Sunteți pe pagina 1din 39

Drept Comercial

Dreptul comercial are 2 intelesuri:


- un sens economic interpunere in circulatie
- un sens juridic sens larg
Art. 3 C. com prevede activitatile care sunt comerciale.
Dr. Com: este un anasamblu de norme juridice care are ca obiect
reglementarea comertului.
Primele reguli comerciale apar in Provilniceasca Condica 1780, leg.
Caragea 1818, Codul Calimah, Cartea Romana de Invatatura (vasile lupu)
Regulamentele Organice 1831 1832 Tara Romaneasca si Moldova
- in 1840 in Tara Romaneasca se traduce C com. Francez de la
1807
- in 1887 a fost adoptat C com.
Dupa 1989: - Legea 26/1990 a Registrului Comertului
- Legea 31/1990 a Societatii Comerciale
- Legea 85/2006 a Procedurii insolventei
Obiectul Dr. Com.: - legaturile de comercialitate;
Exista 2 conceptii privind raporturile juridice comerciale:
1) Conceptia subiectiva;
2) Conceptia obiectiva;
1) Conceptia subiectiva: - porneste de la cei carora li se adreseaza

normele juridice, sunt considerate raporturi comerciale cele in care


intra comercianti. Dr. com. E un drept professional.
2) Conceptia obiectiva: - sunt raporturile comerciale atunci cnd se
savarsesc anumite fapte prevazute de lege, indifferent de calitatea
persoanei.
Sunt prezumate actele comerciantului ca fiind acte comerciale.

Izvoarele dreptului comercial:


Izvoarele materiale: - substanta dreptului ideologii, valori sociale,
credinte
Izvoarele formale: forma in care apare dreptul: - izvoare scrise;
- izvoare nescrise;
Dreptul nescris il precede pe cel scris cutuma;
Regula de conduita, aplicata indelungat in timp, cu forta juridica obligatorie
Din punct de vedere al fortei juridice:
- izvoare normative obligatorii
- izvoare interpretative neobligatorii
Izvoarele normative ale Dr. com.:
1) Aquisul comunitar reguli obligatorii la nivelul comunitatii
europene
2) Constitutia
3) Codul comercial
4) Legile comerciale
5) Codul Civil si legile civile izvor subsidiary in materie comerciala
Izvoarele interpretative:
1) Uzuri comerciale pot fid oar interpretative si nu sa adauge la
lege
Uzul comercial e bazat pe lege: - obicei bazat pe lege
- obicei impotriva legii
2) Jurisprudenta hotararile juridice si arbitrale;
- in dr. roman jurisprudenta stiinta dreptului
Exceptie: - Jurisprudenta Curtii Constitutionale;
- Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie in material
recursurilor in interesul legii;
2) Doctrina opinii exprimate de teoreticieni si practicieni, (Cursuri,
Reviste)
Revista Dreptul, Pandectele romane, Reviste de drept privat, Revista
romana de drept al afacerilor, Revista de drept comercial, Buletinul Casatiei,
Buletinul Curtilor de Apel;

Jus comerci dreptul de a participa la raporturi comerciale;


Jus merchatoria drept comercial;

Principiile Dreptului Comercial


Reguli de maxima abstractie ce cuprind cele mai importante reguli de
baza ale unei discipline.
In drept ele sunt cuprinse in mod explicit in acte normative sau sunt
deduse pe cale de interpretare.
1) Actele juridice sunt incheiate cu titlu oneros;
- toate raporturile juridice au ca obiect obtinerea de profit;
- nu pot incheia intre ei donatii(actele de sponsorizare nu s
incheie intre comercianti)
2) Banii sunt frugiferi banii produc fructe (dobanzi)
3) Datoriile comerciale lichide si in bani produc dobanda de drept din
ziua in care devin exigibile. curg fara interventia instantei chiar daca nu
sunt cerute, echivalent de drept fara interventia instantei;
4) Interpretarea se face in favoarea circulatiei; - interpretarea unei
prevederi discutabile se face intotdeauna in sensul in care rezultatul acesteia
favorizeaza circulatia bunurilor,
5) Contractarea in favoarea celui de al 3-lea e obijnuita raporturile
juridice comerciale pot fi incheiate si de alte personae de cat titularele
drepturilor in discutie;
6) Libertatea probelor chiar daca litigiile comerciale se judeca dupa C.
jurisprudentei civile, libertatea probelor e mult mai larga decat in civil.
7) Celeritatea operatiunilor comercial rapiditatea regulilor sale cu alti
comercianti are caracter vital.
8) Aparenta in dreptul comercial e generatoare de efecte juridice, genereaza incredere in mediul de afaceri;
9) Protejarea creditului in lipsa creditului si a indeplinirii obligatiilor
asumate nu se mai poate desfasura activitati comerciale
10) Securitatea si transparenta tranzactiilor comerciale simplitatea
formelor si a mecanismelor este compensata prin masuri de siguranta oferite
creditorului;
Raporturile comerciale de credit sunt asigurate de gaj, impoteca,
retentie, scris de garantie precum si prin: - inopozabilitatea exceptiilor
derivate din raportul cambiei, biletului la ordin sau cec;

- inadmisibilitatea acordarii
termenului de gratie;

Faptele de comert
Savarsirea anumitor fapte atrage dupa sine comercialitatea raportului
juridic. Enumerarea din art. 3 cuprinde si faptele ilicite:
Faptele ilicite: - concurenta neloiala!!!
Actele prezinta specia iar faptele genul!!!
Politica actelor si faptelor de comert apare in disctinctia dintre raporturile
juridice de drept civil si drept comercial.
Codul distinge 2 categorii de acte de comert:
1) cele obiective
2) cele subiective
1) = Actele de comert sunt obiective prin natura si prin forma lor
2) = Actele sunt subiective prin teoria accesoriului
Caracterul enumerarii este una exemplificativa.
Legiuitorul a mentionat doar cele mai frecvente fapte de comert si a lasat
instantelor posibilitatea de a califica drept comerciale si alte operatii decat
cele prevazute in textul de lege cu conditia intrunirii caracterelor faptelor de
comert prevazute de lege.
Importanta calificarii a unui act/fapt ca fiind comercial:
1) daca un act sau fapt este civil sau comercial se pune problema
Legii Aplicabile
2) stabilirea instantei competente in materie comerciala
competenta generala o are Tribunalul!!
3) Probatiunea in comercial e mult mai dinamica decat in civil!!
4) Curgerea dobanzilor se realizeaza de drept
5) Solidaritatea debitorilor este regula in materie comerciala,
divizibilitatea fiind exceptia;
6) In ceea ce priveste cheltuielile de judecata in civil nu sunt in
sarcina paratului daca acesta recunoaste pretentiile

reclamantului; in comercial paratul suporta cheltuielile de


judecata!!
7) Interzicerea retractului litigios in materie comerciala si a
acordarii termenului de gratie

Clasificarea faptelor de comert


Legiutorul nu da o definitie!
Clasificarea depinde de teoria care fundamenteaza natura actului:
1) fapte de comert obiective => ele sunt enumerate in art. 3 C
com.
Atributul de obiectiv provine din calificarea legala data de legiuitor atat
pe considerente de ordine publica cat si datorita naturii acestora.
Consecinta savarsirii unor fapte obiective de comert e ca reporturile ce se
nasc au in natura comerciala si sunt supuse legilor comerciale.
Exista 3 categorii:
1) Operatiuni de interpunere in schimb sau in circulatie
2) Intreprinderile
3) Acte si operatiuni conexe
Operatiunile bancare si de schimb sunt doar declarate comerciala si nu
definite!! Legea 58.1998;
Operatiunile de schimb valutar se realizeaza potrivit Regulamentului nr
1/2004 a BNR
2)

Intreprinderile:

C. com. Le enumera fara a le defini;


Intreprinderile se caracterizeaza prin faptul ca e o activitate organizata de
o persoana(intreprinzator), pe risc economic propriu in scopul obtinerii
unui profit.

