Genunchiul este cea mai mare articulaie important a corpului.

Prin poziia sa,

prin rolul su n biomecanica static i dinamic a membrului inferior, ca i prin slaba sa
acoperire cu esuturi moi, el este deosebit de predispus i vulnerabil att la traumatismele
directe, ct i la cele indirecte. Genunchiul sufer i n cazul unor imobilizri impuse de
tratamentul anumitor afeciuni sau traumatisme.
Ce sunt meniscurile?
Meniscurile genuchiului sunt doua lamele de fibrocartilaj in forma de semiluna, cu
sectiune triunghiulara, situate pe glene, unul situat pe partea interna numit si menisc intern iar
celalalt situat pe partea externa numit menisc extern
Meniscurile sunt partial fixate:
-coarnele lor adera la tibie prin atasamente fibroase
-fata lor laterala adera partial la capsula
Asadar meniscurile sunt putin mobile si se deplaseaza in timpul miscarilor, ceea ce sporeste
repartitia lichidului sinovial.
Functiile meniscurilor:
-cresc suprafata de contact, prin urmare permit o mai buna repartitie a presiunilor in timpul
deplasarilor lor
-cresc concavitatea glenelor: asemena unor cale, permit o mai buna stabilitate
Deplasarea meniscurilor:
-in extensie, meniscurile sunt proiectate anterior
-in flexie meniscurile sunt proiectate posterior
-in rotatie meniscul se deplaseaza anterior rotatiei

Vascularizatia meniscurilor.
Aportul vascular provine din arterele geniculate, care dau nastere unui plex capilar
perimeniscal (foarte important). El asigura vascularizatia corpului meniscal in proportie de 2533% si are insemnatate clinica deosebita deoarece imparte meniscul in trei zone: zona red-red la
exterior, zona red-white la mijloc si zona white-white(avasculara) la interior. Gradul de
vascularizatie este direct proportional cu potentialul de vindecare al meniscului. Practic o ruptura
de meniscin primele doua zone nu se poate vindeca, de aceea ea trebuie indepartata artroscpic.
Patrarea zonei lezate de menisc va determina o imbatranire prematura a articulatiei, practic
aparitia artrozei in cativa ani.

Ruptura de menisc este un accident survenit pe o meniscopatie preexistent care a

creat o degenerescen, cu sau fr depunere de calcar. Se poate prezenta ca ruptur
longitudinal complet (care este caracteristic mai ales meniscului extern) sau ca ruptur
oblic sau combinat cu dezinserie.

Tipuri de leziuni:
1.Longitudinala: are traiect vertical si este paralela cu marginea periferica a meniscului.
2.Orizontala: este un plan de clivaj in mijlocul meniscului.Este frecventa in 1/3 posterioara a
menicului intern si in 1/3 medie a celui lateral.
3.Oblica: cuprinde toata grosimea meniscului de la centru la periferie.
4.Radiala: porneste de la centru spre periferie si are traiect perpendicular pe circumferinta.
5.Flap tear (in limba de clopot): ruptura radiala cu clivaj

Simptome
Simptomatologia rupturii de menisc variaza adeseori. Nu exista terminatii nervoase la
nivelul meniscului, iar durerea este datorata tumefierii si leziunii tesuturilor inconjuratoare.
La o leziune tipica usoara a meniscului, poate exista o durere usoara si initial o tumefiere.
Dupa cateva zile apare progresiv artrita genunchiului (tumefierea articulatiei). Deseori apare
durere minima la mers, iar durerea se intensifica la ridicarea greutatilor, lasarea pe vine si
ridicarea din aceasta pozitie. Aceste simptome dispar in 2 3 saptamani, desi durerea poate sa
reapara la miscarea de torsiune.
La ruptura tipica moderata a meniscului, pacientul simte o durere in partea laterala sau
centrala a genunchiului, in functie de localizarea rupturii. De obicei, mersul este posibil.
Tumefierea creste progresiv in 2 3 zile iar miscarea de flexie la nivelul genunchiului este
limitata. La miscarea de torsiune si de asezare pe vine apare durere intensa. Aceste simptome se
remit treptat, dar tind sa revina la o miscare de torsiune minora sau la efort intens.
La ruptura severa, bucatile din meniscul rupt se pot disloca si ajung in spatiul articular, ceea ce
duce la situatia numita "genunchiul blocat". In articulatie poate sa apara sangerare, iar
genunchiul se tumefiaza imediat dupa injurie.
La varstnici meniscul este uzat si acestia nu pot identifica un eveniment specific care sa
fi cauzat ruptura, sau isi amintesc dezvoltarea simptomelor dupa un incident minor, cum ar fi
ridicarea de pe vine. Durerea si tumefierea minima sunt deseori singurele simptome.
Durerea aparuta in interiorul genunchiului poate indica ruptura meniscului medial. Durerea
aparuta in portiunea externa a genunchiului poate indica ruptura meniscului lateral.

