DACIA

Dacia este cel mai mare productor romn de automobile, care din septembrie 1999
aparine grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societii l constituie producerea
i comercializarea de automobile, piese de schimb, maini unelte i instalaii pentru industria
de automobile. Pentru a reduce timpul ntre proiectare i lansarea n produciei de serie a unui
autoturism, autoritile romne au considerat necesar producerea unui autoturism sub licen
obinut de la un productor strin. Se dorea o licen pentru un autoturism din clasa medie cu
o capacitate cilindric cuprins ntre 1,000 i 1,300 cmc i s se produc ntre 40,000 i
50,000 automobile/an. La licitaie au participat Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo i Austin.
ns dup vizita istoric a Preedintelui francez Charles de Gaulle n Romnia din 1966, s-a
luat decizia la nivel de partid, ca n uzina Dacia s produc autoturisme sub licen Renault.
Din cauza unor motive tehnice i economice, oferta companiei Renault pentru modelul
Renault 12 a fost retras. Modelul era n faza de teste, iar producia trebuia s nceap n
Frana, n a doua jumtate a anului 1969. Dar contractul a fost semnat n Septembrie 1966.
Renault a permis parii romne s nceap asamblarea mai devreme a unui model intermediar
pn cnd Renault 12 s fie pregtit pentru producie. La nceput a fost ales modelul Renault
16, dar n cele din urm s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8.
Dacia a luat natere n 1966 la Colibai (astzi Mioveni), Judeul Arge; avnd la baz
un acord ntre autoritile comuniste i productorul francez de automobile Renault, ce
prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcia Uzinei de
Autoturisme Mioveni a nceput n 1966 i s-a ncheiat ntr-un timp record de doar un an i
jumtate. Pe 1 Iulie 1968, se ncep testele la cele 217 staii de lucru din uzin, iar pe 3 August
1966, se testeaz primul motopropulsor.
Pe 20 August 1968, se ncepe producia modelului Dacia 1100, un model sub licena
Renault R8; acesta era o berlin cu traciune i motor pe spate. Primul automobil ieit pe
poarta fabricii a fost fcut cadou Preedintelui Republicii Socialiste Romnia de atunci
NicolaevCeauescu.
Conform contractului, Renault furniza toate prile componente ale modelului, urmnd
ca cei de la Dacia s le asambleze. Din 1968 i pn n 1972, aproximativ 44,000 de
autoturisme Dacia 1100 au fost produse, n 1970 aprnd o uoar modificare estetic la

partea frontal. A mai fost produs, dei n numr limitat, modelul 1100S, cu 2 perechi de
faruri i un motor mai puternic, folosite de poliie i n raliuri. Puine au mai rmas n stare de
funcionare.
Dup Dacia 1100, a urmat Dacia 1300 care a intrat n producie n august 1969, un
model sub licena R12, fiind prezentat la saloane auto de la Bucureti i Paris. Modelul 1300
era o berlin cu 4 ui i traciune pe puntea fa. ntre 1970 1980, Dacia dezvolt o ntreag
gam de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane i utilitare. Astfel n
1970 apar 3 versiuni ale Daciei 1300 berline, printre care: 1300L(de la lux), 1300LS(lux
super, destinat membrilor importani ai PCR) i Dacia 1200, iar n 1973 este lansat modelul
Break. Acest model s-a produs n peste 2 milioane de exemplare, devenind un simbol la fel de
puternic precum Trabantul pentru Germania de Est. Tot n 1973 a fost lansat modelul Dacia
1302 (gen papuc). 2000 de exemplare au fost fabricate, pn n 1982.
Dacia a mai produs i un model de dub numit D6, copie a modelului Renault
Estafette.
Dup 1980, Dacia ncearc s produc un model pentru ora, acest model se numea
Dacia 500 sau Lstun i era produs la Timioara. Echipat cu un motor de 499 cmc cu 22 cp
si cu un consum de 3,3 l /100 km. Modelul este scos din fabricaie dup 1989 datorit
problemelor de calitate i preului ridicat. Tot n anii '80, Dacia a mai produs modelul 2000.
Acest model era produs special pentru elita PCR (Partidul Comunist Romn)i era disponibil
n culoarea negru sau albastru nchis, producia acestuia fiind, de asemenea, limitat.
La salonul de la Bucureti din 1979 a fost prezentat varianta restilizat a modelului
1300, Dacia 1310. Modificrile au constat n: 2 perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de
protectie noi i interior nou. Aceasta s-a inspirat din restilizarea fcut de Renault pentru
modelul lor R12. Dacia s-a vndut i n Anglia sub numele Dacia Denem, in Germania sub
numele de ARO Familia si in Grecia sub numele de Dacia Delta. Varianta de vrf includea
geamuri electrice, jante de aliaj i cutie de viteze cu 5 trepte. Aro 10 s-a vndut sub numele de
Dacia Duster. n aceeai perioad de timp s-a produs i Dacia 1310 Sport.
La salonul din 1979, mulimea a admirat Braovia, un coupe bazat pe modelul 1310 i
creat la un atelier din Braov. Conducerea i-a dat acordul pentru nceperea produciei i, din
1983, o variant de lux, Dacia Sport 1410, a fost produs pentru tineretul privilegiat din acele
timpuri. Aceste maini erau foarte populare i n raliuri, iar piloi ca Nicu Grigora au
modificat vechile motoare de Renault, obinnd performane uimitoare. n 1985, inginerii de
la Dacia ncep proiectarea primului autoturism de concepie 100% romneasc, dar nu va fi
produsa decat in anul 1995. ntre anii 1991 i 1996 Dacia a comercializat modelul Dacia
1325 Liberta. Dup 10 ani de ateptare (1995), Dacia lanseaz primul model 100% romnesc
sub numele Dacia Nova. Modelul avea un aspect nvechit i pornea cu un handicap
apreciabil.