= intreprinderea constituie o combinare de 3 factori:


1) Capital si mijloace finale;
2) Bunuri
3) Munca;
Pe care intreprinderea le detine sau le procura de la altii.
Actele si faptele savarsite de intreprinzator cu privire la functionarea
intreprinderilor dau un caracter de fapt de comert intreprinzator.
Clasificarea intreprinderilor comerciale:
1) de productie
2) de servicii
1) intreprinderile de productie reprezinta constructie, industrie grea
2) de servicii rezulta furnituri, intermedieri, comisionari, transporturi,
asigurari, etc.
Activitatea de asigurare este calificata de legiuitor ca fiind una obiectiv
comerciala
Conform legislatiei, activitatile de asigurare pot fi efectuate in exclusivitate
de catre societati comerciale de profil.
Activitatea de depozitare a marfurilor in spatii numite docuri, antrepozite,
silozuri, fiind obiectiv comerciale.
Operatiunile juridice privind inscrisurile activitatilor de depozitare.
Activitatile de depozitare trebuie sa se desfasoare sistematic, constant sub
forma unei intreprinderi, daca nu se desfasoara in mod regulat ele pot sa fie
comerciale fie privite din punct de vedere subiectiv, fie daca sunt privite ca
accesorii a unei fapte comerciale!
3)

Fapte de comert accesorii/conexe

Ele sunt incluse in categoria faptelor obiective pentru ca prezinta o


legatura cu forta obiectiva.

Fapte de comert subiective

Conform Codului Comercial sunt considerate ca fiind comerciale acele fapte


savarsite de un comerciant cu exceptia cazului in care ele au o natura civila
sau respectivele fapte nu sunt expresiv raporturi comerciale.
Caracterul subiectiv este prezumat pentru toate faptele comerciantilor.
Prezumtia poate fi rasturnata prin proba contrara. Pentru a fi inlaturata
prezumtia trebuie sa se faca dovada concreta a unui act civil!!

Faptele unilaterale sau mixte


Este acel fapt care doar pentru una dintre parti are caracter comercial, dar
chiar daca au natura duala(comerciala si civila) raportul juridic dintre parti
are o natura comerciala, e reglementata de legea comerciala!!

Acte si operatiuni necomerciale


1) activitatile de invatamant nu sunt comerciale
2) profesiunile liberale au o componenta intelectuala accentuata si
exercitarea lor se face ca urmare a dobandirii unei calitati
profesionale(medici, avocati, notari, executori jud.); ei sunt retribuiti
prin onorariu;
3) comercialitatea jurisconsulti?!
4) Jocurile de intrajutorare => nu sunt jocuri de noroc pentru ca le lipseste
faptul ca toti participantii beneficiaza de pe urma lor. Neavand caracter
ales nu se poate vorbi de caracterul unei fapte de comert
5) Activitatile agricole nu au caracter comercial.
Caracterul necomercial s`a datorat structurii sociale, comerciantii nu
se confundau cu taranii.
Comercializarea produselor agricole nu constituie un fapt de comert.
Chiar si prelucrarea produselor agricole nu intra in categoria faptelor de
comert(grau, faina).

Comerciantii
In sistemul in care un necomerciant savarseste fapte de comert ele nu devin
prin acel fapt comerciant.

Comerciantii sunt de 2 categorii:


1) persoana fizica
2) persoana juridica
Comerciantii sunt persoane fizice si asociatii familiale care efectueaza in
mod obijnuit acte de comert, societati comerciale, companii nationale,
societati nationale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu
caracter comercial, grupurile europene de interes economic cu caracter
comercial, organele cooperatiste.
- prezumtia de comercialitate
- obligatiile comerciantilor
- concurenta loiala
- plata impozitului pe profit

Necomerciantii
Pot fi persoana fizica dar si persoana juridica.
Persoana fizica
In raport cu dispozitiile codului comercial, cei care nu desfasoara
comertul ca activitate obijnuita si cu titlu de profesiune nu sunt comercianti.
Nu au calitate de comercianti nici administratorii si nici prepusii societatii
comerciale(reprezentatii societatilor comerciale)
Personele juridice:
1) statul nu are calitate de comerciant
2) fundatii, federatii
3) asociatiile(cele de proprietari)
4) societatile agricole
5) sindicatele
6) cultele religioase
7) partidele politice
Chiar daca nu au calitatea de comercial, ei pot participa la raporturi
comerciale!!

Comerciantii
1) Persoana fizica
Dobandirea calitatii de comerciant
Persoana fizica devine comerciant atunci cand intreprinde activitati
comerciale, in mod curent, licit cu titlu de profesiune si in nume propriu.
Pentru ca activitatile comerciale sa fie considerate ca atare si sa conduca la
dobandirea calitatii de comerciant, ele trebuie sa se incadreze in categoria
faptelor obiective de comert.
Realizarea faptelor mixte nu duc la dobandirea calitatii de comerciant!!
Numai savarsirea de fapte licite poate atrage dobandirea calitatii de
comerciant.
Exercitarea cu titlu de profesie a activitatilor comerciale presupune 2
aspecte:
1) caracterul permanent si nu accidental, ocazional!!
2) Caracterul lucrativ; cu scopul obtinerii de profit
Savarsirea faptelor de comert in nume propriu implica cel putin 2 consecinte
in ceea ce`l priveste pe comerciant:
1) angajarea numelui
2) angajarea patrimoniului propriu
Capacitatea:
Ea priveste exercitarea comertului, nu si dobandirea calitatii de comerciant.
(comertul poate fi exercitat in numele unui minor art.13)
Pentru exercitarea calitatii de comerciant trebuiesc indeplinite conditiile:
1) capacitatea juridica impusa de lege; capacitatea de exercitiu in
materie comerciala se dobandeste la varsta de 18 ani
2) are calificarea necesara => pregatirea profesionala pentru a
desfasura activitati economice pentru care solicita autorizatie;
3) sa nu aibe o condamnare penala care il face nedemn de exercitarea
comertului.

Dovada calitatii de comerciant


Fiind o chestiune de fapt ea poate fi dovedita prin orice mijloace de proba
admis de legea comerciala.
Pentru a fi comerciala nu e suficienta existenta autorizatie de
comerciant(ea instituie o prezumtie relativa), el trebuie sa savarseasca acte
repetate, permanente cu caracter profesional.

Incetarea calitatii de comerciant


1) Se pierde cand faptele nu mai sunt savarsite cu intentie profesionala
2) Radierea din registrul comertului trebuie sa fie urmata de incetarea
activitatii comerciale

Incapacitati
1) Minorul si interzisul judecatoresc
Curatela nu are nici un efect asupra capacitatii comerciale!!!
2) incompatibilitatea => este acea situatie juridica in care unei persoane ii
este interzisa cumularea a 2 sau mai multe functii care prin natura lor
sunt contradictorii:
1) presedintele romaniei
2) primul ministru
3) ministrii
4) magistratii
5) avocatii, notarii, executorii judecatoresti
6) avocatul poporului si adjunctii sai
7) membrii corpului diplomatic si consular
8) ofiterii, politistii
In general si cei care fac parte din corpul profesiilor libere
Incompatibilitatea nu e diferita de incapacitate => persoana incompatibila
poate exercita fapte de comert, pot dobandi calitatea de comerciant dar se
expun consecintelor prevazute de lege pentru aceasta incompatibilitate.

