MISCAREA N TEREN Miscarea n teren cuprinde procedeele tehnice pe care jucatorul Ic

foloseste pentru a se deplasa n vederea mnuirii mingii, pentru a initia si finali

za atacurile ct si pentru realizarea fazei de aparare. Astfel exista procedee de
deplasare n teren specifice jocului de atac sau jocului de aparare, ct si comune c
elor doua faze. Dintre cele mai importante amintim: Alergarea tropotita Acest pr
ocedeu de alergare serveste jucatorului pentru intrarea n cel mai scurt timp n vit
eza maxima de deplasare. Se foloseste la pornirile de pe loc si la accelerarile
bruste efectuate din alergare ceva mai lenta. Alergarea lansata Acest procedeu d
e miscare n teren reprezinta o alergare cu pas ntins, executata n mod relaxat si ec
onomic. Ea urmeaza de obicei unei alergari tropotite. Alergarea cu spatele Este n
trebuintata de catre jucatorii echipei care se retrag n aparare. Ea ofera aparato
rilor posibilitatea pastrarii permanente a contactului vizual cu adversarii, per
mitnd observarea intentiilor de atac ale acestora, anticipnd planul lor tactic, ev
itnd astfel situatii neprevazute. Deplasarea cu pasi adaugati, lateral, oblic nain
te si napoi. Miscarea de translatie a aparatorilor pe semicercul de la 6 metri se
efectueaza de cele mai multe ori cu ajutorul acestui procedeu tehnic. Jucatorul
din pozitie fundamentala executa deplasarea cu pasi adaugati lateral, n felul ur
mator: mai nti deplaseaza lateral piciorul din directia deplasarii, apoi aduce n po
zitia initiala celalalt picior si asa mai departe.
35
In timpul deplasarii laterale cu pasi adaugati ntreaga greutate a corpului trebui
e sa fie mentinuta pe partea anterioara a labei piciorului, pe pingea. Talpile p
icioarelor se vor deplasa ct mai aproape de sol. n acest fel deplasarea centrului
de greutate a corpului aparatorului este aproape rectilinie. Deplasarea laterala
ofera aparatorului posibilitati optime de oprire, accelerare si schimbare a dir
ectiei de deplasare n functie de actiunile derutante ale atacantului. O cerinta o
bligatorie este evitarea ncrucisarii picioarelor, deoarece la o miscare neprevazu
ta sau la o fenta a adversarului aparatorul are posibilitati ceva mai reduse de
a reactiona n timp util. Opririle Opririle din alergare sunt necesare att atacantu
lui care doreste sa actioneze cu scopul de a se demarca, ct si aparatorului care1 marcheaza. Oprirea ca procedeu tehnic nu reprezinta o dificultate n sine, fiind
usor de nsusit. Dezvoltarea musculaturii picioarelor pentru ca acesta sa fie cap
abil s frneze brusc, viteza de deplasare este singurele probleme metodice care se
ivesc n legatura cu acest procedeu tehnic. Oprirea se poate executa printr-o frnar
e cu un picior, pus de obicei pe sol, oblic si lateral, si printr-o frnare pe amb
ele picioare. Oprirea pe ambele picioare este precedata de obicei de o usoara sa
ritura. Schimbarile de directie Schimbarile de directie pot fi facute cu scopul
derutarii aparatorului sau pentru simpla modificare a directiei de deplasare n te
ren a atacantului. Exista mai multe procedee tehnice de schimbare de directie. T
oate sunt necesare jucatorului aflat n lupta directa cu adversarul, mai ales cnd e
ste marcat strns de acesta. Acestea pot fii simple sau duble. Schimbarea simpla d
e directie - se executa n felul urmator: jucatorul care se deplaseaza n linie drea
pta face la un moment dat un pas oblic lateral, lasnd aparatorului impresia ca se
va deplasa n continuare n aceasta noua directie. n realitate atacantul se va opri
scurt pe piciorul cu care a facut pasul oblic lateral si va mpinge din el n direct
ie opusa, directie n care si va continua de fapt deplasarea. Schimbarea dubla de d
irectie - are o executie asemanatoare cu cea descrisa mai sus, cu deosebirea ca
dupa primul pas lateral (sa presupunem ca s-a facut spre stnga) urmeaza un mic pa
s oblic lateral spre dreapta, dupa care jucatorul porneste decis din nou spre stn
ga, ncercnd sa-si depaseasca adversarul direct. Aceste procedee tehnice se nvata la
nceput de pe loc, apoi din alergare usoara. Sariturile Sariturile sunt procedee
tehnice de mare importanta att n jocul de aparare, ct si n cel de atac. Prinderea mi
ngilor nalte, unele aruncari la poarta, blocarea aruncarilor si alte actiuni de j
oc cer din partea jucatorului sa execute sarituri nalte. Aceste sarituri se pot e
xecuta de pe loc si din deplasare cu bataie pe un singur picior, sau pe ambele p
icioare.