Sunteți pe pagina 1din 125

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Obiectul contabilităţii.....................................................................................2


1.1 Noţiuni de bază privind obiectul contabilităţii.......................................................... ...............3
1.2 Concepţia juridică cu privire la obiectul contabilităţii.......................................... ..................4
1.3 Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţii................................................ ........6
1.4 Specificul urmăririi patrimoniului în contabilitate........................................................... .......8
1.5 Active patrimoniale........................................................................................ ............................9
1.5.1 Active imobilizate...................................................................................................................................9
1.5.1.1 Prezentare generală - clasificare......................................................................................................9
1.5.1.2 Active imobilizate necorporale.......................................................................................................9
1.5.1.3 Active imobilizate corporale.........................................................................................................11
1.5.1.4 Active imobilizate financiare........................................................................................................17
1.5.2 Active circulante...................................................................................................................................18
1.5.2.1 Prezentare generală - clasificare....................................................................................................18
1.5.2.2 Active circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de execuţie.......................................19
1.5.2.3 Investiţii financiare pe termen scurt..............................................................................................23
1.5.2.4 Active circulante de trezorerie (băneşti).......................................................................................23
1.5.2.5 Active circulante în decontare (creanţe).......................................................................................26
1.6 Surse patrimoniale (pasive)..................................................................................................... .29
1.6.1 Capitaluri proprii...................................................................................................................................29
1.6.2 Datorii...................................................................................................................................................32
1.6.2.1 Prezentare generală - clasificare....................................................................................................32
1.6.2.2 Surse atrase....................................................................................................................................32
1.6.2.3 Surse împrumutate........................................................................................................................35
1.7 Procese economice ale unităţii patrimoniale................................................................... ........37
1.7.1 Prezentare general - clasificare.............................................................................................................37
1.7.2 Procese economice sub formă de cheltuieli..........................................................................................38
1.7.2.1 Prezentare generală – clasificare...................................................................................................38
1.7.2.2 Cheltuieli de exploatare.................................................................................................................38
1.7.2.3 Cheltuieli financiare......................................................................................................................40
1.7.2.4 Cheltuieli extraordinare.................................................................................................................41
1.7.3 Procese economice sub formă de venituri............................................................................................42
1.7.3.1 Prezentare generală - clasificare....................................................................................................42
1.7.3.2 Venituri din exploatare..................................................................................................................42
1.7.3.3 Venituri financiare.........................................................................................................................44
1.7.3.4 Venituri extraordinare....................................................................................................................44
1.7.4 Procese economice sub formă de rezultate...........................................................................................44
1.7.5 Procese economice de repartizare.........................................................................................................45
1.7.6 Procese economice de regularizare.......................................................................................................47
17.7 Procese economice de rectificare...........................................................................................................48
1.7.8 Procese economice sub formă de provizioane......................................................................................49
Capitolul 2. Metoda de cercetare a contabilităţii....................................................................52
2.1. Noţiuni de bază privind metoda de cercetare a contabilităţii....................................... ........52
2.2.Conţinutul ţi sitemul de conturi.............................................................................................. .55
2.2.1. Structura contului.................................................................................................................................56
2.2.2. Reguli de functionare a conturilor.......................................................................................................57
2.3. Balanţa de verificare............................................................................................................... .63
2.3.1.Functiile balantei...................................................................................................................................64
2.3.2. Clasificarea balantelor de verificare....................................................................................................64
2.4. Calculaţia ca procedeu al metodei contabilitîţii.......................................... ..........................66
2.4.1. Principiile calculatiei ..........................................................................................................................66
2.5. Inventarierea patrimoniului......................................................................... ..........................67
Capitolul 3. Prezentarea Sucursalei “Arpechim” Pitesti......................................................70
3.1. Caracterizarea Sucursalei din punct de vedere organizatoric.............................................. 70
Exploatare-................................................................................................................................................70
Transport-..................................................................................................................................................70
Prelucrare..................................................................................................................................................70
3.2. Tehnologia de fabricatie ................................................................................ ......................72
3.2.1. Potentialul tehnico-economic...............................................................................................................73
3.2.2. Analiza productiei marfa fabricata (mii lei).........................................................................................79
3.3. Analiza eficientei utilizarii resurselor umane................................................ ........................79
3.4. Piata de aprovizionare: principalii furnizori........................................................... ..............81
3.4.1. Activitatea de export – import..............................................................................................................82
3.4.2.Analiza concurentei..............................................................................................................................87
Monografie contabilă ..............................................................................................................94
BALANŢĂ DE VERIFICARE LA 1 februarie 2007.......................................... ........................94
REGISTRU JURNAL.................................................................................................... ................99
Registru Cartea Mare................................................................................................................... 105
Balanta de verificare................................................................................................................ .....115
Total de plata..........................................................................................................................119
Total de plata..........................................................................................................................122
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................125

CAPITOLUL 1. Obiectul contabilităţii

2
1.1 Noţiuni de bază privind obiectul contabilităţii

Prin definirea obiectului de studiu al unei ştiinţe se precizează fenomenele


care constituie conţinutul şi sfera de acţiune a ştiinţei respective. Prin
aceasta se poate stabili poziţia unei ştiinţe în cadrul sistemului ştiinţelor şi
utilitatea sa în procesul cunoaşterii.
Prima definiţie dată contabilităţii, implicit obiectului său de studiu,
aparţine lui Luca Paciolo, într-o lucrare apărută la Veneţia în anul 1494.
După Paciolo, obiect al contabilităţii este: ,,tot ceea ce după părerea
negustorului îi aparţine pe lume precum şi toate afacerile, mari şi mărunte, în
ordinea în care au avut loc“.
Pe măsura dezvoltării activităţii economice s-au emis teorii, opinii,
concepţii privind obiectul de studiu al contabilităţii.
Concepţia juridică consideră că obiectul contabilităţii il formează
patrimoniul unui subiect de drept, privit prin prisma relaţiilor juridice,
adică drepturi şi obligaţii pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, în
corelaţie cu obiectele (bunurile, valorile) corespunzătoare.
Concepţia economică defineşte ca obiect al contabilităţii circuitul
capitalului privit sub aspectul destinaţiei lui, respectiv capital fix şi capital
circulant, şi sub aspectul modului de dobândire, respectiv capital propriu şi
capital străin (atras şi împrumutat).

În lucrarea ,,Contabilitate generală“ din 1947, ediţia a 13-a, autorul,


prof. univ. C.G. Demetrescu defineşte contabilitatea pe trei coordonate:
a) obiectul - contabilitatea este o ramură a ştiinţelor sociale care
asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările
de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de
rezultatele activităţii desfăşurate;
b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situaţiei economice
şi juridice a întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control;
c) mijloacele - contabilitatea se foloseşte de mijloace proprii:
conturi, balanţe de verificare, jurnale.
Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, obiectul contabilităţii
patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi
imobile, inclusiv solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri cu
potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile
şi obligaţiile persoanelor fizice sau juridice (subiecţi de drept), precum
şi mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale
efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de acestea.

Prin obiectul său de studiu, contabilitatea are o strânsă legătură cu


alte ştiinţe:
- cu Dreptul - contabilitatea înregistrează operaţiuni economice care

3
reflectă relaţiile cu bugetul statului, alţi agenţi economici, salariaţii, alte
persoane fizice, cu respectarea normelor legale în vigoare. Totodată, prin
expertizele contabile, contabilitatea furnizează probe justiţiei pentru
clarificarea unor fapte care fac obiectul unor acţiuni în instanţele de judecată.
- cu Economia Politică - contabilitatea se bazează pe categoriile
economice definite prin teoria economică şi totodată furnizează datele
necesare pentru fundamentarea unor noi concepte şi teorii.
- cu Statistica - contabilitatea furnizează datele necesare pentru
determinarea indicatorilor statistici şi totodată foloseşte procedeele
statistice pentru întocmirea raportărilor contabile.
- cu Matematica - contabilitatea efectuează operaţiuni de calcul
folosind cifre, semne matematice, operaţiuni aritmetice simple,
precum şi procedee de calcul relativ complexe. Pe de altă parte,
contabilitatea furnizează matematicii datele necesare pentru aplicarea unor
metode de optimizare a producţiei şi deciziilor.
- cu Managementul - contabilitatea furnizează informaţiile necesare
pentru elaborarea deciziilor şi respectă totodată hotărârile conducerii privind
organizarea şi funcţionarea contabilităţii.
- cu Fizica şi Chimia - pentru organizarea internă a contabilităţii
şi determinarea costurilor de producţie este necesar să fie cunoscute
procedeele tehnologice bazate pe realizările fizicii şi chimiei. Pe de altă
parte, cu ajutorul datelor contabilităţii, se poate stabili eficienţa aplicării
diferitelor procedee tehnice.
- cu Planificarea şi prognoza - contabilitatea furnizează datele pentru
efectuarea previziunilor şi semnalează abaterile de la indicatorii estimaţi; pe
baza previziunilor, se conturează organizarea viitoare a contabilităţii şi
domeniului ei de aplicare.
- cu Analiza activităţii economice-determinarea unor indici şi indicatori
pentru diagnosticarea activităţii desfăşurate precum şi stabilirea
influenţelor exercitate de anumiţi factori se realizează cu ajutorul datelor
contabilităţii. Totodată, contabilitatea se poate orienta pentru a urmări cu
prioritate activităţile şi sectoarele care produc pierderi.

1.2 Concepţia juridică cu privire la obiectul contabilităţii

După concepţia juridică, obiectul de studiu al contabilităţii îl


reprezintă evidenţa în expresie bănească a existenţei şi mişcării
4
patrimoniului privit ca ansamblul drepturilor şi obligaţiilor unei persoane
fizice sau juridice (subiect de drept) în raport cu totalitatea bunurilor
(obiectelor) deţinute.
Conform teoriei juridice, patrimoniul este alcătuit din următoarele
componente:
1) Drepturile şi obligaţiile exprimă raporturile de proprietate,
respectiv modul de apropiere şi cauzele stăpânirii bunurilor. Raporturile de
proprietate se pot prezenta sub următoarele forme:
- drepturi - atunci când titularul patrimoniului este proprietarul
bunurilor, deci pentru posesia şi folosinţa bunurilor nu trebuie să se acorde un
echivalent;
- obligaţii - atunci când titularul patrimoniului, pentru o parte a
bunurilor deţinute, trebuie să plătească un echivalent sau să efectueze o
anumită prestaţie.
2) Bunurile economice reprezintă substanţa materială (fizică, concretă) a
patrimoniului. În raport de forma concretă de existenţă, bunurile economice pot
fi:
- bunuri corporabile: terenuri, clădiri, utilaje, obiecte de inventar,
materii prime, mărfuri;
- bunuri necorporabile: creanţe, brevete, licenţe, mărci de fabrică şi de
comerţ, clientela, reputaţia, programe informatice;
- bunuri financiare: disponibilităţi în lei şi în valută, acţiuni, obligaţiuni,
efecte de comerţ.
Conform concepţiei juridice, patrimoniul ca obiect al contabilităţii se
prezintă astfel:
Dacă se are în vedere echilibrul valoric al componentelor ce alcătuiesc
patrimoniul (substanţa materială şi raporturile de proprietate), atunci ecuaţia
patrimoniului se poate prezenta astfel:
Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii

Dacă se are în vedere echilibrul valoric al componentelor ce


alcătuiesc patrimoniul (substanţa materială şi raporturile de
proprietate), atunci ecuaţia patrimoniului se poate prezenta
astfel:

5
Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii

1.3 Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţii

După concepţia economică, obiectul de studiu al contabilităţii îl


reprezintă evidenţa în expresie bănească a existenţei şi mişcării capitalului
privit ca un ansamblu de bunuri cu o anumită destinaţie precum şi sub
aspectul modului de dobândire a bunurilor respective.
Conform teoriei economice, capitalul ca obiect al contabilităţii se
prezintă sub două aspecte:

1) Capital fix şi capital circulant sunt definite în raport de modul în care


bunurile economice se întrebuinţează şi se înlocuiesc, şi anume:
- capitalul fix (active imobilizate) reprezintă bunuri care participă la
mai multe cicluri de exploatare, care se înlocuiesc după o perioadă de
utilizare relativ îndelungată, pe parcursul căreia se consumă treptat. Din
această categorie fac parte: construcţii, maşini, utilaje, mobilier.
- capitalul circulant (active circulante) reprezintă bunuri care se
consumă sau îşi schimbă forma de existenţă după fiecare ciclu de exploatare
finalizat. Din această categorie fac parte disponibilităţi în lei şi în valută,
creanţe, materii prime, piese de schimb, ambalaje, mărfuri.

2) Capital propriu şi capital străin sunt definite sub aspectul modului în


care bunurile se dobândesc sau se finanţează şi anume:
- capitalul propriu este dobândit de o unitate economică prin
contribuţia (aportul, participarea) proprietarilor (asociaţi sau acţionari), prin
autofinanţare (capitalizarea profitului) sau prin subvenţii primite. Capitalul
propriu corespunde drepturilor proprietarilor asupra patrimoniului.
- capitalul străin, denumit şi capital atras sau împrumutat, se referă la
obligaţiile pe termen scurt şi lung faţă de furnizori, creditori, personal,
bugetul statului, bănci. Capitalul străin corespunde obligaţiilor (datoriilor)
titularului de patrimoniu.

Conform concepţiei economice, capitalul ca obiect al contabilităţii se


prezintă astfel.

6
Dacă se are în vedere echilibrul celor două aspecte ale capitalului conform
concepţiei economice şi folosind termenii echivalenţi, atunci ecuaţia
patrimoniului se poate exprima astfel:

Active imobilizate + Active circulante = Capital propriu + Datorii

Întrucât după natura lui, al doilea termen al egalităţii exprimă raporturile


de proprietate asupra patrimoniului, respectiv modul de dobândire a capitalului,
adică sursa de finanţare pentru care se foloseşte noţiunea de pasive, atunci
ecuaţia patrimoniului se poate prezenta simplificat astfel:

Active patrimoniale = Pasive (surse) patrimoniale

7
1.4 Specificul urmăririi patrimoniului în contabilitate

Urmărirea patrimoniului în contabilitate este caracterizată prin


următoarele trăsături esenţiale:

a. contabilitatea urmăreşte patrimoniul atât în ansamblul său, la fel


ca celelalte ştiinţe economice, cât şi sub aspectul elementelor ce alcătuiesc
patrimoniul. Astfel, patrimoniul este constituit dintr-o mulţime de elemente
patrimoniale, cu un anumit conţinut economic şi o anumită semnificaţie.
Pentru elementele patrimoniale, exprimarea în etalon valoric (bănesc) este
obligatorie. Elementelor patrimoniale le corespund conturile.

b. în contabilitate, o operaţie economică afectează patrimoniul de cel


puţin două ori, deci sunt implicate cel puţin două elemente patrimoniale. În
raport de specificul operaţiunii economice, specialistul din compartimentul
de contabilitate trebuie să identifice elementele patrimoniale implicate şi să
stabilească pentru fiecare sensul modificării, şi anume creştere sau micşorare.

c. contabilitatea urmăreşte patrimoniul din două puncte de vedere:


- pe de o parte sub aspectul formei concrete (fizice, materiale) pentru care
se foloseşte noţiunea de active patrimoniale care la rândul lor pot fi active
imobilizate şi active circulante;
- pe de altă parte sub aspectul provenienţei (abstract, juridic) pentru care
se foloseşte noţiunea de surse patrimoniale (pasive) care la rândul lor sunt
alcătuite din capitaluri şi datorii.

Schematic, urmărirea patrimoniului în contabilitate se prezintă astfel:

La rândul ei, fiecare grupă de active sau surse (pasive) este alcătuită din
mai multe elemente patrimoniale, având un anumit conţinut economic
(semnificaţie) şi identificate printr-o denumire unică şi obligatorie şi printr-
un simbol numeric alcătuit din trei sau patru cifre. Elementelor patrimoniale
le corespund conturile din contabilitatea curentă.
Ca valoare, activele patrimoniale sunt egale cu sursele patrimoniale,
8
întrucât reprezintă două modalităţi de a urmări acelaşi lucru, şi anume
patrimoniul agenţilor economici:

ACTIVE PATRIMONIALE = SURSE PATRIMONIALE

Această egalitate se concretizează într-un principiu fundamental al


contabilităţii, care se întâlneşte numai la această ştiinţă, şi anume principiul
dublei reprezentări a patrimoniului. Toate procedeele contabilităţii (bilanţul,
contul, balanţa de verificare) sunt construite pe baza acestui principiu, ceea ce
permite o serie de corelaţii specifice contabilităţii şi asigură valoarea şi
exactitatea informaţiilor contabile.

1.5 Active patrimoniale

1.5.1 Active imobilizate

1.5.1.1 Prezentare generală - clasificare

Activele imobilizate sunt reprezentate de bunuri şi valori necesare


activităţii unităţii patrimoniale caracterizate prin folosirea lor o perioadă relativ
îndelungată, deci există pe parcursul mai multor cicluri de producţie, fără a se
consuma după prima utilizare sau a-şi schimba forma de prezentare. Sunt
reprezentate de activele identificabile nemonetar, fără suport material şi deţinut
pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii,
pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.
În raport cu forma concretă de existenţă, activele imobilizate sunt urmărite
în contabilitate pe trei categorii astfel: imobilizări necorporale, imobilizări
corporale şi imobilizări financiare.

1.5.1.2 Active imobilizate necorporale

Această categorie de imobilizări se referă la investiţii (cheltuieli) care nu


se concretizează în bunuri concrete, fizice, materiale. În contabilitate, din
categoria imobilizărilor necorporale fac parte:

a. ,,Cheltuieli de constituire“ (simbol 201) sunt cheltuielile ocazionate de


9
înfiinţarea (fondarea) precum şi pentru modificarea (dezvoltarea) unei
unităţi patrimoniale şi se referă la:
- cheltuieli de înscriere şi înmatriculare (consultanţă, notariat,
judecătorie, administraţia financiară, Registrul Comerţului);
- cheltuieli pentru tipărirea şi vânzarea de acţiuni, în cazul
înfiinţării societăţilor comerciale pe acţiuni;
- cheltuieli pentru prospectarea pieţei;
- cheltuieli pentru publicitate la înfiinţare;
- alte cheltuieli pentru înfiinţare şi dezvoltare.
Cheltuielile de constituire se amortizează (se includ în cheltuielile
curente) într-o perioadă stabilită prin lege.

b. ,,Cheltuieli de dezvoltare“ (simbol 203) se referă la obiective, lucrări şi


proiecte de cercetare ştiinţifică. Pentru a fi incluse în categoria
imobilizărilor necorporale, cheltuielile de acest gen trebuie să îndeplinească
anumite condiţii:
- conducerea unităţii patrimoniale trebuie să precizeze de la
început intenţia de a produce pentru necesităţi proprii sau de a produce
pentru comercializare un anumit produs, procedeu sau tehnologie;
- proiectele de cercetare trebuie să fie clar individualizate şi
repartizate în timp, iar costul lor trebuie determinat distinct;
- fiecare proiect trebuie să asigure garanţia realizării eficienţei
scontate în urma aplicării sau comercializării (să acopere cel puţin
cheltuielile efectuate).
Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă stabilită prin
lege.
c. ,,Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi
valori similare achiziţionate“ (simbol 205) se referă:
- pe de o parte, la bunuri preluate în concesiune (instalaţii,
construcţii, drumuri, terenuri, lacuri) conform contractelor de concesiune
încheiate. Unitatea care predă bunurile se numeşte închirietor, iar unitatea
care preia bunurile se numeşte concesionar. Principalele elemente ale
contractului sunt:
dreptul exclusiv de utilizare a bunurilor concesionate;
punerea la dispoziţie a bunurilor concesionate pe o durată
determinată;
plata de către concesionar a unui tarif fix numit redevenţă.
- pe de altă parte, la brevete de invenţii, licenţe de fabricaţie,
mărci de fabrică şi de comerţ care pot intra în patrimoniu prin
achiziţionare (cumpărare), pot fi aduse de asociaţi sau acţionari reprezentând
participarea (aportul) la capitalul social sau pot fi rezultatul proiectelor de
cercetare ştiinţifică.
Concesiunile se amortizează pe durata prevăzută în contract iar brevetele
şi alte drepturi şi valori similare se amortizează pe parcursul perioadei de
utilizare.
10
d. ,,Fondul comercial“ (simbol 207) se referă la elemente abstracte
care prezintă potenţial economic cum sunt: vadul, clientela, debuşeele,
segmente de piaţă, reputaţia. Aceste elemente pot fi achiziţionate sau pot
reprezenta participarea (aportul) asociaţilor sau acţionarilor la capitalul social.
În mod obişnuit, fondul comercial nu este supus amortizării întrucât
se consideră că nu se depreciază în timp. Dacă se constată totuşi o
depreciere ireversibilă, atunci se poate calcula amortizarea pe durata obţinerii de
profit.

e. ,,Alte imobilizări necorporale“ (simbol 208) se referă îndeosebi la


programele informatice care pot fi achiziţionate sau obţinute prin efort
propriu (colective interne de programare).

f. ,,Imobilizări necorporale în curs“ (simbol 233) sunt reprezentate


de imobilizări necorporale în curs de realizare, neterminate, care nu au fost
recepţionate şi care nu au atins performanţele preconizate.
Pentru aceste imobilizări necorporale au fost efectuate unele cheltuieli
(investiţii) iar în perioadele următoare se vor efectua noi cheltuieli, până la
finalizare (recepţionare). Imobilizările necorporale în curs pot fi obţinute
prin efort propriu, executate de unităţi specializate din afară sau reprezintă
aportul asociaţilor la capitalul social.

1.5.1.3 Active imobilizate corporale

Această categorie de imobilizări se referă la investiţii care se


concretizează în bunuri fizice, concrete, materiale, utilizate o perioadă
îndelungată în activitatea unităţii patrimoniale.
Imobilizările corporale sunt reprezentate de obiectele sau complexul
de obiecte utilizate în activitatea economică mai multe perioade de gestiune şi
care îşi transmit treptat şi integral valoarea asupra producţiei obţinute. Ponderea
valorică a imobilizărilor corporale în patrimoniul unui agent economic
diferă în funcţie de ramura în care activează şi de gradul de dotare
tehnică de care dispune unitatea respectivă. De exemplu, în industria
extractivă, siderurgică, constructoare de maşini, imobilizările corporale deţin o
pondere importantă.

Un activ corporal trebuie recunsocut în bilanţ dacă se estimează că va


genera beneficii economice pentru persoana juridică şi costul activului poate fi
evaluat în mod credibil.
Pentru a fi inclus în categoria imobilizărilor corporale, un mijloc de
11
muncă trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
- o condiţie de utilizare, respectiv să fie folosite de către deţinător
pentru producţia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate
terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
- o condiţie de valoare, respectiv să aibă o valoare de intrare
mai mare decât limita minimă stabilită prin lege (de exemplu o valoare mai
mare de 8.000.000 lei);
- o condiţie de timp, respectiv să aibă o durată normală de
utilizare mai mare de un an.
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite în acelaşi timp, bunul respectiv nu
se încadrează în categoria imobilizărilor corporale, fiind înregistrat în
contabilitate la active circulante.
Imobilizările corporale prezintă următoarele caracteristici:
- nu îşi schimbă aspectul fizic în urma participării la procesul de
producţie şi îşi păstrează caracteristicile tehnico-economice iniţiale;
- participă la mai multe cicluri economice;
- nu se consumă la prima utilizare, transmiţându-şi treptat valoarea
asupra noilor produse.
Întrucât imobilizările corporale reprezintă partea cea mai importantă
a patrimoniului, agenţii economici manifestă preocuparea pentru creşterea
cantitativă şi ridicarea caracteristicilor lor tehnice, folosirea lor cu eficienţă
economică maximă.

Clasificarea imobilizărilor corporale se poate face după următoarele


criterii:
- după apartenenţă, imobilizările corporale pot fi:
proprii - fac parte din patrimoniul agenţilor economici;
închiriate - fac parte din patrimoniul altui agent economic, de la care
sunt preluate şi folosite o perioadă de timp conform contractului de închiriere.
- din punct de vedere al folosinţei imobilizările corporale pot fi:
în stare de utilizare în procesul de producţie;
în rezervă necesare pentru înlocuirea rapidă a imobilizărilor
corporale în funcţiune, în cazul defectării acestora astfel încât să nu se oprească
producţia;
în conservare - în situaţia încetării producţiei şi păstrării lor în
speranţa reluării producţiei şi amplificării activităţii în viitor.
- din punct de vedere al structurii lor, imobilizările corporale se
împart în următoarele categorii:
a. ,,Terenuri şi amenajări la terenuri“ (simbol 211) reprezintă imobilizări
corporale care, în funcţie de destinaţie, pot fi:
- terenuri agricole şi silvice;
- terenuri fără construcţii;
- terenuri cu zăcăminte;
- terenuri cu construcţii;
- alte terenuri;
12
- amenajări la terenuri şi anume îngrădiri, terasări, nivelări, îndiguiri etc.
Terenurile pot intra în patrimoniu prin achiziţionare sau aport al
asociaţilor sau acţionarilor. Valoarea terenurilor este stabilită în funcţie de clasa
de fertilitate, amplasare, posibilitatea de conectare la utilităţi (energie
electrică, apă, gaze, termoficare), apropierea de infrastructura de transport
(gară, aeroport, autogară).
Terenurile propriu-zise nu sunt supuse amortizării întrucât se
consideră că ele nu se depreciază prin utilizare. În schimb,
amenajările la terenuri se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizare.
b. ,,Construcţii“ (simbol 212): clădiri de orice fel, secţii de
producţie, clădiri administrative, hale, depozite, adăposturi etc;
c. ,,Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii“ (simbol
213): echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru),
aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, mijloace de transport,
animale şi plantaţii;
d. ,,Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale“ (simbol 214).

Evaluarea imobilizărilor corporale se poate realiza în următoarele


modalităţi: Valoarea de intrare denumită şi valoare de înregistrare sau
valoare iniţială poate fi:
- costul de achiziţie în cazul achiziţionărilor de la furnizori,
inclusiv cheltuielile de transport, montaj, punere în funcţiune;
- costul de producţie pentru imobilizările corporale produse
sau construite de agenţii economici prin efort propriu;
- valoarea de aport este valoarea convenită de părţi la intrarea
în patrimoniu ca aport în natură cu ocazia înfiinţării (creării) unei societăţi
comerciale sau cu ocazia fuziunii societăţii comerciale. Această valoare se
stabileşte prin expertiză tehnică;
- valoarea justă în cazul intrărilor prin donaţii (cu titlu gratuit)
se stabileşte în funcţie de preţul pieţei şi de utilitate, ţinând cont de
imobilizări cu caracteristici tehnico-economice similare şi de gradul de uzură.
Preţul pieţei este considerat ca fiind suma pentru care un activ ar putea
schimbat între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii,
cu preţul determinat obiectiv.
- valoarea rezultată în urma reevaluării, conform reglementărilor
legale, se stabileşte de regulă la nivelul valorii juste de către evaluatorii
autorizaţi. La reevaluare se ţine seama de valoarea iniţială (costul de achiziţie
sau de producţie), utilitate, preţul actual de piaţă, alţi factori conjuncturali.
In cadrul valorii de intrare mai intră şi dobânzile plătite la creditele
bancare contractate pentru achiziţionearea, construcţia sau producerea
activului, direct atribuibile acestuia, până la finalizarea sa.
Valoarea de intrare reprezintă valoarea de înregistrare a imobilizărilor
corporale în contabilitate; imobilizările corporale rămân înregistrate în
contabilitate la această valoare din momentul intrării în unitate şi până în
13
momentul ieşirii, deci pe toată durata existenţei lor în cadrul unităţii
patrimoniale.
Valoarea contabilă netă (valoarea rămasă sau restantă) reprezintă
partea din valoarea de intrare neamortizată la un moment dat (netransmisă
încă asupra valorii producţiei realizate). Se determină prin scăderea amortizării
înregistrate şi a provizioanelor pentru depreciere din valoarea de intrare şi
reprezintă valoarea care se va include în costul produselor fabricate în
perioadele viitoare de gestiune.
Valoarea de înlocuire reprezintă cheltuielile care trebuie făcute
la expirarea duratei normate de utilizare pentru cumpărarea sau construirea
de imobilizări cu caracteristici tehnico-funcţionale asemănătoare imobilizărilor
scoase din funcţiune; această valoare se estimează pe baza nivelului preţurilor
din etapa actuală.
Valoarea reziduală reprezintă valoarea materialelor, Pieselor de
schimb, subansamblelor care se obţin la scoaterea din funcţiune a imobilizărilor
corporale (casare) prin dezmembrare, demontare sau demolare.

Operaţiuni economice privind imobilizările corporale:


Intrarea de imobilizări corporale are loc atât la înfiinţarea unităţii cât
şi pe parcursul activităţii, atunci când trebuie înlocuite imobilizările degradate
fizic sau moral precum şi în cazul extinderii activităţii sau modernizării.
Intrarea imobilizărilor poate fi definitivă sau temporară.
Intrarea definitivă se referă la imobilizări în folosinţă permanentă (proprii)
şi se poate realiza pe următoarele căi:
- achiziţionarea de imobilizări noi de la întreprinderile
producătoare (furnizoare);
- achiziţionarea de imobilizări parţial uzate de la alţi agenţi economici
sau persoane fizice;
- aport în natură la constituirea (înfiinţarea) sau fuzionarea
societăţilor comerciale;
- donaţii (primirea de imobilizări cu titlu gratuit);
- construirea de imobilizări (clădiri, depozite, secţii de producţie) se
poate face ,,în antrepriză“ atunci când există un contract cu o întreprindere
specializată în construcţii sau ,,în regie“ atunci când beneficiarul realizează
construcţia prin efort propriu (specialişti, utilaje, materiale etc.).

Intrarea temporară a imobilizărilor corporale se face prin închiriere


pe baza unui contract în care se specifică drepturile şi obligaţiile celor
două părţi.

Unitatea economică care dă cu chirie poartă numele de închirietor,


iar unitatea economică care primeşte cu chirie se numeşte chiriaş.
Imobilizările închiriate rămân înregistrate în contabilitatea
proprietarului (închirietorul) care calculează şi înregistrează lunar amortizarea
aferentă.
14
Chiriaşul are obligaţia de a plăti chiria stabilită conform
contractului încheiat, de a păstra şi utiliza corespunzător imobilizărilor
preluate şi de a le restitui la expirarea contractului. Chiria reprezintă
pentru plătitor o cheltuială de exploatare.
Chiriaşul înregistrează imobilizările corporale preluate într-un cont de
ordine şi evidenţă (în afara bilanţului).

Amortizarea reprezintă un proces financiar prin care o parte din


valoarea imobilizările corporale, pe măsura utilizării lor, se transmite
asupra produselor fabricate. Amortizarea se calculează lunar şi reprezintă o
cheltuială a unităţii patrimoniale.
Conform legii, unităţile economice în al căror activ figurează
imobilizări corporale care se depreciază în timp şi prin utilizare sunt obligate să
înregistreze în contabilitate pierderea lor de substanţă pentru a-şi menţine
valoarea iniţială a capitalurilor angajate. Amortizarea se calculează pe baza
unui plan (program) de amortizare de la data punerii în funcţiune şi până la
recuperarea integrală a valorii de intrare, ţinând seama de duratele şi condiţiile
de utilizare a imobilizărilor.

Reparaţiile au drept scop menţinerea imobilizărilor corporale în stare


de funcţionare o perioadă de timp cât mai îndelungată. Reparaţiile sunt
operaţii normale şi necesare, care trebuie efectuate atunci când este cazul sau la
termenele stabilite.