Decaderea din drepturile de a exercita comertul


Decaderea constituie o sanctiune pe care legiuitorul o aplica celor nedemni
de a exercita comertul.
In cazul hotararilor de condamnare pentru infractiuni privind comertul ilicit.
Ele se comunica si Registrului Comertului

Interdictii si autorizatii
Desfasurarea activitatilor comerciale trebuie sa se realizeze intr`un cadru
legal.
Uneori general e restrictionat.

Activitati prohibite
1) activitatea ce constituie infractiune sau sunt contrare unor
dispozitii legale imperative
2) activitati ce constituie monopol de stat
3) fabricarea sau comercializarea de droguri in alt scop decat cel
de medicamente
4) remedii secrete
5) imprimarea hartilor cu caracter militar
6) activitati de pilotaj pe sectorul maritim al Dunarii de jos.
E nevoie de autorizatie prealabila pentru:
1) fabricare si comercializare de aparatura de interceptare/criptare
2) fabricare, utilizare sau comercializare de aparatura care foloseste
spectrul de frecventa radio`electrice;
3) pentru exercitarea anumitor activitati, expertiza contabila, jocuri
de noroc
4) constituirea functiilor de societati financiare
5) institutiile de credit banci, schimb valutar
Pe langa aceste autorizatii, persoanele fizice autorizate, intreprinderile
individuale si familiale sunt supuse autorizarii functionarilor la Registrul
Comertului.

Delimitarea meseriasilor de comercianti


Meseriasul este o persoana care are si practica o meserie, desfasoara o
activitate profesionala in mod constant in nume propriu si pe riscul sau.
Raporturile juridice in care intra orice meserias sunt de natura civila si nu
comerciala cand el se rezuma la prelucrare folosind materialele clientului.
Daca meseriasul cumpara materiale si confectioneaza diverse bunuri,
raporturile sale cu clientela vor avea un caracter comercial!!!

Regimul micilor comercianti


Micii comercianti sunt dispensati de a tine registrele specifice
comerciantilor.
Art. 34 prevede expres aceasta si stabileste caror persoane nu li se aplica
prevederile in materia contabilitatii specifice comertului. trafic ambulant,
carausii si in general toti cei al caror comert se pastreaza la limitele unei
profesiuni manuale.
Sunt scutiti pentru ca activitatea lor comerciala e redusa si simpla.

Persoana juridica
Pot avea calitatea de comerciant urmatoarele persoane juridice:
1) societatiile comerciale
2) registrele autonome
3) companii si societati nationale
4) Grupuri de interese economice cu caracter comercial
5) Grupurile europene de intreprinderi economice cu caracter comercial
6) Organele cooperatiste
Toate aceste persoane juridice sunt comercianti prin insasi faptul existentei
lor!!

Momentul dobandirii personalitatii juridice


Infiintarea unei persoane juridice e un proces de durata.
Numai persoanele juridice infiintate in baza legii 15/1990 au dobandit
capacitate prin actul de infiintare.
Personalitatea juridica anticipata => societatea comerciala dobandeste o
capacitate restransa din momentul incheierii actului constitutiv(societatea
comerciala poate deduce cheltuielile necesare infiintarii)
Societatea comerciala poate incheia numai actele necesare pentru
dobandirea capacitatii depline!!
Unii autori considera sociatatiile comerciale si cele constituite prin legea
15/1990 si azi denumite:
Societatiile comerciale cu capital de stat:
1) Compania nationala a uraniului SA
2) Societatea nationala a sarii SA
3) Regiile autonome

Regiile autonome => persoanele juridice aflate in proprietate publica si


care au fost create pentru a desfasura activitati in domeniile strategice ale
economiilor nationale:
- industria de armament
- industria energetica
- exploatarea minerilor si a gazelor naturale
- posta si transport feroviar
Precum si in unele domenii apartinand altor ramuri stabilite de Guvern
Infiintarea Regiilor Autonome
1) Daca sunt de interes national se infiinteaza prin hotararea
Guvernului
2) Daca sunt de interes local se infiinteaza prin hotararea Organului
Judetean si municipal al administrarii publice
In doctrina exista opinia ca Regiile Autonome nu ar avea calitatea de
comercianti pentru ca nu li se aplica procedura insolventei, adica falimentul.
Ele desfasoara activitati in interes public si nu in interes privat;

Grupuri de interes economic


E o persoana juridica ce urmareste un scop patrimonial si care poate avea
calitatea de comerciant(legea 161/2003)
Grupurile de interes economic se prezinta ca o asociere intre 2 sau mai
multe persoane fizice sau persoane juridice, asociere constituita pe o
perioada determinata.
Scopul sau este acela a inlesnirii sau dezvoltarii activitatilor economice a
membrilor sai.

Organele cooperatiste
Au calitatea de comerciant in conformitate cu prevederile legale. In doctrina
s`a exprimat opinia cum ca ele nu au calitatea de comerciant pentru ca ele nu
realizeaza in toate cazurile fapte de comert si nici nu sunt organizate in toate
situatiile intr`una din formele de societati comerciale.
Se considera ca ele au calitatea de comerciant.

Dovada calitatii de comerciant


Pentru societatile comerciale dovada se face prin actul constitutiv!!
Spre deosebire de comercialitatea persoanelor fizice insasi natura sociala e
aceea de a fi comerciant.

Incetarea calitatii de comerciant


Reprezinta un proces complex si mai de durata in functie de coordonatele
economice si juridice, proces care e compus de regula din 2 etape:
1) dizolvarea
2) lichidarea
Persoana juridica inceteaza odata cu ultima operatiune de lichidare!

Interdictii
Vizeaza persoanele fizice ce nu pot face parte din stratul de conducere a
simpli asociati/actionari.
- magistrati nu pot fi asociati in societatile comerciale ! pentru evitarea
conflictelor de interese

Obligatiile comerciantilor
Principalele obligatii ale comerciantilor:
1) obligatiile privind publicitatea
2) obligatiile privind contabilitatea
1) obligatiile privind publicitatea
Se realizeaza prin 2 instrumente:
1) Registrul Comertului
2) Monitorul Oficial
1) Publicitatea prin Registrul Comertului;
Registrul Comertului e o institutie specifica dreptului comercial si
el constituie un sistem de evidenta legala si profesionale a
comerciantilor.
Registrul e organizat pe 2 planuri: - national
- local structura judeteana pe
langa tribunalul locului
Atributiile Organelor Registrului Comertului (functii)
1) inregistrarea comerciantilor precum si a persoanelor pentru care
legi speciale prevad acest lucru
2) publicitatea legala a persoanelor inregistrate precum si a actelor
depuse se aceastea
Ea se realizeaza prin: - informare
- eliberari de acte
- arhivare
3) astistenta persoanelor supuse inregistrarii in Registrul Comertului
4) editarea si publicarea Buletinului Procedurilor de insolventi

