Sunteți pe pagina 1din 2

Basarabia de la autonomie la gubernie ruseasca

O data cu finalizarea razboiului ruso-turc din 1806-1812, este semnat tratatul de pace de la Bucuresti, in
urma caruia Rusia anexeaza fortat teritoriul dintre Nistru, Prut si Dunare, numindu-l Basarabia.
Totusi, la inceputul ocupatiei se mentine o oarecare autonomie in teritoriu. Prin oferirea libertatilor si
drepturilor basarabenilor, Rusia incearca sa formeze o imagine idilica menita sa atraga popoarele Balcanice,
pentru ca in consecinta sa se creeze conditii favorabile pentru noi cuceriri in sud-estul Europei. Politica
autonomista era necesarasi din cauza specificului etnic al Basarabiei ce nu permitea impunerea imediata a nui
nou regim. Pe timpul tarului Alexandru I se adopta Regulamentul administrarii provizorii a Basarabiei, care
prevedea mentinerea limbii romane si respectarea vechilor legi si obiceiuri ale Moldovei, precum si pastrarea
vechii impartiri administrative. In functia de guvernator al tinutului este numit un reprezentant al boierimii
locale- Scarlat Sturdza. Insa el a fost destituit in scurt timp din motive de boala si in locul lui a fost numit
general-maiorul rus I.Harting care a inceput limitarea autonomiei provinciale Acest fapt a dus la nemultumiri in
rindul boierilor in frunte cu Mitropolitul Banulescu-Bodoni, care a depus o serie de plingeri instantelor
superioare, cerind respectarea specificului moldovenesc si numirea unui guvernator basarabean. In acest sens a
fost adoptat Asazamintul obrazovaniei oblastei Basarabia care recunoastea dreptul la autonomie, numirea unui
guvernator civil, insa acest document nu a facut decit sa limiteze mai mult aria de functionare a legislatiei locale
si a grabit procesul de rusificare. O data cu Regulamnetul lui Vorontov, autonomie practice dispare.
Pentru alogenizarea si deznationalizarea populatiei din Basarabia, Rusia duce o politica intensa de
colonizare a teritoriului. Colonistilor nu li se ofereau doar paminturi, ci si privilegii, cel mai mult bucurindu-se
de ele, colonistii germani, ei beneficiind de autonomie religioasa, culturala, scutirea pe viata de serviciul militar,
credite de lunga durata si 60 de desetine de pamint si support social. O majoritate covarsitoare a colonistilor o
constituiau bulgarii si gagauzii, mai erau greci, polonezi, sirbi. Taranii rusi primeau in folosinta cite 10 desiatine
de pamint si obtineau mai multe privilegii, decit bastinasii.Astfel, a fost schimbat radical component sociala si
nationala a populatiei. Pentru basarabeni, unde majoritatea absoluta a populatiei o constituia taranimea libera, a
fost semnat, in 1846, Contractul normal care prevedea incheierea unei intelegeri benevole, totusi acest act nu
a facut decit sa asigure proprietarii de pamint, care erau preponderent rusi, cu brate ieftine de munca. Acest
lucru a cauzat si proteste in rindul taranilor, care s-au manifestat prin fuga masiva in dreapta Prutului. Basarabia
nu era doar o sursa de brate ieftine de munca, dar si de materii prime. Din zona bugeacului se exportau carne de
vita si lapte, creste mult volumul de productie, dar si de export a porumbului, orzului si meiului, se dezvolta
rapid pomicultura si viticultura in regiunea Codrilor si nord, Basarabia devine livada a Rusiei. Industria inca
ramine a fi foarte inapoitata, avind mai mult caracter casnic. Basarabia era si noua piata de desfacere pentru
Rusia, in acest sens incepind cu anul 1813 in provincie patrundeau marfuri rusesti fara plati sau taxe vamale.
Pentru a pune inceputul unor noi cai comerciale, guvernul tarist scuteste negustorimea pe primii cinci ani de
plata impozitelor cooperative si amenajeaza drumurile importante.
In anii 1860-1870 se intreprind un sir de reforme in toate domeniile de viata. Reforma agrara presupunea
repartizarea paminturilor in loturi egale, indiferent de numarul membrilor familiei si rascumpararea timp de 40
ani, suma ce depasea costul real al pamintului. Reforma administrativa si oaraseneasca a constat din alcatuirea
zemstvelor judetene si guberniale, care aveau statut de organe reprezentative si elective si cuprindeau toate
paturile sociale, insa aveau o activitate foarte limitatea, ceea ce de fapt a dus doar la transformarea Basarabiei in
gubernie. O alta reforma a fost cea militara, care a dus mii de tineri din provincie pe fronturile din Rusia, multi
stabilindu-se acolo cu traiul.In consecinta, chiar daca reformele infapuite au dus la modernizarea societatii, ele
in acelasi timp au avut un caracter de deznationalizare si rusificare. Astfel, in anul 1873 Basarabia sa isi piarda
total autonomia si devine gubernie ruseasca.
In consecinta, in ciuda luptelor si revoltelor care au avut loc in Basarabia, procesul de transformare in
gubernie a avut loc, ceea ce a duc la urmari grave care se resimt si pina in ziua de azi.
In opinia mea, procesul de trecere de la autonomie la gubernie a stagnat dezvoltarea economica, politica
si sociala a Basarabiei, iar in prezent inca sunt conflicte culturale cu etniile conlocuitoare din satele colonizate.

Fost-au acest tefan, om nu mare la statu, mnios, i degrab a vrsa snge nevinovat: de multe ori, la ospee omoria fara giude.
Amintrelea era om ntreg la fire, neleneu i lucrul su tia a-l acoperi i unde nu gndeai, acolo l aflai. La lucruri de rzboaie meter,
unde era nevoie, nsui se vria ca vzndu-l ai si s nu ndrpteze i pentru aceia raru rzboiu de nu-l biruia i unde-l biruiau alii
nu pierdea ndejdea c tiindu-se cdzut gios se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dup moartea lui i fiul su, Bogdan-vod, urma
lui luase de lucruri vitejti cum se tmpl: den pom bun roade bune or s ias."