În funcţie de volumul lucrărilor efectuate, reparaţiile pot fi:


- reparaţii curente - se referă la operaţii de întreţinere, cum ar fi:
reglaj, ungere, înlocuirea unor piese mărunte;
- reparaţii periodice - se efectuează planificat şi se referă la
înlocuirea unor piese, repararea şi recondiţionarea unor mecanisme sau
subansamble uzate datorită solicitării pe parcursul unei perioade, deci
caracterizate prin utilizare frecventă şi valoare redusă;
- reparaţii capitale - reprezintă lucrări prin care se înlocuiesc
componente principale, de mare valoare, sau un număr important de piese uzate
peste măsură. Prin reparaţiile capitale, se urmăreşte ca imobilizările corporale să
fie aduse cât mai aproape de parametrii tehnico-economici iniţiali.
Concomitent cu reparaţiile capitale, se pot efectua şi modernizări ale
imobilizărilor, care pot determina majorarea valorii de intrare (de
înregistrare).

Reparaţiile înseamnă efectuarea de cheltuieli, deci contravaloarea lor


se include în costul produselor fabricate şi determină creşterea preţului de
vânzare. Reparaţiile trebuie însă efectuate la termenele stabilite, contribuind
astfel la funcţionarea normală pe întreaga perioadă de utilizare a imobilizărilor
corporale.

15
Ieşirea imobilizărilor corporale poate fi definitivă şi temporară.
Ieşirea definitivă poate avea loc prin:
- scoaterea din funcţiune (casarea) are loc, de obicei, după expirarea
duratei normale de utilizare, când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic
rezultat din utilizarea bunului respectiv. Casarea constă în demolarea,
demontarea sau dezmembrarea imobilizărilor corporale. Propunerea pentru
scoaterea din funcţiune este făcută de un colectiv de specialişti şi se
aprobă de Consiliul de Administraţie sau Adunarea Generală a Asociaţilor. În
acelaşi timp cu ieşirea, în contabilitate se înregistrează cheltuielile pentru
demolare, demontare, dezmembrare, precum şi valoarea reziduală obţinută.
În anumite situaţii, imobilizările pot fi scoase din funcţiune înainte
de termen, ceea ce are efecte negative sub aspectul majorării cheltuielilor
cu amortizarea.
Este posibil ca imobilizările să fie în funcţiune şi după expirarea
duratei normale de utilizare, ceea ce prezintă un avantaj în sensul că nu se mai
calculează şi include în cheltuieli amortizarea. În acest caz, avantajul menţionat
poate fi anulat prin consumuri energetice sporite, reparaţii la termene mai
scurte, înregistrarea unui număr mare de rebuturi.
- vânzarea (cedarea) către alţi agenţi economici - în acest caz, în
contabilitate se înregistrează preţul de vânzare obţinut precum şi scoaterea
din gestiune a imobilizărilor, ţinând cont de valoarea neamortizată până la
momentul cedării (vânzării).
- restituirea aportului în natură sub forma imobilizărilor corporale în
cazul retragerii unor asociaţi sau acţionari.
Ieşirea temporară are loc prin închirierea.
e. ,,Imobilizări corporale în curs“ (simbol 231) sunt reprezentate de
imobilizări corporale în curs de realizare, neterminate, care nu au fost
recepţionate şi care nu au atins performanţele preconizate. Pentru aceste
imobilizări corporale au fost efectuate unele cheltuieli (investiţii) iar în
perioadele următoare se vor efectua noi cheltuieli, până la finalizare
(recepţionare). Imobilizările corporale în curs pot fi obţinute prin efort propriu,
executate de unităţi specializate din afară sau reprezintă aportul asociaţilor la
capitalul social.

f. ,,Avansuri acordate pentru imobilizări corporale“ (simbol 232) ţine


evidenţa plăţilor efectuate pentru achiziţionarea sau construirea de
imobilizări corporale: terenuri şi construcţii, instalaţii tehnice şi maşini,
alte imobilizări corporale.

16
1.5.1.4 Active imobilizate financiare

Această categorie de imobilizări se referă la investiţii pe termen


lung în valori care pot genera venituri financiare (dividende sau dobânzi).
Imobilizările financiare sunt rezultatul excedentelor financiare (profituri)
obţinute în perioadele precedente şi care nu sunt absolut necesare activităţii
desfăşurate în perioada curentă. Din categoria imobilizărilor financiare fac
parte:
a. Titlurile de participare: ,,Titluri de participare deţinute la filiale
din cadrul grupului“ (simbol 261), ,,Titluri de participare deţinute la societăţi din
afara grupului“ (simbol 262) sunt acţiuni sau părţi social achiziţionate,
reprezentând participarea la capitalul altor societăţi comerciale în proporţie
de peste 50%. Fiind deţinute pe termen lung, posesorul poate exercita o
influenţă asupra societăţii emitente prin desemnarea reprezentanţilor săi în
consiliul de administraţie. Influenţa se referă la exercitarea unui control
asupra deciziilor adoptate şi la posibilitatea realizării unor legături
economice privilegiate cu unitatea la care se deţin titlurile de participare. Pe
lângă aceasta, deţinerea titlurilor de participare permite obţinerea unor
venituri financiare sub formă de dividende corespunzător cu numărul şi
valoarea titlurilor deţinute.
Pe lângă achiziţionare, titlurile de participare pot intra în patrimoniu
şi ca aport al asociaţilor la capitalul social.
La intrarea în patrimoniu, titlurile de participare se evaluează la
costul de achiziţie (preţul de cumpărare) sau la valoarea de aport.
În contabilitate se face distincţie între acţiunile care reprezintă titluri de
participare deţinute o perioadă îndelungată de timp, incluse la imobilizări
financiare şi acţiunile deţinute pe termen scurt şi revândute pentru a obţine un
câştig imediat, incluse la active circulante de trezorerie sub denumirea ,,investiţii
financiare pe termen scurt“.
b. ,,Imobilizări financiare sub formă de interese de participare“ (simbol
263) se referă la titlurile de participare deţinute pe termen lung în capitalul
altei societăţi comerciale dar care nu permit intervenţia în gestiunea societăţilor
la care sunt deţinute. Interesele de participare se împart în două categorii:
- investiţii strategice care reprezintă o participare de 10 - 20% în
capitalul altei societăţi;
- investiţii în întreprinderi asociate reprezentate de titluri de
participare deţinute în capitalul unei întreprinderi asociate în proporţie de 20 -
50%, ceea ce asigură posibilitatea exercitării unei influenţe semnificative
asupra activităţii acesteia.
c. ,,Creanţe imobilizate“ (simbol 267) se referă îndeosebi la
împrumuturi acordate care permit obţinerea de venituri financiare sub
formă de dobânzi şi acţiuni proprii. Din această categorie fac parte :
- Creanţe legate de participaţii sunt împrumuturi acordate unităţilor la
care se deţin titluri de participare sau interese de participare;
17
- ,,Împrumuturi acordate pe termen lung“ (simbol 2673) sunt
împrumuturi acordate altor agenţi economici, conform unui contract de
împrumut în care se prevăd garanţiile, termenele de restituire şi dobânzile
aferente;
- ,,Acţiuni proprii – active imobilizate“ (simbol 2677) sunt
acţiunile societăţii cumpărate cu intenţia de a fi păstrate cel puţin un an înaintea
anulării sau revânzării lor;
- ,,Alte creanţe imobilizate“ (simbol 2678) se referă la depozite,
garanţii şi cauţiuni.

1.5.2 Active circulante

1.5.2.1 Prezentare generală - clasificare

Activele circulante sunt reprezentate de bunuri (stocuri), bani şi creanţe


(active în decontare) caracterizate prin faptul că participă la un singur circuit
economic pe parcursul căruia se transformă sau îşi transmit integral valoarea
asupra produselor realizate cu ajutorul lor.
Activele circulante se află într-o permanentă mişcare şi transformare, sunt
deosebit de diverse, prezintă particularităţi şi îndeplinesc roluri diferite de la o
ramură la alta sau chiar de la o întreprindere la alta.
Un activ se poate clasifica drept activ circulant, dacă îndeplineşte una din
următoarele condiţii:
- este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau pentru
comercializare într-o perioadă ce nu depăşeşte 12 luni;
- este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;
- este reprezentat de numerar sau investiţii financiare pe termen scurt,
a căror utilizare nu este restricţionată
Clasificarea activelor circulante se poate face în funcţie de structura
acestora (forma concretă de existenţă) astfel:
- stocuri şi producţie în curs de execuţie (active circulante în formă
materială);
- investiţii financiare pe termen scurt;
- active circulante de trezorerie (băneşti);
- active circulante în decontare (creanţe).

18
1.5.2.2 Active circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de
execuţie

Activele circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de execuţie se


referă la ansamblul bunurilor existente în cadrul unităţilor patrimoniale care sunt
destinate:
- să fie vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul
de producţie;
- să fie consumate după prima utilizare.
Principalele categorii de stocuri şi producţie în curs de execuţie sunt
cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:

a. ,,Materii prime“ (simbol 301) au rolul hotărâtor în fabricarea


produselor, se regăsesc integral sau parţial în corpul produselor obţinute;
materiile prime dau substanţă producţiei obţinute. În funcţie de specificul
producţiei, materiile prime sunt foarte diverse: minereul de fier în industria
siderurgică, lemnul în industria mobilei, stofa în industria confecţiilor etc.
Materiile prime se regăsesc în producţia fabricată cu ajutorul lor, fie în forma
(aspectul) sub care au fost consumate, de exemplu stofa în industria confecţiilor,
fie într-o formă nouă (transformate), de exemplu gazele naturale în industria
îngrăşămintelor chimice sau sarea în industria produselor sodice.
În contabilitate se înregistrează aprovizionarea cu materii prime (intrarea)
precum şi consumul sau ieşirea materiilor prime.
În raport de provenienţa lor, cea mai mare parte a materiilor prime sunt
aprovizionate de la întreprinderi specializate numite furnizori. În anumite cazuri
materiile prime pot proveni şi din producţie proprie.

b. ,,Materiale consumabile“ (simbol 302) sunt utilizate frecvent în


procesul de producţie, având un caracter secundar, auxiliar, ajutător, şi se
prezintă sub următoarele forme:
- ,,Materiale auxiliare“ (simbol 3021) contribuie la procesul de producâţie,
fără a avea un rol decisiv, de multe ori fără a se regăsi în produsul finit.
De exemplu, coloranţii folosiţi în industria uşoară sau alimentară asigură
un aspect plăcut produselor obţinute, facilitând astfel vânzarea lor;
- ,,Combustibili“ (simbol 3022) se pot clasifica după destinaţie
în:
combustibili energetici, tehnologici şi gospodăreşti.
- ,,Materiale pentru ambalat“ (simbol 3023) sunt folosite pentru
preambalare, ambalare şi expunere estetică a bunurilor vândute şi sunt
utilizate îndeosebi în comerţul cu amănuntul. În această categorie se includ:
hârtia pentru ambalat, pungi de hârtie şi polietilenă, sticle de plastic,
sfoară, saci etc. Ele se utilizează o singură dată, sunt nerecuperabile iar
valoarea lor este inclusă în cheltuielile de exploatare pe măsura eliberării în
consum.
19
- ,,Piese de schimb“ (simbol 3024) sunt folosite la reparaţiile
mijloacelor fixe contribuind astfel la funcţionarea lor o perioadă de timp cât mai
îndelungată. Deşi unele piese de schimb (componente pentru reparaţii) ar
putea îndeplini condiţiile de durată şi valoare pentru a fi considerate mijloace
fixe, conform legii ele sunt înregistrate în contabilitate ca active circulante.
- ,,Seminţe şi materiale de plantat“ (simbol 3025) sunt folosite îndeosebi
în agricultură şi provin în cea mai mare parte din producţia proprie.
- ,,Furaje“ (simbol 3026) sunt utilizate pentru creşterea
animalelor şi păsărilor, fiind aprovizionate de la furnizori sau obţinute din
producţie propri
e.- ,,Alte materiale consumabile“ (simbol 3028) sunt îngrăşăminte
chimice, medicamente, insecto-fungicide, pesticide, erbicide etc.

c. ,,Materiale de natura obiectelor de inventar“ (simbol 303)


reprezintă bunuri aflate în patrimoniul tuturor agenţilor economici care au o
valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate
imobilizări corporale, indiferent de durata lor de utilizare sau au o durată de
utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea lor.

În această categorie se includ:


- S.D.V.-uri (scule, dispozitive şi verificatoare) sunt necesare pentru
desfăşurarea activităţilor productive şi sunt aprovizionate de la furnizori
sau produse în cadrul unităţii patrimoniale. SDV-urile sunt predate în
folosinţă lucrătorilor din secţiile de producţie pe baza unui proces-verbal;
- echipamentul de protecţie are rolul de a proteja integritatea
corporală a lucrătorilor, fiind specific diferitelor sectoare de activitate. De
exemplu, ochelarii de protecţie şi mănuşile pentru sudori, casca pentru
constructori, echipamentul complex pentru oţelari etc. Echipamentul de
protecţie se aprovizionează de la furnizori şi se predă în folosinţă lucrătorilor
din secţiile de producţie;
- echipamentul de lucru are rolul de a proteja îmbrăcămintea
personală a lucrătorilor, de exemplu halatele, salopetele, uniformele.
Echipamentul de lucru se aprovizionează de la furnizori şi este dat în folosinţă
lucrătorilor. Contravaloarea echipamentului de lucru se suportă în proporţii egale
de unitate (prin includerea în cheltuieli) şi de lucrători;
- A.M.C.-uri (aparate de măsură şi control) sunt folosite pentru
determinarea parametrilor obiectelor, proceselor, fenomenelor;
- matriţe pentru executarea unor subansamble.
Caracteristici ale materialelor de natura obiectelor de inventar:
- sunt folosite o perioadă îndelungată sau au o valoare mare;
- se repară;
- sunt scoase din funcţiune şi se obţine valoarea reziduală;
- nu întrunesc cumulativ condiţiile de valoare şi durată;
- nu se amortizează.

20
d. ,,Produse în curs de execuţie“ (simbol 331) reprezintă produsele aflate
în secţiile de fabricaţie la sfârşitul unei perioade de gestiune (în ultima zi a lunii,
trimestrului, anului), produse caracterizate prin faptul că nu au trecut prin
toate fazele (stadiile) de prelucrare prevăzute de procesul tehnologic.
Din această categorie fac parte şi produsele incomplete sau care nu au
fost supuse probelor şi recepţiei tehnologice până în ultima zi a perioadei de
gestiune. Producţia în curs de execuţie este numită şi producţie neterminată.
Valoarea produselor în curs de execuţie se determină prin inventariere sau
pe cale financiar-contabilă şi se înregistrează în contabilitate, fiind necesară
în vederea determinării costului efectiv al produselor finite.
La începutul perioadei următoare de gestiune, mai precis în prima zi a
lunii următoare, valoarea produselor în curs de execuţie se introduce
contabil în cheltuielile de fabricaţie şi se continuă procesul tehnologic până
la obţinerea produsului finit.

e. ,,Semifabricate“ (simbol 341) sunt rezultate din procesul de producţie şi


se caracterizează prin faptul că nu au parcurs toate fazele (stadiile)
procesului tehnologic. După un anumit număr de faze de fabricaţie,
semifabricatele obţinute pot avea următoarele destinaţii:
- sunt recepţionate şi depozitate în magaziile secţiilor de fabricaţie de
unde ulterior sunt reintroduse în procesul de producţie şi se continuă fazele
procesului tehnologic până la obţinerea produsului finit;
- sunt vândute altor agenţi economici, integrate în procesul
tehnologic al acestora şi asamblate în produse complexe.

f. ,,Produse finite“ (simbol 345) sunt de asemenea rezultate ale procesului


de producţie caracterizate prin următoarele aspecte:
- au parcurs toate fazele procesului tehnologic şi nu mai au nevoie
de prelucrări ulterioare în cadrul întreprinderii respective;
- au fost recepţionate fiind găsite corespunzătoare din punct de
vedere calitativ;
- au fost predate la depozitul de produse finite (au părăsit secţiile de
fabricaţie) sau au fost expediate direct clienţilor, întocmindu-se documentele
corespunzătoare. Produsele finite sunt destinate vânzării către alţi agenţi
economici (terţi) care poartă numele de clienţi, cumpărători sau beneficiari. În
anumite cazuri, produsele finite sunt consumate în cadrul aceleiaşi întreprinderi.
De exemplu, în mod frecvent în agricultură, o parte a produselor finite este
reţinută pentru a asigura producţia viitoare (seminţe, furaje, materiale de plantat)
iar în industrie unele produse finite pot fi utilizate pentru sectorul propriu de
investiţii.
Produsele finite dau sens organizării procesului de fabricaţie şi activităţii
desfăşurate de unitatea patrimonială.

g. ,,Produse reziduale“ (simbol 346) sunt rezultatele procesului

21
de producţie care nu au fost recepţionate de controlul tehnic întrucât nu
corespund condiţiilor de calitate; aceste rezultate se numesc rebuturi şi
trebuie analizate pentru a determina cauzele apariţiei şi a stabili dacă
responsabilitatea aparţine unităţii economice sau lucrătorilor. Tot în această
categorie se includ deşeurile recuperabile, respectiv resturi de materii prime
sau materiale consumabile care rezultă în mod firesc în urma procesului de
fabricaţie.

h. ,,Animale şi păsări“ (simbol 361) sunt reprezentate de animale tinere de


orice fel (miei, viţei, purcei, mânji etc.) destinate pentru creştere şi
reproducţie, animale şi păsări puse la îngrăşat pentru a fi valorificate, colonii de
albine, animale pentru producţia de lapte, lână, blană etc. Această categorie
specială de stocuri poate intra prin aprovizionare de la furnizori sau din
producţie proprie.

i. ,,Mărfuri“ (simbol 371) sunt bunuri aprovizionate în vederea revânzării,


fiind specifice agenţilor economici din comerţ. Mărfurile pot fi aprovizionate de
la întreprinderile producătoare din ţară (producţie indigenă) sau din import.
De asemenea, mărfuri pot fi produsele finite destinate vânzării de către
unităţile economice prin magazinele proprii de desfacere.
Mărfurile pot circula prin următoarele sisteme:
- sistemul ,,en-gros“ - prin depozit, în cantităţi mari;
- sistemul ,,en-detail“ - prin magazine sau unităţi de desfacere cu
amănuntul, în cantităţi mici sau la bucată.
În urma revânzării, comerciantul obţine adaosul comercial (marja
comerciantului) din care se acoperă cheltuielile de circulaţie (transport,
păstrare, vânzare) şi se asigură obţinerea unui profit.

j. ,,Ambalaje“ (simbol 381) - în această categorie se includ ambalajele de


circulaţie sau de transport (navete pentru băuturi, pâine, lapte, sticle şi
borcane, cutii, lăzi) caracterizate prin faptul că participă la mai multe
circuite comerciale. Deci ele sunt ambalaje refolosibile, achiziţionate sau
fabricate care, în funcţie de modul de recuperare şi valorificare, se împart în
două grupe:
- ambalaje facturate distinct care circulă prin vânzare - cumpărare;
- ambalaje facturate distinct care circulă prin restituire - acestea pot
fi păstrate temporar de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în
contracte.

k. Stocuri la terţi se referă la unele din elementele patrimoniale prezentate


mai sus, care se află la terţi (alţi agenţi economici) pentru efectuarea unor
operaţii (prelucrări, reparaţii, expunere, custodie) de unde urmează a fi
recuperate. Din această categorie fac parte:
- ,,Materii şi materiale aflate la terţi“ (simbol 351) sunt materii prime şi
materiale consumabile trimise la terţi pentru prelucrare - de exemplu:
22
nichelare, cromare, debitare.
- ,,Produse aflate la terţi“ (simbol 354) se referă la produse
finite, semifabricate sau produse reziduale trimise la terţi pentru efectuarea unor
operaţiuni ulterioare procesului propriu de fabricaţie. De exemplu, ambalare
specială, etichetare, participarea la târguri şi expoziţii.
- ,,Mărfuri aflate la terţi“ (simbol 357) sunt mărfuri aflate în păstrare la
alţi agenţi economici, pentru o perioadă de timp, datorită lipsei spaţiului
de depozitare sau condiţiilor adecvate pentru menţinerea calităţii, precum şi
mărfurile aflate în consignaţie şi destinate vânzării de către terţi, în
condiţiile în care nu există alte modalităţi de valorificare a acestora.

1.5.2.3 Investiţii financiare pe termen scurt

Investiţiile financiare pe termen scurt sunt reprezentate de acţiuni şi


obligaţiuni proprii sau emise de alţi agenţi economici. În această categorie
se includ următoarele elemente patrimoniale:

a. ,,Acţiuni proprii“ (simbol 502) sunt acţiuni proprii răscumpărate de pe


piaţă la cost de achiziţie în scopul anulării lor (diminuarea capitalului social) sau
revânzării către salariaţii proprii la un preţ egal sau mai mic comparativ cu
costul de achiziţie. În mod obişnuit, în urma răscumpărării acţiunilor proprii nu
se obţin venituri financiare.
b. ,,Acţiuni“ (simbol 503) sunt acţiuni emise de alte unităţi
economice şi cumpărate pentru obţinerea unui profit pe termen scurt în urma
vânzării acestora la o valoare mai mare decât costul de achiziţie. În
anumite cazuri, prin vânzarea acestor acţiuni se obţine o valoare mai mică
decât costul de achiziţie ceea ce majorează cheltuielile financiare.
c. ,,Obligaţiuni emise şi răscumpărate“ (simbol 505) sunt obliga
iuni proprii, emise în vederea obţinerii unui împrumut public, care sunt
răscumpărate în vederea anulării.
d. ,,Obligaţiuni“ (simbol 506) sunt obligaţiuni emise de alte
unităţi economice şi cumpărate în scopul obţinerii de venituri financiare
sub formă de dobânzi sau obţinerii unui excedent în urma vânzării la o valoare
mai mare decât costul de achiziţie.

1.5.2.4 Active circulante de trezorerie (băneşti)

Activele circulante de trezorerie (băneşti) sunt reprezentate de valori


care îndeplinesc funcţia de bani sau îmbracă forma de bani. Activele
23
băneşti sunt folosite pentru încasarea contravalorii produselor, lucrărilor,
serviciilor vândute, respectiv pentru plata stocurilor aprovizionate,
imobilizărilor achiziţionate, salariilor, taxelor, impozitelor.
Cele mai importante active circulante băneşti sunt cunoscute în
contabilitate sub următoarele denumiri:

a. ,,Conturi curente la bănci“ (simbol 512) reprezintă banii pe care agenţii


economici îi păstrează în conturi deschise la bănci. Cea mai mare parte a
activelor băneşti ale unui agent economic se află în conturile bancare.
Deschiderea unui cont bancar reprezintă o condiţie pentru autorizarea înfiinţării
unei societăţi comerciale.
Un agent economic poate deschide conturi curente la mai multe
bănci din localitatea în care îşi are sediul social precum şi în alte localităţi.

Principalele conturi deschise la bănci sunt cunoscute sub


următoarele denumiri:
- ,,Conturi la bănci în lei“ (simbol 5121) reprezintă sumele păstrate
la bănci în moneda naţională. Aceste conturi sunt destinate efectuării de
încasări şi plăţi prin sistemul decontărilor fără numerar sau prin virament
care presupune circulaţia documentelor care consemnează încasările, respectiv
plăţile, fără ca banii să fie efectiv prezenţi.
În cazul încasărilor, banca consemnează scriptic primirea banilor de
la alt agent economic şi majorează corespunzător contul curent. Încasările
pot proveni din vânzarea produselor, lucrărilor, serviciilor, din împrumuturi,
dobânzi primite, depuneri de numerar.
În cazul plăţilor, banca consemnează scriptic trimiterea banilor unui
alt agent economic şi micşorează sumele păstrate în contul curent. Se pot efectua
plăţi pentru cumpărarea de materii prime, mărfuri, obiecte de inventar,
achiziţionarea de mijloace fixe, impozite, taxe, restituirea creditelor primite şi a
dobânzilor, respectiv ridicare de numerar şi aducerea acestuia în casieria
întreprinderii.
Operaţiunile efectuate prin contul de la bancă (încasări sau plăţi)
sunt comunicate periodic agentului economic printr-un document special,
emis de bancă, numit ,,extras de cont“.

- ,,Conturi la bănci în valută“ (simbol 5124) reprezintă sumele păstrate la


bănci în valută, respectiv dolari, mărci, lire, şilingi etc. Evidenţierea
sumelor păstrate în conturi la bănci se face separat pentru fiecare valută în parte.
Utilizarea acestor conturi este asemănătoare conturilor la bănci în lei.

b. ,,Casa“ (simbol 531) reprezintă numerarul (cash) păstrat în


casierie în moneda naţională sau în diferite valute. Aceste active băneşti
sunt destinate efectuării unor plăţi periodice, de exemplu pentru salarii şi
ajutoare materiale, sau pentru plăţi ocazionale, reduse ca volum, de exemplu
pentru acordarea avansurilor de trezorerie, achitarea unor datorii, efectuarea
24
unor cheltuieli gospodăreşti.
În contabilitate pentru numerarul păstrat în casierie se folosesc
două denumiri:
- ,,Casa în lei“ (simbol 5311) reprezintă numerarul în lei păstrat
într-o încăpere separată numită casierie, special amenajată (grilaje, sisteme de
securitate, case de bani). Operaţiunile cu numerar sunt efectuate de casier
care este un funcţionar cu pregătire profesională adecvată şi bună reputaţie.
Din motive de securitate şi fluidizare a circulaţiei monetare, în
casierie se poate păstra permanent (zilnic) doar o anumită sumă de bani.
Nivelul maxim poartă numele de limită sold de casă sau plafon de casă. Acest
nivel este stabilit de unitatea economică împreună cu banca la care este deschis
contul curent, în funcţie de mişcările de numerar din ultimul trimestru sau
acest nivel trebuie să respecte reglementările Băncii Naţionale şi Ministerului
Finanţelor Publice.
Atunci când în urma încasărilor zilnice se depăşeşte limita sold de
casă, surplusul de numerar este depus de către casier a doua zi la bancă în contul
curent al unităţii. Peste limita soldului de casă se pot păstra sumele necesare
pentru plata salariilor sau ajutoarelor materiale, dar nu mai mult de trei zile de la
data stabilită pentru plata acestora precum şi sumele aflate în casierie în
zilele de la sfârşitul săptămânii.
În situaţia în care agentul economic are nevoie de numerar pentru
efectuarea unor plăţi, de exemplu pentru plata salariilor, se întocmeşte un
document special numit ,,cec de numerar“ care, după ce este vizat de conducerea
unităţii, se depune de casier la bancă de unde se ridică numerarul solicitat şi se
aduce în casierie.
Pentru funcţionarea casieriei, se întocmesc documente specifice şi anume:

- ,,Planul de casă“ în care sunt prevăzute toate operaţiunile de încasări şi


plăţi efectuate prin casierie în trimestrul următor;
- ,,Registrul de casă“ este completat zilnic de către casier, pe
baza documentelor justificative, înscriindu-se toate încasările şi plăţile efectuate
în ziua respectivă şi stabilindu-se numerarul existent în casierie la sfârşitul
zilei; se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar rămâne la
casier iar exemplarul al doilea, numit ,,contul casierului“ se depune la
contabilitate împreună cu toate documentele justificative.
În fiecare lună, inopinat, conducătorul compartimentului financiar -
contabil efectuează controlul şi inventarierea valorilor păstrate în casierie.
- ,,Casa în valută“ (simbol 5314) reprezintă numerarul păstrat în casierie
în valută. Evidenţierea sumelor se face separat pentru fiecare valută în
parte.

c. ,,Acreditive“ (simbol 541) reprezintă conturi speciale în care se depun


cu anticipaţie sumele necesare pentru efectuarea plăţilor către furnizorii de
stocuri sau imobilizări. Un astfel de cont este deschis la o bancă din localitatea
în care îşi are sediul furnizorul şi se utilizează în relaţiile de comerţ
25
exterior sau la solicitarea furnizorului care doreşte să aibă o garanţie în
privinţa încasării la termen a bunurilor expediate.
Utilizarea acreditivului este stabilită de părţile implicate printr-un
contract care conţine următoarele elemente: suma acreditivului, denumirea
furnizorului şi banca la care acesta are deschis contul curent, felul şi
cantitatea bunurilor ce urmează a fi livrate, termenul de valabilitate a
acreditivului, termenele de livrare şi felul documentelor care atestă expedierea.
Atunci când furnizorul expediază produsele contractate, el depune la
banca stabilită prin contract documentele de expediere a bunurilor (factură,
aviz de expediţie, scrisoare de trăsură) iar banca transmite sumele
corespunzătoare din contul de acreditiv în contul curent al furnizorului.
Pentru furnizor (beneficiarul acreditivului) utilizarea acestei forme de
plată reprezintă un avantaj în sensul că poate încasa rapid sumele care i se cuvin.
Pe de altă parte, pentru plătitor, acreditivul este dezavantajos întrucât
presupune imobilizarea unor sume.
Acreditivul se închide la folosirea integrală a sumei, la expirarea
valabilităţii sau conform înţelegerii părţilor implicate. Sumele neconsumate sunt
transferate din contul de acreditiv în contul curent al plătitorului.
În contabilitate, pentru acreditive se folosesc două noţiuni:
- ,,Acreditive în lei“ (simbol 5411);
- ,,Acreditive în valută“ (simbol 5412).

d. ,,Valori de încasat“ (simbol 511) sunt cunoscute în contabilitate


sub următoarele denumiri:
- ,,Cecuri de încasat“ (simbol 5112);
- ,,Efecte de încasat“ (simbol 5113);
- ,,Efecte remise spre scontare“ (simbol 5114).

Valorile de încasat sunt reprezentate de cecuri şi efecte comerciale (cambii


şi bilete la ordin) primite de la clienţi şi sunt depuse la bancă în vederea încasării
lor la termenele stabilite.

e. ,,Alte valori“ (simbol 532) sunt reprezentate de mărci poştale,


timbre fiscale, tichete şi bilete de călătorie, bilete de odihnă şi tratament,
bonuri în cantităţi fixe pentru combustibili; acestea sunt cumpărate şi
eliberate pentru consum, fiind incluse în cheltuielile de exploatare.

1.5.2.5 Active circulante în decontare (creanţe)

O parte din activele circulante sub formă de stocuri şi bani se află


26
momentan în afara unităţii patrimoniale care le deţine, deci sunt la alte
persoane fizice sau juridice. Până la recuperarea lor, în forma iniţială sau printr-
un echivalent, aceste active circulante se află în decontare, poartă numele de
creanţe şi reprezintă bunuri sau sume de primit.
Apariţia activelor circulante în decontare poate avea cauze obiective
(fireşti, normale), determinate de fluxul activităţii economice. Astfel, în procesul
schimbului (desfacere) unitatea economică intră în relaţii cu clienţii
(cumpărători sau beneficiari) cărora li se livrează produse, lucrări, servicii.
În contabilitate trebuie să se reflecte sumele de primit reprezentând
contravaloarea acestora, întrucât momentul vânzării nu este identic cu
momentul încasării (vânzare cu plata la termen, decalajul fiind determinat de
ritmul decontărilor bancare). De asemenea, unitatea economică poate intra în
relaţii cu proprii salariaţi sau cu asociaţii în urma cărora pot să rezulte sume de
încasat.
În anumite cazuri, apariţia creanţelor este determinată de cauze
subiective (lipsuri la inventar, distrugeri, delapidări).
Unitatea economică care deţine creanţele trebuie să le urmărească şi
să le recupereze în cel mai scurt timp posibil.
Activele în decontare sau creanţele sunt cunoscute în contabilitate
sub următoarele denumiri:

a. ,,Clienţi“ (simbol 411) reprezintă sumele care trebuie încasate de la alţi


agenţi economici, interni sau externi, pentru livrări de produse,
semifabricate, mărfuri, materiale, animale şi păsări, precum şi pentru lucrări
executate şi servicii prestate, conform facturilor emise în care se
menţionează termenul de plată. Apariţia acestor creanţe este obiectivă, fiind
determinată de relaţiile economice dintre unităţile patrimoniale; ele există din
momentul expedierii bunurilor şi până în momentul încasării contravalorii lor.

b. ,,Efecte de primit de la clienţi“ (simbol 413) se referă la activele


sub formă de cambii şi bilete la ordin (efecte comerciale), care sunt
primite de la clienţi reprezentând contravaloarea produselor, lucrărilor,
serviciilor. Aceste efecte de comerţ pot fi încasate la termen sau folosite pentru
plata unor datorii.