Tipuri de inscrieri in Registrul Comertului


Exista 2 categorii:
1) inainte de inceperea activitatilor comerciale
2) in timpul si pana la incetarea activitatilor comerciale
1) inainte de inceperea activitatilor comerciale => toti comerciantii,
precum si alte persoane prevazuta in mod expres au obligatia de a cere
inmatricularea la organele Registrului Comertului
2) in timpul si pana la incetarea calitatii de comerciant
Cuprind urmatoarele:
1) modificarile si faptele inscrise deja(se depune in
dublu exemplar) privind actul constitutiv
2) toate modificarile privind fondul de
comert(contract de vanzare cumparare, garantie,
locatiune)
3) situatia personala a comerciantului persoana
fizica(divort, punerea sub interdictie, instituirea
curatelei, hotararea de condamnare pentru fapte
care`l fac nedemn de a mai exista comert)
4) situatiile speciale: - deschiderea procedurii
insolventei
- emiterea sau autorizarea
prospectelor de emisiuni de actiuni prin subscriptie
publica
- cumpararea de societati
comerciale a unui bun de la actionarii fondatori sau de
la administratori in unele conditii

Controlul de legalitate
Exista 2 tipuri de control:
1) primar functionarii ce primesc acte
2) deplin de judecatorul delegat pe langa organele Registrului
Comertului
= Personalul organelor Registrului Comertului verifica doar regularitatea
cererii

Solicitarile de inscriere pot fi refuzate daca nu sunt conforme cu dispozitiile


legale(exemplu: act constituit nelegal)
Inregistrarile in Registrul Comertului => se fac pe baza unei incheieri a
judecatorului delegat sau dupa caz a unei hotarari judecatoresti irevocabile
Aceste incheieri sunt veritabile hotarari judecatoresti si care sunt executorii
de drept.
Ele sunt supuse doar recursului.
Acestea pot fi recurate in 15 zile, diferentiat in functie de calitatea celui
care le ataca:
- pentru parti termenul incepe de la data pronuntarii
- pentru alte persoane el se calculeaza de la data publicarii incheierii sau
a actului modificator in Monitorul Oficial, partea a 4-a
Directorul fiecarui organ al Registrului Comertului teritorial, omite rezolutii
care si ele au un caracter executoriu si pot sa fie contestate prin plangere la
judecatoria in a carei raza teritoriala se afla profesionalul solicitantului.
Exista si acte care sunt inscrise in Registrul Comertului fara a mai fi
exercitate asupra lor
Controlul de legalitate din partea judecatorului delegat:
- depunerea situatiilor financiare
- autorizarea si inmatricularea atributiilor comerciantilor persoanelor
fizice
Data inregistrarii este la 24 de ore de la data incheierii judecatorului delegat
sau 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotararilor judecatoresti
referitoare la faptele si actele prevazute de lege => de la aceasta data se
produc efectele juridice ale inscrierii.
Radierea inscrierilor se poate face doar in cazul in care actul care a stat la
baza unei inregistrari a fost declarat nul prin hotararea judecatoreasca
ramasa definitiva si irevocabila!!

Efectele inscrierii in Registrul Comertului


1) Constitutivitatea
2) Opozabilitatea
3) Publicitatea

1) Constitutivitatea => inmatricularea are un efect constitutiv pentru


societatile comerciale care dobandesc personalitatea juridica
2) Opozabilitatea => odata realizata inscrierea unui act sau fapt
juridic el se bucura de o prezumtie absoluta ca este cunoscut
tuturor.
Consecinta neinscrierii este ca ceea ce nu e scris nu
exista(prezumtie relativa)
3) Publicitatea => reprezinta unul din efectele principale si o functie
a Registrului Comertului
Organul Registrului Comertului e obligat sa elibereze pe cheltuiala
solicitantului copii certificate dupa inscrierile si actele aflate in arhiva sa
precum si certificate constatatoare ca un anumit fapt sau act nu este inscris in
Registru.
Informatiile pot fi cerute si electronic.

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al Regiilor Autonome => este o persoana juridica a carei
activitate se desfasoare in interes public, national.
Obiectul de activitate cuprinde(editarea publicatiei in Monitorul Oficial)
Monitorul Oficial este publicatia oficiala a statului roman in care se publica
legislatia romana
In Monitorul Oficial se publica legal si obligatoriu alaturi de Registrul
Comertului, inmatriculari si mentiuni.
Inmatricularile si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor
in Registrul Comertului ori de la publicarea lor in Monitorul Oficial
Inregistrarile la organul Registrului Comertului sunt dublate de cele din
Monitorul Oficial.
Raportul dintre inscrierile in Monitorul Oficial si cele din Organul
Registrului Comertului este unul in favoarea Monitorului Oficial!!
!! daca exista neconcordanta intre inscrierile din Registrul Comertului si
cele din Monitorul Oficial au prioritate cele din Monitorul Oficial cu

exceptia cazului in care se dovedeste faptul ca tertii cunosteau textul depus


la Registrul Comertului.
Exista operatiuni pe care le are M O cu R C:
1) Operatiunile efectuate de societati inainte de 16 de la data publicarii in
M O partea a 4-a a incheierii judecatorului delegat, nu sunt opozabile
tertilor care dovedesc ca au fost in imposibilitate de a lua cunostinta
despre ele.
Termene ce incep sa curga de la data inregistrarii in M O
Dreptul la actiune in clauze se prescrie in 6 luni de la data publicarii in
MO
2) Opozitia creditorilor societatii si al oricaror altor persoane prejudiciate
prin hotararile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv

Obligatia privind contabilitatea activitatilor comerciale


Def: - contabilitatea este un ansamblu de operatiuni care constau in
inregistrarea si evidentierea fondurilor materiale si financiare ale unei
intreprinderi sau institutii.
In conformitate cu dispozitiile legale ea reprezinta o activitate specializata
in masurarea, evaluarea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor optinute din activitatea
persoanelor juridice si fizice.

Functiile contabilitatii
1) este un instrument complex de cunoastere, gestiune si control al
patrimoniului comerciantilor si rezultatelor activitatii acestora(toate
actele economice)

Clasificarea contabilitatii:
Contabilitatea se intocmeste diferentiat, in functie de calitatea persoanei.
Contabilitatea poate fi:
1) simpla sau in partida simpla fara conturi in care se
inregistreaza numai intrarile si iesirile(banii intrati si sune
iesite)
2) in partida dubla aceeasi operatiune este inscrisa in 2 conturi
diferite: - odata in activul unui cont si odata in partidul altui
cont.
Dubla inscriere permite sa se cunoasca in orice moment starea reala a
tuturor conturilor pentru ca totalul debitelor trebuie sa fie egal cu totalul
creditelor.
Principiile evidentei contabile
1) contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala daca se
opereaza cu valuta operatiunile vor fi dublate in moneda nationala
potrivit reglementarilor
2) toate operatiunile economice financiare, consumate in documentele
justificative, trebuie sa aibe la baza lor inscrisuri care sa le confirme,
facturi, chitante, contracte.
Documentele justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate
angajeaza raspunderea persoanelor la care au intocmit vizat si aprobat
precum si a celor care le`au inregistrat in contabilitate, dupa caz...
3) contabilitatea se intocmeste in baza unor registre obligatorii care trebuie
tinute in mod ordonat si completate astfel incat sa permita in orice
moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate
4) raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii in partida
dubla revine administratorului, ordonatorilor de credite sau altei
persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective

Registre specifice comerciantilor


Trebuie intocmite obligatoriu:
1) Registrul jurnal
2)Registrul inventar
3) Registrul copier
4) Cartea Mare
1) Registrul jurnal se inregistreaza in mod cronologic toate operatiunile
economice finalizate
2) Registrul inventar cuprinde toate elementele de activ si de pasiv,
grupate in functie de natura lor, inventariate de comerciant, potrivit
legii.
Acest registru se alcatuieste la infiintarea operatorului economic,
inventarierea urmand sa fie realizata cel putin o data pe an sau cu ocazia
unor operatiuni care afecteaza patrimoniul(fuziune, divizare)
3) Registrul Copier ?!?!
4) Cartea Mare inregistreaza lunar si sistematic prin regruparea
conturilor, miscare si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv la
un moment dat, consemnarile din ea stau la baza intocmirii balantei de
verificare

Arhivarea contabilitatii
Exista 2 termene privind arhivarea registrelor:
1) toate registrele trebuie pastrate minim 10 ani
2) termenul de 50 de ani
Statele de plata a salariilor se pastreaza 50 de ani
Intocmirea si publicarea de situatii financiare
Sistemul financiar se depun la administrarea finantelor si Registrului
Comertului in functie de dispozitiile legale.
Exista obligatii financiare specifice unor persoane juridice cum ar fi banci
si institutii de creditori conform BNR, sau brokeri si burse de valori si
marfuri.

Sanctiuni => nerespectarea dispozitiilor legale in materie poate


constitui contraventii/infractiuni dupa caz:
- interzicerea si sanctiunea faptelor care contravin uzantelor comerciale
Libertatea e limitata de cadrul necesar valorificarii productiei:
- reglementarea raporturilor juridice de munca
- facilitati oferite unor zone economice
O alta limita e data de protejarea intereselor nationale in activitatea
economica financiara valutara => se realizeaza prin instituirea
monopolurilor statului
- industria de armament
- stupefiante
- marci si timbre postale
- extractia si producerea de pietre si metale pretioase
- fabricarea si importul tutunului, alcoolul si bauturi spirtoase distilate
Exploatarea acestor activitati se face de intreprinzatori pe baza unor licente
administrative, eliberate de ministrii de rezort, iar in cazul in care nu a fost
obtinut o astfel de licenta dar se desfasoara operatii comerciale de acest gen
reprezinta infractiuni.
Preturile pe aceste piete sunt supravegheate de Guvern si sunt stabilite cu
avizul Oficiului Concurentei.

----------------------Protejarea intereselor econ-fin-valut.


-protejate prin intermediul regulam BNR.

Protectia consumatorilor
Limitele contractuale ale libertati de a intreprinde prin clauze sau
conventii de neconcurenta.
Clauze-de neconcurenta- mijlocul contractual prin care acceptantul se
angajeaza fata de beneficiar sa nu desfasoare direct sau prin persoane
interpuse o activitate concurenta cu a beneficiarului sau aemanatoare sau sa
nu se angajeze la un concurent al beneficiarului.

Conditii de valabitate :
maxim 2 ani ;
limitata la o zona geografica ;
obiectul prohibit sa fie bine determinat ;
sa nu fie disproportionata ;
sa fie justificata de un interes de un interes rizon a beneficiarului de a
nu fi supus concurenteri anormale ;
sa nu conduca la incetarea oricarei activitati in specialitatea celui care
si-a asumat-o ;

Concurenta comerciala
Principiul libertati concurentei : fiecare comerciant are posibilitatea de
a utiliza mijloacele ce le considera ca fiind potrivite in scopul atragerii
clientelei si a pastrarii acesteia.
Atragerea si mentinerea clientelei se face prin angajarea de personal
calificat, publicitate, inregistrarea marcii, reduceri de pret.
Toate mijloacele trebuie sa fie oneste.
Captarea clientelei altui comerciant nu trebuie sa fie in sine un fapt
ilicit, adica realizarea cu rea-credinta, prin nerespectarea contractelor, prin
practici inselatoarea fata de concurenta.
Concurenta trebuie sa se desfasoare intre anumite limite ale moratlitai.
Scopul unui mediu concurential normal :
- il reprezinta in primul rand protectia consumatorului ;
- al stimularii practicilor creative intr-un mediu de afaceri onest ;
- repartizarea resurselor dar si a beneficiilor in raport cu contributia reala
a fiecarui comerciant pe piata

Asigurarea libertatii concurentei


- nu poate fi vorba de o concurenta perfecta pura-existenta interventiei
statului => concurenta contractuala.

Categorii de concurenta :
1) Concurenta monopolita => este descurajata prin :
- interzicerea practicilor anticoncurentiale ;
- reprimarea abuzului de pozitie dominanta ;
- prevenirea practicilor anticoncurentiale ;
2) Concurenta neloiala : este bazata pe practicici neconstitutionale
Practici anticoncurentiale : sunt interzise intelegerile exprese sau tacite
precum si practici concurente intre agentii economici care au fie ca
obiect fie ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea
concurentei
Exemple de practici :
1 fixarea in mod direct sau indirect a preturilor, a deconturilor, a
adaosurilor precum si a altor conditii comerciale ;
2 limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice si
a investitilor
3 impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de de aprovizionare pe
criteriul teritorial, al volumului de vanzare si achiziti ori pe alte criterii
4 aplicarea in privinta partenerilor comerciali a unor conditii inegale in
conditii de prestatii echivalente
5 conditionarea incheierii unor contracte de acceptarea unor clauze
suplimentare care nu au legatura nici cu obiectul contractului si nici cu
vizantele comerciale
6 participarea in mod concertat la licitarii trucate ;
7 eliminarea de pe piata a altor concurenti
8 limitarea accesului pe piata de catre alti agenti economici , intelegerile
de a nu cumpara sau a nu vinde de la anumiti agenti econ fara o
justificare rezonabila
Exista si exceptii :
pot fi exceptate intelegerile si practicile concertate care indeplinesc
cumulativ conditile prevazute mai jos sau una din cond. prevazute la pct 5.

Primele 4 : 1 efectele pozitive le ........ pe cele negative sau sunt suficiente


pt a compensa restrangerea concurentei
2 Beneficiarilor sau consumatorilor li se asigura un avantaj corespunzator
celui realizate la respectarea intelegerilor.
3 Eventualele restrangeri ale concurentei sunt indispensabile pt obtinerea
avantajelor scontate iar partilor nu li se impun restrictii care nu sunt
necesare pt realizarea obiectivelor de la pct 5
4 Intelegerea concertata nu da agentilor economici posibilitatea de a
elimina concurenta de pe o parte semnificativa a pietei
Pct 5 : Intelegerea sau practica in cauza contribuie ori poate contribui la :
1 ameliorarea productiei sau a distributiei, a executarii lucrari ori prestarii
de servicii
2 promovarea progresului tehnic sau economic, imbunatatirea calitatii
produselor si serviciilor
3 intarirea pozitiei intreprinderrlor mici si mijlocii
4 promovarea unor preturi mai scazute pt benficiari sau consumatori
Exceptarea de la practiciile anticoncurentiale : dispunerea in aceasta
privinta se da de Consiliul Concurentei.
Consilui Concurentei poate emite in acest sens fie un regulament care
priveste categorii de intelegeri si de practici concertate; sau prn decizie care
se acorda in cazuri individuale si la justificarea agentului econ inetesat

