Extrase bibliografice pentru uzul studentilor inscrisi la

specializarea Pedagogia invatamantului primar si prescolar

pentru documentare la disciplina Fundamentele psihologiei
Selectia materialelor:Lect. univ. dr. Beatrice Almasan

EXTRASE:

Rita L. Atkinson, Richard C. Atkinson, Edward E. Smith, Daryl J. Bem, Introducere in psihologie, Editura Tehnica,

Anexa I;

Rita L. Atkinson, Richard C. Atkinson, Edward E. Smith, Daryl J. Bem, Introducere in psihologie, Editura Tehnica,

Anexa II.

2013

~ EDITURA

'I.~II TEHNICA

Etapa R (rasfQire)
Etapa i (intrebari)
Etapa C (citirea

te:x~ului)

Etapa A (amintirea punctelor principale)

Etapa R (recapitularea textului)

ubiectul central In psihologie

consta 'in analiza Invatlirii ~i
memorarii. Aproape fiecare
capitol al acestei carti se refera la aceste
doua fenomene; capitolul 7 ("Invatare ~i
conditionare") ~i capitolul 8 ("Memoria")
sunt dedicate exclusiv proceselor de
Invatare ~i memorare. In aceasta anexa
vom revedea 0 metoda pentru citirea ~i
studierea informatiei prezentate In acest
tratat de psihologie. Ideile teoretice care
stau la baza acestei metode sunt descrise
In capitolul 8; metoda prezentata aici
contine mai multe detalii pentru cititorii
care doresc sa 0 aplice 'in studierea
acestui tratat.
Aceasta abordare privind citirea
capitolelor tratatului, denumita metoda
RICAR, s-a demonstrat a fi foarte
eficienta In 'imbunatatirea capacitatii de
Intelegere ~i de memorare a ideilor-cheie
~i a informatiei 'in general. Metoda 'i~i are
denumirea dupa primele litere care
reprezinta cele cinci etape necesare la
citirea unui capitol: Rasjoire, intrebiiri,

Citirea textului, Amintirea punctelor

principale, Recapitularea textului; p~ii
sau etapele metodei sunt ilustrate 'in figu
ra 1.1. Prima ~i ultima etapa (Rasjoire ~i
Recapitularea textului) se aplica Intre
gului capitol; cele trei etape intermediare

(intrebiiri, Citirea textului, Amintirea

punctelor principale) vor fi aplicate
fiecarei sectiuni principale a capitolului.

J Metoda RICAR ~a cum este descrisa aici se

bazeaza pe cercetarile lui Thomas ~i H.A.
Robinson (1982) ~i Spache ~i Berg (1978);

ETAPA R (RASFOIRE).
etapa veti rasfoi Intregul capitol,
superficial, pentru a obtine
generala despre principalele
Acest lucru se realizeaza citir
(arborele) capitolului, apoi se fal
superficiala a Intregului capitol
atentie speciala titluri lor seqil
subseetiunilor principale, imag
ilustratii1or. Dupa parcurgerea
lului, cel mai important aspect
de rasfoire consta In citirea cu
rezumatului de la srar~itul cal
Acordati cateva minute pentru :
fiecarui punct din rezumat, astfel
puteti raspunde la Intrebarile (
apare. Etapa de rasfoire va va
imagine de ansamblu a subiectel(
'in capitol ~i a modului de orga
acestora.
ETAPA 1 (lNTREBARI). I
am observat mai Inainte, veti put(
etapele 1, C, A fiecarei sectiuni pI
a capitolului pe masura parcur~
Un capitol tipic din acest tratat
aproximativ Intre 5 ~i 8 seetiu
cipale, fiecare sectiune 'incepanc
titlu proeminent, cu litere 'in

cercetarile lor, de data aceasta, se b,

primele contributii .ale lui R.P. Robinso
In unele lucrari, numele SQ3R este folos
denumirii RICAR. Literele S, Q, ~i c
indica acel~i numar de cinci etape,
redenumite sub forma "Survey", ,,(
..Read", "Recite", ~i "Review". Consi(

denumirea RICAR este mai

SQ3R.

u~or

de reli

910

Introducere fn psihologie

Ri3sfoire

Recapitularea
textului

Fig. 1.1. MetodlfRICAR. Prima ji ultima etapi'i se aplici'i intregului capitol,

, in timp ce etapele intermediare se aplicafiecarei seCfiuni a capitolului.

Inainte de a trece la urmatoarea sectiune,

parcurgeti fiecare sectiune In parte,
aplicand etapele f, C, A. Inainte de citirea
sectiunii, cititi titlul sectiunii respective ~i
titlurile subsectiunilor; apoi veti reveni la
titlurile subiectului cu una sau mai multe
Intrebari la care vreti sa raspundeti In
timpul citirii sectiunii: "Care sunt prin
cipalele idei pe care Ie transmite autorul
In aceasta sectiune?" Aceasta constituie
etapa Intrebiirilor.
ETAPA C (CITlREA TEXTULUI).
Urmeaza citirea cu atentie a seetiunii
pentru a se Intelege informatiile pre
zentate. Dupa ce ati citit textul sectiunii,
incercati sa raspundeti intrebarilor pe
care vi le-ati pus In etapa 1. Reflectati
asupra subiectelor citite ~i incercati sa
faceti .conexiuni cu alte lucruri pe care
Ie cunoa~teti. Puteti sa alegeti sau sa
subliniati cuvintele cheie sau frazele din
text. Totu~i, nu incercati sa subliniati mai
mult de 10 sau 15% din text. Prea multe
notite vor afecta scopul propus, care
consta in insemnarea ideilor ~i cuvintelor

cheie pentru 0 utilizare viitoare. Cel mai

bun lucru ar fi probabil sa amanati luarea
notitelor pana in momentul cand ati citit
intreaga sectiune ~i ati enumerat toate
ideile cheie, astfel incat sa puteti Intelege
importanta lor relativa.
ETAPA A (AMINTlREA PUNC
TELOR PRINCIPALE). Dupa ce ati
terminat de citit seetiunea respectiva,
incercati sa va amintiti ideile principale ~i
sa expuneti informatia stocata. Amintirea
punctelor principale constituie un mijloc
foarte eficient de fixare a materialului In
memorie. Introduceti ideile principale din
text In propriile cuvinte ~i expuneti
informatia (de preferat cu voce tare sau,
daca nu sunteti singur 'in camera, In
gand). Verificati Inca 0 data textul pentru
a fi sigur ca v-ati amintit corect ~j
complet textul. Prin recitarea textului veti
depista golurile din cuno~tintele dumnea
. voastra ~i yeti reu~i sa va organizati
informatia'in memorie. Dupa ce ati termi
nat, in aceasta modalitate, cu 0 sectiune a
capitolului, treceti la urmatoarea sectiune

An.exa I. Cum sa citejti un tratat: metoda R1CAR

~i aplicati etapele f, C, ~i A. Continuati

astfel pana cand yeti termina toate
sectiunile capitolului.