În cazul efectului de comerţ cambie, expeditorul solicită clientului


confirmarea în scris, sub semnătură, a bunelor intenţii de plată. Cambia
este un înscris necondiţionat prin care creditorul numit trăgător dă ordin
debitorului său (cumpărătorul) numit tras să plătească o sumă determinată
unei terţe persoane numită beneficiar.
În cazul biletului la ordin, expeditorul (vânzătorul) primeşte un
angajament semnat de clientul său (cumpărătorul). Biletul la ordin este un
înscris prin care o persoană numită subscriptor se angajează să achite la o
anumită dată o sumă determinată unei alte persoane numită beneficiar.
Spre deosebire de cambie care este creată la iniţiativa creditorului, biletul
27
la ordin este creat la iniţiativa debitorului care este în acelaşi timp trăgător şi
tras.
Avantaje ale decontărilor prin intermediul efectelor de comerţ:
pot fi transformate imediat în bani, fără a mai aştepta plata
efectivă de către client, prin vânzarea efectului de comerţ la o bancă, situaţie în
care banca devine proprietară şi va încasa la scadenţă contravaloarea efectului
comercial.
pot fi valorificate la bursă; în acest caz, pe lângă faptul că se
asigură operativitatea încasărilor, creanţele pot fi valorificate la preţuri mai mari,
aşteptând momentul cel mai avorabil în desfăşurarea activităţilor bursiere.
oferă posesorului efectului de comerţ dreptul necondiţionat (are
caracterul unui titlu executoriu) de a încasa suma înscrisă pe efectul
comercial, respectiv la scadenţele convenite.

c. ,,Avansuri de trezorerie“ (simbol 542) reprezintă sumele încredinţate în


numerar (prin casierie) administratorilor sau salariaţilor în vederea cumpărării
unor bunuri sau pentru efectuarea unor plăţi către furnizori precum şi pentru
deplasarea în alte localităţi în vederea rezolvării unor probleme ale unităţii
economice (participarea la târguri şi expoziţii, documentare, încheierea
contractelor economice). Mărimea avansului acordat se stabileşte în funcţie de
cheltuielile de transport şi de cazare, indemnizaţia zilnică de hrană (diurnă),
mărimea datoriilor faţă de furnizori.
Avansurile de trezorerie trebuie justificate în maximum 24 de ore de
la efectuarea operaţiunilor pentru care au fost acordate (facturi, chitanţe,
bonuri, bilete şi tichete de transport, note de plată la hotel, restaurant etc.).
Sumele necheltuite sunt restituite la casierie. În situaţia depăşirii termenului de
decontare, se calculează penalităţi iar sumele nejustificate se reţin din salariile
cuvenite.

d. ,,Avansuri acordate personalului“ (simbol 425) reprezintă sumele


acordate salariaţilor reprezentând un avans din salarii şi ajutoare materiale
(avans chenzinal). Ulterior, la sfârşitul lunii, aceste sume sunt reţinute din
salariile şi ajutoarele materiale cuvenite pentru întreaga perioadă de gestiune
(lichidare).

e. ,,Alte creanţe în legătură cu personalul“ (simbol 4282) se referă


la chirii pentru locuinţe aflate în proprietatea unităţii patrimoniale, transporturi şi
alte prestaţii pentru lucrători, cota de 50% din valoarea echipamentului de
lucru distribuit personalului, salarii şi ajutoare materiale plătite şi
necuvenite, valoarea activelor constatate lipsă la inventariere şi imputată
salariaţilor.

f. ,,Furnizori - debitori“ (simbol 409) reprezintă avansuri sau aconturi


acordate furnizorilor de stocuri, lucrări, servicii; la primirea ulterioară a acestora,
are loc regularizarea cu furnizorii în sensul că sumele plătite drept avans
28
se scad din totalul datoriilor faţă de furnizori.

g. ,,TVA de recuperat“ (simbol 4424) reprezintă taxa pe valoare adăugată


care trebuie încasată de la bugetul statului întrucât taxa pe valoare
adăugată aferentă cumpărărilor (TVA deductibilă) este mai mare decât taxa
pe valoare adăugată aferentă vânzărilor (TVA colectată).
Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect pentru livrări de
bunuri mobile, prestări de servicii, transferul proprietăţii bunurilor imobiliare
între agenţii economici precum şi între aceştia şi instituţii publice sau
persoane fizice şi importul de bunuri sau servicii. Taxa pe valoare
adăugată se plăteşte de agenţii economici care au realizat o anumită cifră de
afaceri anuală, conform reglementărilor în vigoare; cotele de TVA sunt stabilite,
conform legii, pe categorii de operaţiuni.

h. ,,Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul“ (simbol 456)


se referă la angajamentul asociaţilor sau acţionarilor unei societăţi
comerciale de a participa la constituirea sau majorarea capitalului social.
Printr-un contract de asociere se stabilesc sumele care reprezintă participarea
asociaţilor sau acţionarilor, forma participării (în numerar sau în natură)
precum şi momentul efectuării vărsămintelor la capitalul social. Aceste
creanţe există din momentul subscrierii
(angajamentul sub semnătură al acţionarilor sau asociaţilor) şi până în
momentul depunerii aportului la capitalul social.

i. ,,Debitori diverşi“ (simbol 461) reprezintă sumele de încasat pentru:


- pagube materiale stabilite de instanţele de judecată;
- vânzarea (cedarea) titlurilor de plasament;
- vânzarea (cedarea) imobilizărilor;
- împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni;
- redevenţe şi chirii.

1.6 Surse patrimoniale (pasive)

1.6.1 Capitaluri proprii

O condiţie pentru începerea unei activităţi economice, indiferent de


natura acesteia şi de forma juridică de organizare, o reprezintă constituirea
capitalului.
Capitalul asigură sursa de finanţare cu caracter stabil pe baza căreia se pot

29
procura activele patrimoniale specifice unui anumit gen de activitate.
Capitalurile proprii se află în proprietatea acţionarilor, asociaţilor sau
întreprinzătorului individual; ele se constituie la înfiinţarea unităţii
patrimoniale prin contribuţia (aportul sau participarea) acţionarilor, asociaţilor
sau întreprinzătorului individual precum şi ulterior prin noi contribuţii sau
prin autofinanţare, ca urmare a activităţii desfăşurate.
Participanţii la capitalul social pot fi persoane fizice sau persoane
juridice (alţi agenţi economici, fundaţii, statul).
Principalele categorii de capitaluri proprii sunt cunoscute în contabilitate
sub următoarele denumiri:

a. ,,Capital social“ (simbol 101) reprezintă aportul în bani sau în bani şi în


natură subscris de acţionari sau asociaţi atât la înfiinţarea unităţii patrimoniale
cât şi ulterior, cu prilejul majorării capitalurilor proprii:
Aportul în natură se referă la maşini, utilaje, instalaţii, terenuri,
construcţii, brevete, licenţe, materii prime, obiecte de inventar, mărfuri
etc. Conform legii, ponderea aportului în natură la constituirea capitalului
social nu poate să fie mai mare de 60%. Evaluarea aportului în natură se face
prin expertize tehnice.
În funcţie de forma juridică a societăţilor comerciale, capitalul social
poate fi divizat astfel:
- în acţiuni, în cazul societăţilor comerciale pe acţiuni (S.A.) iar
proprietarii acestora se numesc acţionari;
- în părţi sociale, în cazul societăţilor comerciale cu răspundere
limitată (S.R.L.) iar proprietarii acestora se numesc asociaţi. Capitalul
social se prezintă sub două aspecte:
- ,,Capital subscris nevărsat“ (symbol 1011) reprezintă angajamentul
asociaţilor sau acţionarilor de a contribui la capitalul social conform
actelor de constituire a societăţii comerciale şi anume contract de societate şi
statut.
- ,,Capital subscris vărsat“ (symbol 1012) reprezintă depunerile
(vărsămintele) efectuate de acţionari sau asociaţi în bani sau în natură.
Legea obligă societăţile comerciale să ţină o evidenţă strictă a acţionarilor
şi a asociaţilor, evidenţă din care să rezulte numărul şi valoarea nominală a
acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate.
Acţiunile şi părţile sociale sunt titluri de valoare care aduc
posesorilor venituri sub formă de dividende (o parte din profitul net
înregistrat de societatea comercială).
Operaţiunile referitoare la capitalul social sunt:
- majorarea capitalului social prin subscrierea de noi acţiuni sau părţi
sociale, încorporarea rezervelor sau a profiturilor obţinute;
- micşorarea capitalului social prin reducerea numărului de acţiuni sau
părţi sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a
retragerii unor acţionari sau asociaţi sau pentru acoperirea pierderilor din
perioadele precedente.
30
Atât în cazul majorării cât şi în cazul micşorării capitalului
social, se reia procedura de autorizare a societăţii comerciale (se
efectuează cheltuieli de constituire, mai precis pentru modificarea
societăţii comerciale).

b. ,,Prime legate de capital“ (simbol 104) apar în situaţia


creşterii capitalului social prin noi aporturi în bani sau în natură
precum şi cu ocazia fuzionării societăţilor comerciale sau conversia
obligaţiunilor în acţiuni.
În principiu, primele reprezintă diferenţa dintre valoarea de emisiune
a noilor acţiuni (mai mare) şi valoarea nominală a acţiunilor (mai mică).

De exemplu, la o societate comercială valoarea nominală a unei


acţiuni este de 50.000 lei; se hotărăşte majorarea capitalului social prin
emisiunea unei serii noi de acţiuni cu o valoare de emisiune de 70.000 lei;
diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală se numeşte
primă de emisiune (20.000 lei pe acţiune).
În funcţie de modalitatea de constituire, primele legate de capital pot fi
de patru feluri, prime de emisiune, prime de aport (în cazul aportului în natură),
prime de fuziune şi prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.
Primele au drept scop asigurarea protecţiei vechilor acţionari; ele
compensează sacrificiul consimţit de aceştia de a accepta noi acţionari.
Primele legate de capital aparţin tuturor acţionarilor şi sunt utilizate
pentru încorporarea la capitalul social sau la majorarea rezervelor.

c. ,,Rezerve“ (simbol 106) se constituie din profitul brut sau net,


conform legii sau statutului de funcţionare a societăţii comerciale.
Categorii de rezerve:
- rezerve legale se constituie conform legii prin reţinerea anuală
din profitul brut în cotele şi limitele stabilite prin lege;
- rezerve pentru acţiuni proprii;
- rezerve statutare se constituie anual din profitul net,
conform prevederilor din statutul societăţii;
- alte rezerve neprevăzute de lege sau statut, se pot
constitui facultative annual din profitul net pentru acoperirea
pierderilor contabile sau pentru alte scopuri, conform hotărârii
Adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea
reglementărilor legale.
În mod excepţional, rezervele se pot constitui din primele legate de
capital. Rezervele sunt utilizate pentru majorarea capitalului
social, acoperirea pierderilor, acordarea de dividende în anii în
care s-au înregistrat pierderi, finanţarea unor investiţii.

d. ,,Rezultatul reportat“ (simbol 117) reprezintă profitul reportat din


anii precedenţi, a cărui repartizare a fost amânată de Adunarea generală a

31
acţionarilor sau asociaţilor. În altă situaţie, rezultatul reportat poate
reprezenta pierderea din anii precedenţi, neacoperită din rezerve sau din
diminuarea capitalului social.

e. ,,Profit şi pierdere“ (simbol 121) reprezintă rezultatul exerciţiului


current şi se determină prin compararea veniturilor cu cheltuielile.
Rezultatul poate fi favorabil (pozitiv) atunci când veniturile sunt mai
mari decât cheltuielile, se numeşte profit şi reprezintă o sursă
proprie de finanţare. Rezultatul poate fi nefavorabil (negativ) atunci
când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, se numeşte pierdere,
şi trebuie acoperit din rezerve, capital sau profitul perioadelor
viitoare.

1.6.2 Datorii

1.6.2.1 Prezentare generală - clasificare

Datoriile sunt sume de plătit sau obligaţii şi rezultă din relaţiile cu


alte persoane juridice sau fizice. După natura lor, datoriile pot reprezenta:
- surse atrase rezultă din relaţiile cu alţi agenţi economici, cu
bugetul
statului, cu asigurările sociale, cu personalul, asociaţii sau persoane fizice din
afara unităţii. Aceste datorii există din momentul apariţiei obligaţiei de a plăti
şi până în momentul efectuării plăţii, deci temporar anumite sume sunt
atrase în circuitul economic. Sursele atrase nu sunt purtătoare de dobândă.
- surse împrumutate rezultă din relaţiile cu băncile, alţi agenţi
economici sau persoane fizice, conform unui contract de împrumut în
care se prevede data restituirii şi dobânda cuvenită.

1.6.2.2 Surse atrase

Reprezintă datorii din operaţiuni comerciale (vânzare-cumpărare) şi


necomerciale care se pot grupa astfel:

a. Datorii faţă de furnizori – sunt cunoscute în contabilitate sub


următoarele denumiri:
- ,,Furnizori“ (simbol 401) reprezintă datoria faţă de alţi agenţi
economici de unde s-au primit stocuri precum şi lucrări executate
sau servicii prestate, în condiţiile în care nu s-a achitat contravaloarea
facturilor primite.
- ,,Furnizori de imobilizări“ (simbol 404) reprezintă datoria faţă de
alţi agenţi economici de la care s-au primit imobilizări corporale şi necorporale
32
care nu au fost achitate.
- ,,Efecte de plătit“ (simbol 403) reprezintă datoriile faţă de furnizori
atunci când plata se face printr-un efect comercial - cambie sau bilet la ordin.

b. Datorii privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se referă


la datoriile rezultate din achiziţionarea acţiuni, obligaţiuni, alte titluri de
valoare a căror decontare va avea loc ulterior; aceste datorii sunt cunoscute
în contabilitate sub denumirea ,Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări
financiare“
(simbol 269).

c. Datorii faţă de clienţi - sunt avansuri sau aconturi primite de la


clienţi pentru produse sau servicii contractate ce urmează a fi expediate
ulterior. Aceste datorii sunt cunoscute în contabilitate sub denumirea
,,Clienţi - creditori“ (simbol 419). După expedierea bunurilor, are loc
regularizarea avansurilor primate în sensul scăderii acestora din totalul
sumelor cuvenite.

d. Datorii faţă de personal sunt cunoscute în contabilitate sub următoarele


denumiri:
- ,,Personal - salarii datorate“ (simbol 421) se referă la salariile
cuvenite personalului pentru munca prestată conform contractelor de muncă,
inclusiv prime din fondul de salarii, adaosuri sau sporuri (de vechime, pentru
toxicitate, lucrul în subteran, lucrul la înălţime, loialitate, stres etc.). Salariile
reprezintă cheltuieli şi se includ în costul produselor fabricate.
- ,,Personal - ajutoare materiale datorate“ (simbol 423) sunt
ajutoarele acordate pentru incapacitate temporară de muncă, respectiv
indemnizaţii pentru concedii medicale, concedii de naştere sau ajutoare
pentru deces. Mărimea acestor ajutoare depinde de nivelul salariului,
vechimea în muncă, perioada de întrerupere a activităţii.
Indemnizaţiile pentru concedii medicale se suportă de unitate prin
includerea în costul produselor fabricate sau se suportă din bugetul
asigurărilor sociale (se reţin din datoriile privind contribuţia unităţii la
asigurările sociale).
- ,,Participarea personalului la profit“ (simbol 424) reprezintă
sumele datorate salariaţilor la sfârşitul anului drept stimulente din profitul
obţinut.
- ,,Drepturi de personal neridicate“ (simbol 426) sunt salarii,
ajutoare materiale şi stimulente reprezentând participarea la profit,
neridicate de personal în termenul legal (timp de trei zile de la data
stabilită pentru plată).

e. Datorii faţă de terţi se referă la reţinerile din salarii şi ajutoare


materiale în favoarea unor persoane fizice sau juridice. Reţinerile s-
au făcut pentru chirii cuvenite unităţilor de administrare a fondului
locativ, rate pentru bunuri achiziţionate din comerţ sau pentru

33
împrumuturi acordate de bănci, pensii alimentare datorate conform
hotărârii instanţelor judecătoreşti. Aceste datorii sunt cunoscute în
contabilitate sub denumirea ,,Reţineri din salarii datorate terţilor“ (simbol
427).

f. Datorii privind asigurările sociale şi protecţia socială sunt


cunoscute sub următoarele denumiri:
- ,,Asigurări sociale“ (simbol 431) reprezintă datoriile faţă de
bugetul asigurărilor sociale precum şi faţă de Casa de Asigurări pentru
Sănătate, sunt
suportate de unitate sau de personal astfel:
,,Contribuţia unităţii la asigurările sociale“ (simbol 4311) se referă
la contribuţia unităţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuţia
unităţii la bugetul asigurărilor sociale de stat se include în costul
produselor fabricate şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale
asupra fondului de salarii (23,33%). Bugetul asigurărilor sociale este
utilizat conform legii pentru acordarea
pensiilor, plata ajutoarelor materiale, întreţinerea staţiunilor balneoclimaterice,
alte cheltuieli sociale.
,,Contribuţia personalului la asigurările sociale“ (simbol 4312) se
referă la contribuţia personalului la bugetul asigurărilor sociale de stat, se reţine
din drepturile de personal cuvenite şi se calculează prin aplicarea unei cote
procentuale asupra salariilor şi ajutoarelor materiale brute (11,67%).
,,Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate“ (simbol 4313) se referă la contribuţia unităţii la Casa de
Asigurări pentru Sănătate şi se calculează prin aplicarea unei cote
procentuale asupra fondului de salarii (7%). Contribuţiile la Casa de
Asigurări de Sănătate sunt utilizate pentru funcţionare spitalelor şi
cabinetelor medicilor de familie, acordarea reducerilor şi gratuităţilor la
medicamente.
,,Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate“
(simbol 4314) se referă la contribuţia personalului la Casa de
Asigurări pentru Sănătate, se reţine din drepturile de personal
cuvenite şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra
salariilor şi ajutoarelor materiale brute (7%).

- ,,Ajutor de şomaj“ (simbol 437) reprezintă datoriile privind fondul


de şomaj, sunt suportate de unitate şi de personal, astfel:
,,Contribuţia unităţii la fondul de şomaj“ (simbol 4371) se suportă de
unitate prin includerea în costul produselor fabricate şi se calculează prin
aplicarea unei cote procentuale asupra fondului de salarii (5%). Fondul de şomaj
este utilizat pentru acordarea ajutorului de şomaj, organizarea de cursuri de
recalificare, sprijinirea agenţilor economici care angajează şomeri.
,,Contribuţia personalului la fondul de şomaj“ (simbol 4372)
se suportă de salariaţi, se reţine din drepturile de personal cuvenite şi se

34
calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra salariilor şi ajutoarelor
materiale brute (1%).

g. Datorii faţă de asociaţi se referă la sumele cuvenite acţionarilor


şi asociaţilor drept dividende, determinate în funcţie de partea din
profitul net repartizată pentru dividende şi proporţional cu numărul de
acţiuni sau părţi sociale deţinute. Aceste datorii sunt cunoscute sub
denumirea ,,Dividende de plată“ (simbol 457).
h. Datorii faţă de bugetul statului şi bugetele locale sunt cunoscute
în contabilitate sub următoarele denumiri:
- ,,Impozitul pe profit/venit“ (simbol 441) reprezintă partea din
profitul obţinut datorată bugetului statului şi se calculează prin
aplicarea unei cote procentuale (25%) asupra profitului impozabil (profitul
brut din care s-au efectuat unele deduceri conform legii pentru sponsorizări,
constituirea rezervelor, investiţii, publicitate, protocol) sau asupra veniturilor.
- ,,TVA de plată“ (simbol 4423) reprezintă taxa pe valoare adăugată
care trebuie plătită bugetului statului (19%) întrucât taxa pe valoare adăugată
aferentă vânzărilor (TVA colectată) este mai mare decât taxa pe valoare
adăugată aferentă cumpărărilor (TVA deductibilă).
- ,,Impozitul pe venituri de natura salariilor“ (simbol 444) se suportă
de salariaţi, se reţine din drepturile de personal cuvenite, se calculează prin
aplicarea unor cote procentuale (conform unei grile de impozitare)
asupra salariilor, ajutoarelor materiale şi stimulentelor reprezentând
participarea la profit şi este datorat bugetului statului.
- ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ (simbol 446) sunt
datorate bugetului statului şi bugetelor locale conform legii şi se
referă la impozitul pe clădiri, impozitul pentru mijloacele de
transport, taxe de consumaţie (accize), impozitul pe dividende,
vărsăminte din profitul net al regiilor autonome.

i. Alte datorii se referă la sume datorate terţilor, persoane fizice


sau persoane juridice reprezentând sume încasate dar necuvenite,
redevenţe şi chirii datorate precum şi conform unor titluri executorii emise
de instanţele de judecată. Aceste datorii sunt cunoscute sub denumirea
,,Creditori diverşi“ (simbol 462).

1.6.2.3 Surse împrumutate

Atunci când pentru desfăşurarea activităţii curente sunt


insuficiente capitalurile proprii precum şi sursele atrase, agenţii
economici pot apela la împrumuturi care pot fi acordate de bănci, de
alţi agenţi economici, de stat, de persoane fizice.

35
Datoriile reprezentând împrumuturi există din momentul primirii
(încasării) sumelor solicitate şi până în momentul restituirii (rambursării,
plăţii).
Cea mai mare parte a surselor împrumutate reprezintă datorii faţă de
bănci, poartă numele de credite bancare şi prezintă următoarele caracteristici:
- trebuie restituite la un termen numit scadenţă;
- sunt purtătoare de dobândă;
- trebuie garantate cu imobilizări corporale şi necorporale, depozite,
titluri de valoare;
- trebuie utilizate conform destinaţiei precizate la solicitare.
Principalele surse împrumutate sunt cunoscute în contabilitate sub
următoarele denumiri:

a. ,,Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni“ (simbol 161) se obţin


prin subscrierea şi vânzarea publică a unor titluri de valoare numite
obligaţiuni. Cumpărătorii acestora pot fi persoane fizice sau persoane
juridice. Conform legii, unitatea emitentă a obligaţiunilor garantează
împrumutul solicitat cu activel deţinute iar valoarea totală a
împrumutului nu poate depăşi o anumită cotă din capitalul social. La
emiterea şi vânzarea obligaţiunilor, trebuie făcut public prospectul de
emisiune în care se precizează valoarea totală a împrumutului, valoarea
nominală a unei obligaţiuni, dobânda acordată, termenul de răscumpărare. La
termenele stabilite, obligaţiunile sunt răscumpărate achitându-se
contravaloarea acestora şi dobânzile aferente.
b. ,,Credite bancare pe termen scurt“ (simbol 519) sunt acordate de bănci
pe termen de până la 12 luni fiind utilizate, conform contractelor
încheiate cu banca, pentru aprovizionarea cu stocuri, plata utilităţilor
(apă, energie electrică şi termică, gaze etc.) sau pentru serviciile prestate
de terţi.

c. ,,Credite bancare pe termen lung“ (simbol 162) sunt acordate de bănci


şi se obţin pe termen de până la 25 ani. Conform contractelor
încheiate, aceste împrumuturi sunt acordate pentru investiţii
(achiziţionarea sau construirea de imobilizări). Pentru această categorie
de credite, împreună cu banca, se întocmeşte un grafic de rambursare în
care se poate prevedea o ,,perioadă de graţie“ în care nu se restituie rate
de împrumut sau dobânzi.

d. ,,Datorii ce privesc imobilizările financiare“ (simbol 166) sunt


acordate de alte societăţi comerciale care deţin titluri de participare
(acţiuni) la unitatea patrimonială care a solicitat împrumutul.
e. ,,Alte împrumuturi şi datorii asimilate“ (simbol 167) se referă
la valoarea bunurilor preluate în concesiune, la împrumuturile obţinute
de la alţi agenţi economici precum şi la garanţii, depozite, cauţiuni primite.

36
f. ,,Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate“ (symbol
168) se referă la datoriile reprezentând dobânzile aferente
împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni, creditelor bancare pe
termen lung, datoriilor ce privesc imobilizările financiare, altor
împrumuturi şi datorii asimilate.

1.7 Procese economice ale unităţii patrimoniale

1.7.1 Prezentare general - clasificare

În unităţile patrimoniale au loc procese interne - mişcări sau transformări


determinate de specificul activităţii desfăşurate. Astfel:
- activele patrimoniale nu sunt privite numai static, sub aspectul
existenţei lor fizice în depozite, secţii de producţie, casierie, bănci, ci şi în
dinamica determinată de implicarea lor într-un proces de producţie
în urma căruia rezultă produse, lucrări, servicii; acest gen de transformări
reprezintă procese economice sub formă de cheltuieli;
- în procesul schimbului, în urma valorificării bunurilor, lucrărilor,
serviciilor, se obţin valori sau realizări care reprezintă procese
economice sub formă de venituri;
- prin compararea cheltuielilor şi veniturilor aferente unei anumite
perioade de gestiune, se determină rezultatele activităţii desfăşurate;
- destinaţiile sau transferările unor elemente patrimoniale sunt urmărite prin
procese economice de repartizare;
- pentru stabilirea exactă a rezultatelor, este necesară delimitarea
cheltuielilor şi veniturilor în raport cu perioadele de gestiune, prin
procese economice de regularizare;
- unele elemente patrimoniale sunt înregistrate în contabilitate la valori care nu
corespund situaţiei reale a acestora şi de aceea se impune corectarea
nivelului lor prin procese economice de rectificare;
- în anumite situaţii se poate constata o depreciere (pierdere) valorică a unor
active sau apariţia unor riscuri şi cheltuieli neprevăzute, ceea ce impune
formarea unor provizioane.

37
1.7.2 Procese economice sub formă de cheltuieli

1.7.2.1 Prezentare generală – clasificare

Materia, energia şi banii se transformă în raport cu procesul


tehnologic propriu al unei unităţi patrimoniale - ele se consumă, se
înglobează în produse, lucrări, servicii. Consumurile dintr-o anumită perioadă
de gestiune (lună, trimestru, an) se referă la materii prime, combustibili, uzura
obiectelor de inventar, amortizarea mijloacelor fixe, plăţi pentru salarii,
ajutoare materiale, contribuţii aferente salariilor, impozite şi taxe şi reprezintă
cheltuieli.Atunci când se repartizează la o unitate de producţie (un obiect, un
produs, un lot), cheltuielile poartă numele de costuri.
Întrucât implică transformări ale activelor patrimoniale, după conţinutul
economic (după natura lor), cheltuielile sunt de acelaşi tip cu activele.
În raport cu activitatea care le generează, cheltuielile se pot clasifica
astfel:
- cheltuieli de exploatare;
- cheltuieli financiare;
- cheltuieli extraordinare.

1.7.2.2 Cheltuieli de exploatare

Cheltuielile din această categorie au legătură directă cu producţia


(exploatarea) care constituie obiectul de activitate al unităţii patrimoniale. După
structura lor, cheltuielile de exploatare se pot grupa astfel:

a. Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile, materialele de


natura obiectelor de inventar, energia, apa şi mărfurile sunt cunoscute în
contabilitate sub următoarele denumiri:
- ,,Cheltuieli cu materiile prime“ (simbol 601) se referă la valoarea
consumurilor de materii prime în procesul de producţie, scăzămintele
sau perisabilităţile legale, lipsurile şi plusurile de inventar la materii prime;
deţin o pondere importantă pe care o au în totalul cheltuielilor şi reprezintă
operaţiuni care au loc frecvent, chiar de mai multe ori în aceiaşi zi;
- ,,Cheltuieli cu materialele consumabile“ (simbol 602) sunt cheltuieli
privind consumul de materii auxiliare, combustibil, piese de schimb, materiale de
ambalat, furaje, seminţe;
- ,,Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“
(simbol 603) se referă la valoarea materialelor de natura obiectelor de
inventar inclusă în cheltuieli, în raport de metoda utilizată, integral la darea în
folosinţă sa, pe durata mai multor perioade de gestiune;
- ,,Cheltuieli privind energia şi apa“ (simbol 605) se referă la
38
valoarea consumului de energie şi apă, conform facturilor primite de la furnizorii
de utilităţi;
- ,,Cheltuieli privind mărfurile“ (simbol 607) sunt specifice agenţilor
economici din comerţ, reprezintă costul de achiziţie al mărfurilor şi se
înregistrează în momentul scăderii din gestiune a mărfurilor vândute,
stabilirii perisabilităţilor sau în cazul lipsurilor la inventariere.

b. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi:


- ,,Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile“ (simbol 611) se referă la
valoarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere efectuate de unităţi specializate,
conform facturilor întocmite, lucrări care asigură clădirilor, utilajelor, instalaţiilor
funcţionarea normală o perioadă îndelungată;
- ,,Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile“ (simbol
612) sunt sumele plătite pentru bunuri concesionate, închiriate sau preluate
în locaţie de gestiune, conform contractelor încheiate, reprezentând
redevenţe şi chirii;
- ,,Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile“ (simbol 622) se referă
la comisioane plătite altor agenţi economici sau persoane fizice pentru
intermedierea unor operaţiuni, la onorarii plătite pentru efectuarea
expertizelor contabile şi tehnice, la onorarii plătite notarilor şi avocaţilor
pentru autentificarea unor acte respectiv reprezentarea în justiţie precum şi
pentru consiliere şi îndrumare;
- ,,Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate“ (simbol 623) reprezintă
valoarea anunţurilor şi reclamelor, valoarea cataloagelor şi produselor
oferite cu titlu gratuit, cheltuielile pentru participarea la târguri şi expoziţii
precum şi sponsorizările acordate; prin aceasta se fac cunoscute clienţilor
activităţile desfăşurate şi produsele fabricate, facilitând astfel vânzarea;
- ,,Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal“ (simbol 624) se referă
la plăţile efectuate pentru transportul stocurilor aprovizionate şi pentru
transportul de persoane (salariaţi), conform facturilor întocmite către unităţi
de transport specializate sau care reprezintă consumul de alte valori sub
forma biletelor şi tichetelor de călătorie;
- ,,Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări“ (simbol 625) se referă la
cheltuielile ocazionate de deplasarea salariaţilor în alte localităţi pentru a rezolva
problemele unităţii (transport, cazare, diurnă) precum şi la cheltuielile cu
detaşarea şi transferarea personalului (deschiderea de filiale, puncte de
lucru, schimbarea locului de desfăşurare a unor activităţi);
- ,,Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii“ (simbol 626)
sunt cheltuieli cu mărci poştale, telegrame, recomandate, mesagerie
specială, pentru telefon, fax, telex, facturate de terţi, plătite direct în
numerar sau reprezentând consumarea ,,altor valori“;
- ,,Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate“ (simbol 627) se referă la
comisioanele (spezele) plătite băncilor pentru operaţiunile efectuate prin
conturile curente, precum şi la sumele plătite pentru serviciile bancare (emiterea
extraselor de cont, informaţii privind bonitatea partenerilor şi băncilor
39
corespondente, întocmirea dosarelor de creditare şi evaluare a garanţiilor).

c. ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ (simbol 635) se


referă la plăţi pentru impozitul pe clădiri, impozitul pe mijloacele de transport,
impozitul pe terenuri, contribuţiile la fondurile speciale (drumuri,
handicapaţi, puncte de trecere a frontierelor).

d. Cheltuieli cu personalul:
- ,,Cheltuieli cu salariile personalului“ (simbol 641) sunt salariile plătite
personalului pentru munca prestată, inclusiv adaosuri, sporuri sau premii din
fondul de salarii; aceste cheltuieli sunt stabilite la sfârşitul lunii;
- ,,Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“ (simbol 645)
sunt reprezentate de următoarele elemente:
,,Contribuţia unităţii la asigurările sociale“ (simbol 6451) se
determină prin aplicarea unui procent de 23,33% asupra
fondului de salarii;
,,Contribuţia unităţii pentru de şomaj (simbol 6452) se
determină aplicând 5% asupra fondului de salarii;
,,Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate“ (simbol 6453) se calculează prin aplicarea unui
procent de 7% asupra fondului de salarii;
,,Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială“
(simbol 6458) reprezintă ajutoarele materiale acordate pentru
concediul medical, suportate de angajator conform legii,
precum şi cota parte suportată de unitate din valoarea biletelor
de odihnă şi tratament.

e. ,,Alte cheltuieli de exploatare“ (simbol 658) se referă la


amenzile, despăgubirile, penalităţile plătite, donaţiile şi subvenţiile
acordate, precum şi la cheltuielile înregistrate cu ocazia scăderii din
evidenţă a imobilizărilor (valoarea de înregistrare pentru terenurile şi
imobilizările financiare cedate si valoare neamortizată a mijloacelor fixe şi a
imobilizărilor necorporale cedate).

f. ,,Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele“


(simbol 681) se referă la amortizarea lunară a imobilizărilor corporale şi
necorporale şi la constituirea provizioanelor de exploatare.
g. ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit“ (simbol 691) reprezintă plăţi
către bugetul statului şi se determină prin aplicarea unui procent de
25% asupra profitului impozabil.