Abuzului de pozitie dominanta


DEF : Constituie orice fapta care are ca obiect sau poate avea ca efect
distorsionarea activitatii economice ori prejudicierea consumatorului de
catre o intreprindere care poate determina concurentii sau furnizorii ori
clientii dependentu sa se alinieze propiului comportament.
Legea 26/1996 prevede exemple la art. 6:
1 impunerea directa sau indirecta a preturilor de vanzare sau de
cumparare ori a altor clauze contractuale inechitabile
2 refuzul de a incheia contracte cu anumiti agenti economici sau
beneficiari
3 practicarea unor preturi excesice in scopul inlaturarii concurentilor sau
vanzarea la export sub codul de productie cu acoperirea diferentelor
prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni

4 exploatarea starii de dependenta in care se gaseste un alt agent


economic care nu dispune de o solutie alternativa in conditii
echivalente precum si ruperea relatilor contractuale pt singurul motiv
ca partenerul comercial refuza sa se supuna unor conditi comerciale
nejustificate

Sanctionarea
Abuzul de pozitie dominanta este sanctionat de Consiliul Concurentei
prin decizii, adica prin masuri de suspendare sau de interzicere a unor
practici anticoncurentiale, obligatorii pt agentii economici in vederea
revenirii la situatia anterioara.
Aceste masuri se pot cumula cu amenda.
Pt motive de afectare grava a unui interes public major Cons
Concurentei cere Curtii de Apel Bucuresti sa dispuna :
- invalidarea unor contracte sau clauze care exploateaza in mod abuziv
pozitia dominanta
- invalidarea actului sau a actelor de constituire a unei concentrari
creatoare de pozitie dominanta
- limitarea accesului pe piata
- vanzarea de active
- restructurarea prin divizare a agentului economic

Concentrariile economice
DEF : Este acea situatie in care un grup de agenti economici aflati
intr-un numar restrans detin sau dobandesc o pondere importanta din
activitatea economica pe o anumita piata.
-

Modul de realizarea a concentratii


se realizeaza prin operatiuni de fuziune, formand o noua persoana
juridica
se poate realiza si prin absortie ( vanz-cump)
prin participarea unui agent economic la infintarea unei alte soc. Com.
Preluara unei poziti de control intr-o soc com preexistenta

Controlul concentrariilor economice


Op de concentrare intra sub incidenta legii daca sunt implicati 2 agenti
economici care au o cifra de afaceri de peste 4 mil euro fiecare.
Daca agentii economici nu au 4 mil euro, totusi vor fi supusi
controlului daca impreuna tot partenerii au o cifra de afaceri de peste 10
mil euro.

Consiliul Concurentei
Este o autoritate administrativ autonoma abilitata cu punerea in
aplicare si respectarea legii concurentei.
Principalele atributii :
- desfasurarea ingestigatiei cu privire la prevederile anticoncurentei,
poate fi sesizat de agentia AG CC, parchet, autoritatile publice, ONG,
Instante jud, Organizatii profesionale, agentii economice care doresc sa
desfasoare operatiuni de concentrare economica
- autorizarea a concentratilor econimice
- stabileste conditile in care se pot acorda
- sesiseaza CA Bucuresti
- sanctioneaza practiciile anticoncurentiale prin doua cat de masuri :
a) prin interzice de concentrari
b) amenda care poate fi de pana la
10%
din cifra de afaceri a anului precedent

Concurenta neloiala
Legea 11/1991- Comercianti sunt obligati sa isi execute cu buna
credinta activitatile comerciale. Buna credinta presupune respectarea
uzantelor comerciale si respectarea interesol comerciale si a cerintelor
concurentei loiale.

Fapte interzise
1
2
3
4

5
6

Subminarea organizarii interne a concurentului ;


prin coruperea personalului in scopul aflari de metode, tehnici, inventii,
furnizarea bazei de date, preturi
atragerea neloiala a personalului, cu scopul dezvoltarii de activitati
economice
incalcarea obligatiei legale de neconcurenta prin oferirea sau acceptarea
unor servici exclusiv indreptate catre salariatul unui concurent
denigrarea- consta in comunicarea chiar si confidentiala sau
raspandirea de catre un comerciant de afirmatii neserioase asupra unui
concurent sau asupra marfurilor, afirmatii de natura sa denigreze bunul
mers al concurentei
deturnarea clientelei- se realizeaza prin folosirea unor legaturi realizate
de clientala cu anumiti angajati ai unui concurent in baza functiei
detinute
utilizarea in mod neloial a secretelor comerciale a unui comerciant,
informatie care nu e lasa la indemana publicului si pt care comerciantul
a luat masuri de securizare. Poate da nastere la o : raspundere
contraventionala si raspundere penala. E contraventionala atunci cand e
divulgat, achizitionat, sau folosit un secret comercial de catre un
comerciant fara consimtamantul destinatorului legitim si cu incalcarea
uzantei comerciale. E infractiune cand avem de a face cu operatiuni de
spionaj comercial
confuziunea => utilizarea unui numa a unei inventii marci, embleme,
ambalaj de natura sa produca o confuzie cu cele folosite in mod legitim
de alt comerciantant ;

Actiunea in concurenta neloiala


1 Obiectul actiunii : incetarea actelor de concurenta neloiala sau sa
restituie documentele aflate intr-o posesie nelegitima. Pot fi asociate cu
daune interese.
2 Instanta de judecata poate obliga la publicarea hot in presa pe cheltuiala
faptuitorului.

3 Dreptul la actiune sa prescrie in termen de 1 an de la data la care


pagubitul a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca dauna si pe cel pe care a
cauzat-o dar nu mai tarziu de 3 ani de la data savarsiri faptei.
4 Competenta de judecata o are Tribunalul locului savarsiri faptei. E
alternativa cu competenta Tribunalului sediului paratului sau al
reclamantului. Fundamentul ar 998/999 C. Civil.

Metode de vanzare
Metode :
1 Bulgarele de zapada- metoda interzisa- consta in oferirea unui pret
avantajos sub conditia aducerii unor noi clienti cu care comerciantul
ar urma sa incheie contractul
2 Vanzarea cu premise (legea 298/2001)- metoda permisa
3 Vanzarea in pierdere- in principiu este interzisa ( OUG 99/200)
Exceptii: - vanzari de lichidare si soldare
- vanzari in magazine sau depozite de fabrica
- in cazul in care e evident ca produsul nu mai poate fi comercializat in
conditi normale
- diminuarea pretului de aprovizionare

Publicitatea
Publicitatea inselatoare e de principiu interzia
Cazuri de pub inselatoare :
- comunicarea sau raspindirea in public de un comerciant de afirmare
asupra intreprinderilor sale sau activitatii acesteia menite sa induca in
eroare si sa ii creeze o situatie favorabila in dauna altor concurenti
- omisiunea de a comunica date esentiale sau caracteristici importante ale
bunurilor sau servicilor
- utilizarea hiperbelor
Publicitatea comparativa

- identifica in mod implicit sau explicit un concurent sau bunurile ori


servicile acestuia, si ea e interzisa prin Legea 148/2000 daca :
1 este inselatoare
2 se compara bunuri sau servici avand destinati sau scopuri
diferite
3 publicitatea ineexacta, neobiectiva in care sunt avute in
vedere caracteristici neesentiale
4 daca prin ea se denigreaza concurenta denumiri
comerciale semne situatia materiala a unui concurent
In cazul produselor cu indicatie geografica nu se compara produse cu
aceiasi indicatie.