Intr-o Incercare activa de a

verbal textul, deciit sa aJoca1
timp de studiu citirii. ~i
materialului (Gates, 1971). Stue
ETAPA R (RECAPlTULAREA
de asemenea, ca 0 citire
TEXTULUI). Cand ati terminat de citit
rezumatului capitolului Inainte
tot capitolul, puteti sa revizuiti ~i sa va
testati cuno~tintele despre intregul propriu-zisa a capitolului este
special productiva (Reder ~i !
material. Reluati notitele ~i verificati ce
1980). Citirea mai Intai are:
anume puteti sa va amintiti despre ideile
0 vedere de ansambll
asigura
principale din text. Incercati sa intelegeti
tolului,
fapt
care ajutii la or
modul de interraportare a diferitelor
materialului
pe
masura citirii j
aspecte ~i Cum sunt ele organizate in
daca
nu
veti
urma
fiecare etapa ,
capitol. Etapa recapituliirii poate necesita
RlCAR,
trebuie
sa
va orienta
revenirea la continutul capitolului pentru
de
recapitulare
~i (
asupra
etapei
a verifica diferitele aspecte ~i ideile
cheie. De asemenea, 'in acest timp, putet i rezumatului ca introducere In r.
reciti rezumatul capitolului, ~i 0 data ce de Invatat.
Metoda RlCAR ~i multe alt
at i Iacut acest lucru, veti fi capabil sa
adaugati unele detalii fieciirei piirti a deprinderi de Invatare, inclusiv j,
sumarului. Nu prelungiti etapa recapi notiteJor ~i prelucrarea lor per
tularii pana In noaptea dinainte de
mene sunt descrise Yntr-o exceleJ
examen. Cel mai bun moment pentru 0
intitulata: Dezvoltarea deprindf
prima recapitulare a capitolului este
fnvatare. Metode practice pentl
imediat dupa citirea lui.
terea la facultate, pubJicata cu
Cercetarile indica faptul ca metoda Programului de testare a c
RICAR este de mare utilitate ~i In mod americane, Iowa City, Iowa. Dl
decisiv preferabila unei citiri directe a indica ~i subtitlul, aceasta carte s'
capitolului (Thomas ~i Robinson, 1982). pe metodele practice pentru c
Recapitularea are 0 importanta speciala: succesului personal ~i academic J
este mai bine sa petreceti 0 parte din timp tate.

~ EDITURA

'I.~II TEHNICA

SC,uttistoriG al psihblogiei
Oiiginile psihologiei contemporane
Cele dintai abordiiri psihologice
Labqratorullui Wundt
Alteorigini ale psihologiei cOhtemporane
Scolile de psihologie .
Stictura!iJIlul ~i funetiQnalismul
Datfnrn.portante qiri' istoriapsiliologlei
Behavionismul .
.

Psihologi~ gestaltistii

Psihanaliza

Abordiiri contemporane

e~i psihologia este 0 ~tiinj:ii

tanara, dintotdeauna oamenii
au fost interesati de aspectele
psihologice din viaj:a cotidiana. Ciirtile de
istoria psihologiei dezbat puncte de vedere
ale unor fIlosofi greci din antichitate, In
special ale lui Platon ~i Aristotel. Dupa
greci, Sf. Augustin (354-430) este consi
derat urmatorul mare precursor al psi
hologiei modeme, datorita interesului siiu
pentru introspectie ~i curiozitiitii mani
festate pentru fenomenele psihice, inclusiv
pentru comportamentul copiilor ~i al

multimilor la cursele cu care (

Descartes (1596-1650) ~i-a lasat ;
asupra psihologiei prin afim
animalele sunt m~ini ce pot fi
mai mult ca oricare altii m~ina
De asemenea, el a introdus conI
actiune reflexa, aspect care a 0
loc semnificativ In psihologie. 1
ftIosofi eminenfi ai secolelor al
~i al XVIII-lea - Leibniz, Hobbe:
Kant ~j Hume, pentru a numi
dintre ei - s-au luptat cu Intrebiiri
logice.

Originile psihologiei contemporane

In secolul al XIX-lea, doua teorii ale

psihicului s-au Intrecut pentru obtinerea
suprematiei. Una dintre {Ie, psihologia
facultiifii, era 0 doctri~a a fortelor psihice
mo~tenite. Potrivit aceste' teorii, psihicul
este alcatuit din cateva ,facultiiti" dis
tincte ~i independente, sau capacitati
mentale - de exemplu giindirea, simtirea
~i dispozitia de a facel ceva. Aceste
facultati sunt Impartite In Fubfacultiiti: ne
amintim de ceva prin subfacultatea
memoriei, ne imaginam ~rin subfaculta
tea imaginatiei, ~i tot 4~a, Psihologia

facultati i a Incurajat repre

jrenologiei 1 de la Inceputul sec

XIX-lea - Ga1l 2 find unul din!

tia - sa Incerce sa localizeze f:

speciale In diferitele piirti ale cre;

Psihologii asocia!ioni~ti au I

de vedere contrar. Ei neaga tee

facultati innascute ale psihicu
deosebire de frenologi, ace~tia :
continutul psihicului la idei
patrund pe calea simturilor
ulterior se asociazii prin interveJ
principii, cum ar fi: similaritat
trastul ~i contiguitatea. Asoci
explica Intreaga activitate me

1 Teorie potrivjt cAreia facultatile suflete~ti

puteau fi depistate prin palpar~a diferitelor p1l.rti
ale craniului, de aici ~i denumirea de cranioscopie
(n. trad.).

2 Franz Joseph Gall (l758-182~

anatomist ~i fiziolog german, creato:
jrenologice (n. trad.).

Cele dintai abordari psihologice

914

lntroducere fn psihologie

baza asociatiei de idei - concept dez

voltat mai ales de ciitre filosofii britanici.
Atat psih~logia facultii~ii cat ~i
psihologia asocia~ionistii sunt asfui In
opozitie. Cercetarea abilitatilor mentale
ca factori In testele psihologice este
legatii de psihologia facultiitii; cercetiirile
curente asupra memoriei ~i Inviitiirii sunt
bazate pe primele teorii asocia~ioniste.
Psihologia facultiitii cautii sii observe
aspectele ereditare ale comportamentului,
In timp ce asociationismul subliniazii
interven~ia mediului ca determinant al
comportamentului.
Problema mediu
versus ereditate este perpetuatii In toatii
istoria psihologiei.

