concurential


Prin intermediul analizei mediului concurential, se defineste relatia unei
intreprinderi cu tertii, ce poate fi realizata atat in cadrul pietei sau in afara ei.
Societatea are relatii de piata cu furnizorii si clientii, care se supun legii pietei si
pot fi negociate. In cadrul acestor relatii apare forta de negociere a intreprinderii, iar
aceasta forta are capacitatea de a influenta direct performanta si rentabilitatea firmei,
precum si imaginea societatii.
Relatia in afara pietei este cea a intreprinderii cu statul, relatie in care nu mai
apare forta de negociere a intreprinderii, nu sunt guvernate de legile pietei, aceasta fiind
nevoita sa se supuna reglementarilor si cerintelor impuse de stat.

22

Analiza mediului concurential are ca punct de plecare analiza cotei de piata,


indicator care imbraca trei forme distincte prin mod de calcul, valoare obtinuta si
interpretare, respectiv:
a)

Cota de piata absoluta (Pi%);

b)

Cota de piata relativa (Pir%);

c)

Cota de piata specifica (Pis%).


Cota de piata este un indicator cantitativ, care ne indica locul firmei pe

piata, fara a reflecta rentabilitatea sau profitabilitatea la nivel de intreprindere.


a) Cota de piata absoluta
Acest indicator indica ponderea din piata totala care este detinuta de firma
analizata. Practic ne raspunde la intrebarea Cat la suta din piata totala este detinut de o
firma?.
Cota de piata absoluta se calculeaza ca raport procentul dintre cifra de afaceri a
firmei analizate si cifra de afaceri a pietei totale specifice domeniului analizat.
unde,
Pi - cota de piata absoluta
CAi - cifra de afaceri a societatii analizate (BT)
CAt - cifra de afaceri a pietei totale
Evolutia indicatorilor (dinamica) a fost facuta prin analiza cu baza in lant, in care
baza de comparatie este indicatorul obtinut in anul precedent (anul n-1).
Piata luata in calcul in acest proiect, este piata cerealelor (rapita, porumb si
floarea-soarelui).
In anul 2010, cifra de afaceri totala realizata la nivelul acestei piete, obtinuta din
vanzari, a fost de 12.313.571 lei, in anul 2011 a fost de 16.784.807 lei iar in anul 2012 a
fost de 18.843.585 lei

Pi 2010

CAi 2010
12.313.571
x100
x100 23.98%
CAt 2010
51.332.747

23

Pi 2011

CAi 2011
16.784.807
x100
x100 31.75%
CAt 2011
52.853.135

Pi 2012

CAi 2012
18.843.585
x100
32.44%
CAt 2012
58.079.352

Indicii de evolutie (dinamica) calculati, ne arata dinamica unui fenomen de un an


la altul, respectiv ne raspund la intrebarea: Cat la suta din indicatorul din perioada n-1,
reprezinta indicatorul din perioada n , unde:
Idi - indicele de dinamica al indicatorului i
in - valoarea indicatorului i in perioda n
in-1 - valoare indicatorului i in perioda anterioara lui n
Tabel 2.2 Analiza cotei de piata absolute
Nr.
crt
1.
2.
3.

lei
lei

2010
12.313.571
81.774.140.91

Anul
2011
16.784.807
97.015.374.00

0
0.015

0
0.017

Indicator
CAi
CAt
Pi

UM

2012
18.843.585
124.528.800.00
0
0.015

Indici de dinamica (%)


2011/2010
2012/2011
136.31
112.26
118.63

128.35

113.33

88.23

Potrivit rezultatelor din tabelul de mai sus SC Agrocomplex Lunca SA Pascani


detine in anul 2010, o cota de piata absoluta similara cu cea din anul 2012 ,respectiv
0,015%. Deasemenea se poate remarca faptul ca in anul 2011 cota de piata absoluta a
avut o creste de 0.002% fata de anii 2010 si 2012 ,respectiv 0.017%.
In ceea priveste tendinta cifrei de afaceri, aceasta a inregistrat crestere in decursul
celor trei ani. Cauzele care au determinat aceasta variatie a cifrei de afaceri a societatii,
pe parcusul celor 3 ani luati in calcul, sunt fie de natura interna (forta de productie,
calitatea fortei de munca, capacitatea de finantare sau alte cauze), sau de natura externa
(presiunea concurentei, starea economiei generale si de elasticitatea cererii).
Prin analiza cotei de piata absolute, nu se poate, in general, reda decat o imagine
cantitativa despre locul firmei pe piata, evidentiaza cresterea performantei la nivelul

24

pietei, dar nu reuseste sa oglindeasca si productivitatea, performanta sau rentabilitatea


unei societati.
b) Cota de piata relativa
Prin analizarea cotei de piata relativa (Pir), se poate compara pozitia firmei
analizate in raport cu liderul pietei.
Cota de piata relativa este egala cu raportul procentual dintre cota de piata a
firmei analizate si cota de piata a liderului pietei.
Pir

CAi
100
CAl

unde,
Pir - cota de piata relativa;
CAi - cifra de afaceri a societatii analizate;
CAr - cifra de afaceri a liderului pietei.
In analiza pozitie firmei pe piata, aceasta indicator are o importanta mai mare
decat indicatorul analizat anterior, pentru ca acesta poate reda o imagine mai clara asupra
intreprinderii, a evolutiei sale in termeni de performanta. Astfel liderul pietei analizate
este S.C. TREI BRAZI S.A. Piatra Neamt.
Tabelul 2.2 Analiza cotei de piata relative
Nr.
crt
1.
2.
3.

Indicator
CAi
CAl
Pir

UM
lei
lei
%

2010

Anul
2011

2012

12.313.571
15.898.000
77.45

16.784.807
17.807.587
94.25

18.843.807
20.583.085
91.54

Indici de dinamica (%)


2011/2010
2012/2011
136.31
112,00
121.69

Analizand rezultatele din tabelul 2.2 , se poate remarca faptul ca firma analizata
detine o cota de piata relativa constanta pe parcursul celor trei ani si apropiata de 100%,
ceea ce semnifica faptul ca firma detine aproximativ acceasi parte din piata ca si liderul.
Exista o concurenta puternica intre liderul sectorului ,respectiv S.C. TREI BRAZI S.R.L
Piatra Neamt si S.C. Agrocomplex Lunca S.A. Pascani , acesta din urma avand o pozitie
puternica pe piata, dar nu o controleaza si isi stabileste in mod independent strategiile de
dezvoltare, de pret.
Se observa ca cifra de afaceri a firmei S.C. Agrocomplex Lunca S.A. Pascani a
avut o valoare maxima in anul 2012, respectiv 18.843.807 lei, fiind in crestere fata de
ceilalti doi ani din urma. Cota de piata relativa a societatii analizate in perioada 201025

112.26
115.58
97.12

2011, a avut valori cuprinse intre 77,45% si 94,25%, inregistrand o crestere de 16,8% iar
in perioada 2011- 2012 a avut valori cuprinse intre 94,25% si 91.54% ,in scadere cu
2,8%.
Analizand evolutia cifrelor de afaceri ale liderului, se observa faptul ca in
perioada 2010-2011 aceasta a avut valoari cuprinse intre 15.898.000 lei si 17.807.587 lei
,inregistrand asemeni societatii analizate , o crestere constanta si in anul 2012 in valoare
de 20.583.085 lei .
c) Cota de piata specifica
Cea de-a treia cota de piata care se analizeaza, respectiv cota de piata specifica,
arata care este pozitia firmei analizate pe piata deservita in mod direct de catre acesata (la
nivel de segment de piata deservit).
unde,
Pis - cota de piata specifica;
CAi - cifra de afaceri a firmei analizate;
Cas - cifra de afaceri a segmentului deservit.
Cota de piata specifica are o relevanta mult superioara cotei absolute, ca urmare a
faptului ca firma analizata este comparata doar cu piata servita, luand in calcul
competitorii locali si cifrele de afaceri ale acestora.
Societatea S.C. Agrocomplex Lunca S.A.Pascani este o firma locala si are o piata
de desfacere extinsa la nivel regional .
In acest context, cota de piata specifica coincide cu cota de piata absoluta,
deoarece este luata in calcul valoarea totala a cifrelor de afaceri detinute de toti actorii
economici din domeniul cerealier , mai exact la rapita , porumb si floarea soarelui .
Pir

CAi
100
CAr

unde,
Pir - cota de piata relativa;
CAi - cifra de afaceri a societatii analizate;
CAs - cifra de afaceri a segmentului deservi
Tabelul 2.3.Analiza cotei de piata specifica
Nr.
crt
1.

Indicator
CAi

UM
lei

Anul
2011
16.784.807

2010
12.313.571

26

2012
18.843.807

Indici de dinamica (%)


2011/2010
2012/2011
136.31
112.26

2.

CAs

3.

Pir

lei

14.980.632.50

15.087.580.00

0
0.082

0
0.111

15.566.100.000

100.71

103.17

0.121

135.36

109.00

Conform calculelor efectuate in tabelul 2.3 , cifra de afaceri a cerealelor la nivel


regional a inregistrat o crestere pe parcursul celor trei ani analizati. Asadar in anul 2010
cifara de afaceri era in valoare de 14. 980.632.500 lei ,in crestere fata de anul 2011 cu
106.947.500 lei iar in anul 2012 fata de anul precedent a inregistrat o crestere in valoare
de 478.520.000 lei. Deasemeni si cota de piata specifica este in crestere.
Cifra de afaceri a segmentului deservit am obtinut-o impartind profitul intern brut
al Romaniei inregistrat in anii 2010, 2011 si 2012 , la cele opt regiuni ale tarii. Aceasta
metoda de calcul un este exacta , ci este doar orientativa .
Pentru realizarea analizei mediului concurential, alaturi de cota de piata se mai
evalueaza alti doi indici care se refera la caracteristicile clientelei:
-

indicele de fidelitate a consumatorilor (If);

indicele de atractie al firmei (Ia).

Indicele de fidelitate reprezinta procentul de clienti care cumparau produsele


firmei S.C. Agrocomplex Lunca S.A. Pascani in trecut si continua sa le achizitioneze si in
prezent.
Prin identificarea acestui indice, firma va sti cati dintre cumparatori din trecut
sunt satisfacuti de produs si doresc sa il cumpere si in momentul actual. Asadar prin
stabilirea clara a gradului de fidelitate, firma va sti ce strategie trebuie sa adopte in
vederea pastrarii clientilor in prezent si in viitor.
Formula de identificarea a gradului de fidelitate, este urmatoarea:
, unde
If - indicele de fidelitate;
Cv - numar clienti vechi;
Ct - numar total clienti.

27

In vederea analizarii indicelui, s-au luat in calcul clientii operationali de pe piata


sectorului analizat, iar pentru o evaluarea buna a gradului de fidelitate, s-a realizat o
repartizare a lor in clienti vechi si noi.
Clientul vechi este reprezentat de acel client care a inceput sa achizitioneze
produse S.C. Agrocomplex Lunca S.A. de cel putin un an si o continua si in prezent.
Clientul nou este reprezentat de acel client care a inceput sa cumpere produsele
S.C.Agrocomplex Lunca S.A. in anul curent (de analiza).
Indicele de atractie a firmei (Ia) raspunde la intrebarea: Care este puterea firmei
analizate de a atrage clientela firmelor concurente?.Atractia firmei se datoreaza in special
competitivitatii produselor oferite, gradului de noutate al acestora, functiilor acestora,
care actioneaza asupra iratiunii consumatorului.
Indicele de atractie a firmei se calculeaza ca raport procentual dintre numarul de
clienti noi care achizitionau in trecut produsul x de la firmele concurente si in prezent
sunt clienti ai firmei analizate si numarul total de clienti ai firmelor concurente.
unde,
Ia - indicele de atractie;
Cna - numar clienti atrasi (care achizitionau in trecut produsul x de la firmele
concurente);
Ctc - numar total de clienti ai firmelor concurente.

2.5. Analiza structurii concurentiale


Structura concurentiala ne indica gradul de concentrare a pietei studiate, prin
analizarea numarului total de firme existente pe piata si o cotelor de piata detinute de
acestea.
Analiza structurii concurentiale ne raspunde la intrebarea: Care este media de
piata detinuta de o firma si ce procent din piata este concentrat la nivelul unui numar
scazut de firme?
Identificarea structurii concurentiale la nivel de piata ajuta firmele care doresc sa
patrunda in domeniul respectiv sa identifice existenta barierelor de intrare, nivelul de
concurenta si sa-si evalueze sansele de a rezista pe o asemenea piata.