Fondul de comert
Auxiliarii comerciantilor
Reprezentarea comerciala- procedeul prin care o persoana,
reprezentant, incheie un act juridic in numele si pe seama altei persoane
numite reprezentat.
Mandatul poate fi :
- cu reprezentare
- fara reprezentare
Cel fara reprezentare- reprezentatul poate incheia actele in nume
propriu.
Cel cu reprezentare- efectele se produc pt cel reprezentat.
Cu privire la art 401 cod comercial rezulta ca prin reprezentanti nu se
refera la reprezentarea propiu-zisa ci doar la prepusi sau agenti comerciali
fara drept de semnatura. Spre deosebire de reprezentarea civila,
reprezentarea comerciala nu presupune un act juridic in sensul de inscris
constatator, fiind suficient acordul de vointa
Conditile reprezentari :
- existenta consimtamantului

- capacitatea partilor, reprezentatul trebuind sa aibe o capacitate juridica


deplina de exercitiu
- existena unui raport de reprezentare ce poate fi expres sau tacit/art 394
C comercial. Acest raport trebuie sa fie intodeauna anterior operatiunii
efectuate art 394 al 1. Reprezentarea poate fi totala sau partiala dar fata
de terti mandatul este socotit ca fiind general si cuprinde toate actele
necesare exercitiului comertului ce a fost dat. Reprezentarea aparenta
produce efecte si daca nu a fost interzisa reprezentantul poate fi la
randul sau reprezentat
- intentia de a reprezenta- intentia de a incheia un act juridic in numele si
pe seama comerciantului. Reprezentatul are obligatia de a aduce la
cunostinta tertului calitatea sa. Daca tertul nu cunoaste calitatea de
reprezentat atunci reprezentantul se obliga in nume propiu
Efectele reprezentarii :
1) Fata de reprezentant :
Pastrarea limitelor mandatului incredintat il transforma intr-un tert pe
reprezentat pt ca actul nu produce efecte pt el. Daca depaseste limitele atunci
el datoreaza despagubiri atat tertului cat si reprezentatului
2)Fata de terti :
Ei contracteaza ca si cum ar fi fost de fata persoana reprezentanta.

Tipologia reprezentarii comerciale


In raport cu continutul sau- reprezentarea e una speciala adica are in
vedere un act izolat individualizat. Reprezentarea totata sau partiala/anumite
acte.
Dupa numarul de pers cu drept de reprezentare :
1) reprezentare exlusiva
2) reprezentare colective
Reprez exclusiva- cand doar o pers are calitatea are reprezentant.

Reprez e colectiva daca opinile juridice a unui comerciant pot sa fie


incheiate de mai multe persoane.
Daca fiecare dintre reprezentanti are dreptul de a incheia in mod
deplin acte juridice, nu mai e vorba de o reprezentare colective. Reprez
colectiva presupune ca mai multe pers incheie impreuna operatiuni pt
reprezenat (art 389 C Comercial)
Incetarea reprezentarii
Are un caracter intuito persone, orice afectare a acestui caracter
rezulta incetare.
Clauze :
- revocare
- renuntare
- interdictie
- moartea
- insolvabilitate
- lichidare
Renuntarea la reprezentare conduce la incetarea ei numai daca e
notificata !!!
Auxiliari dependeti- sunt pers cacre incheie acte juridice comerciale si
se afla in raport juridic de subordonare sau de munca fata de comercianti
Auxiliari independenti- nu se alfa in raport salarizare si nici
subordonare fata de comercianti.

Probatiunea comerciala
Nu exista o regelementare sistematica a probelor.
Art 46 pct 8 C comercial prevede ca obligatile comerciale si
liberatiunile se probeaza prin orice alte mijloace de proba admise prin legea
civila.
Spre deosebire de probatiunea civila in comercial sunt inceiate si alte
acte normative Legea 31/1990, Legea contabilitti 82/1991 OG 31/2002
privind servicile postale, Legea 365/2002 privind semnatura si comertul
electronic.

Art 46 C comercial enumera si alte mijloace de proba decat cele


obisnuit din dreptul civil :
- facturi acceptate
- registrele partilor
- telgramele si corespondenta comerciala
C comercial inlatura disp art 1191 C civil privitoare la proba cu martori
dar art 55 din C comercial introduce o restrictionare : daca legea comerciala
cere ca proba sa se faca printr-un inscris proba testimoniala nu poate fi
admisa decat in cazurile in care e permisa de c civil.
In dreptul comercial sunt enumerate prin codul comercial mijloacele de
proba admise dar nu si o ierarhie a lor.
Acest regim al probatiuni comerciale se aplica si necomerciantilor care
intra in raporturile cu comercianti art 56.
Inscrisurile au valoare probatorie importanta si in dreptul comercial cu
toate acestea valoarea lor se poate afla in concuretnta cu cea a probei
testimoniale pt ca proba cu martori poate fi admisa in anumite conditi in dr
comercial, fie impotriva unui inscris fie peste un inscris.
Categorii de inscrisuri :
1) inscrisul autentic : art 1872 C Civil prvede convertirea inscrisului
valabil autentic ;
2) Cambia ;
3) Contractul de societate comerciala ;
E nevoie de un act autentic pentru SC ;
1) cand se aduce ca aport un termen ;
2) cand se constituie o SC de capital prin subscriptie publica ;
3) cand se constitui o SC de persoane ;
Daca legea cere forma de ad valdiditatem iar ea nu e respectata
respectivul contract de societate este nul.
Daca forma ceruta de ad probationem si ea nu e respectata sanctiunea
este imposibilitatea fata de terti.
Inscrisurile sub semnatura privata
Poate fi denumit acel inscris care este semnat de catre partea de la
care provine, legea nu impune conditi de forma in cea ce proveste un astfel
de inscris cerinta legata fiind de a fi semnat de catre titularul sau.

Formalitatea multiplului exemplar nu este necesara.


Cat priveste art 1880 acte prin care o parte se obliga catre alta la ai
plati o suma de bani, nu trebuie sa contina formula : bun si aprobat pt ;
deoarece legea civila excepteaza comerciantii.
Forta prestanta a inscrisului sub semnatura privata
Este egala cu cea a unui inscris autentic daca textul este recunoscut de
cel caruia ii se opune.
Daca semnatura este constatata se declanseaza o procedura specificaprocedura verificarii de scripte.
Legea cere ca anumite acte sa fie incheiate in forma scris ad
probationem. De exemplu:
- contractul de gaj comercial;
- contractul de asigurare;
- contractul de asociere in participatiune;
- contractele privind cantitatea unui sc
Data contractului comercial
Art 57 C comercial dispune ca in contractul comercial trebuie
prevazuta data, ziua luna si anul.
Ea poate fi stabilita de terti prin orice mijloc de proba, se indica si
locul incheierii.

Titlurile de credit
1) Cambia
2) Cec-ul
3) Biletul la ordin
Intre obligatie si inscris exista o legatura constitutiva si permanenta.
Drepturi si obligatile pe care le genereaza astfel de inscrisuri sunt generate
prin simpla semnatura a partilor pe acestea, semnatura care atesta vointa de a
incheia raportul actului juridic in sens de negotium, aceste inscrisuri sunt
protejate printr-un formalism expres prevazut cu privire la anumite mentiuni
a caror lipsa atrage nulitatea titlului respectiv.