1.7.2.3 Cheltuieli financiare

Din această categorie fac parte cheltuielile determinate de fluxurile

40
financiare ale unităţii patrimoniale, cheltuieli care au o anumită
legătură cu activitatea desfăşurată şi se referă la dobânzi plătite, pierderi
financiare, diferenţe nefavorabile de curs valutar. În contabilitate, pentru
cheltuielile financiare se folosesc următoarele denumiri:

- ,,Pierderi din creanţe legate de participaţii“ (simbol 663) reprezintă


valoarea împrumuturilor acordate societăţilor comerciale la care sunt
deţinute titluri de participare, împrumuturi care nu mai pot fi recuperate datorită
insolvabilităţii sau falimentului;

- ,,Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate“ (simbol


664) reprezintă diferenţe nefavorabile rezultate din vânzarea investiţiilor
financiare (acţiuni şi obligaţiuni), atunci când valoarea de vânzare este mai
mică decât valoarea de cumpărare a titlurilor;

- ,,Cheltuieli din diferenţe de curs valutar“ (simbol 665) se referă la


diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor băneşti în
devize precum şi rezultate din lichidarea creanţelor şi datoriilor în valută;

- ,,Cheltuieli privind dobânzile“ (simbol 666) sunt sume plătite sau


care urmează a fi plătite reprezentând dobânzi aferente creditelor pe
termen lung şi mediu, creditelor pe termen scurt, împrumuturilor din
emisiuni de obligaţiuni precum şi împrumuturilor primite de la alţi agenţi
economici;

- ,,Cheltuieli privind sconturile acordate“ (simbol 667) reprezintă sumele


plătite băncilor pentru încasarea efectelor comerciale înainte de scadenţă.
Scontul acordat (valoarea dobânzii şi comisionului) se determină ca diferenţă
între valoarea efectelor comerciale şi suma încasată efectiv de la bancă;

- ,,Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele“ (simbol


686) sunt efectuate la constituirea provizioanelor financiare precum şi
pentru prime achitate la rambursarea obligaţiunilor amortizate.

1.7.2.4 Cheltuieli extraordinare

În această categorie se includ cheltuielile care au un caracter


accidental, o frecvenţă redusă (apar odată la câţiva ani) şi în anumite
cazuri nu au legătură directă cu activitatea unităţii patrimoniale. Pentru aceste
cheltuieli, în contabilitate se foloseşte elementul ,,Cheltuieli privind
calamităţile şi alte evenimente extraordinare“ (simbol 671).

41
1.7.3 Procese economice sub formă de venituri

1.7.3.1 Prezentare generală - clasificare

Bunurile, lucrările, serviciile ce constituie obiectul de activitate al


unei unităţi patrimoniale sunt destinate pieţei, respectiv valorificării prin
vânzare, ceea ce conduce la obţinerea de venituri sau realizări .
Veniturile trebuie să asigure reproducerea cheltuielilor efectuate, ceea
ce permite reluarea procesului de producţie şi totodată obţinerea unui excedent
valoric care să permită dezvoltarea activităţii.
Întrucât veniturile contribuie la majorarea surselor patrimoniale, după
natura lor veniturile sunt de acelaşi tip cu sursele (pasivele).
După activitatea care le generează, veniturile se pot clasifica astfel:
- venituri din exploatare;
- venituri financiare;
- venituri extraordinare.

1.7.3.2 Venituri din exploatare

Din această categorie fac parte veniturile obţinute din vânzarea


produselor, lucrărilor, serviciilor care reprezintă obiectul de activitate al
agentului economic.
Veniturile din exploatare se pot clasifica astfel:

a. Venituri care se includ în cifra de afaceri sunt cunoscute


sub următoarele denumiri:
- ,,Venituri din vânzarea produselor finite“ (simbol 701) sunt înregistrate
în momentul predării sau livrării produselor finite către cumpărători,
conform facturilor întocmite, prin care se atestă transferul de proprietate asupra
clienţilor; separat de preţul de vânzare al bunurilor, în factură se consemnează
taxa pe valoare adăugată care are caracterul de taxă colectată;
- ,,Venituri din vânzarea semifabricatelor“ (simbol 702) sunt obţinute de
unităţile care produc şi vând subansamble (semifabricate) care pot fi integrate de
cumpărător în fabricarea unor produse complexe;
- ,,Venituri din vânzarea produselor reziduale“ (simbol 703) se obţin din
vânzarea deşeurilor, materialelor recuperabile sau rebuturilor;
- ,,Venituri din lucrări executate şi servicii prestate“ (simbol 704) sunt
specifice unităţilor care execută lucrări sau prestează servicii şi reprezintă

42
tarifele aferente care vor fi încasate de la beneficiari;

- ,,Venituri din studii şi cercetări“ (simbol 705) sunt obţinute


de institutele de cercetare-proiectare-dezvoltare dar şi de alte unităţi care
au sector propriu de cercetare şi reprezintă valoarea contractelor, proiectelor,
studiilor de cercetare;
- ,,Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii“ (simbol 706) se
referă la sumele încasate de la alţi agenţi economici sau persoane fizice
pentru bunuri concesionate, închiriate, în locaţie de gestiune sau
pentru folosirea brevetelor, licenţelor, mărcilor de fabrică sau de comerţ;
- ,,Venituri din vânzarea mărfurilor“ (simbol 707) sunt obţinute de
unităţile economice care desfăşoară activitatea în comerţul prin depozit (en gros)
sau prin magazine (en detail);
- ,,Venituri din activităţi diverse“ (simbol 708) se obţin din comisioane,
servicii prestate în interesul personalului, punerea la dispoziţia terţilor a
personalului unităţii, valorificarea ambalajelor, valorificarea către terţi a
producţiei secţiilor auxiliare (energie, apă, reparaţii).

b. ,,Variaţia stocurilor“ (simbol 711) se referă la veniturile aferente


producţiei finite obţinute şi predate la depozitele unităţii pentru stocare (păstrare)
până în momentul livrării către clienţi precum şi veniturile aferente
producţiei neterminate (în curs de execuţie) la sfârşitul unei perioade de
gestiune. Diminuarea acestor venituri se înregistrează la descărcarea
gestiunii în situaţia vânzării producţiei stocate sau lipsurilor din gestiune la
inventariere.

c. Venituri din producţia de imobilizări se referă la veniturile obţinute din


realizarea de imobilizări prin efort propriu (investiţii în regie proprie).
Pentru aceste venituri se folosesc următoarele denumiri:
- ,,Venituri din producţia de imobilizări necorporale“ (simbol 721) sunt
obţinute din lucrări şi proiecte de dezvoltare, brevete, licenţe, programe
informatice realizate prin efort propriu, recepţionate sau în curs de realizare;
- ,,Venituri din producţia de imobilizări corporale“ (simbol 722)
sunt obţinute din amenajări de terenuri şi imobilizări corporale realizate în
unitate prin efort propriu, recepţionate sau în curs de realizare.

d. ,,Alte venituri din exploatare“ (simbol 758) sunt reprezentate


de despăgubiri, amenzi şi penalităţi cuvenite, donaţii şi subvenţii primite,
venituri din vânzarea activelor (preţul de vânzare a imobilizărilor cedate,
mai puţin taxa pe valoarea adăugată), operaţii de capital şi subvenţii pentru
investiţii.

e. ,,Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare“ (simbol


781) se formează în urma anulării sau diminuării provizioanelor de exploatare.

43
1.7.3.3 Venituri financiare

Din această categorie fac parte veniturile determinate de fluxurile


financiare ale unităţii patrimoniale, venituri care au o anumită legătură
cu activitatea desfăşurată şi se referă la dobânzi încasate, diferenţe
favorabile de curs valutar, dividende aferente titlurilor de participare. În
contabilitate, pentru veniturile financiare se folosesc următoarele denumiri:
- ,,Venituri din imobilizări financiare“ (simbol 761) sunt
dividende încasate sau de încasat aferente titlurilor de participare (acţiuni)
deţinute la capitalul altor societăţi comerciale;
- ,,Venituri din investiţii financiare pe termen scurt“ (simbol 762) sunt
venituri obţinute din acţiuni şi obligaţiuni achiziţionate pe termen scurt;
- ,,Venituri din creanţe imobilizate“ (simbol 763) sunt dobânzi
aferente împrumuturilor acordate pe termen lung altor unităţi;
- ,,Venituri din investiţii financiare cedate“ (simbol 764) reprezintă
diferenţa favorabilă dintre valoarea de vânzare şi valoarea de
cumpărare a imobilizărilor financiare cedate, precum şi a investiţiilor financiare
pe termen scurt cedate;
- ,,Venituri din diferenţe de curs valutar“ (simbol 765)
reprezintă diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în
devize păstrate la bancă şi în casierie sau rezultate în urma lichidării datoriilor şi
creanţelor în valută;
- ,,Venituri din dobânzi“ (simbol 766) sunt reprezentate de dobânzile
cuvenite pentru disponibilităţile păstrate la bănci în conturile curente;
- ,,Venituri financiare din provizioane“ (simbol 786) se formează în urma
anulării sau diminuării provizioanelor financiare.

1.7.3.4 Venituri extraordinare

Din această categorie fac parte veniturile care nu au legătură


directă cu activităţile curente ale unităţii patrimoniale, de exploatare sau
financiare, având un caracter accidental şi o frecvenţă redusă. Aceste
venituri sunt cunoscute în contabilitate sub denumirea de ,,Venituri din
subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare“ (simbol 771).

1.7.4 Procese economice sub formă de rezultate

Rezultatele se determină după înregistrarea în contabilitate a tuturor


operaţiunilor aferente unei perioade de gestiune (exerciţiu financiar) prin
44
compararea veniturilor cu cheltuielile; în funcţie de activitatea care le-a
generat, pot fi rezultate din exploatare, rezultate financiare şi rezultate
excepţionale.
Rezultatele reprezintă diferenţa dintre valoarea totală a
veniturilor şi valoarea totală a cheltuielilor. Prin compararea acestor
elemente, pot să apară următoarele situaţii:
- atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, rezultatul
exerciţiului este pozitiv (favorabil) şi se obţine profit (beneficiu sau
câştig);
- atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, rezultatul
exerciţiului este negativ (nefavorabil) şi se înregistrează pierdere.
Rezultatele pozitive sau profiturile au drept efect majorarea
surselor patrimoniale în timp ce rezultatele negative sau pierderile conduc
la diminuarea activelor. Drept urmare, profiturile trebuie utilizate
(repartizate pe destinaţii) iar pierderile trebuie acoperite (compensate).

În funcţie de perioada la care se referă, rezultatele sunt de două feluri:


- rezultatul exerciţiului curent;
- rezultatul exerciţiilor precedente (reportat) reprezintă profituri sau
pierderi în legătură cu care nu s-a luat o hotărâre privind repartizarea sau
modalitatea de acoperire.

În contabilitate, pentru procesele economice sub formă de rezultate


se folosesc următoarele denumiri:
- ,,Profit şi pierdere“ se referă la profitul sau pierderea înregistrate
pe parcursul exerciţiului curent determinate în urma comparării
cheltuielilor şi veniturilor. La sfârşitul exerciţiului, rezultatele obţinute se
închid prin repartizarea profiturilor obţinute sau prin transferarea acestora
asupra exerciţiilor următoare, respectiv prin transferarea pierderilor asupra
exerciţiilor următoare.
- ,,Rezultatul reportat“ reprezintă profitul sau pierderea din anii
precedenţi care nu au fost încă repartizate sau acoperite prin hotărârea
Adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. Profitul reportat, după
adoptarea deciziei de utilizare, poate fi destinat pentru crearea rezervelor,
majorarea capitalului social, acordarea de dividende sau acoperirea pierderilor
exerciţiului curent. Pierderea reportată poate fi acoperită pe seama rezervelor,
reducerea capitalului social sau din profitul realizat în exerciţiul curent.

1.7.5 Procese economice de repartizare

Unele elemente patrimoniale prezentate anterior - active


circulante de trezorerie, TVA de recuperat sau de plată, rezultatul exerciţiului -
45
se constituie sau se dimensionează ca urmare a unor procese economice de
repartizare. Caracteristic proceselor de repartizare este faptul că valorile pentru
determinarea unor elemente patrimoniale, pe de o parte, se colectează pe
parcursul perioadei de gestiune, iar pe de altă parte, se repartizează integral
pe destinaţii, pe parcursul sau la sfârşitul perioadei de gestiune, finalizând
astfel intermedierea pentru care au fost concepute.
Procesele economice de repartizare sunt cunoscute sub
următoarele denumiri:

a. ,,Repartizarea profitului“ (simbol 129) colectează sumele reprezentând


utilizarea profitului aferent exerciţiului curent pentru:
- constituirea fondului de participare la profit;
- constituirea rezervelor;
- constituirea surselor proprii de finanţare (alte fonduri);
- acordarea de dividende asociaţilor sau acţionarilor;
- majorarea capitalului social.
Conform legii, repartizarea profitului se poate face pe destinaţii din
profitul brut (profitul total) sau din profitul net (profitul brut din care s-a scăzut
impozitul
pe profit).
La închiderea exerciţiului financiar la care se referă, profitul repartizat
este trecut integral asupra contului de rezultate ,,Profit şi pierdere“.

b. ,,TVA deductibilă“ (simbol 4426) reprezintă TVA aferentă


cumpărărilor. Pe parcursul lunii se cumulează TVA deductibilă din facturile
primite (jurnalul de cumpărări). La sfârşitul lunii se repartizează TVA
deductibilă astfel:
- pe seama TVA colectată (aferentă vânzărilor) pentru sumele deductibile
fiscal aferente perioadei;
- pe seama TVA de recuperat pentru diferenţele înregistrate atunci
când TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată. După natura ei, TVA
deductibilă este de acelaşi tip cu activele patrimoniale.

c. ,,TVA colectată“ (simbol 4427) reprezintă TVA aferentă vânzărilor. Pe


parcursul lunii se cumulează TVA colectată din facturile emise (jurnalul de
vânzări). La sfârşitul lunii se repartizează TVA colectată astfel:
- pe seama TVA deductibilă (aferentă cumpărărilor) pentru sumele
deductibile fiscal aferente perioadei;
- pe seama TVA de plată pentru diferenţele înregistrate atunci când TVA
colectată este mai mare decât TVA deductibilă. După natura ei, TVA colectată
este de acelaşi tip cu pasivele patrimoniale.

d. ,,Viramente interne“ (simbol 581) se referă la transferurile de


disponibilităţi băneşti efectuate între conturile de la bănci precum şi la
transferurile între conturile de la bănci şi casieria unităţii patrimoniale. Prin
46
viramente interne se înregistrează, pe de o parte, momentul dispoziţiei pentru
efectuarea transferurilor între activele de trezorerie (creşterea viramentelor
interne), iar pe de altă parte, efectuarea propriu zisă a transferului conform
documentelor justificative: extrase de cont, registre de casă (scăderea
viramentelor interne).

1.7.6 Procese economice de regularizare

Activitatea unităţilor patrimoniale poate determina apariţia unor


operaţii economice care se înregistrează în contabilitate temporar, urmând ca în
perioadele viitoare de gestiune să aibă loc rezolvarea sau regularizarea acestora.
Din această categorie fac parte cheltuielile şi veniturile înregistrate în perioada
curentă dar care se referă la perioadele următoare de gestiune,
operaţiunile pentru care din documentele existente nu rezultă cu claritate
natura cheltuielilor sau veniturilor fiind necesare cercetări şi lămuriri
suplimentare precum şi taxa pe valoare adăugată neexigibilă.
Procesele economice de regularizare sunt cunoscute în contabilitate
sub următoarele denumiri:

a. ,,Cheltuieli înregistrate în avans“ (simbol 471) se referă la plăţi pentru


abonamente la publicaţii, chirii achitate anticipat, reparaţii capitale care urmează
a se include eşalonat în cheltuielile perioadelor următoare, conform unor
scadenţare, dobânzile care privesc exerciţiile următoare. În fiecare din
perioadele viitoare se va include în cheltuielile curente o cotă parte din
cheltuielile anticipate sau efectuate în avans, proporţional cu numărul
perioadelor la care acestea se referă.

b. ,,Venituri înregistrate în avans“ (simbol 472) se referă la chirii încasate


anticipat, valoarea abonamentelor încasate anticipat, încasări din vânzarea
activelor cu plata în rate sau prin leasing, prime de asigurare încasate anticipat.
În fiecare din perioadele viitoare se va înregistra la veniturile curente o cotă
parte din veniturile anticipate încasate, proporţional cu numărul perioadelor la
care acestea se referă.

c. ,,Decontări din operaţii în curs de clarificare“ (simbol 473) se referă la


sumele în curs de lămurire, fiind necesare cercetări suplimentare, respectiv
la amenzi, chirii, cheltuieli de judecată, operaţii efectuate prin bancă pentru care
nu există documente, lipsuri la inventar pentru care nu s-au stabilit
persoanele vinovate, plăţi sau consumuri care nu pot fi înregistrate pe cheltuieli.
După clarificarea provenienţei sumelor sau scopului plăţilor,
identificarea cauzelor, stabilirea naturii cheltuielilor, sumele înregistrate
anterior în curs de clarificare vor fi repartizate pe destinaţii.

47
d. ,,TVA neexigibilă“ (simbol 4428) se referă, pe de o parte, la
TVA aferentă vânzărilor de bunuri cu plata în rate sau pentru care nu au fost
întocmite facturile corespunzătoare precum şi la TVA aferentă mărfurilor intrate
în unităţile comerciale cu amănuntul iar pe de altă parte la TVA aferentă
cumpărărilor de bunuri cu plata în rate sau pentru care nu au fost primite
facturile corespunzătoare precum şi la mărfurile vândute prin unităţile
comerciale cu amănuntul. În momentul în care această taxă pe valoare
adăugată devine exigibilă, respectiv s-a încasat sau s-a plătit o rată, au fost
primite sau au fost întocmite facturile, TVA neexigibilă se transferă după caz
asupra TVA deductibilă sau TVA colectată.

17.7 Procese economice de rectificare

Rectificarea este necesară pentru unele active patrimoniale care au


fost înregistrate în contabilitate astfel:

A. la valori mai mari sau mai mici decât preţul de aprovizionare sau costul
efectiv de producţie datorită folosirii drept preţ de înregistrare a unui preţ
standard (antecalculat sau prestabilit, considerat normal) pentru active
patrimoniale sub formă de stocuri (aprovizionate sau rezultate din propriul
proces de producţie). Pentru reflectarea în contabilitate a valorii reale a
acestor active este necesară rectificarea prin înregistrarea diferenţelor
dintre preţul standard şi preţul de aprovizionare sau costul efectiv de
producţie. În funcţie de mărimea elementelor supuse comparării, diferenţele pot
fi de două feluri:
diferenţe favorabile (în minus) atunci când preţul de
aprovizionare sau costul efectiv de producţie sunt mai mici decât preţul sau
costul standard;
diferenţe nefavorabile (în plus) atunci cand preţul de
aprovizionare sau costul efectiv de producţie sunt mai mari decât preţul sau
costul standard.
În momentul eliberării stocurilor pentru consum sau vânzare,
diferenţele înregistrate se repartizează folosind în acest scop coeficienţi
de repartizare determinaţi în funcţie de valoarea stocurilor şi valoarea
diferenţelor aferente.
Diferenţele de preţ sunt înregistrate în contabilitate sub următoarele
denumiri:
- ,,Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale“ (simbol 308) se referă
la diferenţele aferente materiilor prime şi materialelor consumabile;
- ,,Diferenţe de preţ la produse“ (simbol 348) se determină prin
compararea costului standard (determinat prin calcul înainte de începerea
fabricaţiei şi considerat normal) şi costul efectiv, care este un cost real,

48
determinat prin efectuarea lucrărilor de calculaţie a costurilor la sfârşitul
perioadei. Folosirea pentru înregistrarea produselor finite a costului standard este
justificată de faptul că în momentul obţinerii produselor finite pe parcursul lunii
nu este cunoscut costul efectiv (real) care va fi determinat doar la sfârşitul
perioadei prin calculaţii relativ
complexe.
- ,,Diferenţe de preţ la mărfuri“ (simbol 378) se referă la
adaosul comercial (marja comerciantului) aferent mărfurilor aflate în
gestiunea agenţilor economici din comerţ.

B. la o valoare care nu se modifică pe durata existenţei activelor în cadrul


unităţii patrimoniale, respectiv valoarea de intrare în cazul imobilizărilor
necorporale şi corporale şi preţul de aprovizionare în cazul obiectelor de
inventar. Pe măsura folosirii lor, imobilizările şi obiectele de inventar îşi
transmit treptat valoarea asupra produselor fabricate, prin înregistrarea
amortizării în cazul imobilizărilor sau prin înregistrarea uzurii în cazul
obiectelor de inventar. Pentru a determina la un moment dat valoarea reală
a acestor active, este necesară rectificarea prin deducerea
amortizării sau uzurii din valoarea de înregistrare.
Procesele de rectificare de acest gen sunt cunoscute în contabilitate
sub următoarele denumiri:
- ,,Amortizări privind imobilizările necorporale“ (simbol 280) se referă la
amortizarea cheltuielilor de constituire, brevetelor, licenţelor,
programelor informatice, amortizare calculată şi inclusă în cheltuielile de
exploatare. Prin deducerea amortizării înregistrate din valoarea de intrare
a imobilizărilor necorporale se obţine valoarea contabilă netă (restantă
sau rămasă) care este înscrisă în activul bilanţului.
- ,,Amortizări privind imobilizările corporale“ (simbol 281) se referă la
amortizarea mijloacelor fixe şi amenajărilor de terenuri, amortizare
calculată şi inclusă în cheltuielile de exploatare. }i în acest caz, cu
ajutorul amortizării, se determină valoarea contabilă netă a imobilizărilor
corporale.

1.7.8 Procese economice sub formă de provizioane

Ţinând seama de principiul prudenţei, în contabilitate trebuie


urmărite procese economice care pot fi de două feluri:
a. procese de depreciere, respectiv de scădere sau de pierdere a valorii la
care activele imobilizate sau circulante sunt înregistrate în contabilitate.
Deprecierea poate fi:
- ireversibilă, în cazul imobilizărilor corporale şi necorporale supuse
amortizării;
- reversibilă, în cazul imobilizărilor neamortizabile cum sunt terenurile,
49
fondul comercial sau imobilizările financiare, în cazul activelor circulante,
precum şi în mod excepţional pentru imobilizările amortizabile în cazul unei
deprecieri care este mai mare decât cotele de amortizare. Pentru a corecta
valoarea elementelor de patrimoniu la care apare o depreciere (pierdere)
judecată a fi reversibilă (provizorie) se constituie provizioane pentru
depreciere.

b. procese de constatare a unor riscuri şi cheltuieli, şi anume:


- în cazul riscurilor, se cunoaşte cauza acestora, dar există o incertitudine
în ceea ce priveşte mărimea sau data producerii lor. De exemplu, riscurile se pot
referi la litigii, amenzi, penalităţi, despăgubiri, daune, garanţii acordate
clienţilor, diferenţe de curs valutar;
- în cazul unor cheltuieli care trebuie repartizate pe mai multe
exerciţii cum sunt: cheltuielile cu reparaţiile capitale eşalonate, potrivit
programului, pe mai multe perioade, precum şi cheltuielile cu reparaţiile
curente, reviziile tehnice şi alte cheltuieli la unităţile sezoniere sau parţial
sezoniere. În aceste cazuri se constituie provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.
Contrar a ceea ce se înţelege în mod obişnuit, provizionul nu presupune o
contrapartidă financiară, adică disponibilităţi dezafectate circuitului normal,
ci numai o diminuare de valoare sau constatare a unor riscuri sau cheltuieli, care
sunt numai potenţiale.
Spre deosebire de rezerve care sunt constituite pe seama
profitului, provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor, respectiv la
constatarea necesităţii unui provizion creşte un element de cheltuieli şi
corespunzător creşte un element de provizioane. Formarea provizioanelor are
drept motivaţie economică acordarea unui avantaj fiscal unităţii
patrimoniale şi anume o amânare la plata impozitului pe profit, din
momentul constituirii provizioanelor şi până la data anulării acestora.
Operaţiunile economice referitoare la provizioane sunt:
- constituirea provizioanelor – la constatarea riscului sau pierderii
reversibile precum şi la efectuarea unor cheltuieli care devin exigibile în
perioadele următoare se înfiinţează un provizion pe seama cheltuielilor;
- majorarea provizioanelor - la constatarea că riscurile sau pierderile
estimate anterior sunt prea mici se majorează provizionul constituit
anterior pe seama cheltuielilor;
- diminuarea provizioanelor - la constatarea că riscurile sau
pierderile estimate anterior sunt prea mari (provizionul devine parţial fără
obiect) sau atunci când cheltuielile de repartizat devin exigibile se
diminuează provizionul constituit pe seama veniturilor;
- anularea provizioanelor întrucât a dispărut cauza riscurilor sau
pierderilor precum şi atunci când bunurile, valorile sau creanţele pentru care
au fost constituite au ieşit din patrimoniu (provizionul devine total fără
obiect) - se anulează provizioanele pe seama veniturilor.
La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, provizioanele constituite au
caracterul unor elemente de pasiv şi reprezintă mărimea deprecierii sau a
50
riscurilor precum şi a cheltuielilor care devin exigibile în perioadele viitoare.
În contabilitate, provizioanele sunt cunoscute sub următoarele denumiri:

a. ,,Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli“ (simbol 151) se constituie:


- pe seama cheltuielilor de exploatare - în cazul provizioanelor pentru
garanţii acordate clienţilor, litigii, dezafectarea imobilizărilor;
- pe seama cheltuielilor financiare - în cazul provizioanelor pentru
pierderi din schimbul valutar, dobânzi, sconturi acordate, penalizări datorate;
- pe seama cheltuielilor extraordinare - în cazul provizioanelor pentru
pierderi din calamităţi.

b. Provizioane pentru depreciere – în raport de activitatea care a


determinat constituirea lor, pot fi:

provizioane de exploatare:

- ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale“ (simbol


290) se utilizează pentru acoperirea unor deprecieri reversibile şi temporare
posibile a imobilizărilor necorporale;
- ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale“ (simbol
291) sunt constituite pentru deprecierile ce pot apărea în viitor la
imobilizările corporale;
- ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs“ (simbol 293) se
constituie atât pentru imobilizările necorporale în curs precum şi pentru
imobilizările corporale în curs care pot suferi anumite deprecieri pe
parcursul timpului;
- ,,Provizioane pentru deprecierea materiilor prime“ (simbol 391) se
referă la provizioanele constituite pentru deprecierea probabilă dar nu definitivă
a materiilor prime;
- ,,Provizioane pentru deprecierea produselor“ (simbol 394) reflectă
provizioanele constituite pentru ca unitatea să facă faţă deprecierii produselor;
- ,,Provizioane pentru deprecierea mărfurilor“ (simbol 397) se constituie
pentru acoperirea deprecierii mărfurilor;
- ,,Provizioane pentru deprecierea creanţelor - clienţi“ (simbol 491)
se constituie când se prevede o pierdere reversibilă de valoare pentru
sumele de încasat de la clienţi;
- ,,Provizioane pentru deprecierea creanţelor - debitori diverşi“
(simbol 496) se constituie când se prevede o pierdere temporară de
valoare pentru sumele de încasat de la debitorii diverşi.

provizioane financiare:
- ,,Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare“ (simbol
296) reflectă provizioanele constituite pentru preîntâmpinarea deprecierilor
de valoare aferente titlurilor de participare şi creanţelor imobilizate.

51
Capitolul 2. Metoda de cercetare a contabilităţii

2.1. Noţiuni de bază privind metoda de cercetare a contabilităţii

Fiecare ştiinţă se caracterizează prin obiect şi metodă. Obiectul


precizează fenomenele şi procesele care constituie sfera de preocupare a
ştiinţei respective. Prin definirea obiectului se stabileşte poziţia unei ştiinţe
în cadrul sistemului ştiinţelor. Metoda asigură calea cea mai potrivită prin care
se studiază elementele care constituie obiectul unei ştiinţe. Prin metodă se
înţelege modul de a studia, a cunoaşte, a cerceta obiecte şi fenomene sau
modul de a rezolva o anumită problemă. Obiectul şi metoda unei ştiinţe,
determinate odată cu apariţia ştiinţei respective, se dezvoltă pe măsură ce
apar noi fenomene incluse Ón obiect, care trebuie investigate prin noi
procedee. între obiectul şi metoda contabilităţii există relaţii de
interdependenţă, de condiţionare reciprocă, în cadrul cărora obiectul
deţine rolul principal; deşi subordonată obiectului, metoda poate îndeplini
un rol activ, identificând noi fenomene care apar ca urmare a progresului
economico - social şi care trebuie incluse în obiect.
Contabilitatea studiază elementele ce constituie obiectul său de
studiu folosind o serie de tehnici, procedee şi instrumente care reprezintă
metode de cercetare a contabilităţii. Complexitatea obiectului de studiu
al contabilităţii conduce la complexitatea metodei de cercetare. Procedeele
înglobate în metoda contabilităţii sunt adecvate specificului fenomenelor
cercetate. La stabilirea acestor procedee s-a ţinut seama de următoarele
caracteristici ale obiectului de studiu al contabilităţii:
1) dubla reprezentare a patrimoniului, pe de o parte sub aspect economic
iar pe de altă parte sub aspect juridic. Dubla reprezentare determină dubla
înregistrare, respectiv fiecare operaţie economică implică cel puţin două
elemente patrimoniale, se înregistrează în cel puţin două conturi;
2) în contabilitate se pot înregistra numai obiecte, procese, fenomene care
se pot exprima în bani (valoric).
3) Ón contabilitate se pot Ónregistra numai operaţii economice care au
avut loc efectiv şi se poate face dovada înfăpturii lor prin documente.