Laboratorullui Wundt
Wilhelm Wunde este creditat ca fiind
fondatorul psihologiei ca disciplina
academicii. Data fondarii este 1879, an In
care Wundt a Infiintat primul laborator
formal de psihologie la Universitatea

Fig. II.!. Wilhelm Wundt.

3 Wilhelm Wundt (1832-1920), profesor uni
versitar la Universitatea Heidelberg (n. trad.).

Leipzig, In Germania. Cercetarile lui

Wundt au vizat In principal simturile, In
special simtul vizual; Insa el ~i cola
boratorii siii au studiat de asemenea ~i
atentia, emotia,memoria. Psihologia lui
Wundt s-a bazat pe introspecfie ca
metoda de studiu a proceselor psihice.
Metoda introspectiei era preluata din
filosofie, dar Wundt a dat 0 noua
dimensiune conceptului. Simpla autoob
serva~ie nu era suficienta, ea a trebuit sa
fie Imbuniitatita prin experimente. Expe
rimentele sale variau sistematic unele
dimensiuni fizice ale stimulu1ui, iar
metoda introspectiei era utilizatii pentm
deterrninarea modului In care aceste
schimbari fizice modificii con~tiinta.
Abordarea cercetarilor In conceptia lui
Wundt poate fi ilustrata prin unul din
experimentele sale asupra timpului de
reac/ie. In acest experiment, subiectului i
se cerea sa apese pe un buton (cat de
repede posi'bil) dupa aparitia unui spot
luminos, timpul de reaetie fiind miisurat
cu atentie. Wundt descopera ca timpul de
raspuns a fost mai mare cand subiectul a
acordat atentie detectarii spotului de
lumina, decat atunci cand atentia subi
ectului a fost indreptatii spre executarea
mi~carii rapide de a apasa cu degetul pe
buton. Subiectul a reactionat In ambele
cazuri, dar a existat 0 diferentii In timpul
de reac~ie de aproximativ 0,1 secunde.
Pentm a explica acest fenomen straniu,
Wundt face distinc~ia Intre percepfie ~i
apercepfie. Cand atentia este concentrata
asupra mi~ciirii degetului, are loc 0
perceptie simpla, iar lumina dec1an~eazii
raspunsuJ prompt. Dar daca atentia este
focalizatii asupra stimulului, apare acti
vitatea aditionala de aperceptie care
implica 0 perceptie mai "bogata" a
spotului de lumina; Wundt a considerat
cii procesul de apercep~ie a necesitat
aproximativ 0,1 secunde. Interpretarea lui
Wundt nu mai este astazi acceptata,

Anexa II. ScuTt istoric al psihologiei

deoarece acum ~tim ca procesele care

intervin Intre stimul ~i raspuns sunt
organizate In modalitati mult mai com
plexe; totu~i, aceste studii au ajutat In
lansarea psihologiei ca ~tiintii experi
mentala.
Pana la disparitia sa In 1920, influenta
personala a lui Wundt asupra psihologiei
a avut 0 importantiJ. unica. Numero~i
pionieri ai psihologiei americane au fost
pregiiti~i In laboratorul lui Wundt. Primul
laborator formal de psihologie din Statele
Unite a fost Infiintat In anul 1883 de catre
Stanley Ha1l4 (ca;e a studiat cu Wundt),
de la Universitatea John Hopkins, de~i
William James 5 a oferit 0 mica
demonstratie de laborator la Universi
tatea Harvard, In 1875. Prima persoana
care avea sa fie numitif "profesor de
psihologie" In Statele Unite a fost
J. McKeen Cattell6 - un alt student al lui
Wundt - care a obtinut acest titlu la
Universitatea Pennsylvania, In 1888.
Inainte de sfiir~itul anului 1890, studenti i
lui Wundt vor fi regasiti In multe
universitiiti americane.

Alte origini ale psihologiei

contemporane
De~i imboldul pentru Infiintarea labo
ratoarelor de psihologie vine in special
din Germania, au existat ~i alte influente.
In Marea Britanie, Sir Francis Galta'n7
este Intemeietorul studiului pentru dife
rentele interindividuale ~i el a exercitat 0
putemica influentii asupra dezvoltarii
testelor de inteligen~ii. Galton a inventat
tehnica statistica a corelatiei ~i a elaborat
4 Granville Stanley Hall (1844-1924), psihope
dagog american (n. trad.).
5 William James (1842-1910), filosof ~i psi
holog american, unul dintre fondatorii pragmatis
mului (n. trad.).
6 J. McKeen Cattell (1860-1911); tot el a fost
primul care a introdus termenul de test in
psihologie (n. trad.).

Fig. 11.2. Sir Francis Galton.

acel indice care mai tiirziu a

cunoscut sub denurnirea de coeji,
corelafie.
Influenta teoriei evolutionis
selectie naturala, propusa de
8
Charles Darwin , provine de as
din Marea Britanie. Teoria lui D
statuat continuitatea Intre anir
fiintele umane, prin urmare a cc
aparitia studiilor comparative in
logie.
o alta arie de influentiJ.
psihologiei provine din medic
special din metodele de trata
bolilor psihice. Hipnoza, de exerr
o lunga istorie ca forma de
datiind 0 data cu experime
Anton Mesmer9 de la sf'ar~itul
1700. Un alt medic vienez, ~
FreUd, intemeiaza psihanaliza
putul acestui secol.
7 Sir Francis Galton (1822-1911),
antropolog, fiziolog ~i meteorolog engle
torul eugeniei (n. trad.).
8
Charles Robert Darwin (18'
intemeietorul evolu!ionismului ~tiinrific

916

lntroducere In psihologie

Anexa II. Scurt istoric al psihologiei

Date importante din istoria psihologiei

Scolile de psihologie
con~tiente

Structuralismul ~i
functionalismul
Cand psihologia ~tiintifica a luat
amploare spre sfiir~itul secolului al
XIX-Iea, cercetiitori din alte domenii au
facut descoperiri importante In chimie ~i
fizica prin descompunerea componen
telor complexe (moleculele) In compo
nente elementare (atqrni). Aceste succese
au Incurajat psihologii sa ia In con
siderare elementele mentale din care sunt
alcatuite experientele mai complexe.
Daca chimistul a facut. un progres
descompunand apa In hidrogen ~i oxigen,
probabil ca ~l psihologul poate progresa
considerand gustul limonadei (perceptia
gustativa) ca 0 molecula a experientei
9

