Grigore VLAD,*Corina BERKESY*, Mihaela BEGEA*,Laszlo BERKESY**

*S.C. ICPE Bistria S.A,

**UBB-Cluj-Napoca-Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului

Pdurea reprezint nu numai un simplu ecosistem ci i una

dintre cele mai importante resurse regenerabile. Deci se
poate afirma c pdurea reprezint o component major
foarte important pentru aa numitul capital natural ce
trebuie utilizat ntotdeauna n concepia dezvoltrii i
gestionrii durabile.
Datorit biodiversitii foarte ridicate, dimensiunilor
impresionante ale arborilor i longevitii lor destul de mari
pdurea are o nebnuit capacitate de adaptare la condiiile
de mediu i n consecin o stabilitate ecologic foarte
ridicat precum i o perenitate greu de atins de alte
ecosisteme.

Cea mai comun utilizare a biomasei lemnoase pentru producerea

de energie termic o constituie lemnul de foc (lemn rotund, cu
coaj). In ultimii 10 ani i n Romnia a crescut ponderea utilizrii
biomasei lemnoase sub form de brichete i pelei, n principal
datorit legislaiei de protecia mediului care oblig societile
comerciale s valorifice deeurile lemnoase de la prelucrarea
lemnului.
Utilizarea biomasei pentru nclzire are un mare potenial dac sunt
disponibile surse de biomas. Biomasa poate cuprinde reziduuri care
ar putea deveni altfel deeuri i poate nlocui cererea pentru
combustibili fosili ne-regenerabili ca petrolul sau gazul. Utilizarea
biomasei necesit planificare la nivel local i instalarea de
infrastructuri pentru producie i aprovizionare.

Biomasa reprezentata de mateiile organice cum sunt lemnul si

reziduurile organice agricole este una din cele mai vechi si
raspandite surse de energie. Si in zilele noastre biomasa si mai ales
bimasa din lemn constituie unul din cei mai populari combustibili
din lume mai ales in prezent cand pretul combustibililor fosili este
in crestere. Fie sub form de rumegu, talaj, resturi de lemn, coaj,
sau ali combustibili biogeni

Utilizarea biomasei este

avantajoas pentru protecia
mediului nu numai din cauza
polurii reduse. Obinerea de
energie din biomas previne
irosirea surplusurilor
alimentare, gestioneaz
deeurile produse de industria
forestier i de ferme i
recicleaz deeurile urbane

Valorificarea integral i
superioar a masei
lemnoase a necesitat
continuarea aciunilor de
asigurare a accesibilitii
pdurilor, prin dotarea
acestora cu instalaii de
transport, perfecionarea
tehnologiilor de exploatare

n general, mai puin de 66% din volumul de masa

lemnoas este scos din pdure pentru o prelucrare
ulterioar, cantitatea rmas este lsat la faa
locului, ars la faa locului sau utilizat ca lemn de
foc, de exemplu, toctur.
Dup prelucrare, doar 28% din arbore devine de
lemn debitat, restul fiind reziduuri.

Faptul ca masa lemnoasa are capacitate

regenerativa confera un avantaj major asupra celor
mai multe tehnologii termice si de producere a
energiei care folosesc combustibili conventionali
(gaz metan, pacura, carbune etc).
Biomasa solida prezenta sub forma bustenilor de
foc, sub forma de tocatura sau aschii de lemn din
resturi de masa lemnoasa sau peletii rezultati in
urma proceselor de igienizare sau exploatare a
fondului forestier precum si a capacitatilor
industriale de prelucrare a lemnului reprezenta o
varianta viabila si de lunga durata pentru criza
energetica.

Deseurile din lemn rezultate din procesul de obtinere a cherestelei,

mobilierului paletilor si hartiei reprezinta cam 50% din materialul
lemnos recoltat, constituind astfel o vasta materie prima pentru
fabricarea materialului lemnos utilizat pentru incalzit (pelete,
brichete, aschii de lemn). Productorii sistemelor de nclzire cu
lemne, n special cei care fabric dispozitive de mrimi mici pn la
medii, au nevoie ca aceti combustibili disponibili pe pia s
ndeplineasc standardele de calitate conform crora au fost testate
i certificate instalatiile de nclzire