Metoda contabilităţii, la fel ca şi metoda oricărei alte ştiinţe, se foloseşte


de o serie de procedee sau instrumente metodice care se pot grupa astfel:
- procedee generale;
- procedee metodice comune ştiinţelor economice;
- procedee metodice specifice contabilităţii.

52
Procedeele metodice generale sunt folosite de metoda tuturor
ştiinţelor. Dintre acestea cele mai importante sunt: observarea, înregistrarea,
clasificarea, raţionamentul inductiv şi deductiv, analiza, sinteza şi altele. Fiecare
dintre aceste procedee reprezintă trepte care trebuie parcurse în procesul
cunoaşterii. în orice ştiinţă, procesul cunoaşterii trebuie să înceapă prin
observarea fenomenelor care apoi sunt înregistrate într-un anumit mod;
urmează clasificarea fenomenelor după trăsături şi însuşiri caracteristice;
pornind de la însuşirile cunoscute, pe baza raţionamentului se ajunge la
noi judecăţi referitoare la însuşirile fenomenelor cercetate. Continuare se
procedează la analiză, adică la descompunerea fenomenelor Ón părţile
lor componente Ón scopul cunoaşterii structurii interne şi legilor care le
guvernează; ulterior prin sinteză are loc reconstituirea fenomenului analizat.
Procedeele metodice comune ştiinţelor economice sunt
documentele, evaluarea, calculaţia şi inventarierea.
- documentele sunt acte scrise în care se consemnează operaţiile
economice privind mişcarea elementelor patrimoniale. Nici o operaţie
economică nu poate fi înregistrată în contabilitate în absenţa documentului
justificativ. Prin documente se demonstrează înfăptuirea operaţiunilor
economice, se verifică justeţea şi legalitatea acestora, se asigură controlul
gestionar privind mijloacele materiale şi băneşti şi respectarea disciplinei
contractuale.
- evaluarea constă în transformarea unităţilor naturale în unităţi montare
ca ajutorul preţurilor. Datele consemnate în documente, exprimate în etalon
natural (cantitativ) sunt exprimate în bani pentru a fi posibilă astfel înregistrarea
în conturi şi centralizarea cu ajutorul balanţelor de verificare şi bilanţului.
- calculaţia se referă la operaţiuni aritmetice simple (adunări,
Ónmulţiri, scăderi) prin care se calculează totalul valoric al unui document
de evidenţă, se stabilesc rulajele şi soldurile finale, se determină salariile şi
ajutoarele materiale; de asemenea, calculaţia se referă la operaţiuni
complexe cum ar fi calculaţia costului efectiv al producţiei, obţinerea unor
indici şi indicatori folosiţi at‚t de contabilitate c‚t şi de alte ştiinţe economice.
- inventarierea este determinată de faptul că pe parcursul unei perioade
de gestiune, datorită unor cauze obiective sau subiective, o serie de
operaţii economice nu pot fi Ónregistrate Ón contabilitate (acţiunea
factorilor naturali care conduce la perisabilităţi, dispariţia unor bunuri prin
delapidări, distrugeri, furturi, consemnarea eronată Ón evidenţă a unor
operaţiuni economice). Prin inventariere se descoperă neconcordanţa dintre
datele Ónregistrate în conturi (scriptic) şi realitatea de pe teren (faptic). Pe baza
constatărilor la care s-a ajuns în urma inventarierii, se fac rectificările necesare
Ón conturi, restabilindu-se astfel concordanţa Óntre scriptic şi faptic.
Procedeele metodice specifice contabilităţii se folosesc numai de
metoda contabilităţii şi au fost construite pe baza celor trei caracteristici
mentionate

53
54
2.2.Conţinutul ţi sitemul de conturi

Definim contul ca un model de evidenta si calcul în expresie valorica si


uneori cantitativa a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca un model de
înregistrare cronologica a evolutiei acestora.
Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut
economic determinat de insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul
sau si care poate fi :
bun economic de o anumita destinatie ca de exemplu: mijloc fix, materie prima ,
produs finit, marfa, numerar in casieria unitatii, disponibil la banca etc.
sursa de finantare in functie de modul de provenienta a bunurilor economice , ca
de exemplu: capital social, credite bancare pe termen lung, mediu, scurt, datorii fata de
furnizori, fata de bugetul statului etc.
proces economic care antreneaza venituri si cheltuieli pe fazele circuitului
economic, ca de exemplu: aprovizionarea cu marfuri si materiale, productia de bunuri
materiale, lucrari si servicii, vanzarea produselor si marfurilor
rezultat financiar care se prezinta sub forma de profit sau pierdere
Dupa inregistrarea in conturi distincte a existentului de bunuri economice, surse
de
finantare sau procese economice la inceputul exercitiului financiar si a
modificarilor acestora pe parcursul perioadei respective , se intocmeste la sfarsit pe
baza datelor inregistrate in ele, bilantul contabil care reflecta situatia economica si
financiara a unitatii patrimoniale in totalitatea ei .Aceasta inseamna ca obiectul
contabilitatii se realizeaza nu prin intocmirea a cate unui bilant dupa fiecare operatie
economica si financiara in parte , ci prin inregistrarea completa si neintrerupta in
conturi, pe baza de documente, a tuturor operatiilor economice si financiare
respective, urmand ca bilantul sa se intocmeasca la sfarsitul exercitiului financiar
pentru generalizarea datelor din conturi .Pentru a da posibilitatea acestei generalizari
contabilitatea foloseste la inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi,
exprimarea valorica (etalonul banesc sau monetar )
In scopul controlului integritatii elementelor patrimoniale aflate in
proprietatea intreprinderii atat sub aspect valoric cat si din punct de vedere cantitativ,
la inregistrarea operatiilor economice si financiare respective in conturi se foloseste
alaturi de etalonul monetar si etalonul natural.Spre deosebire insa de inregistrarile
curente in conturi , la generalizarea periodica facuta cu ajutorul bilantului, nu se
foloseste exprimarea cantitativa.
Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea
obiectului sau de studiu constituie sistemul conturilor .
Ca elemente distincte ale sistemului de conturi si ca intrumente curente
de lucru ale contabilitatii conturile trebuie sa raspunda tuturor cerintelor acesteia ,
indeplinind anumite functii , dintre carea cele mai importante sunt urmatoarele:
- functia economica consta in aceea ca fiecare cont reflecta un anumit bun
economic, sursa de finantare , proces economic, sau rezultat financiar , care

55
determina insasi continutul economic al contului respectiv . functia statistica
rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de conturi stau la baza unor
indicatori statistici, cum ar fi cei cu privire la volumul productiei globale, al
productiei marfa etc
- functia de calcul se intalneste la toate conturile si pe baza ei se calculeaza
situatia tuturor elementelor patrimoniale in diferite momente ale activitatii
economice , se calculeaza costul efectiv al productiei , rezultatele financiare
etc.
- functia de control, pe care o indeplinesc conturile , consta in folosirea datelor
si informatiilor furnizate de ele la controlul integritatii patrimoniului unitatii ,
controlul nivelului cheltuielilor de aprovizionare, de productie, de desfacere a
produselor finite si marfurilor etc.
- functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin aceea ca in ele se
inregistreaza bunurile economice, sursele de finantare si procese economice
pe elemente omogene reflectindu-se in fiecare cont toate operatiile care se
refera la un anume element
- functia de sistematizare este realizata de fiecare cont in cadrul sau, prin
inregistrarea distincta a operatiilor economice si financiare care provoaca
modificari in sensul cresterii , majorarii, de acelea care determina scaderi ,
micsorari ale aceluiasi element .
- functia contabila a conturilor consta intr-un anumit mod de inregistrare in
cadrul lor a cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile economice si
financiare cu elementele patrimoniale la care se refera in raport cu continutul
economic al conturilor respective.Deci functia contabila este determinata de
continutul economic al conturilor si-n baza ei se asigura exercitarea de catre
acestea , a tuturor celorlalte functii enumerate mai sus .

2.2.1. Structura contului

Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia care este:


denumirea sau titlul contului explicatia operatiei economice inregistrate in cont debitul
si creditul contului rulajul contului total sume soldul contului
Denumirea sau titlul contului
Pentru a se putea identifica din totalitatea conturilor , fiecare cont are o
denumire stabilita cat mai aproape sau , daca este posibil sa se identifice cu denumirea
elementului patrimonial pentru care se deschide .
Explicatia operatiei economice inregistrate in cont
Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative,
iar pe baza acestora se inregistreaza in conturi . Fiecare inregistrare este explicata fie
descriptiv, fie contabil. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei
economice inregistrate in cont .Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei
sume inregistrate in cont , sa se inscrie simbolul contului corespondent
Debitul si Creditul contului

56
Debitul este partea sau situatia din stanga a oricarui cont. Denumirea de debit
vine de la latinescul “debere” – a datora.
Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont .Denumirea de credit
vine de la latinescul “ credere” – a avea incredere
Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de
continutul economic al contului .Astfel daca conturile sunt deschise pentru active si
cheltuieli debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul
reprezinta micsorarile de active si cheltuieli , pe o anumita perioada de timp.
Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta
micsorari de pasive si venituri , iar creditul reprezinta existente si cresteri de pasive si
venituri , pe o anumita perioada de timp. A inscrie o suma in debitul unui cont ,
inseamna a debita acel cont iar a inscrie o suma in creditul unui cont , inseamna
credita acel cont.
Rulajul contului
Totalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele
initiale formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul
economic al rulajului contului este diferit , in functie de continutul economic al
contului .Astfel , daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli , rulajul
debitor reprezinta cresteri de active si cheltuieli , iar rulajul creditor reprezinta
micsorari de active si cheltuieli , pe o perioada de timp. Daca conturile sunt deschise
pentru pasive si venituri , rulajul debitor reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar
rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri , pe o perioada de timp .
Total sume
Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din
existentele initiale si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem
total sume debitoare si total sume creditoare. Continutul economic al elementului
contului “Total sume” este diferit in functie de continutul economic al contului
In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine
insumind wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume
creditoare se identifica cu rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o
perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica cu
rulajul debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total sume
creditoare se obtine insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta
cresteri de pasive,pe o perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri , total sume se identifica
cu rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale .

2.2.2. Reguli de functionare a conturilor

Pentru inregistrarea operatiilor economice in conturi trebuie sa se cunoasca


regulile de functionare a conturilor .Se cunoaste ca in procesul de instruire in
domeniul contabilitatii exista doua metode si anume :

57
- pornind de la bilant la cont
- pornind de la cont la bilant
Prima regula de functionare a conturilor:
-conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu
existentele initiale de active , preluate din activul bilantului initial
-conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu
existentele initiale de pasive , preluate din pasivul bilantului initial
A doua regula de functionare a conturilor:
-conturile de activ se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli,
determinate de operatiile economice, consemnate in documentele justificative
-conturile de pasiv se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri ,
determinate de operatiile economice , consemnate in documentele justificative
A treia regula de functionare a conturilor:
-conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de cative si cheltuieli
determinate de operatiile economice,consemnate in documentele justificative
-conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate
de operatiile economice , consemnate in documente justificative
A patra regula de functionare a conturilor :
-conturile de activ pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de
activ la un moment dat
-conturile de pasiv pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de
pasiv la un moment dat

Dubla inregistrare si corespondenta conturilor.

Inregistrarea corecta a operatiilor economice si financiare in conturi necesita


cunoasterea nu numai a regulilor de functionare a conturilor ci si altor probleme
determinate de trasaturile specifice ale metodei contabilitatii asa cum ar fi dubla
inregistrare si corespondenta conturilor.
Reflectarea operatiilor economice si financiare cu ajutorul bilantului contabil s-
a facut prin modificarea a cel putin doua posturi , fie de aceeasi parte a bilantului , fie
din ambele parti ale bilantului , concomitent cu aceeasi suma . Cum posturilor din
bilant le corespund in contabilitatea curenta conturile aceasta inseamna ca reflectarea
operatiilor respective in contabilitatea curenta se face cu ajutorul a cel putin doua
conturi , fie de activ, fie de pasiv, fie unul de activ si celalalt de pasiv .Deci orice
inregistrare economica sau financiara producand o dubla modificare de bilant se va
reflecta in contabilitatea curenta printr-o dubla inregistrare in conturi , concomitent si
cu aceeasi suma
Rezulta ca dubla inregistrare consta in inregistrarea concomitenta si cu aceeasi
suma a unei operatii economice sau financiare in doua conturi si anume in debitul unui
cont si in creditul celuilalt cont
Inregistrarea tuturor operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta
pe baza dublei inregistrari , determina o legatura stransa intre conturile utilizate de

58
aceasta , reunindu-le pe toate intr-un sistem coerent , astfel incit se creeaza
posibilitatea reflectarii intergrale si ca un tot unitar a obiectului sau
Legatura reciproca creata intre debitul unui cont si creditul altui cont stabilita cu
ocazia inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza
dublei inregistrari poarta denumirea de corespondenta conturilor , iar conturile intre
care se stabileste o astfel de legatura se numesc conturi corespondente.
Stabilirea corecta a conturilor corespondente pentru operatiile economice si
financiare care fac obiectul inregistrarilor in contabilitatea curenta prezinta importanta
deosebita , intrucat din corespondenta lor se poate deduce continutul economic al
fiecarei operatii in parte fara a mai apela la documentele justificative si totodata se
asigura intocmirea unor bilanturi reale
In raport cu modificarile pe care le produc operatiile economice si financiare in
bilant corespondenta conturilor se poate stabili fie numai intre conturile de activ , cand
se produc modificari numai in activul bilantului, fie numai intre conturile de pasiv ,
cand se produc modificari numai in pasivul bilantului , fie intre conturile de activ si
cele de pasiv, atunci cand operatia economica sau financiara produce modificari
concomitente si cu aceeasi suma in ambele parti ale bilantului

Analiza contabila a operatiunilor economice si financiare.

Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii


economice sau financiare in parte prin descompunerea ei in elementele componente in
scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care
urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma
Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea
inregistrarii lor in conturi , parcurge in general urmatoarele etape :
a)Stabilirea naturii si , respectiv a continutului operatiei economice sau
financiare supusa analizei, adica ce se intelege prin operatia in cauza, la care se refera
ea
b)Determinarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau
financiara in bilant , respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se modifica , a
sensului modificarilor in cauza si a continutului economic al acestora
c)Stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate , a conturilor
corespondente in care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara
analizata
d)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii
conturilor corespondente – debit sau credit- in care urmeaza sa se inregistreze operatia
analizata, adica a formulei contabile.

Formula contabila
Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si
cuprinde urmatoarele componente :
-contul corespondent debitor , scris intotodeauna in partea stanga a egalitatii
-contul corespondent creditor , scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii

59
-semnul “=”care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile
corespondente
-sumele inscrise in conturile corespondente
Daca la elementele formulei contabile de mai sus se adauga si alte componente
cum sunt: data la care a avut loc operatia economica , documentul care sta la baza
operatiei economice si explicatia descriptiva a operatiei economice obtinem articolul
contabil
Formulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere diferite astfel:
a) In functie de numarul conturilor corespondente sunt:
-formule contabile simple
-formule contabile complexe
-formule contabile compuse
Formulele contabile simple se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in
contabilitate operatii economice care se genereaza modificari numai in doua elemente
patrimoniale numite simple
Formulele contabile complexe se intalnesc atunci cand se inregistreaza in
contabilitate operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua
elemente patrimoniale. Ele se prezinta in doua variante :
-Cu un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi
corespondente creditoare
-cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi
corespondente debitoare
Formule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente
debitoare si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare .Aceste formule nu
sunt agreate in toate cazurile deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu
sumele adecvate.
b) Dupa scopul pentru care se intocmesc
formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare a
planului de conturi , deci normale , corecte
formule contabile de corectare numite si de stornare
Formulele contabile de corectare sau de stornare pot fi :
1)de stornare in negru
2)de stornare in rosu
1)Formulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile eronat
intocmite si intocmirea formulei contabile corecte
2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule
contabile eronate, dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu
sumele inscrise in chenar .Acest lucru se explica prin faptul ca orice suma inscrisa in
cont cu culoare rosie sau chenar se scade, fiind cu semnul minus si prin aceasta se
anuleaza rulajele ireale .

Conturile sintetice si analitice


In contabilitate pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din
cadrul intreprinderii in totalitatea lor si pe partile componente, se folosesc doua feluri
de conturi conturi sintetice si conturi analitice.

60
Conturile sintetice sunt conturile de baza ale contabilitatii, cu ajutorul carora se
reflecta bunurile economice, procesele economice si sursele de finantare a acestora in
unitatea lor , grupate dupa caracteristicile generale, iar conturile analitice sunt folosite
pentru a reflecta concomitent , partile componente ale elementelor patrimoniale
inregistrate in conturile sintetice , dupa insusirile lor specifice.
Conturile sintetice se folosesc din necesitatea generalizarii datelor referitoare la
existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Aceasta determina faptul ca toate
operatiile economice si financiare inregistrate in aceste conturi trebuie sa fie exprimate
in etalon monetar
Spre deosebire de conturile sintetice care inregistreza elementele patrimoniale
grupate dupa caracteristicile lor generale, conturile analitice inregistreaza elementele
respective individualizate dupa insusirile specifice .Deci ele permit detalierea ,
adancirea, dezvoltarea conturilor sintetice , fiind socotite conturi detaliate ale
conturilor sintetice
Numarul conturilor analitice pe care le poate dezvolta un cont sintetic este
determinat de natura bunurilor economice , a proceselor economice si a surselor de
finantare reflectate in contul sintetic respectiv si de necesitatile de detaliere a
cunoasterii continutului economic al acestora cu ajutorul informatiilor contabile.
In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strinsa legatura
contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica . Orice operatie economica sau
financiara inregistrata in contabilitatea analitica este necesar a fi reflectata si in cea
sintetica .
Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi regulidupa care functioneaza si
contul sintetic de care apartin , deoarece in ambele categorii de conturi se inregistreaza
aceleasi elemente patrimoniale si deci au acelasi continut economic. Cu toate acestea
reflectarea operatiilor economice si finaciare in conturile analitice prezinta unele
particularitati fata de conturile sintetice. Astfel spre deosebire de conturile sintetice in
care elementele patrimoniale se inregistreaza numai valoric , in conturile analitice
elementele respective se pot reflecta fie numai valoric ca si in conturile sintetice – asa
cum este cazul bunurilor economice nemateriale , procelor economice si surselor de
finantare – fie cantitativ si valoric in functie de natura elementelor respective – ca in
cazul bunurilor economice materiale , imobilizarilor corporale si stocurilor
Utilizarea conturilor analitice prezinta o importanta deosebita pentru activitatea
unitatii patrimoniale intrucat creeaza posibilitatea efectuarii controlului gestionar prin
urmarirea existentului si miscarii fiecarui element patrimonial in parte pe partile
componente , contribuind astfel la asigurarea integritatii patrimoniului. Aceasta
intrucat se reflecta pe elemente patrimoniale distincte , intrarile,iesirile si stocurile,
cantitativ si valoric, in cadrul fiacarui depozit, magazin sau sectie de productie a
intreprinderii . De asemenea pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu
exactitate drepturile si obligatiile unitatii patrimoniale fata de alte persoane juridice si
fizice, separat pentru fiecare dintre acestea , se determina costul productiei , separat
pentru fiecare sectie atelier sau faza de fabricatie si in cadrul acestora pe produse ,
comenzi , lucrari si servicii
Importanta conturilor analitice consta si in adancirea procesului de sistematizare
a informatiilor contabile , inceput cu ajutorul bilantului si continuat cu ajutorul

61
conturilor sintetice. Aceasta sistematizare se concretizeaza in adancirea detalierii
cunoasterii distincte a tuturor elementelor obiectului contabilitatii .Generalizarea
informatiilor contabile se realizeaza prin centralizarea datelor din conturile sintetice cu
ajutorul balantei de verificare si in final in cadrul bilantului unde apar numai soldurile
conturilor sintetice
Atat sistematizarea cat si generalizarea informatiilor contabile sunt posibile
datorita legaturilor reciproce care exista intre conturile sintetice si conturile analitica

Tehnici de inregistrare in conturi


Crearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si calcul a circuitului
economic al patrimoniului se pot realiza in conditiile folosirii mai multor tehnici de
inregistrare cum sunt :
Tehnica inregistrarii directe – reprezinta regula in construirea conturilor
necesare reflectarii circuitului patrimonial .Potrivit acestei tehnici exista o congruenta
intre miscarea reala economica sau financiara si oglindirea ei in conturi. Cele doua
conturi corespondente care se debiteaza si se crediteaza corespund celor doua
elemente patrimoniale intre care se stabileste raportul de echivalenta specific miscarii
de valoare economica.
Tehnica inregistrarii indirecte – este folosita pentru reflectarea pe o cale
intermediara a miscarii economice sau financiare .In acest scop sunt utilizate conturi
distincte de cele care s-ar putea asocia direct elementelor patrimoniale modificate
Tehnica inregistrarii desfasurate -presupune folosirea unui numar mai mare de
conturi corespondente decat cel implicat de miscarea economica sau financiara
Tehnica inregistrarii in doua circuite - este determinata in special de comenzile
informationale pe care trebuie sa le asigure sistemul de conturi in gestiunea interna a
patrimoniului .Primul circuit denumit de evidenta sau gestiune financiara furnizeaza
informatia de decontare a patrimoniului , iar cel de-al doilea , denumit operativ sau
intern de gestiune asigura informatia de reflectare si control privind activitatea interna
transformatoare
Tehnica inregistrarii de lichidare sau inchidere – se foloseste pentru operatiile de
calcul si inchidere a soldului unor conturi care apar in cadrul inregistrarilor
desfasurate. Pe aceasta cale se pune in evidenta soldul unui cont care se transfera in
continuare altui cont .Ele nu sunt expresia sau nu corespund unor miscari reale
economice sau financiare.
Tehnica inregistrarii prin contragere – utilizeaza un numar mai mic de
inregistrari in conturi , ca rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori economice
efectuate simultan, fie prin inlocuirea lor partiala sau totala cu diverse aranjamente
financiare.

Evidenta cronologica
Pentru a se putea inregistra in contabilitate , operatiile economice trebuie sa fie
consemnate in documente primare , numite si documente justificative. Aceste
documente primare se pot prelucra in contabilitate , fie document cu document, fie se
centralizeaza pe anumite perioade de timp. Prelucrarea in contabilitate presupune mai

62
intii , dupa parcurgerea etapelor analizei contabile , intocmirea formulelor contabile fie
direct pe fiecare document , fie pe centralizatoare, operatie numita contare
In practica contabila se intalnesc situatii cand trebuie sa se faca formulele
contabile fara a avea la baza un document. Asa este cazul stornarilor a inchiderii
conturilor de cheltuieli si venituri .in asemenea cazuri contarea se face pe un document
tipizat numit “Nota de Contabilitate”.
Dupa ce s-a realizat contarea pe documentele primare, centralizatoare sau
note de contabilitate, fiecare formula contabila se inscrie in ordine strict cronologica
avand in vedere data la care au loc operatiile economice in documentul “Registru
Jurnal” . Acest registru se prezinta sub forma legata, foi volante sau listari informatice
in cazul prelucrarii automate a datelor. Unitatile patrimoniale pot utiliza un singur
registru jurnal daca au un volum mai mic de operatiuni.Iar cele care au un volum mai
mare de operatiuni pot utiliza pentru detaliere registre-jurnal auxiliare cum ar fi :
operatii de casa, de banca, decontari cu furnizorii, vanzari etc.Aceste unitati
inregistreaza sumele centralizate din registrele auxiliare in Registrul-Jurnal general
periodic , chiar lunar.
Registru jurnal se numeroteaza si se parafeaza de catre organele in drept ,
la inceperea activitatii , la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este
cazul.se arhiveaza de catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu
documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Operatiile economice
inregistrate in registru jurnal primesc un numar de inregistrare , incepand cu 1 ianuarie
sau cu data inceperii activitatii
Evidenta cronologica sta la baza inregistrarii sistematice a operatiilor
economice.Daca in evidenta cronologica , operatiile economice se inscriu in ordinea in
care au loc , indiferent de felul operatiilor economice, in evidenta sistematica se
separa informatiile economice dupa natura lor (dupa continutul economic).Evidenta
sistematica se realizeaza cu ajutorul registrului “Cartea –Mare”

2.3. Balanţa de verificare

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei


contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in
conturi , legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice
si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.
Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare , in care se
inscriu datele valorice preluate din conturi.
In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale
proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor .Aceste egalitati exprima un
echilibru permanent intre aceste date , de unde provine si denumirea de balanta.
Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala ,
fiecare cont fiind inscris cu soldul initial , rulajele perioadei curente , totalul sumelor si
soldul final de la sfarsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva

63
2.3.1.Functiile balantei

Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi -


consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi , prin intermediul
diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare ,
precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei.
Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant – balanta de verificare
concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea curenta a unitatii
.Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta
soldurile finale ale conturilor , preluate din balanta de verificare, prelucrate si grupate
conform necesitatilor de intocmire a bilantului.
Functia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice – consta in
intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont
sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se
controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic
si conturile sale analitice.
Functia de centralizare a existentelor , miscarilor si transformarilor elementelor
patrimoniale – gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul
balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul
modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele
financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate.Balanta de verificare asigura
compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfarsitul ei
si cu alte perioade de gestiune expirate
Functia de analiza a activitatii economice – are un rol deosebit de important in
analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul
dintre doua bilanturi , fiind astfel singurul instrument care furnizeaza informatiile
necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale.

2.3.2. Clasificarea balantelor de verificare

Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii :


Dupa natura contuirlor pe care le contine:
-balante de verificare ale conturilor sintetice, se intocmesc pe baza datelor
preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in
contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o perioada de gestiune
-balante de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii
balantei conturilor sintetice pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele
de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care afost desfasurat pe
conturi analitice
Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind :
-Balanta de verificare cu o singura egalitate, se prezinta in doua variante fie ca o
balanta a sumelor, fie ca o balanta a soldurilor

64
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Sau
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
-Balanta conturilor cu doua egalitati , denumita si balanta sumelor si soldurilor
rezulta din combinarea sumelor cu balanta soldurilor.Ea cuprinde patru coloane, doua
pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale,
debitoare si creditoare.Egalitatile ei sunt :
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Si
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
-Balanta de verificare cu trei egalitati, se caracterizeaza prin separarea soldurilor
initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante:
-balanta tabelara
-balanta de verificare sah
Egalitatile ei sunt:
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
si
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
si
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare

Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea corelatie


:totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din
evidenta cronologica(din Registrul Jurnal) .Desi reda volumul valoric al activitatii
desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.Pentru
inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma
sah.Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat
operatiile economice in functie de continutul lor economic
-balanta de verificare cu patru egalitati, este o combinare a balantei de sume si
solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale .De aceea ea mai poarta
denumirea de balanta cu rulaje lunare cu sume precedente .Cu ajutorul ei se obtin
urmatoarele egalitati
Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau
nasteren din continutul diferit al primelor coloane ,astfel :
a)in cazul lunii ianuarie , balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde
soldurile initiale debitoare si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri
ale soldurilor initiale debitoare si creditoare
b)la sfarsitul celorlalte luni ale anului primele doua coloane contin date
privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare

65
2.4. Calculaţia ca procedeu al metodei contabilitîţii

Calculatia ca procedeu al metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de


operatii matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si
informatiilor furnizate de contabilitate, incepand cu prelucrarea documentelor primare
si incheind cu prelucrarea cu calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de
eficienta economicadin unitatile patrimoniale

Clasificarea calculatiilor
A.Din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de
procesele si fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua feluri :
Antecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de desfasurarea
proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Scopul fiind previzionarea unor
indicatori care stau la baza adoptarii deceziilor privind desfasurarea proceselor si
fenomenelor respective.in categoria antcalculatiilor sunt cuprinse : calculatii de
proiect, de deviz, de buget, etc.
Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si
fenomenelor economice la care se refera .Acestea au drept scop determinarea
indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele economice la care se refera
pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile prevazute in
antecalculatii.Post calculatiile pot fi la randul lor: calculatii contabile, calculatii
statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii economico-financiare a unitatii
patrimoniale in cauza.
B.Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor
economico financiari in continutul acestora :
Calculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor
economico – financiari toate elementele structurale ale acestora, motiv pentru care se
mai numesc si calculatii complete .
Calculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea
indicatorilor economico-financiari numai o parte dintre elementele structurale ale
acestora , limitind deci continutul lor numai la anumite elemente , in functie de scopul
urmarit
C.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi:
Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale
Neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp

2.4.1. Principiile calculatiei

1.Principiul determinarii obiectului calculatiei – reprezinta punctul de plecare in


organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza
calculatia. Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul
determinarii volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru
care se calculeaza costul.

66
2.Principiul alegerii metodei de calculatie – datorita marii diversitati a
indicatorilor economico-financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele de
calculatie prin care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Astfel pnetru
calculul costului productiei fabricate , de exemplu se pot utiliza diverse metode in
functie de particularitatile tehnologiei si organizarii productiei , de continutul costului
unitar al productiei , de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului
de productie
3.Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de
calculatie economica (previzionala si statistica) – potrivit acestui principiu datele
furnizate de diferitele componente ale sistemului informational economic se pot
centraliza pentru calculul , analiza si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi ,
ramuri si pe intreaga economie nationala pentru ca ele se determina in mod unitar in
cadrul fiecareia dintre componentele mentionate si la nivelul fiecarei structuri
organizatorice a economiei nationale
4.Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac
obiectul calculatiei - potrivit acestui principiu este necesar ca datele si informatiile
furnizate de contabilitate sa fie delimitate si localizate pe feluri de activitati , iar
urmarirea si determinarea indicatorilor economico-financiari sa se faca in aceeasi
structura .Astfel indicatorii respectivi trebuie sa contina date care se refera la o
anumita activitate .
5.Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza
indicatorii economico-financiari sau pe exercitii financiare – potrivit acestui principiu
datele si informatiile care stau la baza calcularii unui anumit indicator trebuie sa
provina numai din perioada la care se refera indicatorul in cauza pentru a caracteriza
cu exactitate fenomenele la care se refera
6.Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care
stau la baza calcularii indicatorilor economico-financiari - consta in delimitarea
datelor si informatiilor pe principalele procese la care se refera corespunzator
sectoarelor de activitate in care se realizeaza functiile de baza ale intreprinderii

2.5. Inventarierea patrimoniului

Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a


existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric.
Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul
si evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei
gestionari a patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor interne,
accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei
financiare etc.
Clasificarea inventarierii
A.Dupa sfera de cuprindere
-inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii
precum si bunurile apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata

67
-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii
B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza
-inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale
pentru a fi trecute in bilant
-inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai
mari de 1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale
-inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata
de imprejurari speciale cum ar fi predare-primire de gestiune
-inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre
conducerea unitatii
Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea
sferei de cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte
gestionarii, contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate .Comisia de inventariere
are obligatia sa sigileze locurile si caile de acces cu exceptia locului unde a inceput
inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se mentioneze urmatoarele:
-dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor
-daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale
-daca au documente neinregistrate in evidenta etc
Inventarierea propriu zisa – reprezinta etapa care marchiaza inceperea
efectiva a inventarierii , continutul ei il reprezinta constatarea faptica , descrierea si
evaluarea elementelor supuse inventarierii .Constatarea reprezinta stabilirea pe cale
directa si concreta a existentei elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se
gasesc ele la data cand are loc inventarierea .Existenta elementelor de activ se constata
practic prin numerare , masurare, cantarire. De la aceasta regula fac exceptie bunurile
aflate in ambalaje industriale cum ar fi lichidele a caror constatare se face prin sondaj
.Inventarierea mijloacelor banesti aflate in conturi la banci se efectueaza prin
urmarirea extraselor de cont ale bancilor, prin compararea acestora cu soldurile
conturilor din evidenta proprie.
Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de
inventariere in care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii
elemenetelor inventariate.Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile
di evidenta contabila proprie pentru a se afla rezulatatele inventarierii. Listele de
inventar se semneaza de catre toti membrii comisiei de inventariere precum si de
gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea. Pe ultima fila a listelor de inventariere
gestionarul trebuie sa mentioneze daca bunurile inventariate se afla in pastrarea
sa.Daca exista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de
inventariat cantitativ.
Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se
inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile
din evidenta contabila. In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor
faptice fata de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar care deobicei se
inregistreaza, daca diferenta este nefavorabila atunci cand constatarile faptice sunt
mai mici decat inregistrarile avem de-a face cu un minus in inventar , acesta lipsa fiind
imputabila.