28

Structura concurentiala se analizeaza prin prisma urmatorilor indicatori:

Indicele partial de concentrare a pietei (Ipc);

Indicele Herfindahl - Hirschmann (IH-H);

Indicele Hall - Tideman (IH-T).

Indicele partial de concentrare a pietei (Ipc)

Indicele raspunde la intrebarea: Cat la suta din piata totala este detinut de primele
4, 8 sau 12 firme concurente?
Acest indice analizeaza un numar redus de firme, luand in calcul doar cele mai
importante firme de pe piata.
Indicele partial de concentrare a pietei se calculeaza prin adunarea cotelor de piata
ale primelor 4,8 sau 12 firme.
unde,
Ipc - indicele partial de concentrare;
n = {4,8,12} - numarul de firme analizate;
Pi - cota de piata a firmei i.
In vederea analizarii indicelui partial de concentrare pe piata agricola - segmentul
cerealier - s-au luat in calcul doar primii 4 concurenti.
Luand in calcul cotele de piata ale primilor 4 producatori din top se determina
cota de piata totala detinuta de acestia ,astfel:
S.C. TREI BRAZI S.A Piatra Neamt- 26.75%
S.C. AGROCOMPLEX LUNCA S.A. Pascani- 24.49%
S.C. MARSAT S.R.L. ROMAN- 16.46%
S.C. MOLDOVA TIGANAS S.A. Comuna Popricani- 16,29%
4

Ipc Pi 26.75% 24.49% 16.46% 16.29% 83.99%


i 1

Din rezultatul obtinut, se observa ca piata agricola, respectiv segmentul cerealier


este detinuta in proportie de 83.99% de primii 4 patru producatori, ceea ce arata faptul ca
aceasta piata este foarte concentrata. Asadar, datorita gradului mare de concentrare a

29

pietei raportat la un numar mic de concurenti (4 concurenti), este greu de patruns pe


aceasta piata, de catre noii potentiali producatori. Aceasta se datoreaza faptului ca atunci
cand piata este foarte concentrata, pretentiile consumatorilor, in ceea ce priveste calitatea,
inovatia, diversitatea produselor cresc considerabil, implicit si competenta tehnica si
comerciala a firmei va trebui sa creasca.
Societatea S.C. Agocomplex Lunca S.A. Pascani a obtinut o pozitie foarte buna in
acest sector (locul 2), reusind sa corespunda cerintelor ridicate ale clientilor, datorita unui
departament dezvoltat pentru activitati de cercetare-inovare. La aceasta se adauga
avantajul de experienta manifestat prin competenta tehnica si comerciala.

Indicele Herfindahl - Hirschmann (IH-H)

Indicele H-H este folosit pentru analiza structurii concurentiale existente pe piata,
prin gasirea raspunsului la intrebarea: Cat la suta din piata totala este detinut in medie de
o firma?
Prin calcularea indicelui, se poate compara societatea S.C. Agrocomplex Lunca
S.A. Pascani, cota de piata absoluta a acesteia cu media cotei segmentului alimentar luat
in calcul.
Indicele H-H este egal cu suma patratelor cotelor de piata detinute de toate
firmele care isi desfasoara activitatea in domeniul analizat.
Daca indicele partial de concentrare a pietei lua in calcul un numar limitat de
intreprinderi concurente (4, 8 sau 12), indicele H-H ia in considerare toate firmele
existente pe piata.
unde,
IH-H - indicele Herfindahl - Hirschmann;
n - numarul tuturor firmelor de pe piata analizata;
Pi - cota de piata a firmei i.

Tabelul 2.4.Indicele Herfindahl - Hirschmann pe piata agricola- segmentul cerealier


Nr.

Denumirea societatii

CA in anul

30

Cota de piata

Pi2

crt.

2012 (lei)

absoluta

1
2

S.C. TREI BRAZI S.A. S.A.


S.C.AGROCOMPLEX LUNCA

20.583.085

(Pi)
26.75%

715.56

3
4

S.A. PASCANI
S.C.MARSAT .SRL ROMAN
S.C. MOLDOVA TIGANAS

18.843.585
12.667.000

24.49%
16.46%

599.76
270.93

16.29%
15.60%

265.36

S.R.L.COMUNA POPRICANI
5
6
7

12.537.858

S.C. ASTRA TRIFESTI S.R.L

12.000.500
230.452

S.C. MORLUX S.R.L


S.C. AGRO INSTAL EURO

0.29%
0.062%

243.36
0.084

SERV S.R.L. RAUCESTI


8
9

NEAMT
S.C. SIMAVEX S.R.L. PASCANI
S.C. DANCU S.R.L. IASI
TOTAL

47.823
7.500
5.134
76.922.937

0.009%
0.006%
100,00%

0.003
0.000
0.000
2095.057

Conform rezultatelor din Tabelul 2.4, prin aplicarea formulei de calcul a indicelui
9

2
s-a obtinut valoarea de I H H Pi 2095.057 , ceea ce inseamna ca in medie o firma
i 1

detine 20.95% din piata analizata. Se poate remarca faptul ca doar primii 2 producatori
detin o cota de piata mai mare comparativ cu media pietei, ceilalti producatori detinand o
cota mai mica de 17%. Astfel piata este foarte concentrata, puterea detinand-o in
principal cele doua firme competitoare, acestea incercand sa se mentina pe pozitie prin
diferite strategii aplicate.
S.C. Agrocomplex Lunca S.A. detine o cota de piata mai ridicata decat media
concurentilor (24.49% > 20.95%), dar sub cea a liderului (24.49%<26.75%). Cu acesta
pozitie puternica pe piata, firma analizata isi stabileste in mod independent strategiile de
dezvoltare, de pret, dar nu controleaza piata.

Indicele Hall-Tideman (IH-T)

Indicele Hall-Tideman exprima la fel ca si in cazul IH-H, ponderea medie detinuta


de o firma pe piata, luand in calcul insa si pozitia firmei pe piata. Sunt analizate toate
firmele de pe piata.
Cotele de piata ale firmelor se pondereaza in functie de locul acestora pe piata.
unde,

31

IH-T - indicele Hall-Tideman;


n - numarul tuturor firmelor de pe piata analizata;
Pi - cota de piata a firmei i;
I - pozitia firmei I in raport cu marimea cotei sale de piata (rangul societatii).
Tabelul 2.5.Indicele Herfindahl - Tideman pe piata alimentara- segmentul aromelor si aditivilor
Rangul

Denumirea societatii

societatii

CA in anul

Cota de piata

2012(lei)

absoluta

IxPi/100

1
2

S.C. TREI BRAZI S.A. S.A.


S.C.AGROCOMPLEX LUNCA

20.583.085

(Pi)
26.75%

0,2675

3
4

S.A. PASCANI
S.C.MARSAT .SRL ROMAN
S.C. MOLDOVA TIGANAS

18.843.585
12.667.000

24.49%
16.46%

0,4898
0.4938

16.29%
15.60%

0.6516

S.R.L.COMUNA POPRICANI
5

12.537.858

S.C. ASTRA TRIFESTI S.R.L

6
7

S.C. MORLUX S.R.L


S.C. AGRO INSTAL EURO SERV

8
9

S.R.L. RAUCESTI NEAMT


S.C. SIMAVEX S.R.L. PASCANI
S.C. DANCU S.R.L. IASI
TOTAL

12.000.500
230.452
47.823
7.500
5.134
76.922.937

1
9

2 IxPi 1

0.00434
0.00072
0.00054
2.7057

0.009%
0.006%
100.00%

Cu ajutorul datelor din tabelul 2.5, se poate in continuare calcula


I H T

0.78
0.0174

0.29%
0.062%

, astfel:

1
0.226
( 2 x 2.7057) 1

i 1

Valoarea indicelui analizat arata ca si in cazul indicelui I H-H, ce cota de piata


detine in medie o firma, acesta fiind de 22.60%, comparativ mai mare decat cea obtinuta
prin calcularea indicelui IH-H. Aceasta crestere se justifica prin faptul ca in calcularea
indicelui

se ia in considerare si rangul societatii, dand importanta relativa mai

mare firmelor care detin cote de piata mici. Din cei 9 producatori, doar primii 4 au o cota
de piata buna (de peste 2,00%), iar restul cotelor sunt considerabil mai mici, de la 1.74%
la 0.054%. Aceste firme care detin cote de piata foarte mici nu influenteaza piata,
deoarece volumele de vanzari sunt foarte reduse, dar nici nu sunt influentate de aceasta.
Cu alte cuvinte, ele isi stabilesc singure pretul, au un segment de clienti fideli care pun

32

accent pe calitatea produselor si pe care nu-i intereseaza pretul. In acest sens, firmele mici
pot avea avantaje de pret ridicate, bazate pe iratiunea consumatorilor. Nu este atat de
importanta cota de piata pentru o intrerprindere, cat modul in care aceasta isi valorifica
potentialul intern si avantajele concurentiale pe care le are (inovatie, structura financiara,
imagine, productivitate etc.).
In concluzie, prin efectuarea unei analize la nivelul structurii concurentiale la
nivelul pietei cerealiere luate in calcul, s-au evidentiat urmatoarele:

care este pozitia fiecarei intreprinderi la nivelul pietei analizate;

cat detine in medie o societate din piata;

care este pozitia societatii S.C.Agrocomplex Lunca S.A. fata de cota medie pe
piata;

cat este de concentrata piata agricola pe segmentul cerealier

2.6. Analiza pozitiei concurentiale


Avand in vedere ca indicatorii analizati anterior nu redau o imagine clara asupra
societatii in sens de competitivitate, deoarece ei reflecta doar pozitia firmei la nivelul
pietei (in sens de valoare a vanzarilor), iar nu situatia interna a intreprinderii (fluxuri
financiare, rentabilitate, profitabilitate, grad de inovatie), se impune realizarea unei
analize a pozitiei concurentiale.
In analizarea pozitiei concurentiale a unor firme pe piata, este necesara
identificarea punctelor forte (factorii cheie ai succesului) a acestora, iar coform literaturii
de specialitate, acestia depind de varsta intreprinderii.
Astfel in faza de debut, pentru firma este importanta competenta tehnica si
tehnologica, practic aceasta trebuie sa isi raspunda la intrebarea: Ce stiu sa fac?, apoi in
faza de crestere, importanta este cota de piata relativa, posibilitatea firmei de a atrage cat
mai multi clienti.
In faza de maturitate a intreprinderii, factorii cheie ai succesului sunt considerati:
Productivitatea (W), Rentabilitate si Profitul acesteia, iar in ultima faza, cea de declin,
important este costul de productie.

33

O metoda de a analiza pozitia concurentiala este metoda grilelor de evaluare, in


care se identifica factorii cheie ai succesului a societatii S.C. Agrocomplex Lunca S.A.
Pascani respectiv a concurentului principal S.C. Trei Brazi S.A. Piatra Neamt.
Aceasta metoda presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Identificarea factorilor cheie ai succesului;
2. Ponderarea factorilor cheie in functie de importanta;
3. Notarea factorilor;
4. Determinarea notelor medii ponderate.
1. Identificarea factorilor cheie ai succesului
Factorii cheie sunt corespunzatori fiecarei firme in parte, in functie de cultura
firmei, de antreprenoriat si de modul acesteia de operare atat pe piata in faza de
comercializare, cat si in interiorul firmei, privitor la gestiunea resurselor.
La nivelul societatii S.C. Agrocomplex Lunca S.A. Pascani, au fost identificati ca
fiind factori cheie ai succesului:

cota de piata;

productivitatea muncii;

imaginea societatii.

Acesti factori cheie ai succesului au fost alesi tinand cont de evolutia diferitilor
indicatori de rezultat (venit total, cifra de afaceri, profit), ca urmare a introducerii in
fabricatie a noi produse, angajarea de noi salariati si investirea de capital .