Fig. 11.3. William James.

ce urmeaza a fi analizata sub

forma elementelor constitutive (senzatiiJe
gustative), cum ar fi senzatiile de dulce,
amar, rece, ~i orice altceva ce poate fi
identificat pe baza introspeetiei. Acesta a
fost modul de abordare~tiintifica
Intreprins de Wundt ~i studentii sai,
principalul sau succesor In Statele Unite
lO
fiind E.B. Titchener , psiholog pregatit
de Wundt la Universitatea Cornell. 0
data ce scopul propus era de a specifica
structwile mentale, Titchener a introdus
termenul de structuralism pentru a
descrie aceasta ramura a psihologiei. Dar
exista ~i 0 opozitie foarte puternica fata
de caracterul analitic al structuralismului.
William James - un distins psiholog de la
Univesitatea Harvard - era Ingrijorat de
caracterul restrictiv al cercetiiri i psiho
logice, a~a cum era el impus de bran~a
structurali~tilor. James credea ca se poate
pune mai putin accent pe investigarea
elementelor de con~tiintii ~i mai mult
accent pe Intelegerea fluiditatii, des
fii~uriirii ~i caracterului lor personal.
Interesul sau personal era centrat pe
studierea modului de funqionare a psi
hicului, astfel ca un organism sa se poata
adapta la mediul Inconjurator. Intrucat
James investiga rolul functional al
con~tiintei (mai ales In procesul de
adaptare), demersul sau In cadrul
psihologiei a fost denumitfuncfionalism.
Lucriirile lui James cu privire la obiceiuri
ca mod de adaptare au ajutat la
configurarea unei etape a psihologiei care
a inclus procesul de Invatare ca subiect
central de studiu.

400itCh. HipQc~~te~JlUriec In ~~riiIe.,'ca~a.ct~~$tkil~ >de~~rs9nalitate ':~~" tip.UT

cbhstjtutionalqi ,propu~n oteode fiz.i..ologi~a (9Pusaelei demonologice:
bolilo~mintale. - , ."
,..., .
,
",
350 tCh'. Ar;istote!' insista asupra opservatiei obi~Cti,~e ".~. cofr\port;imentul'u'i ~man
" .
' pr9pune trei pri~Cipii de~tllizarea asociatiei de idei. ' , " ' "
.. ' .

400 AD.

(peqiiin, Gqn!esiun'ile.sale,

1650
1651

10 Edward.B. Titchener (1867-1927), fost

profesor universitar la Universitatea Cornell,
Ithaca (n. trad.).

" . ",

'

"1

1749',

ateri'te intI
:

Rene' Des,caftescara,cteriz;:itza r.elatia Qiii*~orP P fii~d lmad~ inter;

1;iUlle.,
.'
Thoma? Hobbe,s prefigureaza~ ~ociatibl}ismul, decl~rand ca to~te ipe
provindii1'experi~nta senzoriala. .. '
J olm, Locke' extinde teori~ (pi Hobbes, d~clarand c~ la> na~tere psihicill un:
este '0 "tibiira n~scris~'{ (tabula riis4).
'
...

1690

y,

David Hartley~ to~ma:liz~q 0 doctrin~, a 7(is9ciationismului ~i. sug;ere,

bazeleneurologicC'alefnemOriei.
,
c;rilica r~/il{nii p;t.~ a lu,i llnmanuel Kant~tac~ ~9ciationlsIJlul ~i aborda
nilti vist~; ac:easta luc[are. va ayea o' puterIlica 'i"ufluenraasti\:>ra fllbSofiloJ
psillologiior de il).aj tarzi4' .
".
.'.~.

1781

1809

1821'

Franz Gall ~i J6h~nriSP1frih"eim v6r, je$i in evider;ira prine fr.en9logie,

metod~ d,e studiu a facul~~iilof.mentalqi:a aetrvit~tii'psi)lice.

'. P)erre Flo~~~s elab'0reaii prirOele'~X~~riilientesem~ificative'iri1Qcaliza

furyqiil()r cerebrale-."
..
,

1822

lK?8
1846
1850

1859

i~

' .

_.,

frtedii~h BesselmMo.ar~ d.ifererltele,ln,~~rindividualdn'tiIVpul de reac

perftru observa1;ii\e'astr,Qriofl).ic;~.
, '
.
,.
"Il' .
.
.
- .
.
Johahn~S M~I;ler(orm.uleazadoctrina energiilornerYoase. specifice.

Ernst Weber obtine p~im~lege ci~firativ~di;IYsiliologie.

H6rmann von Helrnholtz, m~soar~ frecvenW-de;, tran;mJtefe a impulsur

nervoase.
, Charles I>.win publicai\Jcqrea, Origine(!. speciilor; prezemand tee
:, . evolutiei prin seleqie natural~.
' .
'

.
'.

1860

l869

yustav Fe9hn~r pu~licllucrare,a ElemeJited2 psihofizlca, in care prezi

diferM !11etodepentrum~sllrarea telatiej'dintre stirrluIii fLi:ici~i'eniatii.
Sir. Fr~Cis 'Galton S~ditcl.j:l.iferenfeJe inte~i~dividuale. ~i
lUi Darwin
d~ adap~e selectiv~iaevoltiiiii rasdor.,
.
'

1879

9 Franz Anton Mesmer (1734-1815), medic

german, a creat doctrina magnetismului animal
mesmerism (n. trad.).

Sfantul~Augus;in, i~fl~~htafde' ide~l~ pla\onicien~," re~l!zeaz~

188~

apliC[~ concel
'

'Wilhdm' Wtihctt rnfiinte~ priinul laborato~ formal depsihologie

Umvesitatea aiR Leipzig', .

G. $tanky H;>ll infiinteaza primul.labor,ator de pSlhologie in. America

Universitatea jO~I1<f;Iopki..~s.
~,
....
"

-~.:~

918

lntroducere in psihologie

1885
1890

Hermann Ebbinghauspubli~ iUimeie studitexperime~le despr";"me

Cartea Principii de psihologie a lui William jame's este pliblicat:i InStateJe
Unite.
'

1892

Edward Titchener de la Universitatea Cornell Intemeiaza "structur:aJismul",

care va avea 0 influent:i major:i tn psihoJ~gia american:i.
~

1898

Edward Thorndike' efectu.eaza unul dintre primele experimeme controlate

privind Invatarea la'anim.!\le.

1900

Sigmund Freud publica lucrarea: lnrerpretprea viselor, Sare prezinti!. multe

dintre:ideile sale despre psihan..aliz:i.