Liberarea de obligatii inscrise in respectivele inscrisuri nu se poate


face decat platind suma inscrisa fie remitand titlul.
Factura : are o dubla functie- economica( marfuri servicii prestate)
- juridica
Factura atesta existenta unui raport juridic intre parti
Elementele unei facturi :
1) elemente de identificare a emitentului :
-denumirea SC
-CUI
-Nr de inregistrare de la RC
-sediu
SC care nu au RO inainte CUI nu sunt platitoare de TVA
-capitalul social
-banca comerciantului
2) elementele de identificare ale beneficiarului
-numarul de ordine al facturii, data
Rubricatia facturii cuprinde elementele esentiale identificarii
operatiunii atestate de acea factura :
-numar curent
-descrierea obiectului/serviciului
-unitatea de masura
-pretul unitar( pe unitatea de masura)
-TVA
-pretul final
La urma ea se semneaza cu datele de identificare a celor ce semneaza,
stampila nu e obligatorie decat la banci.
Intocmirea la distanta a facturii
- se adauga mentiunea expediere prin posta( vezi legea contabilitati
facturii)
Forta probanta a facturii

Factura face dovada contra emitentului in tot ce se refera la cuprinsul


sau fiind o manifestare de vointa a acestuia indiferent daca e acceptata sau
nu. Factura acceptata devine pentru beneficiar un act sub semnatura privata
pt ca prin subscrierea ei inscrisul devine opozabil.
In ceea ce priveste opozabilitatea factura se intocmeste in dublu
exemplar, uneori se intocmesc 3 exemplare unul fiind predat in contabilitate.
Exista si facturi proforme- factura prealabila, ele nu angajeaza juridic
beneficiarul ; -dar pt emitent reprezinta o oferta de a contracta.
Scadenta facturii : In principiu exista un termen de plata. Legea insa
nu stabile conditi privind termenul platii.
Scadenta la o zi fixa : Destinatarul afla scadenta acesteia din factura,
acest termen trebuie sa fie deja cunoscut de beneficiar din contract.

Corespondenta comerciala
In dreptul comun datorita caracterului confidential al corepondentei,
scrisorile nu pot fi scrie ca probe decat de catre destinatarul acestora.
In mod exceptional scrisorile pot fi folosite ca probe in procesele de
divort cele privind paternitatea. Art 28 din Constitutia Romaniei privind
secretul corespondentei dispune ca scrisorile sau alte trimiteri postale
convorbiri telefonice precum si toate celelalte mijloace de comunicare legale
sunt inviolabile.

= In dreptul comun avem limitari !


= In privinta dreptului comercial => scrisoarea apare ca o marturisire
extrajudiciara.
= Toate comunicarile comerciantilor intra la corespondenta
Doctrina le asociaza inscrisurilor sub semnatura privata

Pentru ca destinatarul primeste doar un inscris care cuprinde continutul


comunicarii si nu originalul predat de expeditor legea stabileste reguli
speciale privind forta probanta a telegramei

Incheierea contractului prin corespondenta


Codul comercial a stabilit de la art. 35-39 o serie de reguli speciale care
guverneaza formarea unor astfel de operatiuni juridice se aplica inclusiv
mijloacelor de comunicare(fax, telefon, e`mail)
Corespondenta face dovada doar cu privire la continutul ei si nu cu privire
la data ei => cat priveste data de acceptare si receptie, acestea se probeaza in
mod distinct prin inscrisurile specifice.
- Facturi in limba straina trebuie traduse in lb. romana!!!
= proba cu corespondenta
= Daca corespondenta nu e semnata de expeditor ea valoreaza un inceput
de dovada scrisa
Semnatura expeditorului face dovada deplina proband un fapt juridic
efectuat.
Destinatarul nu poate folosi corespondenta daca relateaza fapte imorale
sau ilicite sau daca respectiva scrisoare are un caracter confidential.
Interdictia de a invoca o scrisoare in fata instantei de judecata dispare
atunci cand prin intermediu ei se recunoaste un drept al destinatarului, daca
respectiva scrisoare constituie un mijloc de proba intr`un litigiu intentat
impotriva destinatarului sau atunci cand scrisoare produce o dauna
materiala/morala.

In ceea ce`i priveste pe terti


Ei pot utiliza corespondenta altora doar daca au obtinut`o prin mijloace
legale si cu acceptul destinatarului si al expeditorului.
De regula se utilizeaza copii.
Inscrisurile nu se depun in original ci in copii.

Partea care depune inscrisul il va certifica sub semnatura privata.


Originalul se foloseste cand instanta o cere.
Daca se refuza prezentarea unui original instanta va prezuma ca inscrisul
atesta situatia consemnata in copie. Exceptie cand partea e in imposibilitatea
de a avea inscris iar cealalta parte are inscrisul in posesie.
Incheierea prin corespondenta a contractului
Art. 35 C com. Prevede teoria informarii.
Exceptie: de la sistemul informarii prevazand ca atunci cand ofertantul cere
executarea imediata a contractului si un raspuns prealabil de aceea nu e
necesar, contractul va fi considerat incheiat atunci cand se incepe executarea.
Rapoartele de expertiza
Mijloacele de proba la care instanta sau partile pot recurge atunci cand
pentru lamurirea unor imprejurari de fapt sunt necesare cunostinte de
specializate dintr`un anumit domeniu.
Art. 8 legea 455/2001 prevede ca atunci cand una dintre parti nu
recunoaste semnatura sau inscrisul instanta va depune verificarea in baza
unei expertize de specialitate. Concluziile expertului trebuie sa fie luate in
considerare de judecator mare prudenta ele netrebuind sa fie omologate daca
ar contraveni clauzelor contractuale sau dispozitiilor legale aplicabile
domeniului in cauza.
Aceste concluzii pot fi cenzurate de instanta de judecata.
Daca o parte e nemultumita se pot cere explicatii suplimentare,
contraexpertize.
Ex: - expertize contabile, expertize tehnico-stiintifice , etc.
Efectuarea unei expertize de catre un expert necompetent e lovita de
nulitate.

Prezumtiile
Legea comerciala nu enumera si prezinta in materia probatiunii, insa in
civil prezumtiile sunt admisibile daca e admisa proba testimoniala.
Prezumtiile legale in comercial:
1) prezumtiile de solidaritate a codebitorilor in lipsa de stipulatie
contrara

2) prezumtia legala, neplata la termen produce un prejudiciu cuantificat


la dobanzi calculata pe toate durata intarzierii.
3) Prezumtiile de marturisire in cazul in care comerciantul refuza sa
depuna registre corespunzatoare.
4) Prezumtia legala rezulta prezumtia de comercialitate
5) Prezumtia ca data inscrisa in anumite acte sub semnatura privata e
adevarata art. 53 al. 3 C com (cambie)
Mijloace moderne de comunicare
Comert electronic
Proba prin inscrisul sub forma electronica
Semnatura electronica
= pentru ca raporturile comerciale pot fi demonstrate prin orice mijloc de
proba, corespondenta sau inscrierea electronica sunt asimilate inscrisurilor
sub semnatura privata atunci cand acestora li s`a asociat o semnatura
electronica.
Adica respectiva semnatura e legata in mod unic de semnatar, asigura
identificarea semnatarului si poate atesta orice modificare ulterioara
intervenita in acel inscris.
Par tea care invoca in instanta o semnatura eletronica extinsa, trebuie sa
probeze ca aceasta e in conformitate cu dispozitiile legale in materie (art. 4
al 4 legea 455/2001)
= Ordonanta Guvernului 130/2000 privind regimul contractului la distanta
prevede ca daca partile nu au convenit momentul incetarii contractului la
distanta el reprezinta acel moment in care a fost primit mesajul de
confirmare a comenzii de la consumator daca partile nu au convenit altfel.
Daca se contesta corespondenta se recurge la expertiza.
Faxul
- valoare relativa