Diferente psihosociale barbat femeie

Deosibirile fizice si de constitutie corporala dintre barbat si femeie sunt evidente; exista
deasemnea diferente mai putin vizibile de ordin fiziologic si biochimic. Particilaritatile bilogice
de sex fundate pe asimetria cromozomiala XY XX prezinta incontestabil cea mai mare
importanta, atat ca organe genitale externe si interne, cat si ca secretii hormonale.
Barbatii sunt considerati, in general, mai agresivi, mai stapani pe sine, mai reci, mai
ambitiosi si competitive, mai obiectivi si rationali, mai independenti si dominanti. Femeile sunt
vazute ca fiind mai tandre, mai emotionale si sensibile la sentimentele celor din jur, mai grijulii si
mai putin competitive, mai religioase, mult mai interesate de felul cum arata, mai vorbarete si mai
dependente.
Chiar daca exista unele exceptii, stereotipiile pentru barbat (agresivitate, dominanta,
ratiune, initiativa) si pentru femeie (dependenta, emotii, tendinta de a comunica) sunt
cvasiuniversale cultural. Studii sistematice si transculturale (Murdock 1948, DAndre 1966) au
confirmat acest lucru.
Mass-media are o influenta notabila in conservarea si in modificarea stereotipiilor de
gender asupra populatiei de pe intreaga planeta; ea contribuie la perpetuarea imaginilor net
diferentiatoare in masura in care promoveaza reprezentarile clasice despre barbate si femeie si
erodeaza respectivele reprezentari prin frecventa personajelor, episoadelor si situatiilor ce
contrasteaza cu ele. Studii corelationale indica faptul ca si copii, cu cat se uita mai mult la tv cu
atat au o atitudine mai categorica in discriminarea de rol baiat fetita; dar ca si in orice studiu de
acest gen nu putem sti daca tv-ul influenteaza parerile sau cei cu pareri preexistente se uita mai
mult si mai ales retin prioritar informatiile ce le confirma convingerile.
Comparand performantele barbat femeie in diverse zone ale activitatii umane, tipificarile
au, in foarte mare masura, acoperire; barbatii apar mai dominant, mai agresivi, mai creativi, mai
interesati in stiintele exacte, iar femeile mai dominate, ocupand proportional mult mai multe
posturi de munca de rutina. Stereotipiile, prin interiorizarea in imgainea de sine si prin asteptarile
de rol din partea celorlalti, devin realitate; situatiile interrelationale sunt efectul stereotipizarilor.
Studii pe problema diferentelor intersexe in ceea ce priveste atitudinile mentale au realizat
E. Maccoby li C. Jacklin in anul 1974. Concluziile acestor studii sunt:
1. Nu exista diferente semnificative intre sexe referitor la inteligenta generala (IQ);

2. Nu este adevarat ca fetele au mai bune performante la invatarea pe dinafara si in sarcini

repetitive simple, iar baietii in activitati ce presupun un inalt nivel al proceselor cognitive;
3. Studiile evidentiaza deosebiri semnificative in favoarea fetelor pe linia abilitatilor verbale
(vocabular, scris, citit, pronuntat);
4.

Baietii au abilitati mai inalt performante in domeniul calculului matematic si al

reprezentarilor vizual spatiale.
J. Simons, in anul 1994, ajunge la concluzia ca nu exista diferente cognitive intre femei si

barbate in foarte multe domenii, ca unele ele au disparut si ca in cele ramase sunt destul de mici.
Analizandu-se peste o suta de studii ce aveau ca subiect agresivitatea la cele doua sexe a
reiesit ca exista o cvasiunanimitate a acestora in constatarea agresivitatii mai mari la barbate;
diferenta in comportamentul agresiv dintre sexe este mai mare in situatii natural spontane si mult
mai reduse in conditii de laborator.
Rezultatele investigatiilor privind conformismul si persuasiunea sunt contradictorii, exista
diferente dar ca ele sunt mai mici decat se prezuma prin stereotipii. A. Eagly (1987) gaseste ca din
studiile de laborator privitoare la conformism numai 34% au consemnat ca femeile se
conformeaza in mai mare masura iar din cele ce urmareau influenta persuasiunii doar 16%
constata ca femeile sunt mai usor influentabile.

Explicatii ale nonechivalentelor de rol barbat femeie

Factori biologici

Decalajele in inaltime, greutate, masa musculara, structura cromozomiala specifica,

ponderea diferita a hormonilor, deosebiri in fiziologia si biochimia creierului, toate acestea au
efecte directe asupra unor activitati si comportamente sociale. Sociobiologia sugereaza ca exista
chiar o baza genetica pentru comportamente specifice de rol de sex. Symons (1979) crede ca
raceala si independenta masculina versus dependenta si afectiunea feminina este explicabila prin
strategiile diferite de producere genetica la cele doua sexe.

Socializarea si asteptarile de rol

Studiul efectuat de J. Money si A. Erhard (1972) arata ca in cazul hermafroditilor unde 5

din indicatorii de sex sunt biologic inconsistenti sau neconcludenti ei devin fete sau baieti in
functie de sexul (fetita sau baiat) care le-a fost desemnat inainte de a implini 18 luni. Odata ce i-a
fost atribuit un anumit gen si a fost crescut in acord cu cerintele legate de el, individul a si devenit
ceea ce a fost programat sa fie.
S-a constatat ca intr-un lot de nounascuti desi nu existau diferente in greutate si lungime
intre fete si baieti, parintii i-au perceput diferit. In primele 24 de ore de la nastere parintii baietilor
i-au vazut pe acestia mai lungi, mai grei, mai solid construiti si mai atenti, in vreme ce fetitelor li
se atrbuia o mai mica lungime si greutate, mai putina atentie dar mai multa finete si gingasie. Din
start tratamentul baiat fetita din partea parintilor este asimetric, diferentierea se amplifica in
perioada copilariei prin tipul de jucarii cumparate, imbracaminte, inhibarea sau incurajarea unor
reactii spontane.
In etapa adolescentei si tineretii disocierea in cerintele de roluri dintre sexe se accentueaza.
Socializarea se concentreaza pe pregatirea baietilor pentru o cariera profesionala avantajoasa, iar a
fetelor pentru una maritala de success. Socializarea pentru rolul de barbat adult cuprinde si roluri
de eticheta, de buna maniera, concepute pentru a arata stima, respectul si protectia fata de femeie.