2. Ponderarea factorilor cheie in functie de importanta


Factorii cheie ai succesului sunt ponderati in functie de importanta lor, iar suma
ponderilor acestora trebuie sa fie egala cu 100.
Ponderea celor trei factori cheie identificati la nivelul societatii S.C. Agrocomplex
Lunca S.A. Pascani este prezentata in Tabelul 2.6.
Tabelul 2.6. Ponderea factorilor cheie ai succesului
Factor cheie
Cota de piata

Pondere (%)
45,00

34

Productivitatea muncii
Imaginea firmei
Total

33,00
22,00
100,00

Gradul de importanta a factorilor cheie variaza de la o intreprindere la alta, acestia


fiind determinati prin evaluarea datelor statistice, a rapoartelor anuale de activitate, a
informatiilor puse la dispozitie de catre firme sau prin alte surse. La nivelul firmei
analizate, ca urmare a marimii sale pe piata, masurate prin cota de piata absoluta, cea mai
mare importanta o are acest indicator. Volumul productiei si al vanzarilor este deosebit de
important pentru aceasta firma, ea reusind prin avantajul de experienta si prin realizarea
economiilor de scara sa produca la un cost redus (avantaj de cost). Aceasta remarca este
valabila doar in cazul societatilor mari, cu un volum ridicat al vanzarilor, care adopta
strategii in vederea reducerii costurilor de productie, producand din ce in ce mai mult
(costul fix trage in jos costul mediu pe masura ce productia creste).
3. Notarea factorilor
Aceasta etapa presupune notarea pe o scala de la 1-10 a fiecarui factor cheie
identificat, in functie de situatia reala a firmelor analizate
Cota de piata (%)
1) S.C.Agrocomplex Lunca S.A. Pascani detine o cota de 24.49%, din piata totala
analizata si se situeaza pe locul 2, inregistrand in anul 2012 o cifra de afaceri de
18.843.585 lei.
2) S.C. Trei Brazi S.A. Piatra Neamt este lider de piata, cu o cota de 26,75%, si o
cifra de afaceri 20.583.085 lei, obtinuta din vanzarea produselor din segmentul de piata
luat in calcul.
Productivitatea muncii
Productivitatea muncii se identifica prin raportarea cifrei de afaceri a societatii la
numarul total de angajati. Acest indicator indica rezultatul obtinut de catre un singur
angajat al intreprinderii, intr-un an financiar.
unde,
Wm - productivitatea muncii;
35

CA cifra de afaceri;
N - numar de salariati.
Tabelul 2.7. Productivitatea muncii
Firma

Nr. mediu angajati

CA (lei)

Wm (lei/salariat)

109
115

18.843.585
20.583.085

172.876
178.983

S.C.Agrocomplex Lunca
S.A.
S.C. Trei Brazi S.A.

Potrivit rezultatelor obtinute in Tabelul 2.7. , productivitatea muncii a societatii


S.C. Agrocomplex Lunca S.A., este de 172.876 lei/ angajat, iar productivitatea muncii din
cadrul societatii concurente, este de 178.983 lei/ angajat. Se poate observa ca in ceea ce
priveste productivitatea muncii dintre cele doua societati concurente ,diferenta este foarte
mica .
Imaginea firmei
In ceea ce priveste imaginea pe care si-au facut-o pe parcursul anilor de activitate,
ambii producatori au reusit sa capteze incredere si o imagine foarte buna din partea
consumatorilor.

Calcularea notelor medii ponderate


Nota medie ponderata este egala cu suma produselor dintre nota obtinuta pe

fiecare factor si ponderea acestuia in total.


unde,
Nmp - nota medie ponderata;
pi - ponderea factorului cheie al succesului i;
Ni - nota factorului i;
Np - nota ponderata.
Tabelul 2.8. Nota medie ponderata a societatilor S.C. Agrocomplex Lunca S.A. si S.C.Trei Brazi S.A.
Factor cheie i

pi (%)

Ni
S.C.Agrocomplex

36

S.C. Trei

S.C.

Nota ponderata
S.C.Trei

1
Cota de piata
Productivitatea

2
45,00
33,00

muncii
Imaginea firmei
Total

22,00
100,00

Lunca S.A.

Brazi S.A.

Agrocomplex

9
7

10
8

Lunca S.A.
5=(2*3)/100
4.05
2.31

9
-

10
-

1.98
8,34

Brazi S.A.
6=(2*4)/100
4.50
2.64
2.20
9.34

Pe baza datelor din tabelul 2.8 se detemina nota media ponderata, astfel:
n

i 1

i 1

1) Nmp Agrocomplex pixNi 4.05 2.31 1.98 8,34


n

i 1

i 1

2) NmpTreiBrazi pixNi 4.50 2.64 2.20 9.34

Nota medie ponderata obtinuta de S.C.Agrocomplex Lunca S.A. Pascani este de


8.34 iar cea a liderului este de 9.34 . Diferenta mica se datoreaza faptului ca ambii
concurenti au obtinute note foarte apropiate, pe baza factorilor cheie identificati. Acesti
factori cheie noi, care se manifesta tot mai puternic in societatea actuala, reprezinta in
esenta principalele forte care determina competitivitatea firmei pe piata.

2.7.Analiza strategiilor de dezvoltare


Modelul Boston Consulting Group (BCG)
Acest model de analiza este folosit pentru analizarea contextului concurential.
Contextul concurential este dat de relatiile intre intreprindere si terti, in termeni de forte
care actioneaza pe piata.
Fortele care caracterizeaza contextul concurential pot fi sintetizate prin
urmatoarele concepte:

rivalitatea dintre firme;

forta de negociere;

produse noi;

noii veniti;

bariere de intrare sau de iesire.


37

Modelul BCG este unul dintre cele mai folosite modele de analiza a contextului
concurential care ia in analiza doua variabile, respectiv rata de crestere a pietei si cota de
piata relativa.In cadrul modelului, rata de crestere a pietei se incadreaza in intervalul 020%. O rata de crestere buna este considerata cea care depaseste pragul de 10%.
Cota de piata relativa are ca punct de referinta valoarea 1, care indica faptul ca
firma analizata are aceeasi cifra de afaceri cu liderul pietei, respectiv exista doi lideri pe
piata. Valoarea cotei de piata relative >1 indica pe liderul pietei, iar valorile subunitare
corespund firmelor care ocupa locuri inferioare liderului.
Modelul imparte, in functie de rata de crestere a pietei si de cota de piata relativa,
portofoliul de produse al firmei analizate in 4 cadrane (Figura 1.1), respectiv:

Cadranul 1 - Stars (Staruri) (rata de crestere a pietei > 10%, pozitia de


lider);

Cadranul 2 - Cash caws (Vaca de muls) (rata de crestere a pietei < 10%,
pozitia de lider);

Cadranul 3 - Questions marks (Dilema) (rata de crestere a pietei > 10%,


pozitie sub lider);

Cadranul 4 - Dogs (Povara) (rata de crestere a pietei < 10%, pozitie sub

lider).

RATA DE CRESTERE A PIETEI

20
19
18
17
16
15

STARURI

DILEMA

14
13
12.
11

10

A
S
3

38

VACA DE MULS

7
6
5

POVARA

4
3
2
1

Pir>1

COTA DE PIATA RELATIVA

Pir<1

Fig.1.1. Domeniile de activtate strategica (DAS)

In practica economica cele doua variabile ale modelului sunt exprimate prin
avantaj de pret (pe pozitia ratei de crestere a pietei) si avantajul de cost (pe pozitia
cotei de piata relative).

Modelul BCG presupune desfasurarea urmatoarele etape:


1) Identificarea segmentelor strategice a ( DAS-rilor);
2) Pozitionarea firmei pe segmentele strategice;
3) Formularea strategiilor.

Identificarea segmentelor strategice

Segmentele strategice reprezinta grupari de produse omogene din punct de vedere


tehnologic, comercial si concurential.
In vederea caracterizarii contextului concurential pe piata agricola, au fost
analizate urmatoarele domenii de activitate (DAS-uri):
DAS 1 rapita;
DAS 2 porumb;
DAS 3 floarea-soarelui;

39

Pozitionarea firmei pe segmentele strategice

Pentru a pozitiona firme pe DAS-urile alese este necesara cunoasterea gradului de


maturitate a recoltelor, pentru a exprima rata de crestere a pietei, precum si cifra de
afaceri obtinuta pe fiecare domeniu de activitate, atat a firmei S.C. Agrocomplex Lunca
S.A. Pascani cat si a liderul de piata S.C.Trei Brazi S.A.Piatra Neamt.
Tabelul 2.9. Domeniile de activtate strategica
Indicator

DAS 1

Simbol

rapita

DAS 2
porumb

DAS 3
floarea-

CA2012

8.021.115

7.253.916

soarelui
3.298.683

Cifra de afaceri S.C. Trei Brazi

CAl

8.253.916

5.998.815

6.330354

S.A.
Cota de piata relativa (%)
Rata de crestere a pietei (%)

Pir
Rcp

97.17
15

125,42
8

52,10
13

Cifra de afaceri
S.C.Agrocomplex Lunca S.A.

Cifra de afaceri societatii S.C Agrocomplex Lunca S.A. Pascani, obtinuta din
cele trei segmente de recolte alese, a fost in valoare 18.843.807 lei, in anul 2012 , iar a
societatii S.C. Trei Brazi S.A Piatra Neamt in valoare de 20.583.085 lei.
Conform tabelului 2.9. se observa ca in anul 2012 compania S.C.Agrocomplex
Lunca S.A. a obtinut la rapita respectiv DAS 1 o cifra de afaceri relativ apropiata de cea a
companiei concurente ,iar in ceea ce priveste DAS 2 ,cifra de afaceri a companiei studiate
este mai mare cu 1.525.194 lei fata de cifra de afaceri a liderului. Referitor la DAS 3 cifra
de afaceri a liderului este aproximativ dubla fata de cifra de afaceri a companiei S.C
Agrocomplex Lunca S.A.Pascani.

Formularea strategiilor de dezvoltare

Cu ajutorul reprezentarii grafice fig1.1 au fost pozitionate DAS-urile in cadranele


specifice, in functie de gradul de crestere pe piata a segmentelor analizate, respectiv de
cota de piata relativa detinuta de acestea.
Produsul floarea soarelui , (DAS 3), se afla in cadranul dilema, cu o rata de
crestere mai mare de 10% si o cota de piata mai mica decat 1%, detinand o cota de piata
relativa mai redusa decat a liderului (dar pe piete n crestere). Aceste produse sunt
destinatia principala a eforturilor companiei de a stabili o pozitie mai importanta, de a
40

ajunge in pozitia de lider de piata. Practic firma se afla intr-o dilema in ceea ce priveste
strategiile pe care este nevoita sa le adopte, in vederea imbunatatirii produsului floareasoarelui. In acest cadran nu apare avantajul de cost volumului mai redus de vanzari.
Cresterea vanzarilor se va baza pe inovatie, diversificare a soiurilor si mai mare,
respectiv se vor aplica diverse strategii de marketing pentru atragerea consumatorilor.
Referitor la produsul rapita , aceasta se afla in pozitia de stea, avand o rata de
crestere de peste 15%, si o cota de piata de 97.17%. Ele sunt speranta principala a
companiei care vizeaza viitorul activitatilor sale.
In cadrul pozitie Stea, firma consuma foarte multe lichiditati pentru a se
mentine pe piata, prin cercetare-dezvoltare continua, iar lipsa acestor lichiditati poate
duce cu usurinta la faliment, datorita incapacitatii de plata catre terti. De aceea este
necesar ca intr-o intreprindere sa existe si produse povara, vaci de muls, care dau
lichiditati intr-un timp mai scurt, prin volumul ridicat de vanzari.
Segmentul de produs porumb se afla in cadranul povara, respectiv pe o piata
matura, stabila, in care rata de crestere a clientilor este <10%. Pe aceasta piata,
productivitatea este stabila, iar avantajul de cost apare datorita posibilitatii mari de
crestere a volumului de vanzari.
Produsul porumb este un produs matur, cunoscut, care a determinat in 2012
vanzari de 7.524.009 lei . Aceasta valoare obtinuta vor ajuta produsele din cadranul Stea
sa se mentina pe pozitia de lider, intrucat segmentul de porumb nu poate avansa in
cadranul Stea datorita gradului de maturitate <10%.
Cu toate acestea, vacile de muls sunt segmentele strategice de dezvoltare care
genereaza cea mai mare parte a cash-flow-urilor firmei, fiind de regula cazul unor
produse ajunse la maturitate (piata totala cunoaste rate minime de crestere), care reclama
investitii minime n activitatea de cercetare dezvoltare.
In concluzie prin metoda BCG, s-a efectuat analiza contextului concurential in
care activeaza societatea S.C. Agrocomplex Lunca S.A.Pascani , alegand ca domenii de
activitate strategica, trei dintre segmentele de produse. Prin pozitionare celor trei
categorii de produse, in cadranele specifice, s-a reusit formularea unor strategii de
dezvoltare corespunzatoare fiecarei situatii.