1905
1906
1908

Alfred Binet ~i Theodore Simon elaboreaZlli primul test de inteligentll.

Ivan Pavlov publica rezultatele studiilor sale despre condirionarea clasicll.
I
Lucrarea lui William McDougall ..c lntrodllcere in psihologia socialii _
marcheazll inaugurarea fonnalll a domeniului de psihologie socialll.

1912
1913

Max Wertheimer public:i prima formulare a psihologiei gestaltiste.

lB. Watson. exercit:i un impact major asupra cursului psihologiei prin

manifestul sllu beha\/iorist.

1917

Wolfgang K.<>rJer p,ublicll rezultatele studiiJor sale despre rezolvarea

problt<melor la primate.

1922

Edward Tolman prezintll primeJe sale idei cu referire la comportamemuJ

intentional.

1929
1935

1938

Karl Lashley publiclilucrarea Mecanismele cerebrale ~'i inteligen/Q.

Louis Thurstone eJaboreazli analiza factoriala.

1949

In juclarea Organizar.ea comporramentului, Donald Hebb prezintll

care face Jegatura Intre neurofiziologie ~i psiholoiie.

1950
1954

William Estes pime bazel~ apordii fuatema,tice a teoriilor invlltarii .

Pslhologul elverian Jean p'iaget public:i lucrarea Construirea reall/iui de Cafre

copit, in care i~i concentreaztatenpa asupra dezvoltllrij cognitive.

1957

Noam ChOmsky publicll lucrarea Structurile sintactice, care prezinta

abordare cognitiva a comportamentului de exprimare.

1958

He~bert Simon ~i c9laboratolii' s~i publica lucrarea Elemente de teoria

rezolvo,rii probfemefor. fa oameni, In car.e reformuleqza problemele

B.F. Skinner publica lucrarea Comportamentul organismelor, care Insumeaza

primeIe cercetllri despre conditlonarea operantll.
0

teorie

psihologi<;e <;lasice sub forma modelelor de procesare a informatiei.

1962

David Hubel ~i Torsten Wiesel descopera reiatia dintre activitatea neuronilo.

individuali' din cortexul vizual ~i trasllturile specifice ale stimulului vizual.

1979

Se infiinteaza revisUl Cognitive Science ($tiinfa co~itivll) ~i 0 socieUlte

omonima, care servesc la dezvoltarea cercetllrii psihologice asupra capacitatii
de reprezentare
~i evaluare a psihicului.
--...
__
_

_~

Anexa II. Scurf istoric al psihologiei

Interesul fara de procesul de adaptare . impactul lor de lunga duratii asu

a fost influentat de teoria selectiei psihologiei.
naturale a lui Darwin. Con~tiinra a
evoluat, sustine argumentul, numai
Behaviorismul
datorita faptului ca ea a servit un anumit
Dintre cele trei ~eoli de psiholc
scop In dirijarea activitiitilor individului.
recent
aparute, behaviorismul a avut
Accentul pus pe rolul functional al
mai
mare
influentii asupra psiholo:
con~tiinrei a condus la recunoa~terea
~tiinrifice.
Fondatorul
acesteia - John
caracterului restrietiv al metodei intro
t2 - reactioniind Impotriva
Watson
spectiei In cadrul structuralismului.
Pentru a descoperi modul In care diriei psihologiee din timpul sau
organismul se adapteaza la mediu sau, proclamat cu tarie 0 psihologie
introspectie. Watson nu a Iacut nici
functionali~tii argumenteaza eli datele
derivate din introspecrie ar trebui fel de afirmarii cu privire la con~ti
atunei cand a analizat comportame
suplimentate de observatiile comporta
animalelor ~i cel al copiilor. Ac
mentului manifest, inclusiv studiul com
portamentului animal ~i dezvoltarea considera ca nu numai' rezulta
psihologiei animale ~i ale psiholo
comportamentului (psihologia dezvol
tarii). A~adar, funcrionalismul extinde copilului I~i pot continua drumul Ir.
obiectul psihologiei pentru a include maniera proprie, ci ~i faptul ea
comportamentul ca variabila dependentii. stabilesc un model pe care psihol<
Dar ca ~i structurali~tii, funetionali~tii au adultilor 11 poate urma la fel de t
considerat totu~i psihologia ca fiind Pentru a face din psihologie 0 ~ti
spunea Watson, datele psiholo
~tiinta experientei con~tiente, iar intro
trebuie sa fie oferite publicului
spectia principala metoda de investi
verificare, la fel ea datele eelor
gaiie.
Structuralismul ~i functionalismul au ~tiinte. Comportamentul este pu
jucat un rol important In dezvoltarea con~tiinra este intima. $tiinra p
timpurie a psihologiei. Deoareee fieeare interveni In faptele publice. Oat,
punct de vedere oferea 0 abordare acelor psihologi care ~i-au lacut griji
sistematica a campului de cercetare, eele prieina introspectiei, noul behavio
doua au fost considerate ~coli de s-a raspandit rapid, mai ales In anii
psihologie In competitie. Pe masura ce Intr-o perioada de timp, majori
psihologia s-a dezvoltat, au evoluat ~i alte tinerilor psihologi s-au autointi
"behaviori~ti". Activitatea ~tiinrifi(
~coli care s-au Intrecut pentru suprematie.
lui Ivan Pavlov 13 (privind raspl
Din 1920, structuralismul ~i functio
nalismul au fost Inlocuite de alte trei ~coli
mai noi: behaviorismul, psihologia ges
12 John Broadus Watson (1878-1958), I
log american, profesor universitar la Univen
taltistii ~i psihanaliza.
(n. trad.)
Evenimentele din 1980 ~i pana In Baltimore
13 Ivan Petrovici Pavlov (1849-1936), p~
actualitate nu sunt prezentate, Intrucat nu ziolog rus, laureat aJ premiului Nobel I
a trecut suficient timp pentru a judeca flziologie ~i medicinii (n. trad.)

.8

Introducere in psihologie

1885
1890

Hermann Ebbinghilus pgblicll: primele srudii 'experimental;-despre me.morie. :

Cartea Principii de p~ihologie a lui William"j~es este publicatli In Statele
Unile.
_.
-

1892

Edw!U'd Titchenerde .Ia UnivehitateaComell intemeiazli "structuIaJismul\

care va avea a influenlli majofll in psiho1ogia american"!!..
_
.

1898

Edward Thorndike efecrueazli uilUl dintre primeIe experimente controlate

privind invli\Mea la ani!Dale.