68
In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din
punct de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara
la acelasi gestionar .
Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care
indica plusul respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a
plusurilor respective
Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii :
-daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu
amanuntul, diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul
cu amanuntul se vireaza la bugetul statului
-in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit
cauzele , lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin
debitul contului decontari in curs de lamurire
Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cand nu
este o persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de constatare a acesteia,
cand este o persoana vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in consecinta.
In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si pierderi

69
Capitolul 3. Prezentarea Sucursalei “Arpechim” Pitesti

3.1. Caracterizarea Sucursalei din punct de vedere organizatoric

Actuala Sucursala “Arpechim” Pitesti este constituita incepand cu anul 1966


cand au fost puse bazele primei uzine pe platforma petrochimica Pitesti, uzina de
negru de fum care in anul 1969 a fuzionat cu combinatul petrochimic, care in anul
1970 a fuzionat cu rafinaria Pitesti sub denumirea de Combinatul Petrochimic Pitesti.
Functionand sub aceasta denumire pana in anul 1991 cand s-a infiintat S.C.
“Arpechim” S.A. pe baza Legii nr. 15/1990, functionand sub aceasta forma pana la
01.11.1997 cand a fuzionat cu S.N.P.”Petrom” S.A. Bucuresti (a carei structura este
prezentata in figura nr. 2).
S.N.P. “Petrom” S.A. numara printre cele mai cunoscute companii de prelucrare
a titeiului si de petrochimie din tara si din strainatate. De la inceputurile sale ca
producator de negru de fum in 1966 Combinatul s-a dezvoltat treptat intr-un modern
complex de prelucrare a titeiului integrat cu un sector de petrochimie.

S.N.P. “Petrom” S.A.


Bucuresti

Exploatare- Transport-

Prelucrare

ARPECHIM Petrobrazi
Pitesti Ploiesti

Figura nr. 2.

70
Pentru realizarea productiei sale de baza, unitatile tehnologice sunt
structurate in domenii principale de activitate:
- prelucrarea adanca a titeiului pentru obtinerea de carburanti, lubrefianti si
materii prime destinate chimizarii (fluxul tehnologic este prezentat in anexa nr.
1);
- petrochimia care valorifica produsele din rafinaria proprie si din alte surse in
scopul obtinerii unor produse petrochimice, cu o larga utilizare in principalele
ramuri de productie ale unei economii moderne cum sunt: acrilonitril; stiren;
negru de fum; glicoli si alte produse.(fluxul tehnologic este prezentat in anexa
nr.2)
Sucursala “Arpechim” este o unitate omogena care isi concentreaza eforturile
asupra prelucrarii titeiului si a chimizarii unor fractiuni petroliere, formulandu-si
misiuni in dezvoltarea celor mai moderne produse petrochimice; destinate pietelor
interne si externe.
In prezent, Sucursala, este principalul furnizor de produse petrochimice pentru
piata interna; are multe legaturi de afaceri cu firme din strainatate, unde exporta
produse, importand in acelasi timp titei, materiale, echipamente si catalizatori specifici
activitatii sale.
Caracterizarea fortei de munca
Sucursala “Arpechim” dispune de un personal de operare de inalta
calificare, cu experienta traditionala in prelucrarea titeiului si in petrochimie, personal
care de 15 ani acorda asistenta tehnica in strainatate.
Structura personalului:
1998: 7647 muncitori
1999: 6742 muncitori
2000: 6335 muncitori
2001: 6132 muncitori
Se remarca o scadere a personalului de la an la an, astfel ca de la 7647 muncitori
cati existau in 1998; a ajuns ca in anul 2001 sa fie 6132 muncitori, cu 1515 muncitori
mai putin.
Cu toate acestea, salariatii Sucursalei “Arpechim” sunt integrati intr-un sistem
organizatoric care permite operarea instalatiilor, echipamentelor, marKeting, activitate
financiar-contabila, management, protectia mediului, centrul de calcul si alte sectoare,
dand o importanta deosebita calitatii muncii in toate domeniile, cum ar fi:
- cresterea performantelor tehnice si economice ale proceselor tehnologice, drept
criteriu principal fiind calitatea produselor si eficienta lor;
- conservarea resurselor de materii prime si secundare;
- protejarea mediului inconjurator prin promovarea unor modernizari tehnologice
corespunzatoare;relizarea unor produse la nivelul celor obtinute in tarile
Comunitatii Europene, Sucursala “Arpechim” Pitesti avand implementat si
recunoscut Certificatul de Calitate ISO 9002 in toate domeniile de activitate,
conform TŰV din Germania, din anul 1994;
- protejarea resurselor umane prin motivatie, pregatirea, formarea si dezvoltarea
acestora;

71
- asigurarea de servicii de calitate ridicata si prompte tuturor clientilor interni si
externi.
In forma sa administrativa actuala, organizarea Sucursalei “Arpechim” Pitesti este
rezultatul dezvoltarii si evolutiei Platformei Petrochimice Pitesti.

3.2. Tehnologia de fabricatie

Produsele Sucursalei “Arpechim” sunt obtinute in instalatii moderne ce au la baza


procese de inalta tehnologie. In cadrul Sucursalei “Arpechim” intalnim, in Rafinarie,
urmatoarele instalstii:
1)Instalatiile de distilare atmosferica si in vid. Aici din prelucrarea titeiului se obtin:
“Fractia C3-C5”, ulei mediu, ulei usor, etc.
2)Instalatiile complexului de reformare catalitica:
a)Instalatia de reformare catalitica si aromatizare, unde rezulta hidrocarburi
gazoase;
b)Instalatia extractie-separare aromate, unde se separa hidrocarburile aromate:
benzen, toluen.
3)Instalatia de hidrofinare a petrolului si motorinei. Avand ca materie prima petrolul
si motorina, produsul obtinut este fractionat separandu-se gazele cu hidrogen sulfurat;
petrolul hidrofinat si motorina hidrofinata (fara sulf); care aduse in conditii normale de
calitate sunt trimise la parcul de rezervoare.
4)Complexul de cracare catalitica. Aici distilatul de vid prin procesul de cracare
catalitica se transforma in: propan, benzina, motorina.
5)Instalatia de hidrocracare. Din materia prima obtinuta din instalatiile de
dezasfaltare cu propan se extrage uleiul hidrocracat, care se aditiveaza cu aditivi si se
obtin diverse sortimente de ulei pentru motoare si compresoare.
6)Instalatia de hidrofinare ulei:
Uleiul deparafinat este hidrofinat pe catalizator specific pentru indepartarea
compusilor cu sulf, obtinandu-se uleiul finit de baza.
7)Instalatia de reducere vascozitate:
Materia prima o reprezinta rezidul de vid. Reducerea de vascozitate prin
decompresare termica urmata de fractionare duce la obtinerea gazelor cu hidrogen
sulfurat, benzina si reziduri grele.
In petrochimie, principalele fluxuri tehnologice se bazeaza pe materii prime din
Rafinarie (benzina nafta, propan-normal, butan) obtinute in procesul de reformare
catalitica. Principalele instalatii in care se supun aceste semifabricate sunt instalatiile
de piroliza I si II.
Principalele produse obtinute in petrochimie, in speta in instalatia de piroliza II
sunt:
a) Etilena – se utilizeaza ca semifabricat pentru fabricarea alcoolului etilic,
oxidului de etilena si a glicolilor.

72
b) Hidrocarburile aromatice – obtinute din concentratul aromatic din piroliza,
benzen, ca diluant la fabricarea de vopseluri toluen-xilen, iar benzenul la
fabricarea acetonei.
c) Fractiile de benzina usoara sau grea – din cele doua pirolize se folosesc pentru
obtinerea benzinei auto.
d) Uleiul de piroliza – utilizat in obtinerea negrului de fum, precum si drept
combustibil pentru focare industriale.
e) Polietilena inalta sau joasa presiune – se obtine in stare de granule, colorate sau
natur. Acestea sunt livrate consumatorilor din ramura de prelucrare mase
plastice, de unde se obtin cele mai variate bunuri de consum:
-ambalaje diverse pentru productie de masa (saci, butoaie, pungi);
-folie pentru agricultura, constructii si utilizari diverse;
-acoperire cabluri.

3.2.1. Potentialul tehnico-economic

Gradul de utilizare a capacitatii de productie existente.


In aceasta perioada capacitatile de productie nu au fost integral acoperite,
in primul rand datorita lipsei de materie prima-titei, care a generat principala
strangulare in productia de etilena la instalatiile de piroliza, care la randul lor sunt
principalul furnizor de materii prime pentru petrochimie.
In ceea ce priveste gradul de acoperire al capacitatilor de productie, aceasta se
leaga si de dezechilibrul creat dupa 1990 in raportul dintre cerere si oferta ca urmare a
declinului economic general.
-Patrimoniul net al Sucursalei “Arpechim” se calculeaza dupa relatia:
Active Totale-Total Datorii
In perioada analizata, acesta se prezinta in felul urmator:

Anul 1998 = 3130034129 – 2520860264 = 609172845 lei


Anul 1999 = 6052654750 – 3967485790 = 2085168960 lei
Anul 2000 = 9378852359 – 6134708473 = 3244143886 lei
Anul 2001 = 8102488478 – 4612905254 = 3489583224 lei
Datele prezentate sunt luate din “Bilantul Contabil” si din “Contul de Profit
siPierdere”, prezentate in Anexa nr 3 si Anexa nr 4.

Analiza in dinamica a principalilor indicatori economico-financiari pe intervalul


1998-2001

Aceasta analiza a indicatorilor economico-financiari pe intervalul 1998-2001


este prezentata in urmatorul tabel:

73
Nr. Indicii %
crt. Indicatori
I1999/1998 I2000/1999 I2001/2000 I2001/1998
1. Productia vanduta
(mii buc.) 175,11 176,14 102,52 316,231
2 Cifra de afaceri 174,99 176,12 102,51 315,91
3 Venit. Din exploat. 157,51 183,4 103,96 300,3
4 Venituri totale 159,39 181,68 101,69 294,48
5 Cheltuieli totale 152,78 193,86 125,88 372,85
6 Chelt. De exploat. 152,30 192,5 130,43 382,42
7 Stocuri 136,43 220,93 133,36 401,98
8 Active circulante 156,63 165,28 85,63 221,69
9 Disponibilitati
banesti 209,52 147,00 80,67 248,47
10 Active totale 193,37 154,95 86,39 258,86
11 Capital propriu 402,03 159,5 108,76 697,41
12 Datorii curente 159,94 157,27 76,27 192,70
13 Datorii totale 157,39 154,62 75,19 182,98

Formula dupa care s-au calculat datele din acest tabel este:
In-2 x 100; In-1 x 100 sau ; In x 100 ; dupa fiecare an in parte.
In-3 In-2 In-1

De exemplu, pentru calcularea “Productiei vandute” pentru indicele 1999 fata


de 1998, avem : 5585422724 x 100
I1999/1998 = 3189640562 = 1,7511 x 100 = 175,11 %

In asa fel calculam toti indicatorii; luand datele din Anexele 3 si 4 si aplicand
formula.
Exceptie face indicatorul “Disponibilitati banesti”; pe care nu il gasim in cele
doua anexe si pe care trebuie sa il calculam dupa formula:
Disponibilitati banesti = Conturi la banci in lei + Conturi la banci in devize in
tara + Casa in lei + Casa in devize + Acreditive in devize + Valori de incasat + Alte
valori.
Pentru anul 1999+
Disponibilitati banesti = 78978112 mii lei + 11139883 mii lei + 5634 mii lei +
1505 mii lei + 28207120 mii lei + 270856 mii lei + 4647 mii lei
=118667757 mii lei
Pentru anul 2000
Disponibilitati banesti = 15764843 mii lei + 99702983 mii lei + 11423 mii lei +
38053mii lei + 57556438 mii lei + 1356448 mii lei + 16603 mii lei
= 174449791 mii lei
Pentru anul 2001
Disponibilitati banesti = 26270952 mii lei + 63272194 mii lei + 61316 mii lei +
7051 mii lei + 48687050 mii lei + 2386028 mii lei + 47261 mii lei

74
= 140731852 mii lei
Dupa ce am calculat acest indicator, aplicam formula la fel ca la ceilalti
indicatori. De exemplu pentru anul 1999 in raport cu anul 1998 avem:
I1999/1998 = (118667757 mii lei/56637687 mii lei) x 100 = 209,52 %
In continuare sunt prezentati pe grafice primii patru indicatori (acestia
fiind mai importanti); pentru a se vedea mai bine evolutia lor; prin luarea unui an de
baza si altul de analizat in functie de acesta.
Pentru indicatorul “Productie vanduta “ avem “figura nr. 3”

350
300
250
Productia
200
vanduta 1999/1998
150
(%) 2000/1999
100
2001/2000
50
2001/1998
0
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr
Indici

Figura nr. 3 Evolutia indicatorului “Productie vanduta” fata de un an de baza

Se observa ca productia vanduta a crescut de la un an la altul. Astfel productia


vanduta in anul 1999 a crescut cu 75,11% fata de cea din anul 1998; cea din anul 2000
a crescut cu 76,14% fata de cea din 1999; ceea ce denota ca societatea a avut o
evolutie pozitiva a acestui indicator economico-financiar. Insa din 2001, productia
vanduta a crescut, dar intr-o foarte mica masura, cu numai 2,5% fata de 2000. Insa fata
de 1998, productia vanduta a crescut in 2001 de peste trei ori.

75
350
300
250
Cifra de
200
afaceri 1999/1998
150
(%) 2000/1999
100
2001/2000
50
2001/1998
0
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr
Indici

Figura nr. 4 Evolutia “Cifrei de afaceri” fata de un an de baza

Volumul de activitate reflectat cu ajutorul cifrei de afaceri atat in perioada


reflectata cat si in anul precedent, se prezinta astfel:

1998 1999 %
Cifra de afaceri
din care: 3195234338 5591238127 ≈175
Rafinarie 1819659045 2821646310 155
Petrochimie 1369981517 2763776417 202
Vanzari marfa 5593776 5815400 104

Rezulta ca in anul 1999, volumul C.A. a crescut cu 75%, determinata in special


de cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere cat si la produsele
petrochimice, pe piata interna cat si pe piata externa.

1999 2000 %
Cifra de afaceri
din care: 5591238127 9847099251 176,1
Rafinarie 2821646310 5322426524 188,6
Petrochimie 2763776417 4459629656 161,3
Vanzari marfa 5815400 65043066 378,3

Rezulta ca in anul 2000, volumul C.A. a crescut cu 76,1% determinata in


principal de cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere, cat si la

76
produsele petrochimice pe piata interna cat si pe piata externa si cresterea volumului la
alte vanzari (servicii si marfuri).
Volumul de activitate a C.A. pentru perioada 2000 si 2001 este:

2000 2001 %
Cifra de afaceri 9847099251 10094109063 101,52

Rezulta ca cifra de afaceri a crescut in2001 fata de 2000 de aproximativ


1,52 ori, ca urmare a cresterii preturilor la produsele petroliere si petrochimice.
Fata de anul 1998, C.A. a crescut in 2001 de peste 3 ori ca urmare a cresterii
preturilor de livrare la produsele petroliere si ca urmare a devalorizarii leului in raport
cu dolarul si a cresterii inflatiei.

300
250
200
Venituri
150 1999/1998
totale (%)
100 2000/1999
50 2001/2000
0 2001/1998
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr
Indici

Evolutia “Veniturilor totale” in functie de un an de baza

Din figura se observa ca veniturile totale din anul 1999 au crescut cu


59,3% fata de cele din 1998; cele din 2000 au crescut cu 81,6% fata de cele
din 1999; iar cele din 2001 au crescut cu 1,69% fata de cele din 2000; ca urmare a
cresterii: veniturilor din exploatare, a veniturilor financiare si a veniturilor
exceptionale.

77
200
180
160
140
120
Cheltuieli
100 1999/1998
totale (% )
80 2000/1999
60
2001/2000
40
20
0
1st Qtr 2nd Qtr 3rd Qtr
Indici

Evolutia “Cheltuielilor totale” in functie de un an de baza

Se observa ca si cheltuielile totale au crescut in anul 1999 fata de 1998 cu


52,7%; dar intr-o mai mica masura fata de venituri; ceea ce a dus la un profit cu 363%
mai mare in 1999 fata de 1998; pentru ca avem:
288633963
I1999/1998 profit = x100 = 13,629 x100 = 1362,9%
21177625

In anul 2000, cheltuielile totale au crescut cu ≈94% fata de 1999; rezultand o


pierdere de 193674363 mii lei in anul 2000 datorita cresterii intr-o mai mare masura a
cheltuielilor totale (11426237034 mii lei) fata de veniturile totale (11232562671 mii
lei).
In anul 2001, cheltuielile totale au crescut cu 25% fata de anul 2000, ca urmare
a inregistrarii unor pierderi de 2960912639 lei.
Valoarea adaugata a urmat in perioada considerata o evolutie ascendenta,
ca urmare a cresterii cheltuielilor cu personalul, a cresterii amortizarii si a impozitelor
si taxelor. Situatia acesteia pe perioada studiata este urmatoarea:
1998: 407388138 mii lei
1999: 1399438248 mii lei
2000: 1719086626 mii lei
2001: 4153000645 mii lei
Fata de anul 1998, valoarea adaugata a crescut de peste 10 ori; dar ca urmare a
cresterii tuturor componentilor valorii adaugate, adica a cresterii cheltuielilor cu
personalul, a maririi cotei amortizarii si a impozitelor si taxelor. Cu toate acestea
rezultatul exploatarii este negativ, inregistrand o pierdere de 2927689082 mii lei. Se
impune luarea unor masuri pentru a redresa aceasta situatie economico-financiara
negativa.

78
3.2.2. Analiza productiei marfa fabricata (mii lei)

Productia marfa fabricata a crescut de la 3.677.733.605 mii lei in 1998 la


5.789.057.318 mii lei in 1999 si la 10.621.106.018 mii lei in 2000 si la 10.647.049.148
mii lei in 2001.
Acest fenomen este pus pe seama preturilor de vanzare care au crescut in
aceasta perioada, a inflatiei mari ce caracterizeaza economia romaneasca.

Analiza stocurilor
- Mii lei - Tabelul 3.4.

Nr. Stocuri 1998 1999 2000 2001 2001/ 2001/ 2001/


crt. 1998 1999 2000
1. Materii prime si 242513737 316208869 735124910 1101848356 4,46 3,48 1,49
materiale
2. Prod.finite si 402477373 382791794 1086123924 844779586 2,09 2,21 0,77
semifabricate
3. Productia 5387948 9956321 29999252 622597956 115 62,5 20,75
neterminata
4. Stocuri aflate la 65457247 267747449 308087753 312279546 4,77 1,16 1,01
terti
TOTAL 716820535 972958485 2160648150 2881505444 4,02 2,96 1,33
STOCURI

Prin natura lor, orice stoc de materiale reprezinta o imobilizare de valori,


de capital.
Nivelul stocului a depasit in toti anii cotele prevazute. Dupa cum se
observa principala cauza a cresterii stocului total este cresterea stocului de produse
finite in anul 2000; a stocului de materii prime si materiale si a productiei neterminata.
In primul rand, ne referim la imposibilitatea unor beneficiari care au facut
comenzi de produse, de a le activa (ceea ce justifica numarul mare de facturi emise si
neincasate).
In ceea ce priveste depasirea necesarului de materii prime si materiale,
ceea ce a dus la formarea stocurilor peste nivelul proiectat, releva o proasta organizare
a compartimentului de aprovizionare – care a contractat necesar de aprovizionare peste
necesitatile reale ale productiei; nerespectarea de catre furnizori a termanelor de
livrare, ceea ce a dus la o suprapunere a aprovizionarii; nerespectarea ritmicitatii
aprovizionarii cu materii prime si materiale.

3.3. Analiza eficientei utilizarii resurselor umane

In cadrul unitatii, personalul este repartizat in trei schimburi; cu un schimb de


rezerva. Astfel programul de lucru este de 8 ore pentru personalul TESA de la 7.30 –
79
16.00, iar in cele pe schimburi, programul este diferit in functie de sectia in care
lucreaza si in functie de functia pe care o are.
In fiecare dimineata se analizeaza ceea ce s-a efectuat in ziua precedenta si se se
analizeaza situatiile in care au aparut diferite probleme, care se solutioneaza.
Tabelul 3.5. - mii lei -

Nr. Indicatori u.m 1998 1999 2000 2001 ‘01/ ‘01/ ‘01/
crt. ‘98 ‘99 ‘00
1. Numar per 7647 6742 6335 6132 0,80 0,91 0,96
salariati
2. Prod.marfa Mii
fabricata lei 3677733605 5789057318 10621106018 10647049148 2,89 1,83 1,00
3. Productivit. Mii
medie lei/ 480938 858655 1676575 1736309 3,61 2,02 1,03
anuala per.
4. Dur. medie
a zilei de Ore 7,82 7,9 7,61 7,49 0,95 0,96 0,98
lucru
5. Productivit.
medie orala Lei 61501 106690 220312 231816 3,76 2,17 1,05

In ceea ce priveste analiza stabilitatii efectivului de salariati, o conditie


importanta pentru utilizarea deplina si eficienta a fortei de munca existente in unitatea
economica o constituie asigurarea unei stabilitati cat mai mari a acesteia.
In tabelul utilizarii fortei de munca (3.5.) se observa ca forta de munca a
scazut. Daca in anul 1998 existau 7647 muncitori, in 2001 a ajuns la 6132, adica cu
1115 muncitori mai putin fata de 1998; fata de 1999 cu 610 mai putin si cu 203 mai
putini fata de 2000.
Aceasta reducere se datoreaza faptului ca unitatea a dat in somaj acesti
muncitori sau prin iesirea la pensie a lor.
Nivelul de calificare al personalului reprezinta un aspect important, care
se concretizeaza in perfectionarea muncii ca factor de productie. Dimensionarea
productiei muncii depinde nemijlocit de nivelul calificarii fortei de munca.

Analiza eficientei resurselor umane

Utilizand valoarea productiei marfa, relatiile de calcul sunt:


-productivitatea anuala pe salariat:

Qf
W =
Ts
-productivitatea orara pe salariat:
Qf
Wm =
Nm
Aceasta analiza are drept scop:
a)analiza situatiei generale a productivitatii muncii;
b)analiza volumului productiei ca efect al utilizarii resurselor umane;
80
c)consecintele economice ale modificarii productivitatii muncii asupra indicatorilor
economico-financiari.
Din tabelul nr.3.5., se observa ca productivitatea medie anuala a crescut de 2,89
ori in 2001 fata de 1998; cu 1,83 ori in 2001 fata de 1999 si de 1,00 ori in 2001 fata de
2000.
Chiar daca s-a inregistrat o depasire a nivelului productivitatii muncii la nivel
anual si orar, situatia este nefavorabila, deoarece reprezinta rezultatul utilizarii
incomplete a duratei zilei de lucru, care nu a fost folosita integral, existent abateri de
0,18 ore in 1998; 0,1 in 1999; 0,39 in 2000 si 0,51 in 2001.
Cauzele acestor abateri sunt datorate pauzelor prelungite, invoirilor, depasirea
timpului de repaus, odihna etc.
Depasirea nivelului productivitatii pe salariat este rezultatul cresterii nivelului
productivitatii orare pe produs si al modificarii structurii productiei (cresterea ponderii
produselor cerute de piata, de o calitate mai buna).
Numarul de salariati din 2001, nu se poate aprecia daca ar fi optim fata de
programul de productie prevazut pentru acest an. Exista posibilitati de reducere in
continuare a numarului de salariati, fara a influenta nivelul productiei fizice.
Un simptom pozitiv este realizat prin investitii, cu ajutorul carora s-au
modernizat cuptoarele Piroliza II, instalatiile, statia de epurare biologica, separator ape
– produse petroliere, dotari si utilaje independente, reactoare P.I.P., montare vase Oxid
de etilena etc.; aceste lucruri ducand la cresterea calitatii produselor.
In anul 1998 investitiile s-au ridicat la suma de 168.080.748 mii lei.
In anul 1999 investitiile au fost in valoare de 156.999.091 mii lei.
In anul 2000, Sucursala “Arpechim” Pitesti a realizat lucrari de investitii in
valoare de 220.994.713 mii lei.
In anul 2001, lucrarile de investitii au avut o valoare de 165.319.856 mii lei,
scazand fata de 2000.
Existenta simptomelor negative genereaza disfunctionalitati in activitatea
firmei, iar existenta simptomelor pozitive genereaza buna functionare a firmei.
Sinteza acestor simptome este redata in continuare in tabelul 3.6.

3.4. Piata de aprovizionare: principalii furnizori

Exceptand 25% din necesarul de materii prime pentru instalatia Piroliza II


care sunt asigurate din rafinaria proprie, diferenta de 75% se asigura de Sucursala
“Arpechim” de la celelalte rafinarii din tara (in special Astra, Darmanesti, Petromidia,
Rafo Onesti) cu nafta propan si normal butan.
Titeiul, principala materie prima, este asigurat din import.
Celelalte materii prime: metanol, amoniac, clor, soda, lesie si o serie de
catalizatori si chimicale, creozot pentru negru de fum se asigura din tara.
Probleme deosebite in aprovizionarea cu materii prime de baza (amoniac,
metanol, clor, soda si materii prime pentru piroliza) se intampla in anotimpul friguros

81
din cauza limitarilor in consumul de gaze naturale la producatorii acestor materii
prime.
Din import se aduc in exclusivitate catalizatori mai performanti decat cei
fabricati in Romania, chimicale si reactivi de sinteza fina de mic tonaj cu utilizare
limitata. De regula, asa cum rezulta din activitatea desfasurata in ultimii ani, balanta
export-import a fost pozitiva.

3.4.1. Activitatea de export – import

Produsele petroliere obtinute din prelucrarea titeiului destinate exportului se


comercializeaza prin firme de comert extern cu asigurarea serviciilor de import si
export produse de catre S.C. OIL TERMINAL Constanta.
Pentru a evidentia mai bine evolutia exportului Sucursalei “Arpechim”, vom lua
pentru exemplificare rezultatele inregistrate in valuta pe ultimii 4 ani: 1998, 1999,
2000, 2001.
1) In perioada anului 1998 s-au livrat pe valuta produse in valoare de 134.734.492$,
din care:
-produse livrate la export in valoare de:
114.923.332$
-produse livrate la intern pe valuta – etilena la S.C. Oltchim S.A.
Ramnicu-Valcea pentru productia de PVC:
23.811.160$
Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel:
Cantitate (tone) Pret ($/tona) Valoare - $
A. Produse Petroliere
Benzina auto 319.915 138 44.286.790
Motorina auto 211.447 109 22.948.297
TOTAL 67.235.086
B. Produse Petrochimice
Acrilonitril 67.993 435 29.573.984
Polietilena de mica densitate 25.275 652 16.490.262
Polietilena de mare densitate 127 757 93.860
Monoetilenglicol 225 443 99.501
Cianura de sodiu (100%) 1080 722 780.029
Negru de Fum 14 486 6.800
Sulf 2.140 46 97.749
Etilena livrata pe valuta la 48.700 488 23.811.160
S.C. Oltchim S.A.
TOTAL 71.499.405
TOTAL GENERAL 138.734.492

2) In perioada anului 1999 s-au livrat pe valuta produse petroliere si petrochimice in


valoare de 172.128.202$, din care:
-produse livrate la export in valoare de:
143.984.683$

82
-produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de
titei-etilena la S.C. Oltchim Ramnicu-Valcea:
28.143.519$

Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel:


Cantitate (tone) Pret ($/tona) Valoare - $
A. Produse Petroliere
Benzina auto 377.718 172 64.831.771
Motorina auto 160.366 163 26.186.730
TOTAL 91.018.501
B. Produse Petrochimice
Acrilonitril 78.517 408 32.068.795
Polietilena de mica densitate 26.416 542 14.307.403
Polietilena de mare densitate 6.650 502 3.340.821
Monoetilenglicol 4.073 347 1.411.429
Cianura de sodiu (100%) 554 672 372.360
Benzen 6.242 221 1.381.173
Dietilenglicol 285 294 83.901
Terpolimeri C2 – C3 0,3 1.000 300
Etilena livrata pe valuta la 62.198 452 28.143.519
S.C. Oltchim S.A.
TOTAL 81.109.701
TOTAL GENERAL 172.128.202

3) In perioada anului 2000 s-au livra pe valuta produse petroliere si petrochimice in


valoare de 243.094.466$, din care:
-produse livrate la export in valoare de:
195.336.315$
-produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de titei-
etilena si propilena la S.C. Oltchim Ramnicu-Valcea:
47.758.151$

Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel:


Cantitate (tone) Pret ($/tona) Valoare - $
A. Produse Petroliere
Benzina auto 150.210 291 43.759.812
Motorina auto 237.781 247 58.628.795
TOTAL 102.388.607
B. Produse Petrochimice
Acrilonitril 80.167 824 66.064.355
Polietilena de mica densitate 21.949 732 16.056.541
Polietilena de mare densitate 6.631 735 4.871.254
Monoetilenglicol 2.747 548 1.506.054
Cianura de sodiu (100%) 754 800 603.195
Benzen 11.434 336 3.845.559
Negru de Fum 1 450 450
Terpolimeri C2 – C3 0,2 1.500 300
Etilena livrata pe valuta la 69.235 639 44.254.761

83
S.C. Oltchim S.A.
Propilena conc. 92% la 8.621 406 3.503.390
S.C. Oltchim S.A.
TOTAL 140.705.859
TOTAL GENERAL 243.094.466

4) In perioada anului 2000 s-au livra pe valuta produse petroliere si petrochimice in


valoare de 215.948.431$, din care:
-produse livrate la export in valoare de:
171.445.536$
-produse livrate la intern pe valuta in vederea sustinerii importului de
titei-etilena si propilena la S.C. Oltchim Ramnicu-Valcea:
41.993.527$
-pacura S.C.Termoelectrica S.A.:
2.509.368$

Pe produse, cantitativ si valoric, exportul s-a realizat astfel:


Cantitate (tone) Pret ($/tona) Valoare - $
A. Produse Petroliere
Benzina auto 82.988 217 18.039.119
Motorina auto 438.721 210 91.957.270
Aragaz 1.470 220 321.731
Pacura livrata Termoelectrica 24.129 104 2.509.368
TOTAL 112.827.488
B. Produse Petrochimice
Acrilonitril 81.751 528 43.202.537
Polietilena de mica densitate 15.262 645 9.837.730
Polietilena de mare densitate 5.082 645 3.277.606
Monoetilenglicol 5.039 386 1.945.218
Cianura de sodiu (100%) 296 783 232.198
Benzen 8.075 273 2.206.806
Negru de Fum 15 314 4.772
Fractie C4 2.247 182 408.909
Etilena livrata pe valuta la 71.004 547 38.852.248
S.C. Oltchim S.A.
Propilena conc. 92% la 8.500 370 3.141.279
S.C. Oltchim S.A.
Sulfura de sodiu 42 274 11.640
TOTAL 108.120.943
TOTAL GENERAL 215.948.431

Activitatea de export in anul 2001 s-a desfasurat in conditiile in care la


majoritatea produselor petrochimice au scazut preturile externe de cotatie, Sucursala
“Arpechim” Pitesti facand eforturi pentru mentinerea pietei de desfacere.
Volumul livrarilor in valuta calculat in preturi externe la cursul de schimb de la
livrare se ridica la suma de 6.227.865.269 mii lei, reprezentand 37,3% din productia
pe 12 luni 2001, respectiv la produsele petrochimice suma de 2.974.715.783 mii lei,
reprezentand 60,38% din productia realizata in Petrochimie si la produsele petroliere

84
suma de 3.253.149.486 mii lei, reprezentand 27,64% din productia realizata in
Rafinarie.
Exportul in 20001 a scazut fata de anul 2000 cu 28 milioane $, datorita scaderii
preturilor externe de cotatie.