n 1998, anul n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil
Dacia, de pe porile uzinei a ieit autoturismul cu numrul 2,000,000. n acelai an este lansat
motorul de 1,6 litri cu injecie monopunct produs de firma Bosch; ce a echipat Dacia Nova.
n 1999, Renault achiziioneaz 51% din capitalul Dacia i anun c va lansa un nou
model. n 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluie a Daciei
Nova. Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI.
n 2003, modelul SupeRNova este nlocuit de modelul Solenza, un model ce are la baz
modelul SupeRNova, dar cu un aspect mai plcut ce traseaz atributele noii identiti de
marc.
n 2004, se nceteaz producia modelelor Berlin i Break astfel producandu-se
1.959.730 de automobile din anul 1969 derivate din modelul 1300 i se lanseaz modelul
Logan, un autoturism complet nou. Iar n 2006, odat cu lansarea modelului Logan MCV are
loc i prima restilizare n special la partea din spate. Noul model semna mult cu modelul
Logan Steppe (concept car-ul) prezentat n primvara aceluiai an i dispunea de apte locuri
poziionate pe trei rnduri. La nceputul anului 2007 este lansat noua autoutilitar Dacia
Logan Van care din punct de vedere constructiv semana foarte mult cu modelul Logan MCV.
Dacia Duster este un concept car proiectat de Renault Design Europa Central, n 2009
i prezentat n acelasi an la Geneva Motor Show. Acest automobil concept se adreseaz
nevoilor unei familii, cu o cabin de pasageri ncptoare. Dacia Duster este primul automobil
concept fcut n totalitate de ctre Dacia.

OLTCIT

S.C. Automobile Craiova S.A. (1976 - 1994) a fost un productor romn de automobile.
Numele Oltcit deriva din cuvantul "Olt", reprezentand locatia fabricii producatoare, si
cuvantul "Cit", abreviere a cuvantului Citroen, aceasta combinatie se poate observa si in
sigla.
Oltcit Craiova a aprut n urma unui parteneriat ntre autoritile comuniste i
productorul francez de automobile Citron. Astfel, un an mai trziu (1977) la Craiova ncepe
construcia unei fabrici moderne pentru construcia unui automobil de dimensiuni mici.
Dup 1989, producia continu sub numele de Oltcit pn n 1994, cnd numele este
schimbat n Oltena (totodat este modificat i sigla); producia acestor versiuni a continuat
pn la semnarea contractului cu compania Daewoo. n noiembrie 1994, Daewoo a nfiinat o
linie de producie n Romnia, devenind cel mai important investitor strin al rii, prin
nfiinarea unei societi mixte, creat de Automobile Craiova i grupul sud-coreean Daewoo.