1900

Sigmund Freud public!! lucrarea Iilte/pretarea :1I!selor, care prezint!! mu1te

. diritre ideile:sale despre psihanalizli.

1905
1906
1908

Alfred Binet ~i Theodore Simon elaboreazli primullesl de inteligen{li.

Ivan Pavlov public!! rezu1tatele studiilor.sale despre c.ondirionarea tlasid.
,
.
.
Lucrarea lui _William McDougall - Introducere in psihologia so~iald marcheazli inaugurarea formalli a domeniului de psihologie S"ociaJ!!.

1912

Max Weltheimer publicli prima formulare apsihologiei ge.staltiste.

1913

J.B. Watson exercit!l'lln impact majqr asupra cursului psihologiei prin

manifestul sliu behaviorist.

1917

Wolfgang tsiihler publicli rezultatele studiilor sale despre rezo1varea

problemelor Ja primate.

1922

Edward Tolman prezintll primeJe sale idei cu referire la componamentul

inten{ionat.

1929
1935
1938

Karl Lashley public~ lucrarea Mecanisme/e cerebrale ~i inteligenfa.

Louis Thurstone elaboI~ analiza factorialli.,
B.F. Skinnerpublicli lucrarea Com'portamelllu! organismelor, care fnsumeazli
primele cercetliri despre condi{ionarea operantli.

1949

In lucrarea Organizarea compol1amentului, Donald Hebb prezintli 0 teorie

care face leg!!turalntre neurofiziologie ~i psihologie.
William Estes pime bazele abordlirii matematice a teodi.lor fnvlirlirii.
PsihoJogul elve~iav Jean 'Piaget publicli Jucrarea Conslruirea realului de catre
copil, In care i~j concentreazli. atenlia asupra, dezvoltlirii cog!1itive.
NQam. ChomsKy publicli lucrarea -Strucwrile sin/actice, care prezintli 0
abordarecognitiv!! a comportamenrului de exprimare.
Herbert SimQll. ~i colaboratorii ~~i publicli Iud-area Elemef/le de teoria
rezolvarii problemelor la oameni, .in c.are reformuleazli problemele
psihologice c;lasice sub forma modelelor de procesare a informa{iei.
David Hubel~i Torsten Wiesel descoperli felaria dintre activitatea neuronilor
ingividuali din coi1exul vizual ~j trlISliturile specifice ale stimulului vizual.

1950
1954
1957

1958

1962
1979

Se fnfiinleazi .revista Cognitive $cience (~tiin{a cognitivli) ~i 0 societate

omonimli, care servesc la dezvolt(ll'.ea cercetlirii psihologice asupra capacitlirii
de reprezentareJi evalua,rea psihicuJw..

Anexa II. Scurt iSlOric al psihologiei

919

Interesul fata de procesul de adaptare . impactul lor de lunga durata asupra

a fost influentat de teoria seleqiei psihologiei.
naturale a lui Darwin. Con~tiinfa a
evoluat, sustine argumentul, numai
. Behaviorismul
datorita faptului ca ea a servit un anumit
Dintre cele trei ~coli de psihologie
scop In dirijarea activitatilor individului.
Accentul pus pe rolul functional al recent aparute, behaviorismul a avut cea
mai mare inflllenta asupra psihologiei
con~tiintei a condus la recunoa~terea
caracterului restrictiv al metodei intro ~tiintifice. Fondatorul acesteia - John B.
12
spectiei In cadrul structuralismului. Watson - reacfionand impotriva tra
Pentru a descoperi modul In care ditiei psihologice din timpul sau, a
organismul se adapteaza la mediu sau, proclamat Cll tiirie 0 psihologie rara
introspeqie. Watson nu a facut nici un
functionali~tii argumenteaza ca datele
deri vate din introspectie ar trebui fel de afirmatii cu privire la con~tijnta
suplimentate de observatiile comporta atunci cand a analizat comportamentul
mentului manifest, inclusiv studiul com animalelor ~i cel at copiilor. Acesta
portamentului animal ~i dezvoltarea considera ca nu numai rezultatele
comportamentului (psihologia dezvol psihologiei animale ~i ale psihologiei
tiirii). A~adar, functionalismul extinde copilului i~i pot continua drumul intr-o
obiectul psihologiei pentru a include maniera proprie, ci ~i faptul ca ele
comportamentul ca variabila dependentii. stabilesc un model pe care psihologia
Dar ca ~i structurali~tii, functionali~tii au adultilor 11 poate urma la fel de bine.
considerat totu~i psihologia ca fiind Pentru a face din psihologie 0 ~tiinta,
spunea Watson, datele psihologice
~tiinfa experientei con~tiente, iar intro
speetia principala metoda de investi trebllie sa fie oferite publicului spre
verificare, la fel ca datele celorlalte
gatie.
Structuralismul ~i functionalismul au ~tiinte. Comportamentul este public;
jucat un rol important In dezvoltarea con~tiinfa este intima. ~tiinta poate
timpurie a psihologiei. Deoarece fiecare interveni In faptele publice. Datorita
punct de vedere oferea 0 abordare acelor psihologi care ~i-au facut griji din
sistematica a ciimpului de cercetare, cele pricina introspeqiei, noul behaviorism
doua au fost considerate $coli de s-a raspandit rapid, mai ales 'in anii '20;
psihologie In competitie. Pe masura ce Intr-o perioada de timp, majoritatea
psihologia s-a dezvoltat, au evoluat ~i alte tinerilor psihologi s-au autointituJat
"behaviori~ti". Activitatea ~tiintifica a
~coli care s-au Intrecut pentru suprematie.
13
(privind raspunsul
Din 1920, structuralismul ~i funcfio lui Ivan Pavlov
nalismul au fost inlocuite de alte trei ~coli
mai noi: behaviorismul, psihologia ges
12 John Broadus Watson (1878-1958), psiho
log american, profesor universitar la Universitatea
taltistii ~i psihanaliza.
Evenimentele din 1980 ~i pana In Baltimore (n. lrad.)
13 Ivan Pelrovici Pavlov (1849-1936), psihofi
actualitate nu sunt prezentate, Intrucat nu ziolog rus, Jaureat al premiului Nobel pentru
a trecut suficient timp pentru a judeca fizioJogie ~i medicinA (n. trad.)

920

Introducere In psihologie
Behaviori~tii

considera ca fenomenele
psihologice debuteaza cu un stimul ~i
Inceteazii cu un raspuns, dand astfel na~
tere termenului de psihologie stimul-ras
puns. Psihologii acestei ramuri sunt de
departe primii behaviori~ti care au
Incercat sa indice procesele ipotetice
dintre input-ul stimulului ~i output-ul
riispunsului, procese denumite variabile
intermediare.