Dupa cele prezentate, structura exportului in cadrul Sucursalei “Arpechim”, in


perioada 1998-2001 se prezinta astfel:

Structura export "Arpechim"


Valoarea (milioane $)

300
250
200 Produse
Petroliere
150
Produse
100
Petrochimice
50
0
1998 1999 2000 2001
Anii

In figura se observa dinamica exportului in cadrul Sucursalei “Arpechim”


pe cei 4 ani analizati. Astfel, se observa o crestere de la an la an a livrarilor in valuta,
atat a produselor petroliere cat si a celor petrochimice. Insa, din preturile si cantitatile
inregistrate pe fiecare an, se observa o crestere a preturilor la unele produse, ceea ce
face ca firmele externe sa nu mai fie interesate de achizitionarea acestor produse.
Pentru a vedea mai evolutia exportului si incasarile in valuta obtinute de
Sucursala “Arpechim”, voi face analiza acestora pentru fiecare an in parte.

1) Pentru anul 1998, din datele prezentate anterior, reiese ca:


Activitatea de export, in special la produsele petrochimice s-a confruntat cu
unele aspecte negative legate de scaderea foarte mare a preturilor externe de cotatie –
ca efect al crizei asiatice – astfel:
-la cianura de sodiu, ca urmare a scaderii vertiginoase a pretului aurului si
cerintei pe piata externa de cianura de sodiu; scazand cerinta si pretul produsului,
astfel ca in perioada anului 1998 s-a livrat la export numai cantitatea de 1080 tone la
un pret de 722$/tona;

85
-la polietilena de mica densitate, pretul extern de cotatie a scazut de la
759$/tona, cat s-a realizat pe trim. I 1998, la 623$/tona, cat s-a realizat in medie
aprilie-decembrie 1998.
In aceste conditii de preturi mici de cotatie Sucursala “Arpechim” a facut
eforturi foarte mari in achizitionarea de materii prime pentru instalatia de Piroliza II
(benzina nafta, gaze de chimizare) la preturi mici si in reducerea celorlalte elemente de
cost, incat sa asigure costuri cat mai mici pentru productia de export.
Volumul livrarilor in valuta, calculat in preturi externe la curs de schimb la
livrare, se ridica la suma de 1.221.813.105 mii lei, reprezentand 34,4% din productia
realizata pe anul 1998, respectiv la produsele petrochimice suma de 627.410.861 mii
lei, reprezentand 46% din productia realizata in Petrochimie si la produse petroliere
suma de 594.402.244 mii lei, reprezentand 27,2% din productia realizata in Rafinarie.
Din produsele petroliere livrate la export, benzina si motorina auto de cca
67.235.086$ s-a achitat titei import direct la firma Petrol Export-Import Bucuresti in
suma de 7.172.053$ si titei achizitionat de SNP “PETROM” S.A. Bucuresti cca.
60.063.033$.

2) Din datele anului 1999 reiese ca activitatea de export, in special la produsele


petrochimice in prima perioada a anului s-a confruntat cu unele aspecte negative
legate de mentinerea unor preturi externe de cotatie foarte scazute, ca efect al crizei
asiatice din cursul anului 1999, astfel:
-la acrilonitril fata de pretul mediu extern realizat in anul 1999 de 5408$/tona; la
nivelul semestrului I 1999 aceasta s-a realizat laun nivel de 296$/tona, realizandu-se in
trim. III 1999 un pret extern de 415,45$/tona, respectiv in trim. IV 1999 un pret mediu
extern de 613,27$/tona.
Valori importante in devize s-au obtinut si din exportul de produse petroliere,
realizandu-se preturi foarte mari la benzina si motorina auto, in special in perioada
semestrului II 1999, cand s-a livrat la export cca. 155.819 tone benzina auto la un pret
mediu extern de 222,33$/tona si cca. 86.298 tone motorina auto la un pret mediu
extern de 202,32$/tona.
In conditiile de preturi mici de cotatie la exporturile de produse (in special cele
petrochimice), in prima parte a anului 1999, Sucursala “Arpechim” Pitesti a facut
eforturi mari in achizitionarea de materii prime pentru instalatia de Piroliza II (benzina
nafta, gaze de chimizare) la preturi mici si in reducerea celorlalte elemente de cost,
incat sa asigure costuri cat mai mici pentru productia de export.
Volumul livrarilor in valuta calculat in preturi externe la cursul de schimb de la
livrare se ridica la suma de 2.698.136.391 mii lei, reprezentand 43,3% din productia
realizata pe anul 1999, respectiv la produse petrochimice suma de 1.272.358.073 mii
lei, reprezentand 56,8% din productia realizata in Petrochimie si la produse petroliere
suma de 1.425.778.318 mii lei, reprezentand 35,7% din productia realizata in
Rafinarie.
Din produsele petroliere livrate la export s-a asigurat prin compensare importul
de titei de la firmele: Kronos International, Glencore International si Vitol care se
ridica la o valoare de 23.744.796$.

86
3) In anul 2000, activitatea de export, in special la produsele petrochimice, in primele
9 luni s-a desfasurat in bune conditii, obtinandu-se preturi foarte bune; exceptie facand
livrarile de produse petroliere incepand cu luna august 2000, care datorita cresterii
preturilor externe de cotatie la benzina si motorina, firmele externe nu au fost
interesate de achizitionarea acestor produse la preturi mari.
Volumul livrarilor in valuta calculat in preturi externe la cursul de schimb de la
livrare se ridica la suma de 5.142.834 mii lei, reprezentand 41% din productia realizata
pe anul 2000, respectiv la produsele petrochimice suma de 3.022.655.361 mii lei ,
reprezentand 65% din productia realizata in Petrochimie si la produsele petroliere
suma de 2.119.672.473 mii lei, reprezentand 26,9% din productia realizata in
Rafinarie.
Sucursala este prezenta, chiar daca in unele cazuri cu intermitente, pe piete cum
ar fi: Hong Kong, Singapore, Austria, Grecia, Egipt, Olanda,Africa de Sud, Turcia etc.
deci practic produsele Arpechim au fost vandute pe toate continentele si pe toate
tipurile de piete din punct de vedere al gradului de dezvoltare.
Volumul importurilor a crescut si el. Astfel daca in 1998 se ridica la
105.934.599$, in 2000 era 266.366.874$ iar in 2001 s-a ridicat la 274.674.500$.

3.4.2.Analiza concurentei

Sucursala “Arpechim” Pitesti reprezinta una din cele mai importante companii
de prelucrare a titeiului si de petrochimie din tara.
Societatea intra in concurenta cu Rafo Onesti, Petromidia, Petrotel, Astra
Darmanesti si Petrobrazi Ploiesti (care alaturi de Arpechim apartine de S.N.P.
“PETROM” S.A. Bucuresti).
In prezent si in special, in perspectiva intensificarii mediului concurential,
fiecare compartiment din cadrul societatii, isi propune sa depaseasca stadiul de
“inregistrator al fenomenelor” si sa devina prima si cea mai importanta veriga de
solutionare, de promovare a ideilor inovatoare cu efecte benefice asupra activitatii
Sucursalei (acest lucru impune implicarea instrumentului analizei economico-
financiare).
Fata de celelalte societati, Arpechim are avantajul ca este un nume recunoscut
pe plan intern si extern; acest lucru datorandu-se produselor sale de buna calitate si la
preturi accesibile.
De asemenea, sistemul informatic Arpechim a fost caracterizat ca fiind printre
cele mai dezvoltate din tara si este prima companie din Romania din domeniul
prelucrarii titeiului angajata in procesul de retehnologizare si prima companie care
foloseste in regim de productie 5 module SAP R/3.
Si la situatia produselor, Arpechim detine o piata mare de desfacere fata de
celelalte companii, datorita calitatii produselor, motivate de o mai buna dotare si
tehnologie.
Totusi nu trebuie neglijat faptul ca si celelalte companii sunt un nume important
in prelucrarea titeiului si ca si ele satisfac un anumit segment de piata (diferiti
beneficiari).

87
Deasemenea intre toate aceste companii exista relatii de afaceri, in schimbul de
materii prime. Astfel, in afara de 25% din necesarul de materii prime pentru instalatia
Piroliza I care sunt asigurate din Rafinaria proprie, diferenta de 75% se asigura de la
Petrotel, Astra Darmanesti, Rafo Onesti, Petromidia (nafta propan si n-butan).

88
ANEXA NR. 3 Situatia patrimoniala pe baza bilantului contabil
Nr. Indicatori 1998 1999 2000 2001
crt.
1. Active Imobilizate (4+5+6) 652.076.597 2.195.274.105 3.129.558.195 2.691.916.382
2. Active Circ. (furniz.-debitori) 26.693.720 54.499.697 31.786.478 43.409.092
3. Stocuri, din care: 716.820.535 972.958.485 2.160.648.150 2.881.505.444
Materii prime si materiale 242.513.737 316.208.869 735.124.910 1.101.848.356
Productie neterminata 5.387.948 9.956.321 29.999.252 622.597.956
Prod. finite si semifabricate 402.477.373 382.791.794 1.086.123.924 844.779.586
Stocuri aflate la terti 65.457.247 267.747.449 308.087.753 312.279.546
4. Alte imobolizari (necorporale) 42.716 502.113 140.965 3.720.895
5. Imobiliz. Corporale, din care 635.106.615 2.000.161.100 2.795.374.923 2.636.016.189
Terenuri 17.620.438 224.398.500 224.398.508 645.950.087
Cladiri si constructii speciale 205.898.242 1.255.127.158 1.627.477.738 1.000.000.000
Masini, utilaje si mijl. de transport 130.115.070 150.446.189 578.235.648 740.533.934
Alte imobilizari corporale 82.267.226 213.225.717 241.990.143 140.079.741
6. Imobilizari financiare 16.927.266 194.414.171 332.045.586 52.178.896
7. Clienti si conturi asimilate 601.870.421 1.401.770.806 1.739.739.620 2.146.196.090
8. Alte creante 951.501.749 1.128.437.420 1.986.176.385 5.902.716
9. Conturi la banci in lei 7.376.207 78.978.112 157.648.843 26.270.952
10. Conturi la banci in devize 35.643.768 11.139.883 99.702.982 63.272.194
11. Casa in lei 11.095 5.634 14.423 61.316
12. Casa in devize 32.666 1.505 38.053 7.051
13. Acreditive in devize 12.413.525 28.207.120 57.556.438 48.687.050
14. Valori de incasat 1.139.981 270.856 1.356.448 2.386.028
15. Alte valori 20.445 4.647 19.603 47.261
16. Total (rd.2+7+8+9+10+11+12+13+14+15) 1.636.703.577 2.708.315.690 3.932.155.274 2.336.239.750
17. Active circulante (rd. 3+16) 2.353.524.112 3.686.274.175 6.092.802.424 5.217.745.194
Nr. Indicatori 1998 1999 2000 2001
crt.
18. Conturi de regularizare si asimilate 11.427.776 16.851.657 13.437.389 56.585.739
19. Decontari din operatii de clarificare 3.667 3.728 0 187.812

90
20. Diferente de conversie-active 113.001.977 154.251.085 143.053.351 143.053.351
21. Ct. de regularizare si asimilari (rd. 18-26) 124.433.420 171.106.470 156.490.740 199.826.902
22. Total Activ (rd.1+17+21) 3.130.034.129 6.052.654.750 9.378.852.359 8.102.488.478
23. Capital social - Total 412.843.300 412.843.300 2.781.767.929 2.781.767.929
Capital subscris - varsat 412.843.300 412.843.300 2.781.767.929 2.781.767.929
24. Alte fonduri 2.344.296 23.601.464 31.509.513 31.565.765
25. Subventii pentru investitii 2.833.945 2.759.988 2.525.777 2.369.559
26. Diferente de reevaluare 0 1.326.191.416 0 246.788.861
27. Capitaluri proprii - Total 439.120.191 1.765.396.168 2.815.803.219 3.062.492.174
28. Provizioane pt. riscuri si cheltuieli 113.001.977 154.251.085 143.053.351 143.053.351
29. Imprumuturi si datorii asimilate 158.167.527. 183.873.488 157.152.169 1.272.907
30. Furnizori si conturi asimilate 271.978.281 74.088.577 208.759.211 252.416.103
31. Clienti - Creditori 14.603.627 28.048.688 44.997.209 86.818.214
32. Alte datorii 2.076.110.849 3.681.475.059 5.723.799.884 4.272.398.030
33. Datorii (rd. 28-31) Total 2.520.860.284 3.967.485.792 6.134.708.473 4.612.905.254
34. Conturi de regularizare si asimilate (Venit 1.494.194 1.249.557 1.249.557 0
inreg. in avans)
35. Diferenta de conversie - Pasiv 35.557.483 164.272.148 284.037.759 284.037.759
36. Conturi de regularizare si asimilate (rd. 57.051.677 165.521.705 285.287.316 284.037.759
34+35)
37. Total Pasiv (rd.27+28+33+36) 3.130.034.129 6.052.654.750 9.378.852.359 8.102.488.478

ANEXA NR. 4 Contul de Profit si Pierdere - mii lei-


Denumirea indicatorilor rd. 1998 1999 2000 2001

Venituri din vanzarea de marfuri 1 5.593.776 5.815.400 8.827.881 7.486.173


Productia vanduta 2 3.189.640.562 5.585.422.724 9.838.271.370 10.086.622.890
Cifra de afaceri (rd.1+2) 3 3.195.234.338 5.591.238.127 9.847.099.250 10.094.109.063
Venit.Prod. stocata.Sd. creditor 4 477.098.234 190.020.460 761.153.109 560.426.258
Venit.Prod. stocata.Sd. debitor 5 0 0 0 0
Venit.Productia imobilizata 6 10.994.809 13.614.131 15.681.539 0
Prod. exercitiului (rd.2+4-5+6) 7 3.677.733.605 5.789.057.318 10.621.106.018 10.647.049.148

91
Venit din subventii de exploatare 8 0 10.816 103.983 0
Alte venituri din exploatare 9 486.395 7.329.508 11.035.580 408.041.686
Venit. din provizioane privind activitatea de 10 0 0 0 0
exploatare
I. Venit. din exploatare 11 3.683.813.776 5.802.213.042 10.641.073.462 11.062.577.007
Total (rd.3+4+5+6+7+8+9+10)
Cheltuieli privind marfurile 12 5.578.415 8.429.237 9.391.469 6.784.606
Cheltuieli cu materii prime 13 3.561.501.580 4.856.319.164 11.139.806.572 11.594.097.327
Cheltuieli cu materiale consumabile 14 180.783.860 243.959.105 454.290.755 0
Cheltuieli cu energia si apa 15 429.714.350 533.911.500 730.458.248 1.241.200.882
Alte cheltuieli materiale 16 3.979.478 4.072.975 6.623.285 116.650.003
Cheltuieli materiale.Total(rd13la16) 17 3.174.978.269 5.638.262.744 12.331.178.860 12.951.948.213
Chelt. cu lucrari si servicii executate de terti 18 140.113.498 348.640.083 249.398.195 419.979.791
Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte 19 5.194.716 625.546.799 1.011.225.803 5.861.301.154
asimilate
Chelt. cu remuneratiile personalului 20 249.153.753 296.556.930 423.850.364 621.278.672
Chelt. priv.Asig.si prot.sociala 21 97.760.504 142.077.760 205.214.014 258.695.845
Denumirea indicatorilor rd. 1998 1999 2000 2001

Cheltuieli cu personalul. 22 340.914.257 438.634.696 629.064.378 879.974.517


Total (rd. 20+21)
Alte chelt. de exploatare 23 -44.243.544 -1.592.553.270 -3.667.981.688 -6.469.136.248
Chelt. cu amortizari si provizioane 24 29.752.022 104.752.027 163.268.390 339.414.056
II. Chelt. pentru exploatare.Total 25 36.583.87.633 5.571.712.316 10.725.545.407 13.990.266.089
(rd.12+17la19+22la24)
A. Rezultatul din exploatare.Profit 26 25.526.143 230.500.726 0 0
(rd. 11-25)
Pierdere (rd 25-11) 27 0 0 84.471.945 2.927.689.082
Venit. din participatii, alte imob.financiare si 28 0 0 3.591.752 0
creante imobilizate
Venit. din titluri de plasament 29 0 0 0 0
Venit.din diferente de curs valutar 30 96.877.878 231.269.791 363.485.289 292.000.000
Venit.din dobanzi 31 3.050.798 31.837.497 64.068.214 67.679.791

92
Alte venit. financiare 32 955.658 618.359 102.041 746.743
Venit. din provizioane 33 93.681.490 113.001.977 154.251.085 0
III. Venit.financiare-total(rd 28la33) 34 194.565.824 376.727.624 585.498.381 360.426.534
Pierderi din creantele legate de participatii 35 0 0 0 0
Chelt.cu titluri de plasament cedate 36 0 0 0 0
Chelt. din diferente de curs valutar 37 64.496.401 120.593.369 433.589.240 340.995.558
Chelt. privind dobanzile 38 11.144.048 19.001.605 71.278.650 52.654.533
Alte chelt. financiare 39 435.519 10.675.867 9.507.811 0
Chelt. cu amortiz. si proviz. 40 113.001.977 152.251.085 140.053.351 0
IV. Chelt. finan.- Total(rd 35la40) 41 189.078.945 304.521.926 657.429.060 393.650.091
B. Rez.Financiar.Profit(34-41) 42 5.486.879 72.205.691 0 0
Denumirea indicatorilor rd. 1998 1999 2000 2001

Pierdere (41-34) 43 0 0 71.930.679 33.223.557


C. Rezult. curent al exercitiului(11+34-25- 44 31.013.023 302.706.424 0 0
41)
Pierdere (25+41-11-34) 45 0 0 154.402.624 2.960.912.639
V. Venituri exceptionale. Total 46 575.100 3.651.198 5.990.828 0
VI. Chelt. exceptionale 47 10.410.497 17.723.659 43.262.567 0
D. Rezult. Exceptional.Profit(46-47) 48 0 0 0 0
Pierderea 49 9.835.397 14.672.460 37.271.739 0
VII. Venit. Totale(11+34+46) 50 3.878.954.700 6.182.591.864 11.232.562.671 11.423.003.541
Chelt. Totale(25+41+47) 51 5.857.777.075 5.893.957.901 11.426.237.034 14.383.916.180
Rezult.Brut al Exer.Profit(50-51) 52 21.177.625 288.633.963 0 0
Pierderea(51-50) 53 0 0 193.674.363 3.960.912.689
Impozitul pe profit 54 0 0 0 0
E. Rezult. Net al exer.Profit(52-54) 55 21.177.625 288.633.963 0 0
Pierdere (53+54);(54-52) 56 0 0 193.674.363 3.960.912.639

93
Monografie contabilă
BALANŢĂ DE VERIFICARE LA 1 februarie 2007

Nr. Simbol Denumire cont Sold final


Crt. cont Debitor Creditor
1 1011 Capital subscris nevarsat 90000
2 1012 Capital subscris vărsat 410000
3 105 Rezerve din reevaluare 113000
4 106 Rezerve 25000
5 117 Rezultatul reportat 15000
6 2111 Terenuri 17000
7 212 Constructii 200000
8 213 Instalatii tehnice,mijloace de 400000
transport ,animale si plantatii
9 214 Mobilier aparatura 150000
birotica,echipamente de protectie a
valorilor umane si materiale si alte
active corporale
10 2812 Amortizarea constructiilor 32000
11 2813 Amortizarea instalatiilor,mijloacelor 55000
de transport,animalelor si plantatiilor
12 2814 Amortizarea altor imobilizari 14000
corporale
13 301 Materii prime 65000
14 302 Materiale consumabile 95000

15 303 Materiale de natura obiectelor de 8500


inventar
16 345 Produse finite 20000
17 348 Diferente de pret la produse 2000
18 371 Marfuri 46410
19 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 9000
20 397 Provizioane pentru deprecierea 2100
marfurilor
21 401 Furnizori 120000
22 404 Furnizori de imobilizări 205000
23 4111 Clienti 10000
24 4428 T.V.A. neexigibila 7410
25 456 Decontari cu actionarii/asociatii 90000
priviind capitalurile
26 472 Venituri inregistrate in avans 12400

27 5121 Conturi la banci in lei 110000

28 5191 Credite bancare pe termen scurt 133000

94
29 5311 Casa in lei 3000 7.983
xx xxxx TOTAL 1227910 1227910

NOTA: toate sumele sunt in RON

1. Se aduce capitalul subscris de actionari in suma de 90000 ,in data de


01.02.2007.
2. Se depune in banca numerarul adus de catre actionari in valoare de 90000
,in data de 02.02.2007
3. Cresterea disponibilului bancar datorita depunerii numerarului din casierie
in banca in data de 02.02.2007
4. In data de 04.02.2007 se achizitioneaza materii prime in valoare de 20000
T.V.A 19% ,conform facturi fiscale nr 35 .
5. Se achita factura de materii prime nr 35 din data de 04.02.2007 din contul
de disponibil la banca in lei in data de 06.02.2007.
6. Conform facturii fiscale din data de 07.02.2007 nr 36 se achizitioneaza
un plan informatic in valoare de 50000 T.V.A 19%.
7. Se inregistreaza achitarea facturii nr 36 din data de 07.02.2007 din contul
de disponibil la banca in lei ,in data de 08.02.2007
8. Se incaseaza de la un client in contul de disponibil la banca in lei suma de
10000 conform Ec. Cont nr 35 din data de 08.02.2007
9. Inregistrat conform NIR si constatare diferente nr 21 din data de
09.02.2007 si avizul de insotire nr 22 din data 09.02.2007 materiala
consumabile receptionate in valoare de 30000 T.V.A 19% sosite fara
factura
10.Inregistram factura pt materialel primite cu avizul nr 22 ,nu apar diferente
de pret.
11.Inregistrat TVA aferent materialelor achizitionate care au sosit cu avizul nr
22.
12.Inregistrat conform bonului de consum nr 43 din data 09.02.2007materiale
data in consum in sectia 1 in suma de 9000 .
13.Inregistrat factura fiscala nr 39 din data de 10.02.2007 produse finite
livratre 40 buc x 300/buc pret negociat TVA 19%.
14.Inregistrat descarcarea gestiuni de produsele finite vandute 40 buc x 200
cost prestabilit in data de 10.02.2007 .
15.Incasarea de la client in contul de disponibil bancar in lei valoarea facturii
nr 39 din 10.02 2007. in data de 11.02.2007
16.Inregistrat vanzarea a 20 buc produse finite pret negociat 300 / buc,TVA
19% , sa omis emiterea facturii,in 12.02.2007
17.Inregistrat intocmirea facturii nr 41 din 12.02.2007 pentru produsele
finite livrate anterior.
18.Inregistrat TVA aferent facturii nr 41 din 12.02.2007.
19.Descarcarea gestiuni de produsele finite vandute

95
20.Se primeste prin donatie o instalatie tehnica in valoare de 30000 si
mobilier in valoare de 25000 in data de 14.02.2007
21.Conform procesului verbal de constatare si a listelor de inventariere se
inregistreaza pierderi din calamitati la categoria stocuri de materii prime
200 RON si materiale consumabile 300 RON.
22.Inregistrat pierderi din calamitati o constructie in valoare de 16000
amortizata 3000 in data de 15.02.2007
23.Inregistrat pierderi din calamitati mobilier in valoare de 15000 amortizat
1000.
24.Conform facturii fiscale nr 43 din data de 16.02.2007 se vinde un
autoturism pret negociat 25000 TVA 19%
25.Se incaseaza in contul de disponibil bancar in lei suma de 29750 ptr
autoturismul vandut in data de 16.02.2007.
26.In data de 17.02.2007 se scaote din gestiune autoturismul in valoare de
60000 amortizat ,conform procesului verbal de scaotere din functiune
27.Inregistrat in data de 18.02.2007 conform procesului verbal de receptie
definitiva o constructie in regim propriu in valoare de 220 000.
28.Se inregistreaza conform procesului verbal de receptie un brevet pentru
constructie in regim propriu in valoare de 14 500 in data de 18.02.2007
29.Se inregistreaza o imobilizare corporala in curs de executie in valoare de
175 900 ,in data de 19.02.2007
30.Se realizeaza o imobilizare necorporala in curs in valoare de 45000 in
data de 19.02.2007
31.Conform centralizatorului bonului de consum nr 56 se distribuie materii
prime in sectii in valoare de 65000 in data de 20.02.2007
32.In data de 20.02.2007 conform bonului de consum nr 57 se distribuie
materiale consumabile in sectii.
33.Conform fisei de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta nr 22 din
20.02.2007 se distribuie angajatilor echipamente de protectie in valoare de
8500.
34.In data de 20.02.2007 se inregistreaza factura primita de la Electrica in
valoare de 35700 TVA inclus.
35.in data de 20,02,2007 se primeste factura de la RAJAc in valoare de
47600 TVA inclus
36.in data de 21.02.2007 se primeste factura fiscala nr 67 reprezentand
reparatii in valoare de 40000 TVA 19%.
37.In data de 21.02.2007 se primeste factuira de la Romtelecom in valoare
de 23800 TVA inclus
38.in data de 21.02.2007 se inregistreaza cheltuieli cu serviciiile bancare in
valoare de 3985 .
39.Conform statelor de salarii se inregistreaza drepturile cuvenite angajatilor
pe luna februarie in valoare de 300000 ,in data 21.02.2007
40.in data de 22.02.2007 se inregistreaza cheltuileile cu contributia unitatii la
asigurarile sociale in valoare de 59250, cheltuielile cu contributia unitatii
pentru fondul de somaj in valoare de 7500,cheltuielile cu contributia
96
angajatorului privin asigurarile sociale de sanatate in valoare de 23250,si
cheltuielile cu contributia ITM in valoare de 2250
41.In data de 23 .02.2007 conform bonului de predare se preda la magazin
4000 de buc produs finit 200 RON /buc ,obtinute din productie proprie
42.in data de 23.02.2007 conform bonului de predare transfer restituire se
inregistreaza 3500 de buc produse finite transferate magazinului propriu
de desfacere cu amanuntul Ac 30% TVA 19%
43.In data de 23.02.2007 se vand cu numerar marfuri la PVA in val. De
15470 TVA inclus.
44.in data de24022007 conform factura fiscala nr 68 marfuri vandute in
valoare de 928200 TVA inclus.
45.Se descarca din gestiune marfurile vandute in valoare totala 943 670
46.Se depun la banca banii obtinuti din vanzarea marfurilor adica 15470 in
data de 24.02.2007
47.Se primeste un credit bancar pe termen scurt in valoare de 60000 cu o
dobanda de 15% pe an la data de 24.02.2007.
48.Se inregistreaza dobanda aferenta lunii februarie pentru creditul
contractat in valoare de 400,
49.Se achita dobanda in valoare de 400
50.Achitat din contul de disponibil facturile la utilitati 159460 in data de
25.02.2007
51.Inregistrat rambursarea ratei creditului bancar contractat de la BRD la 1
decembrie in suma de 39600 cu o dobanda de 13% pe an.
52.Inregistrat dobanda aferenta lunii februarie pentru creditul contaractat la
BRD de 370
53.Achitat dobanda la BRD de 370
54.IN data de 26 .02.2007 se achizitioneaza marfuri conform Ff nr 93 ,cost
de achizitie 60000 TVA 19%.
55.Se inregistreaza adaos com. Marfurilor achizitionate ,ac 30% TVA 19%
56.Se achita factura nr 93 din contull de disponibil la banca in lei
57.In data de 26.02.2007in valoare de 71400.
58.In data de 26.02.2007 se vand marfuri cu factura nr 102 in suma de
92820 TVA inclus
59.Descarcarea gestiunii de marfurile vandutein valoare de 92820
60.Incasat in data de 26.02.2007 in contul de disponibil factura 103 in val. d
92820
61.Incasa in contul de disponibil factura nr 68 in suma de 928 200 in data de
26.02.2007
62.Se inregistreaza retinerile din salarii in data de 27.02.2007 in valoare de
92240
63.Se achita obligatiile fata de bugetul statului si bugetul asigurarilor si
protectiei sociale in valoare de 183090,in data de 27.02.2007
64.Ridicarea de la banca a restului de plata cuvenit angajatilor.in data de
27.02.2007
65.Aducerea numerarului in casierie
97
66.Se inregistreaza achitarea salariilor in valoare de 7760 ,drepturilor de
personal neridicatre la timp,in data de 27.02.2007
67.Se inregistreaza cotele bancare de amortizare priviind imobilizarile
corporale si necorporale in valoare de 9367.
68.Inregistram virarea prin contul de disponibil a chiriei aferente luni
ianuarie si februarie 6000 TVA 195 Incasat in data de 28.02.2007 in contul
de disponibil chiria aferenta luni ianuarie si 5000 lunii februarie
TVA19%
69.Inregistrat chirie datorata 4800 TVA19%
70.Se inregistreaza valoarea studiului de marketing efectuat la firma Brytani
in valoare de 11900 in data de 28.02.2007
71.In data de 28.02.2007 conform statului de plata se platesc colaboratorii.
72.Conform facturii nr 99 din 28.02.2007 se se efectueaza o expertiza tehnica
la Sc ARDAS .SA in valoare de 30000 TVA 19%.
73.Se platesc in numerar cheltuielile de publicitrate la TELE Min valoare de
2500 TVA 19% in data de 28.02.2007
74.In data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret favorabile aferente
produselor fabricate in luna ianuarie ,transmise de compartimentul
contabilitate de gesstiune in suma de 80000.
75.In data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret aferente
produselor finite vandute direct clientilor ,diferentele sunt favorabile in
vfaloare de 1200
76.in data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret transferata
magazinului de desfacere cu amanuntul ,diferentele sunt favorabile in
valoarwe de 70000
77.In data de 28.02.2007 se inregistreaza diferente de pret aferente marfurilor
vandute(ptr cele provenite din productie proprie) diferente favorabile in
suma de 61000
78.Conform notei contabile din 29.02.2007 se inregistreaza decontul de TVA
in valoare de 175 560
79.IN data de 29.02.2007 se inchid conturile de cheltuieli in valoare totala de
1434130
80.In data de 29.02.2007 se inchid conturile de venituri in valoare totala de
2078600
81.Se inregistreaza impozitul pe profit in valoare de 103115
82.Se inchide contul de cheltuieli cu impozitul pe profit in valoare de
103115
83.Se plateste impozitul pe profit din disponibilul bancar in valoare de
103115