TRATAMENT

Tratament igieno-dietetic
Tratamentul igieno-dietetic in cadrul genunchiului operat nu este specific.
Daca bolnavul, are un surplus de strat adipos este bine sa nu consume lipide sau glucide
(piine, fainoase, zahar) deoarece articulatia si asa suferinda va fi ingreunata si mai mult de
greutatea provenita din consumul acestor alimente.
Se recomanda, bolnavului, in perioada spitalizarii consumul de proteine principale cum ar
fi: carne, (slaba) fiarta, oua, lapte si brinzeturi.
Cel mai important rol il au vitaminele prin:
- vitamina A, care ajuta la regenerarea celulelor din organism, la vindecarea ranilor,
cresterea rezistentei la infectie;
- vitamina K are actiune antihemoragica;
- vitamina C care asigura functionarea normala a vaselor sanguine;
In general trebuie evitate eforturile profesionale si pozitia ortostatica prelungita.
Tratamentul profilactic consta in evitarea eforturilor mari si bruste, mai ales la sportivii
de performanta, la virstnici (care au un grad avansat de degenerare a elementelor articulare), la
copii.
Tratament medicamentos
Medicatie antalgica si antiinflamatoare este administrata cind durerea are intensitati mai
mari: infiltratii cu xilina cu/sau fara hidrocortizon (decit in cazul unor forme dureroase limitate,
mai ales la insertia tendoanelor la burse sau muschi).
Infiltratia intraarticulara se aplica doar in procesele articulare inflamatorii.
In inflamatia articulara repausul si postura articulara relaxata e prima atitudine a recuperatorului
in fata unei articulatii inflamate, cu sau fara lichid articular.
Crioterapia determina o hiperemie activa (dupa o prima si scurta faza de vasoconstrictie),
scade viteza de conducere pe nerv, scade activarea receptorilor cutanati (efect antalgic) scade
spasmul muscular.
Alte proceduri cu rol antalgic si antiinflamator sunt: parafina, ultrasunetele si undele scurte.
Tratament ortopedico chirurgical

Tratamentul ortopedic foloseste metode care vizeaza reducerea deformatiilor sau a

fracturilor prin manevre externe si mentinerea reducerii cu mijloace exterioare a segmentului
afectat.
Mobilizarea ortopedica se realizeaza cu ajutorul aparatului gipsat a tractiunii continue.
Imobilizarea gipsata se aplica atit la fracturi cit si in cazul unor afectiuni care necesita punerea in
repaus a unui segment. In situatii postoperatorii se poate folosi aparatul gipsat si pentru corectarea
si mentinerea corectiei unor deformari congenitale sau dobindite. In cazul esuarii tratamentului
ortopedic, se indica tratamentul chirurgical.
Ruptura de menisc are indicatie operatorie majora, deoarece instalarea procesului
degenerativ al genunchiului este accelerata. Menisccectomia este o operatie intra-articulara prin
care se realizeaza curatirea genunchiului de o serie de elemente anatomice, inclusiv in indepartarea
meniscului rupt. Meniscul rupt poate fi indepartat in intregime sau numai fragmente rupte, in locul
ramas liber formindu-se un un nou menisc din tesut fibros. Dupa operate, genunchiul este strins
intr-un pansament compresiv pentru a impiedica hemartroza si este imobilizat pe atela.
Reeducarea incepe a doua zi dupa operatie cind piciorul se afla pe atele. La inceput se
executa contractii izometrice pentru cvadriceps aflat in exces. Contractiile cvadricepsului se vor
repeta de 5-6 ori la fiecare ora, pina cind muschiul devine suficient de puternic. In acest moment se
fac ridicari ale membrului inferior cu atela cu tot. Daca tratamentul a fost bine efectuat, dupa 10-15
zile se obtine o musculatura buna si se poate trece la mers. Uni autori recomanda inceperea
mersului dupa 48 ore de la operatie, mentinind atela.
In exercitiile de mers se va urmari:
- ca piciorul sa fie intins din genunchi, in faza de sprijin anterior;
- sa se corecteze tendinta de leganare laterala provocata de teama de a calca pe piciorul
operat;
- sa se corecteze inclinarea trunchiului tinind bratul din partea piciorului operat in sus pe
linga cap;
Dupa 30 zile de la operatie, mersul trebuie sa fie corectat, intirzierile fiind de multe ori provocate
de graba de a merge cu un picior insuficient pregatit si dureros.
RECUPERAREA
HIDROTERAPIA