Fig. IIA. John B. Watson.

conditionat) era considerata de ditre

behaviori~ti un domeniu important de
cercetare. Inainte de aparitia behavio
rismului, raspunsul conditionat a fost
investigat Intr-o mai mica masura ~i
In Statele Unite, dar Watson este
responsabil de raspandirea ulterioara a
influentei acestuia In psihologie.
Watson spunea ca aproape Intreg
comportamentul este rezultatul condi
tionarii, ~i ca mediul Inconjurator
formeaza comportamentul uman prin
Intarirea obiceiurilor specifice. In con
ceptia behaviorista, raspunsul conditio
nat este cea mai mica unitate indivizibila
a comportamentului - un "atom de
comportament" - din care pot fi
construite mai multe comportamente
complicate. Toate tipurile de compor
tamente complexe se nasc dintr-o pre
gatire speciala sau educatie, fiind consi
derate doar 0 tesatura de riispunsuri
cond i tionate.

Daca se utilizeaza 0 definitie clara

astfel Incat termenul "stimul" sa se
refere la 0 clasa Intreaga de conditii
antecedente, iar "raspunsul" la 0 clasa
Intreaga de consecinte (comportamentul
manifest ~i produsele de comportament),
atunci psihologia S-R devine In special 0
psihologie a variabilelor independente
~i dependente. Din aceasta perspectiva
psihologia S-R nu reprezinta 0 teorie
particulara, ci un limbaj care poate fi
utilizat la explicitarea ~i comunicarea
informatiei psihologice. In aceasta
acceptiune, perspectiva S-R este larg
raspandita In psihologia contemporana.

Psihologia gestaltista
Aproximativ In aceea~i perioada In
care Watson Intemeia behaviorismul In
America, psihologia gestaltista aparea In
Germania. Cuvantul Gestalt tradus din
limba germana Inseamna "forma" sau
"configuratie", iar psihologia Intemeiata
14
de Max Wertheimer In 1912 era 0
psihologie interesata de organizarea
proceselor psihice. Aceasta pozitie avea
sa fie identificata cu Wertheimer ~i
14 Max Wertheimer (1880-1967), Kurt Koffka
(1886-1941), Wolfgang Kbhler (1887-1967) ~i
Kurt Lewin (1890-1947) reprezentau ,-$coala de
La Berlin" (n. trad.)

921

Anexa II. Scurt istoric al psihologiei

colaboratorii sai Kurt Koffka ~i

Wolfgang Kohler, toti ace~tia imigrand
In Statele Unite.
Primele experimente gestaltiste vizau
perceptia mi~carii, In special fenomenele
"phi". Cand doua surse de lumina sepa
rate sclipesc Intr-o succesiune stabilita
(sincronizare ~i pozitionare spatiala),
subiectul vede un singur spot luminos In
mi~care de la prima sursa de lumina la
cea de a doua. Fenomenul de mi~care

aparenta era cunoscut la acea vreme, dar

psihologii gestalti~ti au subliniat impor

tanta teoretica a configuratiei stimulilor

In producerea efectului. Ei au sustinut

ca experientele noastre depind de

pattern-uri Ie formate de stimuli ~i de

organizarea experientei. Ceea ce vedem

depinde de fond ~i de celelalte aspecte ale

Intregului. lntregul difera de suma par

tilor sale; Intregul este alcatuit din parti

aflate In relatie .
De~i psihologii gestalti~ti din acea
vreme nu au subscris la psihologia
introspectiei mai mult decat a Iacut-o
Watson, ei au exercitat 0 puternica opo
zitie fata de behaviorism. Ace~tia n-au
renuntat la tipul de introspectie libera
care tindea spre numele de fenome
nologie. Ei doreau sa fie In stare sa
Intrebe 0 persoana cu ce anume se
aseamana acest lucru ~i ce Inseamna el.
Erau interesati de perceptia mi~carii, de
cum interpretau oamenii marimile, ~i de
aparenta culorilor In conditiile unei ilu
minari alternante In intensitate.
lmportanta perceptiei In toate eve
nimentele psihologice i-a condus pe cei
influentati de psihologia gestaltista la
o serie de interpretan ale Invatarii

Fig. II.5. Wolfgang Kohler.

interpretari, exprimate sub forma teorii1OI

cognitive, au avut valoare instrumentala
In dezvoltarea curenta a psihologiei cog
nitive.

Psihanaliza

Sigmund Freud a introdus psiholo

gia psihanalitica In Statele Unite suI
forma unor serii de prelegeri tinute I:
Universitatea Clark (In 1909), la invitati;
psihologul ui merican G. Stanley Hall
Astfel, prima recunoa~tere universitara .
activitati i ~tiiritifice a lui Freud - 1\
Statele Unite - vine din partea psihoJc
gilor. Influenta lui Freud devine atat d
raspandita, Incat ~i cei care nu cunos
nimic despre psihologie au totu~i macar
idee despre psihanaliza.
Majoritatea teoriilor lui Freud repn
zinta interpretarea incon~tientului. D
baza In,teoria freudiana a incon~tientuh
este conceptia conform direia dorintel
memoriei ~i rezolvarii de probleme
inacceptabile (interzise, pedepsite) di
centrate pe procesele perceptuale. Aceste

922

lntroducere In psihologie

Fig. 1I.6. Sigmund Freud.

perioada copiliiriei sunt eliminate din

con~tiinta ~i devin 0 parte a incon
~tientului, unde I~i pastreaza influenta.
Incon~tientul exercita 0 presiune pentru
a-~i gasi exprimarea, pe care 0 face In
numeroase modalitii~i, de exemplu prin
vise, erori de vorbire ~i manierisme
incon~tiente. Metoda psihanalitica - aso
ciatia libera sub Indrumarea analis

tului - reprezinta un mod de a ajuta ca

dorintele incon~tiente sa-~i gaseasca
exprimarea. In teoria c1asica freudiana,
aceste dorinte incon~tiente sunt aproape
exc1usiv de natura sexuala. Accentul
pus pe sexualitatea infantila a reprezen
tat una din barierele care s-au opus
acceptiirii Inca de la Inceput a teoriilor
freudiene.

Abordari contemporane
In ciuda unei contributii importante
aduse de psihologia gestaltista ~i
psihanaliza, psihologia a fost dominatii
de behaviorism pana la eel de-al doilea
razboi mondial, mai ales In Statele Unite.

o data cu terminarea razboiului, interesul

fata de psihologie a crescut, numeroase
persoane fiind atrase sa profeseze In acest
domeniu de activitate.