Tocatura (aschiile din lemn) sunt bucati mici de lemn carora de

obicei li se reduce umiditatea. Tocatura sau aschii de lemn se
obtine cu ajutorul utilajelor de achiat care sunt special construite
pentru a mruni lemnul sub form de achii i poate fi fie
staionar, fie montat pe un asiu, o remorc ori un camion sau pe
cuplajul n trei puncte din spatele unui tractor

Aschiile au o umiditate mai mare decat peletele, precum si o densitate

bruta mai scazuta. Prin urmare aschiile necesita un depozit mult mai
mare decat peletele, dar sunt maiieftine pe unitatea de energie decat

Pelete de brad
Detalii tehnice:
diametru de 6 si 8 mm;
lungime intre 10-30mm;
umiditate: maxim 10%;
continut de cenusa: maxim 1,5 %;
putere calorica: minim 18MJ/KG;
abrazivitate: 2,3%;
densitatea: 600kg/mc;

Pelete de fag
Compozitie:fag 100%
Lungime : 4-15 mm
Diametru: 6 mm
Densitate: 1,31 kg/dm3
Umiditate: 3,6%
Putere calorica: 19,5MJ/kg
Cenusa rezultata:0,8%

Pelete de pin, fag si brad

Pelete amestec din brad si lemn tare (stejar,
fag, salcam) certificare europeana ONORM si
DIN PLUS. Putere calorica mare, continut redus
de cenusa, sulf

Pelete de pin si brad:

putere calorica: 5,1
cenusa: 0,28
Pelete de fag si brad:
putere calorica: 5,1
cenusa: 0,48

Densitatea brichetelor este cu putin mai mica decat cea a

peletelor deoarece materia prima are dimensiuni mai mari si
datorita coeficientului de compactare comprimare mai mic
al acestora.Procesul de formare este asemanator cu al
peletelor dar la scara mai larga . in acest proces nu se
foloseste adeziv , lignina din lemn face ca particolele sa
adere intr-un corp solid.
Avantajele se refera, in principal, la faptul ca, in comparatie
cu alti combustibili, rumegusul este net superior. De
exemplu, pentru incalzit, este nevoie de o cantitate de
brichete de doua ori mai mica decat de lemne, deoarece
puterea calorica a rumegusului brichetat este de 4.2005.500 kcal/kg, fata de cea a lemnului folosit pentru foc,
1.600-2.800 kcal/kg. Avantajul cel mai mare, insa, consta
in faptul ca materia prima se procura fara dificultati

La nivel european, standardele europene referitoare

la combustibili solizi sunt gestionate de Comitetul
Tehnic CEN/TC 335, care a fost creat n 2001.
Specificaii tehnice care sunt elaborate se ocup de
clasificarea i specificarea CEN/TS 14961) i
asigurarea calitii n cazul biocombustibililor solizi
(CEN/TS 15234). Clasificarea biocombustibililor
solizi se bazeaz pe originea i sursa acestora.
Comitetul tehnic CEN/TC 335 a elaborat conceptul
standardului in care sunt descrise toate formele
biocombustibililor solizi din Europa, incluznd
achiile de lemn, peleii i brichetele de lemn,
butenii, rumeguul i mnunchiurile de paie.

Clasificarea aschiilor de lemn dup dimensiuni

EN 14961-1 2010
Clasa de
calitate

Fractiune
princ.>80%

Fractiunea
fina<3,15%

Fractiuni grosiere
lung. max. %
3%>16mm<31,5mm
3%>63mm si max3,5%>100mm,
total<120mm
6%>100mm, total <350mm
6%>200mm<350mm

P16
P45

3,15P16mm
3,15P45mm

12%
8%

P63
P100

3,15P63mm
3,15P100mm

6%
4%

Specificatiile privind umiditatea si cenusa pentru aschiile

de lemn dupa
EN 14961-1 2010
Parametrul de calitate
Umiditate
Clasa
M20
M30
M40
M55
M65

(u%)
20
30
40
55
65

Descriere
uscat
coresp. pt. depozitare
cu posib. de dep. limitate

Cenusa
Clasa
A0.7
A1.5
A3.0
A6.0
A10

(u% s.u.)
0,7
1,5
3,0
6,0
10,0

Clasificarea peletelor dup dimensiuni dupa

EN 14961-1 2010
Parametrul de calitate

Clasa
D06
D08
D10
D12
D25

Diametru(D)
mm
6 1,0 mm
8 1,0 mm
10 1,0 mm
12 1,0 mm
25 1,0 mm

Lungimea(L)
mm
3,15 L 40 mm (95 w-%)
3,15 L 40 mm (95 w-%)
3,15 L 40 mm (95 w-%)
3,15 L 50 mm (95 w-%)
10 L 50 mm (95 w-%)