Se intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui numar variat
de proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregatie, ca si
unele tehnici strans legate de aceasta.
-Dusul cu aburi
Dusul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra unor regiunii limitate.
Tehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte
provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului. Este nevoie ca
instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si
cu supraancalzitoare pentru aburi. Inainte de a aplica jetul de vapori asupra
bolnavului, tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa
fierbinte.

Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute se poate sa fie dat ca procedura de sine statatoare,
poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masaj.
La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de 18-200 .
Modul de actiune: dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei, provocand hieremie
si resorbtie locala.
-Dusul-masaj
Acesta consta in aplicarea mat multor dusuri rozeta la temperatura de 38-400 ,concomitent
aplicandu-se si masajul, conform tehnicii obisnuite. Pentru aplicarea lui exista instalatii speciale
cu 4-6dusuri verticale, in rozeta, situate unul langa altul, care se pun simultan sau separat un
functie. In lipsa unei instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se
aplica o rozeta. Durata masajului este de 8-15 minute.
Bolnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. Se deschid dusurile si in timp
ce apa curge pe corp, tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute.
Modul de actiune: dusul-masaj provoaca o hiperemie importanta, mai ales in regiunea tratata;
are un important efect resorbant si tonifiant.
-Baia kinetoterapeutica
Este baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Se efectueaza intr-o
cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple cu apa la temperatura de 36-370 C si mai rar
380 .
Bolnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5minute, este lasat linistit. Dupa aceasta,
tehnicianul executa (sub apa) la toate articulatiile, toate miscarile posibile. Tehnicianul sta la
dreapta bolnavului.
Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de 5minute. Dupa aceea bolnavul sta in
repauz, dupa care este invitat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician.
Durata baii este de 20-30 minute, dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca.
Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se produce sub
influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede.
-Baia cu masaj
Intr-o baie umpluta apr.3/4 cu apa la temperatura de 36-390 C se executa masajul asupra regiunii
indicate, prin tehnica cunoscuta.
Aceasta si baia kinetoterapeutica este indicata in redorile articulare cu tendinte la anchiloza.

Gimnastica medical
Genunchiul bolnav este introdus pentru dou sptmni ntr-un aparat de susinere gipsat,
deoarece a fost afectat cartilajul articular. n perioada de contenie se execut program de
recuperare:
DIN CULCAT DORSAL: contracii izometrice de cvadriceps i fesieri (30 micri pe or
contracie 6s/relaxare 3s);
- flexi/extensii din articulaia gleznei 4 x 10;
- flexi i abducii din coxofemural 4 x 10.

Se efectueaz exerciii cu toate articulaiile membrului sntos.

DIN STND SPRIJINIT DE SPTARUL PATULUI: micare activo-pasiv de
flexi/abducii/extensii/circumducii din old 2 x 10.
Mersul se execut cu ajutorul a dou bastoane canadiene, fr sprijin pe piciorul afectat.
Dup ndeprtarea gipsului pacientul va purta o fa elastic numai la deplasare i noaptea,
pentru a stabiliza genunchiul i a-l feri de micri nedorite.
Programul de recuperare se ntinde pe durata a patru sptmni:
*n prima sptmn sunt cinci edine:
DIN DECUBIT DORSAL
- contracii izometrice de cvadriceps i fesieri;
- flexi i abducii din articulaia coxofemural (micare activ);
- uoare flexi ale articulaiei genunchiului. Kinetoterapeutul introduce ambele mini sub zona
poplitee i execut cu mult atenie aceast micare la circa 30 de grade, avnd grij ca talpa
pacientului s rmn permanent pe planul patului.
DIN DECUBIT COSTAL
-

micare activo-pasiv de abducie din coxofemural cu genunchiul ntins 310.