Anexa II. Scurt istoric al psihologiei

Prin marirea disponibilitatii de uti

lizare a unor instrumente sofisticate ~i
echipamente e1ectronice, poate fi exa
minat un numiir mai mare de probleme.
Acest program extins de cercetare a
demonstrat dar faptul Cll. abordiirile
teoretice au un caracter prea restrictiv.
Aparitia computerelor din anii ' 50 vine
sa Intiireasca acest punct de vedere.
Computerele programate In mod adecvat
sunt capabile sa efectueze diferite sarcini,
de exemplu, sa joace ~ah sau sa
demonstreze unele teorii matematice,
care anterior puteau fi realizate numai
de catre oameni. Computerul ofera ~i
psihologilor u~ instrument important cu
ajutorul caruia sa investigheze procesele
psihologice. 0 serie de lucriiri publicate
spre sfar~itul anului 1950 de catre
Herbert Simon (care mai tarziu a primit
premiul Nobel) ~i colaboratorii siii au
indicat modalitatea de simulare com
puterizatii a fenomenelor psihologice.
Multe diritre problemele psihologice mai
vechi sunt reracute sub forma sistemelor
de procesare a informafiei. Fiinta umana
poate fi vazutii acum ca un procesor de
informatie. Simturile asigura canalul de
intrare a informatiei; operatiile mentale
sunt aplicate input-ului; input-ul trans
format creeaza 0 structura mentala care
este stocatii In memorie; acea structura
interactioneaza cu alte structuri din
sistemul mnezic pentru a genera un
raspuns. Puterea computerului permite
psihologilor sa extraga informatii des
pre procesele psihice complexe ~i sa
investigheze implicatiile teoriei prin
simularea,ei pe computer. Dacll. stadiul de
raspuns (output) al simuliirii computeri
zate corespunde comportamentului obser
vat la populatie, psihologul poate avea
Incredere In teorie.

Fig. 1l.7. Herbert Simon.

Abordarea din perspectiva procf

informatiei a asigurat 0 cunoa~tere
ampla ~i mai dinamica a psihol,
decat teoria S-R cu variabilele
intermediare. Abordarea din perspe
procesiirii informatiei a permis ca t
speculatii din partea psihologiei
taltiste ~i psihanalizei sa fie form
Intr-o maniera precisa, In program
computer; In acest fel, ideile fl
mentale despre natura psihicului p
elaborate concret ~i verificate in co
mitate cu datele actuale.
Un alt factor care a dus la schi
rea punctului de vedere al anilor '
fost dezvoltarea lingvisticii mod
Anterior acestei perioade, lingvi~tii
preocupati In special de descr
limbajului; acum ei teoretizeaza ~
turile mentale necesare Inteleger
vorbirii. Acest domeniu de activit:
fost Intemeiat de Noam Chomsky
15 Noam Avraam Chomsky (n. 1928),
torul orientarii structuraliste In lingvistica te<
(n. trad.)

924

Introducere In psihologie

ciirui carte - Structurile sintactice - pu

blicatli Tn anul 1957, oferea bazele unei
colaboriiri activ,e Intre cercetlitorii psiho
logi ~i cei lingvi~ti. A urmat 0 dezvoltare
rapida a domeniului psiholingvisticii,
care a furnizat primele ana1ize psiho
logice semnificative ale 1imbajului. In
acela~i timp, s-a realizat noi progrese Tn
neuropsihologie.. 0 serie de descoperiri
privind creieruJ' ~i sistemul nervos au
stabilit Tn mod elar raporturile dintre
evenimentele neurobiologice ~i procesele
psihice; a devenit extrem de greu de
afirmat (a~a cum au Iacut unii beha
viori~ti) ca ~tiinta psihologica poate fi
Intemeiatli rara a avea legaturi cu
neurofiziologia.
Dezvoltarea modelelor de procesare a
informatiei, a psiholingvisticii ~i neuro
psihologiei a dezvo1tat 0 psihologie de
orientare preponderent cognitiva. Nu
exista un acord general In definirea
psihologiei cognitive, Insa principalul ei
obiectiv vizeaza analiza ~tiintifica a
proceselor ~i structurilor psihice. Psiho
logia cognitiva nu este 'in mod special
interesatli de gandire ~i cunoa~tere; cele
dintiii obiective ale sale - reprezentarea
cunoa~terii ~i gandirii umane - au condus
la eticheta de "psihologie cognitiva", dar

acest gen de abordare a fost extins spre

toate ramurile psihologiei, incluzand
motivatia, perceptia, psihopatologia ~i
psihologia sociala.
In timpul acestui secol, dupa elimi
narea ideii conform ciireia experienta
con~tientli este neadecvata investigatii10r
~tiintifice, urmata de revenirea la studiul
comportamentului, psihologii teoretizea
za Inca 0 data natura psihicului, 'insa de
aceasta data cu instrumente mai multe ~i
mai puternice. Progresul obtinut de
behaviorism a Tnsemnat 0 accentuare a
obiectivitatii ~i reproductibilitlitii desco
peririlor, accentuare care ~i-a gasit locul
'in psihologia cognitiva.. Din perspectiva
istorica, este prea devreme sa judecam
semnificatia de lunga duratli a noilor
descoperiri Tn domeniul psihologiei.
Evident este faptul ca astlizi exista un
entuziasm formidabil Tn campul cerce
tarii psihologice ~i numero~i psihologi
considera ca traiesc Intr-o perioada de
schimbari revolution are ~i progreso
Intelegerea modului de actiune a psihi
cului uman reprezintli 0 provocare care
merita depunerea celui mai mare efort
intelectual.

Recomandiiri bibliografice
Pentru 0 analiza general~ a istoriei
psihologiei, vezi Hilgard, Psychology in
America: A Historical Survey (psihologia In
America: 0 analiza istoric~, 1987); Watson,
The Great Psychologists: From Aristotle to

Freud (Mari psihologi: de la Aristot.el la

Freud, editia a IV-a, 1978); Wertheimer, A
Brief History of Psychology (Scurt istoric al
psihologiei, editie revizui~, 1979); ~i Schultz,
A History of Modern Psychology (Istoria

Anew II. Scurf istoric al psihologiei

psihologiei modeme, editia a IV-a, 1987).

Vezi de asemenea Boring, A History of
Experimental Psychology (Istoria psiholo
giei experimentale, editia a II-a, 1950); ~i

~i Boring, A Source Book

History of Psychology (Fundamente de
psihologiei, 1965).

Hermstein