Clasa
D06
D08
D10
D12
D25

Specificatiile privind umiditatea si cenusa pentru pelete

dupa EN 14961-1 2010
Parametrul de calitate
Umiditate (M)
Clasa
M10
M15

(u%)
10
15

Cenusa (A)
Clasa
A0.7
A1.5
A3.0
A7.0

(u%s.u.)
0,7
1,5
3,0
6,0

A10.0
A10.0+

10,0

Durabilitate mecanica(DU)
Clasa
DU97.5
DU 96.5
DU95.0
DU95.0-

%
97,5
96,5
95,0
<95,0-val.min.

Densitate in vrac(BD)
Clasa
BD550
BD600
BD650
BD700

Kg/m3
550
600
650
700

BD700+

>700 val.min.

Clasificarea brichetelor dup dimensiuni dupa EN 14961-1 2010

Parametrul de calitate
Diametru(D)
Clasa
D40
D60
D80
D125
D125+

Lungimea(L)

mm
25D40
60
80
125
>125val.max.

Clasa
L50
L100
L200
L300
L400
L400+

mm
50
100
200
300
400
>400val.max.

Specificatiile privind umiditatea si cenusa pentru brichete

dupa EN 14961-1 2010
Umiditate (M)
Clasa
M10
M15

(u%)
10
15

Cenusa (A)
Clasa
A0.7
A1.5
A3.0
A7.0
A10.0
A10.0+

Parametrul de calitate
Durabilitate mecanica(DU)

(u%s.u.)
0,7
1,5
3,0
6,0
10,0
>10,0val.max

Clasa
DU95.0
DU90.0
DU90.0-

%
95,0
90,0
<90,0- val.min.

Densitate in vrac(BD)
Clasa
DE0.8
DE0.9
DE1.0
DE1.1
DE1.2
DE1.2+

g/m3
0,8
0,9
1,0
1,1
1,2
>1,2val.max

Un aspect care trebuie luat in eviden n

cazul utilizrii biomasei de calitate este
aplicarea unui sistem simplificat de asigurare
a calitii i controlul calitii (QA/QC) pentru
afaceri mici cu biomas din lemn.

n prezent, n Romnia nu exist alte scheme

etichetare / certificare pentru combustibili din lemn.
n Romnia exist un singur productor de pelei
certificat, respectiv Ameco Renewable Energy SRL.
Ameco Obiectivele calitative au fost fixate conform
standardelor occidentale. Referitor la certificarea n
domeniul combustibililor din lemn, pn n prezent,
certificarea s-a fcut folosind standarde germane DIN 51731 (ncercarea combustibililor solizi lemn
compactat i scoar compactat n stare natural
peleti i brichete cerine i specificaii pentru
ncercare) i DIN plus (Peleti din lemn utilizate n
sisteme de nclzire de dimensiuni mici) sau
standardul austriac NORM M 7135 (Lemn compactat
i scoar compactat n stare natural pelei i
brichete cerine i specificaii pentru ncercare).

Principalele avanteje ale valorificarii deseurilor lemnoase- biomasa

lemnoasa sunt:

valorificarea produsului rezultat prin comercializarea sa atat pe piata interna, cat si la export;
aplicarea standardelor de calitate si de mediu existente la nivel european;
realizarea unei alternative simple pentru producerea caldurii in domeniul casnic sau in
intreprinderi din mica industrie;
eliminarea deseurilor de material lemnos de pe suprafetele de depozitare;
asigurarea unei protectii ecologice eficiente ;
reciclarea materialelor;
accelerarea alinierii legislatiei ecologice din tara noastra la cea existenta in domeniu la nivelul
UE.
-asigurarea unor performante de ardere superioare a produselor peletizate, sub aspectul duratei
mai mari de ardere a aceluiasi volum de material, precum si a unei cantitati de caldura
recuperate mai mari;
utilizarea eficienta a deseurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului;
reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, tinand seama ca volumul unei
brichete este de circa sapte-opt ori mai mic decat volumul ocupat de aceeasi cantitate de
rumegus inainte de brichetare;