Evenimente:
1977 - Se nfiineaz societatea OLTCIT din Craiova, ca o companie mixt romnofrancez(CITRON)
1981 - ncepe producia de automobile OLTCIT
1991 - OLTCIT devine S.C. AUTOMOBILE CRAIOVA S.A. prin preluarea
aciunilor Citron de ctre Statul Romn
1994 - Se nfiineaz RODAE AUTOMOBILE CRAIOVA S.A. (n prezent
DAEWOO AUTOMOBILE ROMANIA S.A.), companie mixt ntre S.C. Automobile
Craiova S.A. i DAEWOO HEAVY INDUSTRIES L.T.D. COREEA (49% + 51%)
1994-2006 - S.C. Automobile Craiova S.A. (ACSA) are ca activitate de baz
comercializarea diverselor piese de schimb i accesorii pentru automobilele OLTENA,
DACIA i DAEWOO
2008 - Ford Europa preia fabrica Oltcit

ARO (Automobil Romnesc) a fost un productor de vehicule off-road din

Cmpulung-Muscel, Romnia. i-a nceput producia n 1957 i a produs 360.000 de
vehicule, dintre care dou treimi au fost exportate n 110 ri (nainte de 1989 90% din
producie a fost exportat).
n septembrie 2003, Statul romn a vndut, pentru preul de 180.000 USD, 68,7% din
ARO companiei americane "Cross Lander", deinut de John Perez. n contractul de
privatizare erau prevzute investiii de 2 milioane de dolari n ARO, dar nici o investiie nu a
avut loc iar echipamentul ARO a fost vndut.
Societatea Comerciala ARO SA este amplasata in Campulung Muscel, un important
centru comercial inca din secolul al XIII-lea. Orasul este situat pe drumul european E 574, la
598m altitudine, pe albia Raului Targului. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Otopeni,
situat la 20 km de Bucuresti si la 172 km de Campulung.
Pe amplasamentul actual al S.C. ARO S.A. activitatea industriala a inceput in anul
1885 prin infiintarea unei fabrici de hartie a companiei Letea. Dupa Primul Razboi Mondial,
fabrica s-a transformat in societate pe actiuni, producand si celuloza. Intre anii 1943-1944 au
fost produse elice de avion si echipamente de tragere pentru Intreprinderea de Avioane
Brasov, iar intre 1954-1957, parti componente pentru industria auto.
1957 reprezinta anul in care a fost produs primul automobil de teren in Romania, IMS
57. In anul 1959 a fost lansat modelul imbunatatit M 59. 1961 reprezinta anul in care incepe
programul de proiectare si pregatire de fabricatie al automobilului M 461, a carui productie de
serie debuteaza in 1964. Prototipul era echipat cu un motor conceput si realizat la Campulung
sub denumirea de M 207, plasand autoturismul in media performantelor mondiale de la acea
vreme pentru clasa de autovehicule tot-teren. Acesta reprezinta primul model comercializat la
export incepand cu anul 1965, in total fiind exportate 53.000 bucati M 461 in 55 de tari. La
trecerea de la modelul M59 la modelul M461, a fost produs aproximativ 2 luni modelul UMM
M461 (U.M.M. Uzina Mecanica Muscel).

In 1972 se lanseaza in fabricatie gama ARO 24 cu cele cinci modele ale sale, iar in
1980 intra in productia de serie gama de automobile ARO 10. In 1984 s-a inceput producerea
primului motor Diesel ARO, L 27, iar in 1989 a motorului L 30 (benzina).
Un nou model ARO 10, numit ARO Spartana, a fost lansat in 1997, in variantele de
motorizare RENAULT TWINGO si DACIA. In acelasi an s-a lansat familia de autovehicule
militare ARO DRAGON. Strategia de dezvoltare a produselor ARO a avut in vedere incepand
cu anul 2000 sectorul de autoutilitare 4x4 sau modele care au un pronuntat caracter utilitar.
Productia mai recenta a modelelor ARO 24 si 10 se bazeaza tot pe modelele
anterioare, cu mici modificari de aspect si noi motoare Toyota, Ford, Daewoo in cazul
modelelor 24 si motoare Renault 1.3 si 1.6, Daewoo 1.6 si noul motor diesel Renault
turbocharged in cazul modelelor 10. Modelele ARO 24 sunt asamblate si in Brazilia cu un
motor International 2.8 turbodiesel.
De-a lungul celor peste 45 de ani de activitate industriala in domeniul auto, ARO a
produs aproximativ 380 000 automobile de teren 4x4, care au fost exportate in proportie de
doua treimi in peste 110 tari de pe toate cele 5 continenete.