Modelul Arthur DLitte (ADL)

41

Are la baza fundamentarea strategiilor de dezvoltare a unui produs plecand de la doua


variabile:

Maturitatea DAS-urilor in functie de ciclul de viata al produselor (lansarea,


cresterea,maturitatea, declinul);

Pozitia DAS-ului pe piata (pozitie de dominanta sau marginala)


Diferenta intre BCG si ADL consta in faptul ca in modelul BCG se analizeaza

domeniile de activitate strategica din cadrul unei intreprinderi ,iar modelul ADL
analizeaza domenii de activitate strategica de la cel putin trei companii concurente.
Etapele modelului ADL sunt urmatoarele:
1. Determinarea maturitatii produselor
2. Determinarea pozitiei concurentiale
3. Realizarea matricii ADL
1. Determinarea maturitatii produselor
Maturitatea produselor se stabileste cu ajutorul fisei de maturitate .Astfel pentru
fiecare domeniu de activitate strategica a celor trei societati concurente se analizeaza
indicatorii din fisa matricii .
Indicatorii din fisa sunt:

Rata de crestere

Gama larga de produse

Numarul concurentilor

Distributia cotei de piata

Stabilitatea clientului

Facilitati de acces la sector

Tehnologia

Stabilitatea cotei de piata.


In functie de rezultatele indicatorilor domeniul de activitate strategic analizat

poate fi in urmatoarele faza de maturitate:


1. Demaraj
2. Crestere
3. Maturitate

42

4. Declin

FAZA DE MATURITATE
INDICATORI

1.rata de creste
a intreprinderii

DEMARAJ CRESTERE MATURITATE DECLIN

R>10%

2.gama
de produse

redusa

3.numar
de concurenti

adesea in
crestere

4.distributia

fragmentata

larga

maxim

concentrare

43

R=0-10%

R<0

larga

redusa
la produsele
de baza

stabil sau
in scadere

minim

stabila

fie foarte concentrata


fie

partii de piata

progresiva

5.stabilirea
clintelei

instabila

6.facilitati de
acces la sector
INSICATORI

acces relativ
usor

foarte fragmentata

stabilitate in
crestere

stabila

foarte stabila

acces dificil

acces foarte
dificil

putin tentant

POZITIA DIN FISA A INDICATORILOR

DIN FISA
DAS
DAS1
DAS2
DAS3

1
>10%
<10%
=10%

2
L
L
L

3
S
S
S

4
S
Cp
S

5
Sc
S
S

6
Ad
Ad
Ad

7.tehnologia

evolutie
rapida

schimbatoare

cunoscuta

8.stabilirea partii
de piata (cota)

instabila

stabilitate in
crestere

destul de
stabila

7
Er
C
S

8
Sc
Sc
Dc

cunoscuta
foarte stabila

Fig 1.2. Factorii explicativi ai maturitatii unui sector

DAS1- produse cerealiere la S.C. TREI BRAZI .S.A. PIATRA NEAMT


DAS2-produsele cerealiere la S.C. AGROCOMPLEX LUNCA S.A. PASCANI
DAS3-produsele cerealiere la S.C. MARSAT S.R.L. ROMAN
Tabelul 3.1. Determinarea maturitatii produselor

Tabelul 3.2. Determinarea maturitatii produselor


FAZE DE
DAS1
MATURITATE
DEMARAJ
CRESTERE
MATURITATE

I
IIIII
II

DAS2

DAS3

IIII
IIII

III
IIIII

44

DECLIN
CRESTERE

MATURITATE

MATURITATE

2. Determinarea pozitiei concurentiale


Se realizeaza cu ajutorul metodei grilelor prin stabilirea factorilor cheie ai
succesului .Se vor alege factori cheie ai succesului in doua categorii : productie si
comercializare.
Din categoria productie avem urmatoarii factori cheie :

Flux tehnologic

Productivitate

Capacitate de productie

Din categoria comercializare vom analiza factorii cheie :

Cota de piata

Imaginea

Rata de crestere

Caliatatea distributiei
Se dau note de la 1-10 pentru fiecare factor cheie al succesului si pentru fiecare

domeniu de activitate strategica.


In functie de nota obtinuta pentru fiecare domeniu de activitate strategica, DASurile se vor afla in urmatoarele pozitii :

Dominanta

Puternica

Favorabila

Nefavorabila

Marginala

Daca produsele se afla in pozitiile Dominanta sau Puternica atunci avem o


rentabilitate mare.Pentru pozitia Favorabila si Nefavorabila avem o rentabilitate medie iar
pentru pozitia Marginala avem o rentabilitate scazuta si o cantitate de produs crescuta
pentru incasare de numeral.

45

Tabelul 3.3. Determinarea pozitiei concurentiale


Factori de

DAS1

DAS2

DAS3

productie

Factori cheie

DAS1

DAS2

DAS3

e
Cota de piata
imaginea
Rata de

8
9
8

6
9
9

9
9
9

crestere
Calitatea

pentru
comercializar

flux
productivitate
Capacitate de

7
5
6

8
7
6

8
9
6

productie

distributiei

DAS1-7,14 (pozitie puternica)


DAS2-7,57(pozitie dominanta)
DAS3-8,28 (pozitie dominanta)

3.Realizarea matricii ADL


Se realizeaza in functie de pozitia concurentiala si fazele de maturitate a
produselor .
Tabelul 3.4. Determinareapozitiei concurentiale
FAZE DE

demaraj

crestere

maturitate

MATURITATE
POZITIA
CONCURENTIALA
Dominanta
Puternica
Favorabila
Nefavorabila
Marginala

DAS3
DAS2
DAS1

46

declin

CAPITOLUL III Analiza potentialului intern


3.1. Analiza resurselor umane
Resursa umana desemneaza un stoc care sta la dispozitia unei economii pentru a fi
sau nu utilizata.
Resursa umana la nivel microeconomic este resursa de munca formata din
totalitatea persoanelor care participa direct sau indirect la realizarea produselor in cadrul
intreprinderii (intreprinzatori, salariati si colaboratori).
Resursa umana utilizata efectiv in procesul de exploatare poarta denumirea de
forta de munca.
47

Analiza resurselor umane se realizeaza din trei puncte de vedere:

Din punct de vedere a gradului de aprovizionare a intreprinderii cu forta de


munca;

Din punct de vedere a modului de utilizare a fortei de munca (timpului de munca);

Din punct de vedere a eficientei utilizarii muncii in procesul de productie.


I. Analiza resurselor umane din punct de vedere a gradului de aprovizionare

a intreprinderii cu forta de munca


Gradul de aprovizionare a intreprinderii cu forta de munca se realizeaza din doua
puncte de vedere, respectiv:

Din punct de vedere cantitativ, prin indicatorii:

- dimensiunea fortei de munca;


- structura fortei de munca;
- mobilitatea fortei de munca;
- stabilitatea fortei de munca.

Din punct de vedere calitativ, prin indicatorii:

- gradul de calificare a fortei de munca;


- conflictualitatea la nivel de intreprindere.
Analiza fortei de munca din punct de vedere cantitativ:
1) Dimensiunea fortei de munca se apreciaza prin indicatorii:
Numar total de salariati (Ns) - reprezinta totalitatea contractelor de munca
existente la un moment dat (la momentul prezent).
In cadrul societatii S.C. Agrocomplex Lunca S.A., la sfarsitul anului 2012,
numarul total de contracte de munca era 109 (salariati), in scadere cu fata de anul
precedent, cand numarul de salariati era de 115 salariati.
Ns 109salariati

Numar total de personal (Np) - reprezinta suma dintre numarul contractele de


munca existente la nivel de intreprindere (salariati) si numarul contractelor de colaborare
existente intre intreprindere si terti.

48

Personalul la nivelul intreprinderii S.C. Agrocomplex Lunca S.A. era format la


sfarsitul anului 2012 din 109 salariati (Ns) si colaboratori (Nc). Numarul contractelor de
colaborare a fost de 19 contracte.
Np Ns Nc 109 19 128 personal

Numar mediu de salariati (Nms) - reprezinta media aritmetica a salariatilor dintrun an financiar.

, unde
Nms - numar mediu de salariati;
Ns - numar de salariati la un moment dat;
n = 12 - numar de luni calendaristice dintr-un an.

Tabelul 3.5 Numarul de salariati in anul 2012


Luna

Numar de salariati (Ns)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Total

Variatia lunara

110
110
110
110
111
111
113
113
115
115
107
109
1134

(Nsn-Nsn-1)
+1
+1
+2
+2
+2
+2
-8
+2
+4

Nms

Ns
i

12

1134
94.5salariati
12

Conform rezultatelor din Tabelul 3.5. si a formulei aplicate, numarul mediu de


salariati, in anul 2012, a fost de 94. In decursul celor 12 luni s-au incheiat 12 contracte

49

de munca ,comparativ mai mare fata de numarul de iesiri din firma (8 angajati). In luna
septembrie si octombrie si-au desfasurat activitatea in cadrul societatii 115 de salariati,
fiind luna cu cel mai mare numar de angajati din anul 2012.
In luna noiembrie s-au desfacut cele mai multe contracte de munca, (8), iar dupa
aceasta reducere a personalului, s-a mai incheiat doua contract de munca, la sfarsitul lunii
decembrie.
Aceasta variatie a numarului de salariati in decursul celor 12 luni, a avut la baza
urmatoarele cauze:

incetarea contractelor din initiativa societatii a unui numar de 5


contracte;

incetarea din initiativa salariatului (3 salariati);

Numarul mediu de personal (Nmp) - reprezinta media aritmetica a

personalului dintr-un an financiar.

, unde

Nmp - numar mediu de personal;


Ns - numar de salariati la un moment dat;
Nc - numar de colaboratori la un moment dat;
Np - numar de personal;
n = 12 - numar de luni calendaristice dintr-un an.
Tabelul 3.6. Evolutia lunara a personalului societatii S.Cagrocomplec Lunca S.A.Pascani in anul 2012
Luna

Numar de

Variatia lunara

Numar de

Variatia

Numar de

Variatia

salariati

(Nsn-Nsn-1)

colaboratori

lunara

personal

lunara

(Nc)

(Ncn-Ncn-1)

(Np)

(Npn-Npn-1)

(Ns)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
Total

110
110
110
110
111
111
113
113
115
115
107
109
1134

+1
+1
+2
+2
+2
+2
-8
+2
+4

50

15
17
16
14
17
18
14
12
13
10
11
19
175

+2
-1
-2
+3
+1
-4
-2
+1
-3
+1
+8
+3

125
127
126
124
128
129
127
125
128
125
118
128
1309

+2
-1
-2
+4
+1
-2
-2
+3
-3
-7
10
+1

Aplicand formula de calcul pe baza datelor din tabel, se obtine:


n

Nmp

Np
i i

12

nr. personal
1309
109.08
12

Pe baza calculelor efectuate, a rezultat un numar mediu de personal de 109,


numarul cel mai mare de personal intregistrandu-se in lunile mai, iunie si septembrie , un
numar de contracte de munca si colaborare de 128 , 129 si 128 din care 17 respectiv 18
contracte de colaborare in luna a 5-a si a 6-a . Numarul de personal s-a mentinut relativ
constant pe parcursul anului 2012, intre 107-115 persoane.
In cazul contractelor de colaborare, acestea au variat de la -4 la +8, astfel incat
numarul cel mai mare de contracte incheiate a fost in luna decembrie (8 contracte), iar
numarul cel mai mare al contractelor incetate a fost de 4 contracte, inregistrat in luna
iulie. Doua contracte au incetat din initativa societatii iar doua din initiativa
colaboratorilor, datorita aparitiei unor neintelegeri intre parti.
2) Structura fortei de munca se apreciaza grupand salariatii intreprinderii pe
diverse categorii omogene.
Salariatii din cadrul societatii S.C. Agrocomplex Lunca S.A.Pascxani au fost
grupati pe urmatoarele criterii:

dupa modul de participare la activitatea de productie;

dupa vechimea in munca;

dupa varsta;

dupa sex.

In ceea ce priveste modul de participare la activitatea de productie angajatii, se


impart in:

direct productivi: 95 salariati;

indirect productivi: 14 salariati.

In cadrul societatii S.C. Agrocomplex Lunca S.A.Pascani, 87,15% (95 angajati)


dintre angajati participa direct la activitatea de productie, iar restul de 12.84% (14
angajati) fac parte din personalul TESA. Personalul TESA din cadrul firmei analizate este
alcatuit din urmatorii angajati:

2 contabili;

51

2 experti pe domeniul cercetare de piata si marketing;

3 tehnologi;

2 administratori;

2 cercetatori pe domeniul alimentar;

3 responsabili pe departamentul resurse umane.