98
REGISTRU JURNAL
pe luna februarie 2007

Nr. Data Document Explicaţii Conturi Sume


crt. înreg. Debit Credit Debit Credit
1 01.02.07 Statut Varsare capital 5311 456 90000 90000
Hot A.G.A/
2 02.02.07 NC/01 Regularizare 1011 1012 90000 90000
3 02.02.07 EC /29 Depunere numerar in 581 5311 90000 90000
banca
4 02.02.07 EC/29 Cresterea 5121 581 90000 90000
disponibilului la
banca
5 04.02.07 Ff nr 35 Achizitie marfuri % 401 23800
301 20000
4426 3800
6 04.02.200 Ff nr 35 ACHITARE 401 5121 23800 23800
7 FACTURA
7 07.02.07 Ff nr 36 Achizitie de plan % 404 59500
informatic 208 50000
4426 9500
8 07.02.07 Ec nr 34 Achitarea facturii nr 404 5121 59500 59500
36
9 08.02.07 Ec nr 35 Incasare de la un 5121 4111 10000 10000
client
10 09.02.07 Aviz nr 22 Receptionare % 408 35700
materiale 302 30000
consumabile 4428 5700
achizitionate
11 09.02.07 Ff nr 37 Primire factura 408 401 35700 35700
12 09.02.07 Nc 27 Reguarizare TVA 4426 4428 5700 5700
13 09.02.07 BC nr 44 Dare in consum 602 302 9000 9000
materiale
consumabile
14 10.02.07 Ff nr 39 Livrare de produse 4111 % 14280
finite clientilor 701 12000
4427 2280
15 10.02.07 NC01 Descaracea din 711 345 8000 8000
gestiune a produselor
finite vandute
16 11.02.07 EC nr 36 Incasare de la client 5121 4111 14280 14280
17 12.02.07 AVIZ NR 45 Vanzare produse 418 % 7140
finite 701 6000
4428 1140
18 12.02.07 Ff 41 Intocmirea facturii 4111 418 7140 7140
19 12.02.07 Tva aferent Ff /41 4428 4427 1140 1140
REPORT 674680 674680

99
Nr. Data Document Explicaţii Conturi Sume
crt. înreg. Debit Credit Debit Credit
REPORT 674680 674680
20 13.02.07 Descarcarea din 711 345 4000 4000
gestiune a produselor
vandute
21 1402.07 Pv /22 Primirea unei instalatii % 133 55000
si a unui moblier 213 30000
214 25000
22 15.02.07 PV /32 Pierderi din calamitati 671 % 500
la categoria stocuri si 301 200
materii prime 302 300
23 1502.07 PV/33 Pierderi din calamitai % 212 16000
la o constructie 671 13000
amortizata partial 2812 3000
24 15.02.07 PV/34 Pierderi din calamitati % 214 15000
mobilier amortizat 671 14000
partial 2814 1000
25 16.02.07 Ff/43 Vanzarea unui 461 % 29750
autoturism 7583 25000
4427 4750
26 16,.02.07 EC nr 55 INCASARE FACTURI 5121 461 29750 29750
NR 43
27 16.02.07 Pv nr 37 Descarcarea % 213 60000
autoturismului din 2813 40000
gestiune 6583 20000
28 17.02.07 Pv 60 Se receptioneazaa o 212 722 220000 220000
constructie in regim
propriu
29 18.02.07 Pv /61 Receptia unui brevet pt 205 721 14500 14500
constructie in regim
propriu
30 19.02.07 O imoblizare corporala 231 722 175900 175900
in curs de executie
31 19.02.07 Realizarea unei 233 721 45000 45000
imobilizari necorporale
32 20.02.07 Bc nr 56 Se distribuie materii 601 301 65000 65000
prime in sectii
33 20.2.07 Bc nr 57 Se distribuie materiale 602 302 95000 95000
consumabile in sectii
34 2002.07 Fisa de Se distribuie 603 303 8500 8500
evidenta nr echipamente de
22 protectie angajatilor
REPORT 1508580 1508580

100
Nr. Data Document Explicaţii Conturi Sume
crt. înreg. Debit Credit Debit Credit
REPORT 1508580 1508580
35 20.02.07 Ff/0321 Factura de la % 401 35700
electrica 605 30000
4426 5700
36 21.02.07 Ff/501231 Factura rajac % 401 47600
605 40000
4426 7600
37 21.02.07 Ff /076 Factura de la firma % 401 52360
de reparatii 611 44000
4426 8360
38 21.02.07 Ff /678 Factura romtelecom % 401 23800
626 20000
4426 3800
39 21.02.07 Cheltuieli cu 627 5121 3985 3985
serviciile bancare
40 21.02.07 Stat de Drepturile cuvenite 641 421 300000 300000
salarii angajatilor
41 22.02.07 Stat de Contributiile unitatii % %
salarii 6451 4311 59250 59250
6452 4371 7500 7500
6453 4313 23250 23250
635 447.0.7 2250 2250
5
42 23.02.07 Bon de Predare la magazin 345 711 800000 800000
predare produse finite
43 23.02.07 Bon de Transfer de produse 371 % 1082900
predare finite la magazinull 345 700000
de desfacere cu 378 210000
amanuntul 4428 172900
44 23.02.07 Ff 77 Vanzare cu numerar 5311 % 15470
707 13000
4427 2470
45 24.02.07 Ff/68 Vanzare de marfuri 4111 % 928200
707 780000
4427 148200
46 24.02.07 Descarcarea din % 371 943670
gestiune a marfurilor 607 610610
vandute 378 182390
4428 150670
47 24.02.07 Se depun la banca % %
banii obt. Din vz 581 5311 15470 15470
marfurilor 5121 581 15470 15470
48 24.02.07 Se contracteaza un 5121 5191 60000 60000
credit bancar pe
termen scurt
49 24.02.07 Dobanda aferenta 666 5198 400 400
lunii februarie pentru
creditul acordat
50 25.02.07 EC/89 ACHITAT 5198 5121 400 400

101
DOBANDA
51 25.02.07 Ff,op,EC/90 Achitatrea facturilor 401 5121 159460 159460
de utilitati
52 25.02.07 Rambursarea ratei 5191 5121 33000 33000
bancare din creditul
bancar contractat de
la BRD
53 25.02.07 Dobanda aferenta 666 5198 370 370
luni februarie
54 25.02,07 OP Achitat dobanda 5198 5121 370 370
55 25.02.07 Ff/93 Achizitie marfuri % 401 71400
371 60000
4426 11400
56 25.02.07 NC 78 Inregistreaza adaosul 371 % 32820
comercial 378 18000
4428 14820
57 26.02.07 Ec.99 Achitarea facturii nr 401 5121 71400 71400
93
58 26.02.200 Ff.102 Vanzare de marfuri 4111 % 92820
7 707 78000
4427 14820
59 26.02.200 Pv 786 Descarcarea din % 371 92820
7 gestiune a marfurilor 607 60000
vandute anterior 378 18000
4428 14820

60 26.02.07 EC 789 Incasat in contul de 5121 4111 92820 92820


disponibil factura
102
61 26.02.07 EC 780 Incasat in contul de 5121 4111 928200 928200
disponibil factura nr
68
62 27.02.07 Stat de Inregistrat retinerile 421 % 92240
ssalarii din salarii 427 1400
4312 28500
4314 19500
4372 3000
444 39840
63 27.02.07 OP SI EC Achitarea % 5121 183090
obligatiilor fata de 4311 59250
bugetul statului si 4312 28500
bugetul asigurarilor 4313 23250
sociale 4314 19500
4371 7500
4372 3000
444 39840
447.0.75 2250
64 27.02.07 Ec 781 Ridicarea de la 581 5121 207760 207760
banca a restului de
plata cuvenit
angajatilor

102
65 27.02.07 Reg.casa Aducerea 5311 581 207760 207760
numerarului in
casierie
66 27.02.07 Reg casa stat Achitarea salariilor 421 % 207760
de salarii din casierie ,salari 5311 200000
neridicare in timp 426 7760
67 28.02.07 Cotele bancare de 6811 % 9367
amortizare priviind 2812 2375
imobilizarile 2813 5000
corporale si 2814 1250
necorporale 2805 242
2808 500
68 28.02.07 EC 783 Plata chiriei aferente % 5121 7140
lunii ianuarie si 612 3000
februarie 471 3000
4426 1140
69 28.02.07 Ec 785 Incasat de la chirias 5121 % 11900
plata [e luna ianuarie 706 5000
si februarie 472 5000
4427 1900
70 28.02.07 Aviz CHIRIE % 408 5712
DATORATA 612 4800
4428 912
71 28.02.07 Ff /07765 Studiu de marketing % 401 11900
efectuat la o firma 614 10000
4426 1900
72 28.02.200 Stat de plata Drepturi salariale 621 401 8848 8848
7 cuvenite
colaboratorilor
73 28.02.07 Pv /098,Ff Expertiza tehnica % 401 35700
/99 efectuata de o firma 622 30000
4426 5700
74 28.02.07 Reg.casa Se platesc % 5311 2975
cheltuielile de 623 2500
publicitate 4426 475
75 28.02.07 Pv /0977 Diferente de pret 348 711 80000 80000
favorabile aferente
produselor fabricatre
in luna februarie
76 28.02.07 Pv /9877 Diferente de pret 711 348.01 1200 1200
favorabile aferente
produselor finite
vandute direct
clientilor
77 28.02.07 Pv 87666 Diferente de pret 378 348.02 70000 70000
favorabile aferente
produselor
transferate
magazinelor de
desfacere cu
amanuntul
78 28.02.07 Pv /8324 Diferente de pret 607 378 61000 61000

103
favorabile aferente
marfurilor vandute
79 28.02.07 Nc 87 Regularizare TVA 4427 % 175560
4426 65075
4423 110485
80 29.02.07 NC 88 Inchidere conturi de 121 % 1434130
cheltuieli 601 74000
602 95000
603 8500
605 70000
607 609610
611 44000
612 7800
614 10000
621 8848
622 30000
623 2500
626 20000
627 3985
635 2250
641 300000
6451 59250
6452 7500
6453 23250
6583 20000
666 770
671 27500
6811 9367
81 29.02.07 NC90 Inchidere venituri % 121 2078600
701 18000
707 871000
711 709200
721 59500
722 395900
7583 25000
82 29.02.07 NC 91 Impozit pe profit 691 441 103115 103115
83 29.02.07 NC 92 Inchiderea 121 691 103115 103115
cheltuielilor cu
impozitul pe profit
84 29.02.07 EC/098 Plata impozitului 441 5121 103115 103115
TOTAL 1270372 127037
2 22

Intocmit, Verificat,

104
Registru Cartea Mare

D 1011 C D 1012 C
90000 90000 410000 Si
90000
RD 9.0000 9.0000 RC RD - 9.0000 RC
TSD 9.0000 9.0000TSC TSD - 500000TSC
SFc 500000
D 105 C D 106 C
113000 25000 Si
RD - -RC RD - - RC
TSD - 113000TSC TSD - 25000 TSC
SFc 1.000 SFc 25000

D 117 C D 121 C
Si 15000 1434130 2078600
RD - - RC 103115
TSD 15000 - TSC RD 1537245 2078600 RC
Sfd 15000 TSD 1537245 2078600 TSC
Sfc 541 355

D 133 C D 2111 C
55000 Si 17000
RD - 55000RC RD - - RC
TSD - 55000 TSC TSD 17000 - TSC
Sfc 55000 17000 SFd

D 212 C D 213 C
Si 200000 16000 Si 400000 60000
220000 30000
RD 220000 16000 RC RD 30000 60000 RC
TSD 420000 16000 TSC TSD 430000 60000TSC
404000 Sfd ` 370000 Sfd

105
D 214 C D 2812 C
SI 150000 15000 3000 32000 Si
25000 2375
1000 RD 3000 2375 RC
RD 26000 15000 RC TSD 3000 34275 TSC
TSD 176000 15000 TSC SFc 31375
` Sfd 161000

D 2805 C D 2808 C
242
500
RD - 242 RC RD - 500 RC
TSD - 242 TSC TSD - 500 TSC
SFc 242 SFc 500
D 2813 C D 2814 C
40000 55000 Si 14000 Si
5000 1250
RD 40000 5000RC RD - 1250 RC
TSD 40000 60000 TSC TSD - 15250 TSC
SFc 20000 Sfc15250

D 208 C D 205 C
50000
RD 50000 -RC 14500
TSD 50000 - TSC RD 14500 - RC
50000 SFd TSD 14500 - TSC
Sfd 14500

D 231 C D 233 C
175900 45000

RD 175900 - RC RD 45000 - RC
TSD 175900 - TSC TSD 45000 - TSC
Sfd 175900 SFD 45000

106
D 301 C D 302 C
Si 65000 200 Si 95000 9000
20000 65000 30000 300
RD 20000 65200 RC 95000
TSD 85000 65200 TSC RD 30000 104300 RC
Sfd 19800 TSD 125000 104300 TSC
20700 SFd

D 303 C D 345 C
Si 8500 8500 Si 20000 8000
800000 4000
RD - 8500 RC 700000
TSD 8500 8500 TSC RD 800000 712000 RC
TSD 820000 712000 TSC
108000SFd

D 348 C D 371 C
SI 2000 Si 46410 943670
80000 1082900
RD 80000 - RC 60000
TSD 8200 -TSC 32820
Sfd 82000 RD 1175720 943670 RC
TSD 1222130 943670 TSC
Sfd 278460

D 378 C D 397 C
182390 9.000 Si 2100 Si
18000 210.000 RD - - RC
18000 TSD - 2100 TSC
RD 200390 228000 RC Sfc 2100
TSD 200390 237000 TSC
SFc 36610

D 348.01 C D 348.02 C
1200 70000

RD - 1200 RC RD - 70000 RC
TSD - 1200 TSC TSD - 70000 TSC
SFc 1200 SFc 70000

107
D 378.DP C D 401 C
70000 61000 23800 120000 Si
RD 70000 61000RC 159460 23800
TSD 70000 16000TSC 71400 35700
Sfd 9000 47600
52360
23800
71400
8848
35700
RD 254660 299208 RC
TSD 254660 419208 TSC
SFc 164548

D 404 C D 4111 C
59500 205000 Si Si 10000 10000
59500 14280 14280
RD 59500 59500 RC 7140 92820
TSD 59500 264500 TSC 928200 928200
SFc 205000 92820
RD 1042440 1045300 RC
TSD 1052440 1045300 TSC
Sfd 7140

D 4428 C D 408 C
5700 7410 35700 35700
150670 5700 5712
14820 1140 RD 35700 41412 RC
912 172900 TSD 35700 41412 TSC
14820 SFC 5712
RD 172102 194560 RC
TSD 172102 201970 TSC
Sfc 29868

108
D 456 C D 472 C
Si 90000 90000 12400 Si
RD - 90000 RC 5000
TSD 90000 90000 TSC RD - 5000 RC
TSD - 17400 TSC
Sfc 17400

D 418 C D 461 C
7140 7140 29750 29750
RD 7140 7140 RC
TSD 7140 7140 TSC RD 29750 29750 RC
TSD 29750 29750 TSC

D 421 C D 4311 C
92240 300000 59250 59250
207760
RD 59250 59250 RC
TSD 59250 59250 TSC

RD 300000 300000 RC
TSD 300000 300000 TSC

D 4371 C D 4313 C
7500 7500 23250 23250

RD 7500 7500 RC RD 23250 23250 RC


TSD 7500 7500 TSC TSD 23250 23250 TSC

D 447.075 C D 427 C
2250 2250 1400
RD 2250 2250 RC RD - 1400 RC
TSD 2250 2250 TSC TSD - 1400 TSC
Sfc 1400

109
D 4312 C D 4314 C
28500 28500 500 19500
RD 28500 28500 RC RD 19500 19500 RC
TSD 28500 28500 TSC TSD 19500 19500 TSC

D 4372 C D 444 C
3000 3000 39840 39840

RD 3000 3000 RC RD 39840 39840 RC


TSD 3000 3000 TSC TSD 39840 39840 TSC

D 471 C D 4423 C
3000 110485
RD 3000 - RC RD - 110485 RC
TSD 3000 - TSC TSD - 110485 TSC
Sfd 3000 Sfc110485

D 441 C D 4426 C
103115 103115 3800
RD 103115 103115 RC 9500
TSD 103115 103115 TSC 5700
5700
7600
8360
3800
11400
1140
1900
5700
475
RD 65075 - RC
TSD 65075 - TSC
Sfd 65075

110
D 4427 C D 5121 C
2280 Si 110000 23800
1140 90000 59500
4750 10000 400
2470 14280 159460
148200 29750 33000
14820 60000 370
1900 92820 71400
RD - 175560 RC 928200 183090
TSD - 175560 TSC 11900 207760
Sfc 175560 7140
103115
RD 1236950 849035 RC
TSD 1346950 849035 TSC
Sfd 497915

D 5311 C D 5191 C
Si 3000 90000 33000 133000 Si
90000 15470 60000
15470 2975 RD 33000 60000 RC
207760 TSD 33000 193000 TSC
RD 313230 108445 RC Sfc 160000
TSD 316230 108445 TSC
Sfd 207785

D 5198 C D 581 C
400 400 15470 90000
370 370 207760 207760
RD 770 770 RC RD 223230 297760 RC
TSD 770 770 TSC TSD 223230 297760 TSC
Sfc 74530

D 601 C D 602 C
9000 95000
65000 RD 95000 - RC
RD 74000 - RC TSD 95000 - TSC
TSD 74000 - TSC Sfd 95000
Sfd 74000

111
D 603 C D 605 C
8500 30000 133000 Si
RD 8500 - RC 40000 60000
TSD 8500 - TSC RD 70000 - RC
Sfd 8500 TSD 70000 - TSC
Sfd 70000

D 607 C D 611 C
610610 44000
60000 RD 44000 - RC
61000 TSD 44000 - TSC
RD 609610 - RC Sfd 44000
TSD 609610 - TSC
Sfd 609610

D 612 C D 614 C
3000 10000
4800 RD 10000 - RC
RD 7800 - RC TSD 10000 - TSC
TSD 7800 - TSC Sfd 10000
Sfd 7800

D 621 C D 622 C
8848 30000
RD 8848 - RC RD 30000 - RC
TSD 8848 - TSC TSD 30000 - TSC
Sfd 8848 Sfd 30000

D 623 C D 626 C
2500 20000
RD 2500 - RC RD 20000 - RC
TSD 2500 - TSC TSD 20000 - TSC
Sfd 2500 Sfd 20000

112
D 627 C D 635 C
3985 2250
RD 3985 - RC RD 2250 - RC
TSD 3985 - TSC TSD 2250 - TSC
Sfd 3985 Sfd 2250

D 641 C D 6451 C
300000 59250
RD 300000 - RC RD 59250 - RC
TSD 300000 - TSC TSD 59250 - TSC
Sfd 300000 Sfd 59250

D 6452 C D 6453 C
7500 23250
RD 7500 - RC RD 23250 - RC
TSD 7500 - TSC TSD 23250 - TSC
Sfd 7500 Sfd 23250

D 6583 C D 666 C
20000 400
RD 20000 - RC 370
TSD 20000 - TSC RD 770 - RC
Sfd 20000 TSD 770 - TSC
Sfd 770

D 671 C D 6811 C
500 9367
13000 RD 9367 - RC
14000 TSD 9367 - TSC
RD 27500 - RC Sfd 9367
TSD 27500 - TSC
Sfd 27500

113
D 691 C D 701 C
103115 12000
RD 103115 - RC 6000
TSD 103115 - TSC RD - 18000 RC
Sfd 103115 TSD - 18000 TSC
Sfc 180000

D 707 C D 711 C
13000 8000 800000
780000 4000 80000
78000 1200
RD - 871000 RC RD 10800 720000 RC
TSD - 871000 TSC TSD 10800 720000 TSC
Sfc 871000 Sfc 709200

D 721 C D 722 C
14500 220000
45000 175900
RD - 59500 RC RD - 395900 RC
TSD - 59500 TSC TSD - 395900 TSC
Sfc 59500 Sfc 395900

D 7583 C
25000
RD - 25000 RC
TSD - 25000 TSC
Sfc 25000

114
8

Unitatea………….

Balanta de verificare
intocmita la………….
Nr. Simbol Solduri initiale Rulaje Total sume Solduri finale
Crt. cont Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1 1011 - 90000 90000 - 90000 90000 - -
8

2 1012 - 410000 - 90000 - 500000 - 500000


3 105 - 113000 - - - 113000 - 113000
4 106 - 25000 - - - 25000 - 25000
5 117 15000 - - - 15000 - 15000 -
6 121 - - 1537245 2078600 1537245 2078600 541355 -
7 133 - - - 55000 - 55000 - 55000
8 205 - - 14500 - 14500 - 14500 -
9 208 - - 50000 - 50000 - 50000 -
10 2111 17000 - - - 17000 - 17000 -
11 212 200000 - 220000 16000 420000 16000 404000 -
12 213 400000 - 30000 60000 430000 60000 370000 -
13 214 150000 - 26000 15000 176000 15000 161000 -
14 231 - - 175900 - 175900 - 175900 -
15 233 - - 45000 - 45000 - 45000 -
16 2805 - - - 242 - 242 - 242
17 2808 - - - 500 - 500 - 500
18 2812 - 32000 3000 2375 3000 34375 - 31375
19 2813 - 55000 40000 5000 40000 60000 - 20000
20 2814 - 14000 - 1250 - 15250 - 15250
21 301 65000 - 20000 65200 85000 65200 19800 -
22 302 95000 - 30000 104300 125000 104300 20700 -
23 303 8500 - - 8500 8500 8500 - -
24 345 20000 - 800000 712000 820000 712000 108000 -
25 348 2000 - 80000 - 82000 - 82000
26 348.01 - - - 1200 - 1200 - 1200
27 348.02 - - - 70000 - 70000 - 70000
28 371 46410 - 1175720 943670 1222130 943670 278460 -
29 378 - 9000 200390 228000 200390 237000 - 36610
30 378.DP - - 70000 61000 70000 61000 9000 -
31 397 - 2100 - - - 2100 - 2100
32 401 - 120000 254660 299208 254660 419208 - 164548
8

33 404 - 205000 59500 59500 59500 264500 - 205000


34 408 - - 35700 41412 35700 41412 - 5712
35 4111 10000 - 1042440 1045300 1052440 1045300 7140 -
36 418 - - 7140 7140 7140 7140 - -
37 421 - - 300000 300000 300000 300000 - -
38 427 - - - 1400 - 1400 - 1400
39 4311 - - 59250 59250 59250 59250 - -
40 4312 - - 28500 28500 28500 28500 - -
41 4313 - - 23250 23250 23250 23250 - -
42 4314 - - 19500 19500 19500 19500 - -
43 4371 - - 7500 7500 7500 7500 - -
44 4372 - - 3000 3000 3000 3000 - -
45 4423 - - - 110485 - 110485 - 110485
46 4426 - - 65075 - 65075 - 65075 -
47 4427 - - - 175560 - 175560 - 175560
48 4428 - 7410 172102 194560 172102 201970 - 29868
49 441 - - 103115 103115 103115 103115 - -
50 444 - - 39840 39840 39840 39840 - -
51 447.075 - - 2250 2250 2250 2250 - -
52 456 90000 - - 90000 90000 90000 - -
53 461 - - 29750 29750 29750 29750 - -
54 471 - - 3000 - 3000 - 3000 -
55 472 - 12400 - 5000 - 17400 - 17400
56 5121 110000 - 1236950 849035 1346950 849035 497915 -
57 5191 - 133000 33000 60000 33000 193000 - 160000
58 5198 - - 770 770 770 770 - -
60 5311 3000 - 313230 108445 316230 108445 207785 -
61 581 - - 223230 297760 223230 297760 - 74530
62 601 - - 74000 - 74000 - 74000 -
63 602 - - 95000 - 95000 - 95000 -
64 603 - - 8500 - 8500 - 8500 -
8

65 605 - - 70000 - 70000 - 70000 -


66 607 - - 609610 - 609610 - 609610 -
67 611 - - 44000 - 44000 - 44000 -
68 612 - - 7800 - 7800 - 7800 -
69 614 - - 10000 - 10000 - 10000 -
70 621 - - 8848 - 8848 - 8848 -
71 622 - - 30000 - 30000 - 30000 -
72 623 - - 2500 - 2500 - 2500 -
73 626 - - 20000 - 20000 - 20000 -
74 627 - - 3985 - 3985 - 3985 -
75 635 - - 2250 - 2250 - 2250 -
76 641 - - 300000 - 300000 - 300000 -
77 6451 - - 59250 - 59250 - 59250 -
78 6452 - - 7500 - 7500 - 7500 -
79 6453 - - 23250 - 23250 - 23250 -
80 6583 - - 20000 - 20000 - 20000 -
81 666 - - 770 - 770 - 770 -
82 671 - - 27500 - 27500 - 27500 -
83 6811 - - 9367 - 9367 - 9367 -
84 691 - - 103115 - 103115 - 103115 -
85 701 - - - 18000 - 18000 - 18000
86 707 - - - 871000 - 871000 - 871000
87 711 - - 10800 720000 10800 720000 - 709200
88 721 - - - 59500 - 59500 - 59500
89 722 - - - 395900 - 395900 - 395900
90 7583 - - - 25000 - 25000 - 25000
TOTAL 1231910 1231910 10218552 10218552 11450462 11450462 4629875 4629875
Verificat,
8
ANEXE

Furnizor SC Arpechim Pitesti Cumparator SC Peco SRL


(denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica)
Nr. de inmatriculare in Registrul Codul fiscal R8329423
Comertului/ anuJ22-2501-2002 Sediul(localitatea, str,nr) …..
Codul fiscal R2450002156 FACTURA ……... Iasi,........
Sediul (localitatea, str. nr) FISCALA Judetul……Iasi…
…………Pitesti………… Contul RO8942111569877
Judetul……Pitesti ………. Nr. factura…68……. Banca BC ION TIRIAC
Contul 25110001110111 Data(zi,luna,an)…24.02.2007
Banca………BCR….. Nr. aviz insotire marfa…- …
Capital socia 305.515.778

Nr. Denumirea produselor U.M Cantitate Pret unitar Valoare Valoare t.v.a
Crt. si serviciilor (fara t.v.a) -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6
1 Combustibil Tone 100 780 78000 14820

Date privind expeditia: Total din 78000 14820


Semnatura care:
Numele delegatului…Tibu Mitica
si stampila Buletinul de identitate accize
furnizorului Seria..MX. Nr 052781 eliberat… Semnatura
Politia Bucuresti de primire Total de plata
CNP…1755624219203…………
Mijlocul de transport………-……. (col 5+ col 6)
Nr………………-…………………
Expedierea s-a facut 92.8200
La data de….ora………17……
Semnaturile…………………….
8

Unitatea…SC Arpechim Pitesti Produs, lucrare(comanda)


BON DE CONSUM
Nr. Data eliberarii Cod predator Cod primitor Nr. comanda (COLECTIV)
document
Z L A Cod produs

56 20 02 2007 5657 54635 021


Nr. Denumirea Cont Cantit. Cod UM Cantit. Pret unitar Valoarea
materialului necesara eliberata
Crt. D C
1 Petrol 601 301 200 0235 tone 100 65 65000

Data si semnatura Sef compartiment Gestionar Primitor


20.02.2007 Chiscop Ion Ignat Mihai
8

COTORUL CECULUI UNITATEA……SC Arpechim Pitesti …….


CECUL S-A ELIBERAT CEC pentru ridicare de numerar
D-lui(d-nei) 2154635456
……Bubu MArian…… ……Bubu Marian…………………….
……50000lei.............. (Eliberati d-lui/d-nei)
(in cifre) ………………500000 lei ……………………
…patrumiilei…… ….……......
(in litere) (in cifre)
din contul: _____________ cinzecimiilei
… RO4542111569877 . ______________
___ patrumiilei _lei (in litere)
SEMNATURI AUTORIZATE
1…………………………… Din contul:
2…………………………… Cont… RO8942111569877 …..___50000
(semnatura de primire) ____lei
…………………………
DATA…10.02.2007…. SEMNATURI AUTORIZATE 1……
……………………… Data
emiterii ……………………………
10.02.2007
8
Furnizor SC EON SA Cumparator SC Arpechim Pitesti
(denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica)
Nr. de inmatriculare in Registrul Codul fiscal R8119423
Comertului/ anuJ22-4201-2002 Sediul(localitatea, str,nr) …..
Codul fiscal R2450002156 FACTURA ……...Pitesti, DN 16........
Sediul (localitatea, str. nr) FISCALA Judetul……Pitesti…
……Bucuresti………… Contul RO1247111569877
Judetul…Bucuresti ………. Nr. factura…0321……. Banca BC ION TIRIAC
Contul 25110001110111 Data(zi,luna,an)…20.02.2007
Banca………BRD….. Nr. aviz insotire marfa…- …
Capital socia 323.515.778

Nr. Denumirea produselor U.M Cantitate Pret unitar Valoare Valoare t.v.a
Crt. si serviciilor (fara t.v.a) -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6
1 Energie electrica W 200 5000 100.000 19.000

Date privind expeditia: Total din 100.000 19.000


Semnatura care:
Numele delegatului…Mardare ion
si stampila Buletinul de identitate accize
furnizorului Seria..MX. Nr 052781 eliberat… Semnatura
Politia Bucuresti de primire Total de plata
CNP…1695623519203…………
Mijlocul de transport………-……. (col 5+ col 6)
Nr………………-…………………
Expedierea s-a facut 119.000
La data de….ora………11……
Semnaturile…………………….

SC Arpechim Pitesti Data operatiunii


8
Ziua… 10..Luna…02……

NOTA DE CONTABILITATE Nr……01……..

Nr.
EXPLICATII Simbolul conturilor SUMA
Crt.
1 Scaderea din gestiune a 711 345 8000
produselor
finite vandute

TOTAL 8000

Emitent, Verificat,
……………………………………. ………………………………………

SC Arpechim Pitesti Data operatiunii


Ziua… 28..Luna…02……

NOTA DE CONTABILITATE Nr………87……..

Nr.
EXPLICATII Simbolul conturilor SUMA
Crt.
1 Regularizare TVA 4427 % 175560
4426 65075
4423 110485

TOTAL 175560

Emitent, Verificat,
……………………………………. ………………………………………

SC Arpechim Pitesti Data operatiunii


Ziua… 29..Luna…02……
8
NOTA DE CONTABILITATE Nr………89……..

Nr.
EXPLICATII Simbolul conturilor SUMA
Crt.
1 Inchidere conturi de venituri % 121 2078600
701 18000
707 871000
711 709200
721 59500
722 395900
7583 25000

TOTAL 2078600

Emitent, Verificat,
……………………………………. ………………………………………
8
BIBLIOGRAFIE

1. Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu – “Management”, Editura Economica,


Bucuresti, 1999;
2. Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu - “Managementul pe baza centrelor
de profit”, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999;
3. Ovidiu Nicolescu - “Curs de Management”, Editura Didactica si
pedagogica, Bucuresti, coord. E. Burdus, T. Zorleutan, I. Verboncu, 1993;
4. Maria Niculescu – “Diagnostic Global Strategic”, Editura Economica,
Bucuresti, 1997;
5. Dumitru Margulescu – “Analiza economico-financiara a intreprinderii”,
supliment la “Tribuna Economica”, Bucuresti, 1994;
6. Dumitru Margulescu – “Diagnostic economico-financiar”, Editura
Romcard, Bucuresti, 1994;
7. Gheorghita Caprarescu – “Metode si tehnici moderne pentru
managementul firmei”, Editura Economica, supliment la “Buletin
Economic – Legislativ”, Bucuresti, aprilie 1999;
8. T. Zorlentan, C. Burdus – “Managementul Organizatiei”, Editura
Economica, Bucuresti, 1998;
9. C. Mereuta, coordonator – “Analiza diagnostic a Societatilor Comerciale
in economia de tranzitie”, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994;
10. I. Romanu, I. Vasilescu – “Eficienta Economica a investitiilor”, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993.