DIN STND LA SPALIER

- micri active din coxofemural cu genunchiul ntins: cu spatele flexii; lateral abducii; cu
faa extensii 3 x 8.
*n a dou sptmn sunt cinci edine:
Toate micrile devin active, lucrndu-se n continuare pentru tonifierea cvadricepsului i a
fesierilor. n ultima edin pacientul va contacta solul cu planta piciorului operat cu sprijin de
30%.
DIN DECUBIT DORSAL
- pompaje pe minge, fr a fora flexia;
- flexia gambei pe coaps (n lan kinetic nchis);
- flexii i abducii din coxofemural 3 x 12.
DIN AEZAT LA MARGINEA BANCHETEI

- flexia gambei pe coaps, micare condus i controlat de kinetoterapeut.

Timp de dou luni sunt interzise exerciiile ce implic un lan kinetic deschis.
DIN STND LA SPALIER
- la exerciiile cunoscute se adug :
- ridicri pe vrfuri, cu sprijin mai mare pe piciorul sntos;
- ridicarea piciorului pe prima ipc i flexia gambei pe coaps cu uoar presiune pe talp 2 x
10.
Mersul se face cu sprijin uor (circa 30%) pe piciorul operat.
*n a treia sptmn sunt cinci edine.
Toate exerciiile devin active, iar pentru micrile din coxofemural se ntroduce sacul de 500g.
DIN DECUBIT DORSAL
- contracii izometrice de cvadriceps, fesieri i ischiogambieri;
- flexi/extensii ale articulaiilor gleznei i degetelor;
- flexia gambei pe coaps prin alunecare (4 x 15);
- flexi/abducii/circumducii din coxofemural cu genunchiul ntins (micare activ-rezistiva cu
sac).
DIN DECUBIT LATERAL
-

micare activ liber de abducie din coxofemurala a membrului operat 3 x 10.

DIN AEZAT LA MARGINEA BANCHETEI

- flexia i extensia gambei pe coaps (3 x 15);
- flexia i extensia articulaiei genunchiului cu ajutorul unei patine pe care este aezat planta
membrului operat.

DIN STND LA SPALIER

-pentru fiecare micare din coxofemural activ-rezistiv cu sac de 500g 310;
- ridicri pe vrfuri, piciorul operat n sprijin 60%;
- joc de glezne cu sprijin circa 60%;

- ridicarea piciorului pe prima sipc i flexia gambei pe coaps prin exercitarea unei uoare
presiuni pe suprafa plantar.
*n a patra sptmn sunt cinci edine n care continu exerciiile mai sus menionate, la
care se adug:
DIN DECUBIT VENTRAL (cu un rulou sub treimea inferioar a feei anterioare a coapsei)
- micarea activ de flexie a gambei pe coaps, cu tensiuni finale realizate de ctre
kinetoterapeut.

Concluzii
In concluzie ruptura de menisc este o problema medicala ce necesita recuperare si repaus
indelungata, exercitii fizice de recuperare riguroase dar si perseverenta si hotarare din partea
cadrului medical si al pacientului.
Perioada de recuperare depinde de tipul de interventie efectuata. In cazul rupturii de
menisc, perioada de internare este de 24 de ore. Din ziua urmatoare, bolnavul poate calca pe
piciorul operat si incepe gimnastica, sub coordonarea unui profesor de cultura fizica medicala.
Pacientul se considera complet recuperat la 3 saptamani de la interventie.
Dupa aceasta interventie chirurgicala este recomandat pacientului sa foloseasca
membrul afectat cu mare atentie deoarce pot aparea complicatii sau o noua ruptura de menisc.
Indiferent de tratament in urma acestui traumatism apare fenomenul de uzura prematura
a articulatiei genunchiului, din acest motiv trebuie sa incercam sa prevenim aparitia acestui
traumatism prin evitarea miscarilor de rasucire violente ale genunchiului in timp ce piciorul este
fixat pe pamant.