Numarul ridicat de salariati neproductivi indica faptul ca intreprinderea detine un


capital tehnic dezvoltat, cu o tehnologie noua, mecanizata in proportie de peste 80%, care
da randamente ridicate in productie, nefiind necesar un numar mare de muncitori care sa
manipuleze produsele.
Dupa vechimea in munca, incadrarea s-a facut astfel:

sub 1 an: 8 salariati;

1-5 ani: 52 salariati;

5-10 ani: 31 salariati;

peste 10 ani: 18 salariati.

Se observa ca din cei 109 angajati au o vechime in munca, mai mica de 5 ani, si
doar 18angajati detin o vechime mai mare de 10 ani in activitatea desfasurata.
Dupa varsta personalului angajat, acestia se impart in:

sub 30 ani: 60 salariati

intre 30 40 ani: 31 salariati

peste 40 ani: 18 salariati

Personalul tanar din cadrul societatii reprezinta un potential de dezvoltare pentru


firma in ceea ce priveste productivitate, competitivitatea, inovarea.
Din punct de vedere al sexului, la sfarsitul anul 2012 in cadrul societatii isi
desfasurau activitatea 20 femei si 89 barbati.
3) Mobilitatea fortei de munca se analizeaza prin doi indicatori, respectiv:

circulatia fortei de munca;

fluctuatia fortei de munca.

52

Circulatia fortei de munca (Cfm) - reprezinta fluxul intrari - iesiri dintr-un an


calendaristic, determinate de cauze legale (concedii legale, timp liber legal, demisii
amiabile).
Circulatia fortei de munca se exprima prin urmatorii indicatori:

coeficientul intrarilor (Ci) - reprezinta raportul dintre numarul de intrari


(noi salariati) si numarul total de salariati.
unde,

Ci - coeficientul intrarilor;
I - numar intrari in perioada analizata (noi angajari sau reangajari);
Ns - numar total salariati.

coeficientul iesirilor (Ce) - reprezinta raportul dintre numarul de iesiri


(demisii amiabile) si numarul total de salariati.
unde,

Ce - coeficientul iesirilor;
E - numar iesiri in perioada analizata;
Ns - numar total salariati.

mobilitatea totala a fortei de munca (M) - reprezinta raportul dintre


numarul total de intrari si iesiri legale si numarul total de salariati.
unde,

M - mobilitatea totala a fortei de munca;


I - numar intrari in perioada analizata;
E - numar iesiri in perioada analizata;
Ns - numar total salariati.
Fluctuatia fortei de munca (F) - exprima fluxul intrari - iesiri care are la baza
cauze nelegale sau conjuncturale (demisii neanuntate, concedieri, absente nemotivate).

53

Fluctuatia fortei de munca se calculeaza ca raport intre numarul total de iesiri


nelegale si numarul total de salariati.
unde,
F - fluctuatia fortei de munca;
En - numar iesiri nelegale in perioada analizata;
Ns - numar total salariati.
4) Stabilitatea fortei de munca exprima timpul de munca mediu lucrat de o
persoana intr-o unitate.
Stabilitatea fortei de munca se calculeaza ca diferenta intre 1 si miscarea totala a
fortei de munca.

unde,
S - stabilitatea fortei de munca;
Mt - miscarea totala a fortei de munca;
1 - are sens de timp total lucrat in intreprindere raportat la varsta acesteia;
F - fluctuatia fortei de munca;
M - mobilitatea totala a fortei de munca.
Tabelul 3.7.Mobilitatea si stabilitatea fortei de munca in cadrul firmei S.C. Agrocomplex Lunca
S.A.Pascani
Nr.
crt.

1.

Indicele de
Denumire indicator

Simbol

2011

2012

dinamica
(%)

Numar total salariati la sfarsitul


anului

Ns

115,00

109,00

Abaterea
absoluta
(20122011)

94.78

2.

Numar intrari legale

2.00

2.00

3.
4.
5.
6.

Numar iesiri legale


Numar iesiri nelegale
Coeficientul intrarilor
Coeficientul iesirilor
Mobilitatea totala a fortei de

E
En
Ci
Ce

5.00
6.00
0.017
0.043

8.00
3.00
0.018
0.074

160.00
50.00
105.88
172.09

3,00
-3,00
0.001
0.031

0.60

0.91

151.66

0.31

0.052

0.027

51.92

-0.025

7.
8.

munca
Fluctuatia fortei de munca

54

100,00

-6,00
0,00

9.
10.

Miscarea totala a fortei de munca


Stabilitatea fortei de munca

Mt
S

0.112
0.888

0.046
0.954

41.07
107.43

-0.066
0.066

Se poate observa, pe baza datelor din Tabelul 3.7, ca mobilitatea totala a fortei de
munca, a fost ridicata atat in anul 2012, cat si in anul 2011, cuprinsa intre 60-91%.
Valoarea ridicata a mobilitatii totale a fortei de munca, indica buna organizare si
conducere la nivelul intreprinderii, iar prin efect, eficienta utilizarii muncii este buna.
In ceea ce priveste indicatorul ce exprima fluctuatia fortei de munca, data de
iesirile nelegale (demisii neanuntate si concedieri neamiabile), acesta este cuprins intre
0.052-0.027. Valoarea redusa a acestui indicator indica faptul ca toate restructurarile din
cadrul firmei au fost anuntate din timp, iar salariatii vizati pentru desfacerea contractelor
de munca au avut posibilitatea sa-si caute un alt loc de munca inca dinaintea parasirii
firmei.
In cei 2 ani luati in calcul, numarul de intrari legale a fost acelasi, respectiv de 2
persoane pe an, acestea fiind reprezentate de expertii din domeniul cercetarii de piata si
marketing.
Analiza resurselor umane din punct de vedere calitativ

Gradul de calificare a fortei de munca se apreciaza raportand competentele


salariatului la tipul de lucrari efectuate.
In general un grad de calificare scazut nu indica o competenta slaba la nivel de
intreprindere, ci o posibila neconcordanta intre munca depusa si profesia unui angajat.
Important este ca in cadrul unei societatii, sa i se ofere posibilitatea unui salariat de a se
califica si specializa in activitatea pe care o realizeaza si bineinteles sa fie motivat si
dispus sa invete.
In cadrul societatii S.C. Agrocomplex Lunca S.A. Pascani, isi desfasurau
activitatea la sfarsitul anului 2012, un numar de 109 angajati, cu urmatoarele studii si
specializari:
- studii doctorale 2 angajati;
- studii universitare si masterale in domeniul economic (contabilitate, informatica

de

gestiune, fiscalitate, relatii internationale, marketing, management, etc) - 4 angajati;


- studii universitare si masterale in domeniul agricol si industrial - 6 angajati;
- studii universitare in alte domenii - 15 angajati;

55

- studii liceale si postliceale - 82angajati;


Din cei 109 de salariati, 13,76% au studii universitare, iar 6 persoane sunt
specializate in domeniul agricol si industrial, iar 75,22% dintre angajati au studii liceale
si postliceale, acestia implicandu-se in activitatile direct productive.
Persoanele care nu au studii universitare sunt angajati direct productivi, care au
terminat liceul cu profil alimentar sau agricol.
Conflictualitatea la nivel de intreprindere se apreciaza prin doi indicatori:

numarul total de greve (Ng);


gradul de importanta al grevei.

Numarul total de greve sau stari conflictuale se raporteaza la un an financiar.


In anul 2012, nu s-a inregistrat nici o greva in cadrul societatii S.C. Agrocomplex
Lunca S.A.
Gradul de importanta a grevei reprezinta raportul intre numarul de salariati
aflati in greva si numarul mediu de salariati.

Gi

Nsg
unde,
Nms

Gi - gradul de importanta a grevei;


Nsg - numarul de salariati aflati in greva;
Ns - numarul total de salariati.
Gi

Nsg
0

0%
Nms 109

II. Analiza resurselor umane din punct de vedere din punct de vedere a
modului de utilizare a fortei de munca (a timpului de munca)
Analiza resurselor umane presupune identificarea modului de utilizare a timpului
de lucru in cadrul societatii S.C. Agrocomplex Lunca S.A.Pascani. Timpul de munca se
exprima in ore om lucrate sau zile om lucrate, iar indirect se exprima prin numar de
salariati.
Pentru a aprecia modul de utilizare a timpului de munca se utilizeaza urmatorii
indicatori:

56

timp de munca total (T);


timp de munca nelucrat (Tn);
timp de munca lucrat (Tl);
timp de munca disponibil (Td).
Timpul de munca total este egal cu produsul dintre numarul legal de ore de

munca pe zi, numarul total de zile calendaristice legale pentru munca si numarul mediu
de salariati.
T h z Nms unde,

T - timp de munca total;


h - numar legal de ore de munca pe zi;
z - numar total de zile calendaristice legale pentru munca;
Nms - numar mediu de salariati.
In ceea ce priveste numarul de ore legale de munca pe zi/angajat , este de 8 ore,
conform prevederilor din Codul Muncii, iar numarul de zile calendaristice legale pentru
munca a fost de 257, in anul 2012.
. T h z Nms 8 257 109 224.104ore / an
Timpul de munca nelucrat reprezinta zilele libere legale, concedii legale, absente
motivate si nemotivate.
In anul 2012 zilele libere legale au fost in numar de 10, din care doar 4 au cazut in
week-end.
Numarul de zile legale pentru concediul de odihna este de minim 21 de zile.
In cadrul societatii, a fost inregistrat un numar de 144 ore absente motivate si
nemotivate ale salariatilor, in anul 2012.
Tn h zl zc Nms a unde,
Tn - timp de munca nelucrat;
h - numar legal de ore de munca pe zi;
z l - numar total de zile libere legale care cad de luni pana vineri;
zc - numar minim de zile legale pentru concediul de odihna;
a - numar total de absente;
Nms - numar total de salariati.
Tn h zl zc Nms a 8 ( 4 21) 109 144 21.944ore / an

Timpul de munca nelucrat reprezinta 9,79% din timpul total de munca, o valoare
destul de importanta, datorata in principal concediilor legale din timpul anului ale
salariatilor.
In ceea ce priveste timpul de munca lucrat, acesta se calculeaza ca diferenta dintre
timpul total de munca lucrat si timpul de munca nelucrat:

57

Tl T Tn , in care:

Tl - timp de munca lucrat;


T - timp de munca total;
Tn - timp de munca nelucrat.
Tl T Tn 224.104 21.994 202.160ore / an

Timpul de munca disponibil reprezinta timpul de munca total la care se adauga


numarul de ore pe care este dispus un angajat sa il presteze in afara timpului legal de
munca, de 8 ore/zi.
Td T hd z Ns in care,
Td - timp de munca disponibil;
T - timp de munca total;
hd - numar mediu de ore disponibile/ angajat;
z - numar total de zile calendaristice legale pentru munca;
Ns - numar de salariati.
In cadrul societatii S.C.Agrocomplex Lunca S.A., numarul mediu de ore de

munca inafara programului de munca este de 0,55 ore/zi/salariat.


Td T hd z Ns 224.104 0,55 257 109 239.511ore / an

Timpul de munca disponibil care s-a obtinut, indica faptul ca salariatii sunt
dispusi sa isi desfasoare activtitatea si peste programul legal, fiind motivati atat de
remuneratia muncii depuse in plus cat si de buna cooperare dintre angajati si organele de
conducere ale societatii. Datorita prezentei timpului de munca disponibil, societatea
prezinta o buna eficienta a utilizarii muncii si o flexibilitate in productie.
III. Analiza resurselor de munca din punct de vedere a eficientei utilizarii
muncii in procesul de productie
Eficienta economica a utilizarii fortei de munca se apreciaza prin compararea
rezultatelor obtinute in intreprindere cu efortul depus pentru obtinerea acestora.
Pentru a analiza eficienta utilizarii muncii se utilizeaza indicatorul productivitatea
muncii, ce exprima raportul dintre volumul de rezultat obtinut la nivelul intreprinderii si
timpul total de munca utilizat.
Indicatorul de rezultat poate fi exprimat cantitativ prin productia obtinuta, valoric
prin venit total sau comercial prin cifra de afaceri. Volumul de munca sau timpul se poate
exprima prin numar de: salariati, zile om si ore om.
In cazul societatiilor comerciale, indicatorul de rezultat folosit atat in calculul
cotelor de piata, cat si in cel al productivitatii muncii, il reprezinta cifra de afaceri (CA).

58

Pentru analizarea productivitatii muncii la nivelul societatii S.C. Agrocomplex


Lunca S.A. s-a folosit cifra de afaceri (CA) ca indicator de rezultat comercial. Cifra de
afaceri obtinuta de societate, in anul 2012 a fost de 18.843.585 lei, in crestere cu 89.07%
fata de anul 2011, cand a avut o CA de 16.784.807 lei.
Analiza productivitatii muncii se efectueaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:
a) productivitatea anuala (Wa);
b) productivatea zilnica (Wz);
c) productivitatea orara (Wh);
d) productivitatea marginala (Wmg);
e) elasticitatea productivitatii (Ew).
a) Productivitatea anuala a muncii se determina prin raportarea cifrei de afaceri
la numarul mediu de angajati din intreprindere.
Wa

CA
in care,
Ns

Wa - productivitatea anuala;
CA- cifra de afaceri;
Nms - numar mediu de salariati.

Wa

CA 18.843.585

172.874lei / salariat / an
Ns
109

Astfel in anul 2012, rezultatul valoric obtinut prin depunerea efortului in cadrul
societatii, de catre un salariat in medie a fost de 168.246 lei/an.
b) Productivitatea zilnica se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri si timpul
lucrat, exprimat prin numarul total de zile om lucrate.
Wz

CA
in care,
z

Wz - productivitatea zilnica;
CA- activul total;
z - numar totale de zile om lucrate; (Tl/8)
Tl- timp lucrat
z

202.160
25.270 zile
8

Wz

CA 18.843.585

745.6lei / zi / om
z
25.270

Productivitatea obtinuta din efortul depus zilinic de un salariat in medie este de


745.6 lei.

59

c) Productivitatea orara se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri si timpul


lucrat, exprimat prin numarul total de ore om lucrate.
Wh

CA
in care,
h

Wh - productivitatea zilnica;
CA- activul total;
h - numar totale de ore om lucrate (timp lucrat);
Wh

CA 18.843.585

93.21lei / om / h
h
202.160

Zilnic, in medie, un angajat obtine o productivitate de 93 lei pe ora.


Cele trei productivitati se analizeaza in dinamica, determinand indicii de crestere
de la un an la altul, si influenta productivitatii anuale asupra celei zilnice si orale.
d) Productivitatea marginala indica plusul de rezultat obtinut, la cresterea cu o
unitate a timpului de munca (masurat in salariati, ore om, zile om).

Wmg

CA
in care,
T

Wmg - productivitatea marginala;


CAT - variatia cifrei de afaceri (CATn-CATn-1);
T - variatia timpului masurat in salariati, zile om sau ore om (Tn-Tn-1).
O zi om este echivalentul a 8 ore om.
e) Elasticitatea productivitatii anuale raspunsunde la intrebarea: Cu cat creste
procentual rezultatul (activ total, cifra de afaceri, venit total sau profit) la cresterea cu o
unitate a numarului de salariati.
EWa

Wmg
in care,
Wa n 1

EWa - elasticitatea productivitatii anuale;


Wmg - productivitatea marginala;
Wan-1 - productivitatea anuala in perioada n-1
Tabelul 3.8 Dinamica indicatorilor de productivitate a muncii intre anii 2011-2012
Nr.

Denumire indicator

Simbol

2011

60

2012

Indicele de

Abaterea

dinamica
crt.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

(2012/

(2012-2011)

16.784.807
115
26.665
213.326

18.843.585
109
25.270
202.160

2011)
112,26
94,78
94,76
94,76

2.058.774
-6
-1395
-11166

Wa

145.954

172.874

118,44

26920

Wz

629,4

745,6

118,46

116,2

Wo

78,68

93,21

118,46

14,53

Wmg

1475,82

1475,82

Ew

0,05

0,05

(lei/salariat)
Productivitatea zilnica (lei/zi
om)
Productivitatea orara (lei/ora

marginala (lei/salariat)
Elasticitatea productivitatii

absoluta

CA
Nms
zo
ho

CA (lei)
Numar mediu de salariati
Numar zile om
Numar ore om
Productivitatea anuala

om)
Productivitatea anuala

(%)

anuale (%)

In anul 2012, productivitatea anuala a crescut cu 14,53 % chiar daca numarul de


salariati a scazut. Valoarea medie a cifrei de afaceri pe salariat a fost astfel in anul 2012
de 202.160 lei. Valoarea productivitatii marginale a muncii in anul 2012, indica faptul ca
la o crestere a numarului de salariati cu o unitate, rezultatul intreprinderii masurat prin
cifra de afaceri ar creste in valoare absoluta cu 1475,82 lei. In situatia firmei, din anul
2012, se observa o reducere a numarului de angajati si o crestere a cifrei de afaceri.
Astfel, chiar daca firma a adoptat masuri de reducere a costurilor prin restructurari de
personal, efectul a fost benefic asupra productivitatii si a cifrei de afaceri.
Elasticitatea productivitatii anuale ne indica faptul ca iesirea din firma a unui
angajat in anul 2012, a determinat cresterea rezultatului intreprinderii exprimat prin cifra
de afaceri cu 5% ,de aici reiese faptul ca existau in companie angajati neproductivi si
aplicarea restructurarilor de personal a fost benefica in acest caz.

3.2 Analiza mijloacelor fixe


Mijloacele fixe cuprind toate bunurile intreprinderii care au folosinta de lunga
durata si se amortizeaza.
Scopul analizarii mijloacelor fixe este identificarea tutror elementelor care in
final determina un cost de productie si un rezultat exprimat in bogatie nou creata.

61

Practic analiza mijloacelor fixe cauta raspuns la intrebarea: Care este costul
optim pentru intreprindere, dintr-o multime de costuri posibile?
Costul optim nu exprima costul minim, ci el poate exprima inclusiv costul maxim.
Analiza mijloacelor fixe sau imobilizate este o analiza pe termen lung a carui
obiectiv este fundamentare deciziei de a investi sau de a dezinvesti.
Investirea presupune achizitionarea, constructia de bunuri imobilizate, iar
dezinvestirea consta in renuntarea la bunurile imobilizate care produc dezeconomii pentru
firma.
Mijloacele fixe determina capacitatea tehnologica unei intreprinderi, respectiv
flexibilitatea acesteia de a tine pasul cu cerintele pietei.
Aceste mijloace se analizeaza din urmatoarele puncte de vedere:

valorii mijloacelor fixe;


structurii mijloacelor fixe;
mobilitati mijloacelor fixe;
mijloacelor fixe din punct de vedere a efectului in productie.

Analiza valorii mijloacelor fixe


Mijloacele fixe reprezinta din punct de vedere valoric fonduri existente la un
moment dat intr-o intreprindere.
Valoarea mijloacelor fixe la un moment dat se calculeaza ca diferenta intre
valoarea de intrare a mijloacelor fixe si amortizarea calculata pana la acea data (terenurile
nu se amortizeaza). Mijloacele fixe sunt analizate in sens de stoc final, exprimand
valoarea totala a imobilizarilor dintr-o intreprindere la sfarsitul unui exercitiu financiar (la
sfarsitul anului). Principale mijloacele fixe ale societatii S.C.Agrocomplex Lunca S.A.
sunt prezentate in Tabelul 3.9.
Tabelul 3.9.Principalele mijloace fixe ale S.C. Agrocomplex Lunca. S.A. Pascani
Nr
crt
1
2.
3
4.
5
6.
7.
8.
9.

Mijloc fix

Cantitate

Sediu
Grapa rotativa
Semanatoare
Distribuitor de ingrasamant chimic
Motocoasa 343 R HUSOVARNA
Semanatoare SPC 8 Fertilizator
Semanatoare KLEYNE
Cladire Tg. Frumos
Plug PP 3/30

1
1
1
1
1
1
1
5

62

Valoare de intrare
17.142
58.458
63.009
3.640
2.042
205
238.954
485
126

Valoare neta
31.12.2012
13.658
58.458
63.009
3.640
1.407
205
132.752
485
126

10.
11.
12
13
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.

Tavalug CROSCHELETI
Sistem aspersiune
Masina de erbicidat
Semanatoare SUB 29
Gape GD 3.2 ME
Tractor U 650
Tractor U 650
Masina de recoltat sfecla
Tractor U 650
Semanatoare SPC 8 FS
Cultivator CSC00B 9R
Plug PP 325 M
Instalatie irigat IIA - 22
Freza
Grapa reglabila
Cultivator cu fertilizator
Masina de afanat solul
Semanatoare RUHU
Tractor tip Jhon Deere 6926
Masina de recoltat cartofi
Masina de rebilonat cartofi
Masina de tocat vreji
Masina de castrat porumb
Masina de erbicidat TECTONA LASER
Masina de administrat ingrasamant
Semanatoare Magica 8-F
Platforma de recoltat furaj John Deere
Tractor John Deere 7530 premium JD

12
1
1
1
2
4
5
1
4
2
2
5
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1

38.

2610
Combina John Deere SPFH 7200

376.881

251.264

39.

MAGELAN FF JD2660
Culegator de porumb GERINGHOFF

152.024

61.774

40.
41.
42.
43.

PCA 870
Masina de adunat fan GA300G
Cositoare rotativa 1,65
Instalatie de sortat cortof
Cultivator HORSCH TIGER 4MT

1
1
1
1

13.143
3.625
30.000
151.290

4.521
1.064
8.764
44.128

1
1
1
4
-

1.000
3.000
27.561
2.159
11.396.312
14.617.949

1.000
3.000
27.561
2.159
11.101.996
13.673.893

44.
45.
45.
46.
35

STARR
Remorca 2 RRB
Masina transport
Logan Brek 7 locuri
Computer
Alte mijoace fixe
TOTAL

326
338
2.534
3.542
4.748
20.343
19.857
3.113
12.605
7.026
3.875
2.271
13.650
1.727
4.621
11.742
45.000
76.638
318.120
85.000
35.000
25.000
135.370
464.925
30.000
114.311
81.900
326.063

326
338
2.534
3.542
4.748
20.343
19.857
3.113
12.605
7.026
3.875
2.271
13.650
1.598
4.621
11.742
31.892
58.149
318.120
60.180
24.820
17.680
86.010
314.352
17.841
53.595
46.915
326.063

La data de 31 decembrie. 2012, valoarea totala a activelor imobilizate (a


imobilizarilor corporale, necorporale si financiare) a fost de 14.617.949lei. Valoarea
imobilizarilor corporale reprezentate de terenuri si mijloace fixe (constructii, instalatii
tehnice si masini, alte instalatii, utilaje si avansuri si imobilizari corporale in curs de
executie) a fost de 13.673.893lei.
63

Analiza mijloacelor fixe ca stoc mediu, pe baza relatiilor intrari iesiri


Valoarea medie a activelor imobilizate brute dintr-un an este egala cu media
aritmetica a valorilor lunare a activelor imobilizate brute.
Valoarea bruta a activelor imobilizate reprezinta valoarea la pretul de achizitie
exprimat in lei fara TV
unde,
AIbm - valoarea medie a activelor imobilizate brute;
AIb - valoarea lunara a activelor imobilizate brute.
Valoarea activelor imobilizate nete este egala cu valoarea bruta a bruta a activelor
imobilizate, din care se scade amortizarea cumulata pana a acea data.
Valoarea medie a activelor imobilizate nete dintr-un an este egala cu media
aritmetica a valorilor lunare a activelor imobilizate nete.
unde,
AInm - valoarea medie a activelor imobilizate nete;
AIn - valoarea lunara a activelor imobilizate nete.

Tabel 4.1Valoarea mijloacelor fixe corporale in sens de stoc mediu (2012)


Valoarea
Valoarea
Luna

bruta a

Intrari

Iesiri

activelor
1
1
2
3
4
5
6

2
17.007.146
17.040.845
17.040.101
17.039.357
17.147.837
17.178.160

3
124.000
90.060
80.210
127.543
72.345
10.990

4
90.301
1.6591
80.954
19.063
42.022
22.009

64

Amortizarea
calculata

5
2.980.008
2.743.630
2.390.975
2.517.012
1.909.521
2.128.601

neta a
activului la
sfarsitul
perioadei
6=2+3-4-5
14.060.837
14.370.684
14.648.382
14.630.825
15.268.639
15.038.540

Variatia
lunara a
valorii nete a
activului (%)
7
309.847
277.698
-17.557
637.814
-230.099

7
8
9
10
11
12

17.167.141
17.147.255
17.228.998
17.261.054
17.245.934
17.345.881

90.122
100.144
32.211
42.977
139.371
26.505

110.008
18.401
10.921
58.097
39.424
100.093

TOTAL

205.849.709

936.478

607.884

3.302.100
2.948.070
2.287.238
3.004.754
3.156.094
3.368.566
-

13.845.155
14.280.928
14.963.050
14.241.180
14.189.787
13.673.893

-1.193.385
435.773
682.122
-721.870
-51.393
-286.060

-157.110

Analiza mobilitatii mijloacelor fixe


Analiza mobilitatii mijloacelor fixe identifica capacitatea intreprinderii de a tine
pasul cu inovatia tehnologica. Mobilitatea acestor mijloace se apreciaza cu urmatorii
indicatori:
a) Coeficientul intrarilor de mijloace fixe reprezinta raportul dintre intrari mijloace
fixe si mijloace fixe totale.
CI

I
100 in care,
F

C I coeficient de intrarea a mijloacelor fixe;

I- valoarea intrarilor de mijloace fixe;


F mijloace fixe totale
CI

I
936.478
100
100 6,84%
F
13.673.893

Valoarea coeficientului de intrare a mijloacelor fixe din patrimoniul societatii


analizate este de 6,84%, societatea investind in constructii si ultilaje mai performante, cu
scopul de a creste randamentul productiv.
b) Coeficientul iesirilor de mijloace fixe este determinat de raportul dintre iesiri
mijloace fixe si mijloace fixe totale..
CE

E
100 in care,
F

C E - coeficient de iesire mijloace fixe;

E- iesiri mijloace fixe;


F- mijloace fixe totale.

65

CE

E
607.884
100
100 4.44%
F
13.673.893

Valoare iesirilor de mijloace fixe a fost de 607.884 lei, in anul 2012, reprezenta
4,44% din totalul mijoacelor fixe, societatea dezinvestind prin revanzarea unor
echipamente care determinau dezeconomii pentru aceasta. Valoarea iesirilor este data si
de scoaterea din patrimoniu a mijloacelor amortizate total.
c) Mobilitatea totala reprezinta suma dintre intrari si iesiri de mijloace fixe raportata la
mijloace fixe totale.
Mt

IE
100 unde,
F

Mt mobilitatea totala
936.478 607.884
100 11,29%
13.673.893

Mt

d) Gradul de uzura a mijloacelor fixe este egala cu suma amortizarilor raportata la


mijloacele fixe totale.
12

Gu

Am
1

100

unde,

Gu- gradul de uzura a mijloacelor fixe;


Am - amortizarea mijloacelor ;
F- mijloacele fixe totale brute.
12

Gu

Am
1

3.368.566
100 24,63%
13.673.893

Gradul de uzura a mijloacelor fixe ne indica faptul ca amortizarea cumulata a


mijloacelor fixe a fost in anul 2012 de 24,64%. Valoarea redusa a acestui indicator ne
arata ca la nivelul intreprinderii analizate exista mijloace fixe cu perioada mare de
amortizare, precum cladiri si echipamente tehnologice amortizabile in 10 - 20 ani.

66

e) Gradul de reinoire este raportul dintre achizitiile facute (investitiile noi) si


mijloacele fixe totale.
Gr

Inv.
100 unde,
F

Gr - gradul de reinoire;
Inv.- achizitiile facute.

Gr

Inv.
540.347
100
100 3,95%
F
13.673.893

Achizitiile noi de mijloce fixe, au o pondere de 3,95%, societatea investind in


anul 2012 in echipamente si utilaje noi, necesare in productie, pentru obtinerea unei
productivitati mai ridicate. Folosirea noilor tehnologii de productie are efecte directe
asupra rezultatului intreprinderii in sens pozitiv, atat timp cat costurile de achizitie a
acestora au valori mai mici fata de valoarea productiei suplimentare obtinute cu ajutorul
acestora.
f) Gradul de modernizare reprezinta raportul dintre modernizarile facute si
mijloacele fixe totale.
Gm

M
100 unde,
F

Gm- gradul de modernizare a mijloacelor fixe;


M- modernizarile facute;
Mft mijloacele fixe totale.

Gm

M
451.000
100
100 3,29%
F
13.673.893

Acest indicator arata faptul ca in decursul anului 2012, societatea a facut


modernizari in patrimoniul societatii, reprezentand 3,29% din valoarea totala a
mijloacelor fixe. Modernizarile au fost facute in cadrul sediului societatii.
Analiza mijloacelor fixe din punct de vedere a efectelor in productie
Efectul utilizarii mijloacelor fixe se apreciaza cu urmatorii indicatori:

67

1) Gradul de utilizare a timpului pe mijloacele fixe este dat de raportul dintre


timpul efectiv lucrat cu mijloacele fixe si timpul maxim care poate fi utilizat. In anul
2012, timpul efectiv lucrat a fost de 202.160 ore/an conform calculelor facute la analiza
potentialului uman. Ca timp maxim ce poate fi utilizat, se poate considera timpul
disponibil rezultat in subcapitolul 3.1, de 239.511 ore/an, calculat ca suma intre timpul de
munca total si orele suplimentare disponibile ale angajatilor (peste 8 ore/zi).
Gut

Tl
100 unde,
Tmt

Gut - gradul de utilizare a timpului cu mijloacele fixe;


Tl - timpul efectiv lucrat cu mijloacele fixe;
Tmt timpul maxim care poate fi utilizat.

Gut

Tl
202.160
100
100 84,40%
Tmt
239.511

In anul 2012, gradul de utilizare a timpului cu mijloacele fixe a fost de 84,40%,


ceea ce indica o valorificare foarte buna a acestuia, avand efect direct asupra procesului
de productie. Caracteristicile tehnice ale echipamentelor si utilajelor tehnologice folosite
determina un timp optim de functionare de 16 ore pe zi, motiv pentru care s-a adoptat o
structurare a personalului in doua schimburi de munca. Efectele acestei structurarii se
observa prin gradul ridicat de utilizare a capacitatii de productie.
2) Gradul de utilizare a capacitatii de productie exprima productia efectiv
obtinuta (unitati fizice), raportata la productia maxima care se poate obtine.
Guc

Qf
100 unde,
Qp

Guc - gradul de utilizare a capacitati de productie;


Qf - productia efectiv obtinuta;
Qp - productia maxima care se poate obtine.
Guc

Qf
9.980.455
100
100 79,07%
Qp
12.621.549

Gradul de utilizare a capacitatii de productie, a fost in anul 2012, de 79,07%, ceea


ce indica faptul ca la nivelul productiei obtinute nu s-au inregistrat economii de scara, iar
68

costurile unitare au inca o valoare ridicata. In situatia in care gradul de utilizare a


capacitatii de productie este de 100% sau foarte apropiat de acest procent, costul mediu
fix este minim si incompresibil.
3) Nivelul de productivitate al mijloacelor fixe exprima cantitatea de
produse obtinute in unitate de timp lucrata cu mijlocul fix.
Wmf

Qf
unde,
Tl

Wmf nivelul de productivitate al mijloacelor fixe;


Qf- productia efectiv obtinuta;
Tl timpul efectiv lucrat.
Societatea a obtinut in anul 2012 prin procesul de productie, o cantitate de
9.980.455 kg cereale.

Wmf

Qf
9.980.455

49,36 kg/ora om
Tl
202.160

Asadar raportand productia obtinuta la timpul lucrat se determina un nivelul de


productivitate al mijloacelor fixe, de 49,36 kg/ora om, respectiv intr-o ora lucrata, un
angajat recolteaza in medie o productie de 49,363 kg.
4) Economicitatea mijloacelor fixe exprima consumul de energie, munca si de
piese de schimb pe unitate de timp lucrata de mijloacele fixe.
Emf

Co
unde,
Te

Emf - economicitatea mijloacelor fixe


Co - consumul de energie, munca si piese de schimb
Tl timpul efectiv lucrat
Valoarea cheltuielilor cu energia, munca si piesele de schimb, necesare utilizarii
mijloacelor fixe in productie, a fost in anul 2012 de 18.549.751 lei, din care:

cheltuielile anuale cu personalul (salarii, indemnizatii, asigurari sociale) 7.980.819 lei

cheltuielile totale anuale cu energia 7.357.932 lei

cheltuieli de intretinere (piese de schimb, service-ul, combustili)


3.211.000 lei
Emf

Co 18.549.751

91,75lei / ora
Tl
202.160

69

In procesul de productie, in care sunt implicate si mijloacele fixe, se consuma in


medie 91,75 lei, intr-o ora, acestea fiind cheltuielile cu personalul, energia si alte
cheltuieli de intretinere.
Analiza mijloacelor fixe se realizeaza pe termen lung si are ca scop identificarea
valorii, dinamicii, efectelor in productie si a structurii mijloacelor fixe. Aceasta analiza se
efectueaza in vederea luarii unor decizii fie de investire, de modernizare sau renuntare la
anumite mijloace neproductive, care determina dezeconomii si incetinesc procesul de
productie.

3.3 Analiza mijloacelor circulante


Mijloacele circulante reprezinta bunurile intreprinderii care se consuma la prima
utilizare. Acestea sunt materii prime ce au sens de stocuri, iar analiza acestora raspunde la
intrebarea: Care solutie tehnica este optima pentru inteprindere?
Societatea S.C.Agrocomplex Lunca S.A. detinea in patrimoniul sau, la data de 31
decembrie 2012, active circulante in valoare de 8.853.365 lei, din care:

stocuri 4.709.633lei;

creante 3.602.145 lei;

casa si conturi la banci-- 541.587 lei.


Stocurile detin 53,19% din mijloacele circulante, o pondere semnificativa

datorita domeniului de activitate principal al societatii, si anume de productie.


In ceea ce priveste creantele de incasat de la terti, acestea au reprezentat 40,68%
din totalul mijloacelor circulante, o pondere relativ mare, care poate afecta rezultatul
economic final al intreprinderii analizate. Firma trebuie sa reduca la minimum durata de
incasare a facturilor emise, pentru a dispune de lichiditatile necesare achitarii cheltuielilor
exigibile (salarii, furnizori, taxe, impozite). In caz contrar, nevoia de fond de rulment este
mai mare decat fondul de rulment, iar firma se vede obligata sa apeleze la linii de credit
(credite pe termen scurt) care comporta costuri cu dobanzile. Este foarte important ca
firma sa aiba o structura de finantare a stocurilor rentabila, respectiv rata dobanzii la
creditele primite trebuie sa fie mai mica decat rata profitului obtinut din vanzarea
productiei.

70

Disponibilitatile banesti din casa si din conturile la banci au avut o pondere de


6,11% (541.587 lei).
Aceasta valoare mica este cauzata de scaderea vanzarilor si cresterea duratei de
incasare a facturilor emise catre clienti.
Pentru analiza stocurilor este necesara si calcularea urmatorilor indicatorilor:

viteza de rotatie a stocurilor;

durata de rotatie a stocurilor.


Viteza de rotatie a stocurilor este data de raportul dintre cifra de afaceri si

valoarea stocurilor.
Vr

CA
unde,
Sm

Vr viteza de rotatie a stocurilor;


CA - cifra de afaceri;
S - valoarea stocului mediu.
Vr

CA 18.843.585

4,00ori
Sm
4.709.633

Rezultatul obtinut indica faptul ca in decursul unui an economic, in intreprindere


au loc 4,00 cicluri de productie, respectiv rotatia bani - stocuri - produse finite - bani are
loc de 4,00 ori. Cu alte cuvinte, firma incaseaza 4,00 profituri pe an, cate unul aferent
fiecarui ciclu de productie.
Durata de rotatie a stocurilor exprima valoarea stocuri intr-un an, raportata la
cifra de afaceri obtinuta din vanzarea marfurilor.
Dr

Sm
360 unde,
CA

Dr- durata de rotatie a stocurilor


Sm- valoarea stocului
CA- cifra de afaceri
Dr

Sm
4.709.633
360
360 89,97 zile
CA
18.843.585

71

Conform calculelor realizate, rotatia bani - stocuri - produse finite - bani se


realizeaza in cadrul firmei analizate intr-o perioada de 89,97 zile. Respectiv, bani cheltuiti
pentru achizitonarea materiilor prime, a materialelor folosite in procesul de productie se
intorc in firma sub forma veniturilor incasate (cifra de afaceri) in 89,97 zile.

Tabel 4.2.Analizarea potentialului intern al S.C. Agrocomplex Lunca S.A. din punct de vedere a resurselor
materiale, 2011-2012
Nr.
crt
Denumire

Simbol

2011

2012

16.052.004,00
415.620,00
17.007.146,00
1.352.099,00
532.000,00
2.938.008,00
570.040,00
680.444,00

13.354.107
319.786,00
13.673.893
936.478,00
607.884,00
3.368.566,00
451.000,00
540.347,00

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Mijloce fixe active (lei)


Mijloace fixe pasive (lei)
Mijloace fixe totale
Intrari mijloace fixe (lei)
Iesiri mijloace fixe (lei)
Amortizarea (lei)
Modernizari (lei)
Investitii noi (lei)

Mfa
Mfp
Mft
I
E
A
M
Inv.

9.

Coeficientul de structura

Cs

38,62

41,75

10.
11.
12.
13.
14.
15.

Coeficientul intrarilor (%)


Coeficientul iesirilor (%)
Mobilitatea totala (%)
Gradul de uzura (%)
Gradul de modernizare (%)
Gradul de reinoire (%)

Ci
Ce
Mt
Gu
Gm
Gr

7,95
3,12
11,07
17,27
3,51
4,00

6,84
4,44
11,29
24,63
3,29
3,95

72

Indici
dinamic
a (%)
(2012/2
011)
83,19
76,94
80,40
69,26
114,26
114,65
79,11
79,41

Abaterea
(2012-2011)

-2.697.897
-95.834
3.333.253
-415.621
75.884
430.558
-119.040
-140.097

109,96
86,03
142,30
101,98
142,61
93,73

3,13
-1,11
1,32
0,22
7,36
-0.22

98,75

-0,05

16.

17.
18.

Productia efectiv obtinut

Qf
-3.751.585

97,61

-1,93

81,00

79,07

Productia maxima care se


poate obtine (bucati)

Qp

16.953.135,00

12.621.549,00

74,44

-4.331.586

Tl
Tmt

115.136,00
132.100,00

202.160,00
239.511,00

175,58
181,31

87.024
107411

96,53

84,40

87,43

-12,13

49,36

61,13

-31,38

21.

Gradul de utilizare a timpului


pe mijloacele fixe

Gut

Nivelul de W al mijloacelor
fixe

Wmf

25.
26.
27.

72,68

Guc

Timpul efectiv lucrat


Timpul maxim care poate fi
lucrat

23.
24.

9.980.455,00

Gradul de utilizare a
capacitatii de productie (%)

19.
20.

22.

13.732.040,00

Cifra de afaceri
Economicitatea mijloacelor
fixe
Valoarea stocurilor
Viteza de rotatie (ori)
Durata de rotatie (zile)

80,74

CA

16.784.807,00

18.843.585,00

112,26

Emf
S
Vr
Dr

34,45
5.144.171,00
5,11
75,15

91,75
4.709.633,00
4,00
89,97

266,32
91,55
78,27
119.72

2058778
57,3
-434538
-1,11
14,82

Analizand evolutia indicatorilor calculati in tabelul 4.2, din anul 2012 comparativ
cu anul 2011, se pot remarca urmatoarele tendinte:

valoarea totala a mijloacelor fixe a scazut in anul 2012 fata de anul precedent,

a carui valoare a fost de 17.007.146 lei;

in anul 2012, valoarea amortizarilor a fost de 3.368.566, mai mare cu 14,96%,

fata de anul 2011, cand a fost de 2.938.008 lei;

valoarea intrarilor de mijloace fixe a fost in anul 2012 de 936.478 lei, cu

15,35%, mai scazuta fata de anul precedent, decizia firmei a fost de a nu mai investi in
echipamente si utilaje, in 2012, datorita crizei economice mondiale.

gradul de uzura a fost considerabil mai mare in anul 2012, de 24,63 %, cu

40,15% mai ridicata comparativ cu anul precedent cand a fost de doar 17,27%, aceasta
diferenta s-a datorat gradului de amortizare mai mare in anul 2010;

productia efectiv obtinuta a fost in anul 2012, cu 27,32% mai mica fata de cea

obtinuta in anul 2011;

in anul 2012, gradul de utilizare a timpului pe mijloacele fixe a fost cu 12,13%

mai scazut fata de anul 2011, cand a fost de 96,53%, ceea ce indica faptul ca in anul
2011, mijloacele fixe utilizate au avut un radament tehnic mai bun decat anul 2012.

73

viteza de rotatie a stocurilor de 4,00 ori, indica faptul ca in decursul anului

economic din 2012, in intreprindere au loc 4,00 cicluri de productie, respectiv rotatia bani
- stocuri - produse finite - bani are loc de 4,00 ori. Cu alte cuvinte, firma a incasat 4,00
profituri pe an, cate unul aferent fiecarui ciclu de productie, in scadere fata de anul 2011,
cand firma a incasat 5,11 profituri.

in anul 2012 durata de rotatie a stocurilor din cadrul societatii a fost de 89,97

zile, respectiv rotatia bani - stocuri - produse finite - bani se realizeaza in cadrul firmei
analizate intr-o perioada de 89,97 zile, in crestere fata de anul 2011 , cand durata de
rotatie a stocurilor a fost de 75,15 zile.

CAPITOLUL 4
Concluzii si recomandari
1. Analiza mediului concurential si a potentialului intern a fost efectuata la
nivelul societatii pe actiuni S.C. Agrocomplex Lunca S.A. Pascani, cu sediul social in
Municipiul Pascani, Judetul Iasi ,strada Garii, numarul 40.
2. Firma analizata isi desfsoara activitatea in domeniul principal reprezentat de
COD C.A.E.N: 0150(activitati in ferme mixte-productie vegetala combinata cu productia
din ferme zootehnice).
3. S.C.Agrocomplex Lunca S.A. Pascani este una dintre cele mai importante
companii din zona Moldovei, care cultiva si comercializeaza produse cerealiere.

74

4. Principalii clienti ai societatii S.C. Agrocomplex LuncaS.A. Pasacni sunt firma


PIONEER HI-BREND SEEDS AGRO care detine cea mai mare pondere pe anii 2010 cu
ponderea de 55,81% si valoare de 863593.15 lei, respectiv 2012 cu ponderea de 83,5% si
valoarea de 2936180.54. In anul 2011 cea mai mare pondere din totalul vanzarilor o
detine compania SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU- 39.30 % cu valoarea de
1967473.92 lei .
5. Concurentii principali ai societatii sunt S.C. TREI BRAZI .S.A. PIATRA
NEAMT si S.C. MARSAT S.R.L. ROMAN.
6. In urma analizarii cotei de piata a intreprinderii, au rezultat urmatoarele:
-cota de piata absoluta este de 32,44%, aceasta reflectand doar imaginea
cantitativa asupra locului firmei pe piata, nu si situatia interna a intreprinderii, nivelul
profitabilitatii sau a rentabilitatii firmei.
- cota de piata relativa este de 91,54%, rezultat care arata faptul ca societatea
analizata detine 91,54% din piata liderului, acest indicator fiind mai relevant pentru
analizarea pozitiei firmei pe piata;
- cota de piata specifica este egala cu 0,12%
7.Din rezultatul obtinut, se observa ca piata agricola, respectiv segmentul cerealier
este detinuta in proportie de 83.99% de primii patru producatori, ceea ce arata faptul ca
aceasta piata este foarte concentrata. Asadar, datorita gradului mare de concentrare a
pietei raportat la un numar mic de concurenti (4 concurenti), este greu de patruns pe
aceasta piata, de catre noii potentiali producatori. Aceasta se datoreaza faptului ca atunci
cand piata este foarte concentrata, pretentiile consumatorilor, in ceea ce priveste calitatea,
inovatia, diversitatea produselor cresc considerabil, implicit si competenta tehnica si
comerciala a firmei va trebui sa creasca.
Societatea S.C. Agocomplex Lunca S.A. Pascani a obtinut o pozitie foarte buna in
acest sector (locul 2), reusind sa corespunda cerintelor ridicate ale clientilor, datorita unui
departament dezvoltat pentru activitati de cercetare-inovare. La aceasta se adauga
avantajul de experienta manifestat prin competenta tehnica si comerciala.
8. Contextul concurential a fost analizat cu ajutorul Modelului de analiza BCG,
in care s-au analizat DAS-rile:

75

DAS1- produse cerealiere la S.C. TREI BRAZI .S.A. PIATRA


NEAMT

DAS2-produsele cerealiere la S.C. AGROCOMPLEX LUNCA S.A.


PASCANI

DAS3-produsele cerealiere la S.C. MARSAT S.R.L. ROMAN

.
In urma reprezentarii grafice a segmentelor de dezvoltare, in functie de cota de
piata detinuta si de rata de crestere a pietei a rezultata ca rapita se afla in pozitia de
Stea, floarea-soarelui in cadranul Dilema, segmenul de produs porumb se afla in
cadranul Povara. Pentru aceste segmente au fost adoptate strategiile specifice pozitiilor
pe care le detin in cadrane.
9. Potentialul intern al firmei este dat de resursa umana si de cea materiala
(mijloace fixe si circulante). In cadrul societatii S.C.Agrocomplex Lunca S.A. Pascani, la
sfarsitul anului 2012, numarul total de contracte de munca era 109 (salariati)
Se poate observa, pe baza datelor din Tabelul 3.7, ca mobilitatea totala a fortei de
munca, a fost ridicata atat in anul 2012, cat si in anul 2011, cuprinsa intre 60-91%.
Valoarea ridicata a mobilitatii totale a fortei de munca, indica buna organizare si
conducere la nivelul intreprinderii, iar prin efect, eficienta utilizarii muncii este buna.
10.In ceea ce priveste indicatorul ce exprima fluctuatia fortei de munca, data de
iesirile nelegale (demisii neanuntate si concedieri neamiabile), acesta este cuprins intre
0.052-0.027. Valoarea redusa a acestui indicator indica faptul ca toate restructurarile din
cadrul firmei au fost anuntate din timp, iar salariatii vizati pentru desfacerea contractelor
de munca au avut posibilitatea sa-si caute un alt loc de munca inca dinaintea parasirii
firmei.
In cei 2 ani luati in calcul, numarul de intrari legale a fost acelasi, respectiv de 2
persoane pe an, acestea fiind reprezentate de expertii din domeniul cercetarii de piata si
marketing.
11.Referitor la potentialul intern ,Societatea S.C.Agrocomplex Lunca S.A. detinea
in patrimoniul sau, la data de 31 decembrie 2012, active circulante in valoare de
8.853.365 lei, din care:

76

stocuri 4.709.633lei;

creante 3.602.145 lei;

casa si conturi la banci 541.587 lei.


Stocurile detin 53,19% din mijloacele circulante, o pondere semnificativa

datorita domeniului de activitate principal al societatii, si anume de productie.


In ceea ce priveste creantele de incasat de la terti, acestea au reprezentat 40,68%
din totalul mijloacelor circulante, o pondere relativ mare, care poate afecta rezultatul
economic final al intreprinderii analizate. Firma trebuie sa reduca la minimum durata de
incasare a facturilor emise, pentru a dispune de lichiditatile necesare achitarii cheltuielilor
exigibile (salarii, furnizori, taxe, impozite). In caz contrar, nevoia de fond de rulment este
mai mare decat fondul de rulment, iar firma se vede obligata sa apeleze la linii de credit
(credite pe termen scurt) care comporta costuri cu dobanzile. Este foarte important ca
firma sa aiba o structura de finantare a stocurilor rentabila, respectiv rata dobanzii la
creditele primite trebuie sa fie mai mica decat rata profitului obtinut din vanzarea
productiei.
Disponibilitatile banesti din casa si din conturile la banci au avut o pondere de
6,11% (541.587 lei).
Societatea S.C. Agrocomplex Lunca S.A. a devenit unul dintre principalii
producatori cerealieri din zona Moldovei, detinand o cota de piata de 24,49%. Pozitia
foarte buna de pe piata, apropiata de cea a liderului care s-a datorata potentialului intern
ridicat de care dispune, va ajuta societatea analizata sa ajunga chiar lider de piata, prin
detronanarea liderului actual, S.C. TREI BRAZI .S.A. PIATRA NEAMT.
Potentialul de cercetare avansata de care dispune societatea reprezinta un avantaj
comparativ cu liderul pietei, de aceea trebuie sa il fructifice cat mai mult, in vederea
atragerii cat mai multor clienti.

77