TEMA: Somajul

Somajul este o maladie a eco contemporane cu efecte negative asupra dez eco. Som reprezinta o stare pe piata muncii ce se caracterizeaza printro oferta d
forta d munca mai mica dekat cererea. Somer este considerata persoana care a atins varsta necesara pt a munci este apt d munca, vrea sa munceasca dar din
motive ce nu depind d el nu poate fi incadrat in campul muncii.
Somerul primeste o indemnezatie speciala numita indemnizatie d somer care este oferita d la oficiul fortei d munca. Conform conceptiilor diferitor autori,
somajul se clasifica:
1. Somaj frictional sau tranzitoriu.
2. Somajul structural.
3. Somajul ciclic.
4. Somajul tehnologic.
5. Somajul voluntar.
6. Somajul involuntar.
7. Somajul total.
8. Somajul partial.
9. Somajul discontinu.
10. Somajul sezonier.
11. Somajul la negru.
2. Somajul este un fenomen totalmente negativ insa are si unele efecte pozitive asupra dez eco cum ar fi:
1. Somajul este o ocazie d a da vietii profesionale o orientare noua in conformitate cu talentele si calitatile profesionale. El contribuie la autoperfectionare,
la inlocuirea serviciilor cu unele mai convinabile.
2. Somajul constituie o rezerva d forta d munca necesara in reluarea procesului d productie odata cu restructurarea eco.
3. Somajul este un mecanism eficient d asigurare a disciplinei d munca.
Desi are unele efecte pozitive, somajul este un fenomen in general negativ. Efectele negative ale somajului sunt:
1. Subutilizarea potentialului productiv al societatii ceea ce influentiaza negativ volumul productiei si a veniturilor. In viata sa omul produce mai mult dekat
consuma si lipsa posibilitatii d a munci este o pierdere nu numai pt pers respectiva dar si pt societate in general.
2. Existenta somajului genereaza pt stat un si d keltuieli suplimentare destinate platii indemnizatiilor pt someri precum si akitarea salariilor pt functionarii
serviciilor ocupate cu problemele somajului.
3.. Politici antisomaj:
fiind un fenomen cu mai multe efecte negative statul a elaborat un sir d metode si mecanisme d lupta contra somajului cum ar fi:
1. Creare d noi locuri d munca prin relansarea si incurajarea activitatii eco pe calea reducerii impozitelor.
2. Acordarea d asistenta intreprinderilor aflate in dificultate.
3. Stimularea investitiilor
4. Deskiderea noiloi inteprinderi din mijloacele statului.
5. Reducerea duratei sapt d munca.
TEMA: Concurenta
1. Efectele pozitive si negative ale concurentei.
2. Metodele eco d lupta a concurentei.
3. Concurenta perfecta
4. Concurenta imperfecta.
1.. Concurenta este o confruntare permanenta intre producatorii privati pentru asigurarea unor conditii cat mai avantajoase de producere si vanzare a
marfurilor cu scopul obtinerii unui profit cat mai mare.
Concurenta are atat o influienta pozitiva cat si negativa asupra dezvoltarii eco.
Efectele pozitive:
1. Largirea permanenta a productiei
2. Favorizarea reducerii costului d productie si implicit a pretului d vanzare.
3. Stimularea intreprinzatorilor d a introduce in eco noile descoperiri ale stiintei si tehnicei precum si cele mai importante inventii si tehnologii.
4. Stimularea cresterii calitatii produselor.
5. Avantajarea celor mai buni interprinzatori.
Efectele nagative:
1. Generarea conflictelor si a ciocnirelor d interese ce se manifesta prin inlaturarea fizica a concurentilor.
2. Provocarea distrugerii unor bunuri materiale importante in unele cazuri, firmele concurente sunt aruncate in aer si sunt distruse.
3. Concurenta face divizarea in oameni ft bogati si ft saraci.
4. Concurenta conduce in mod direct la aparitia monopolurilor.
2.. Metodele eco d lupta a concurentei:
1. Prin pret
2. Prin produs
Concurenta prin pret se caracterizeaza prin micsorarea pretului d catre interprinzator pe baza reducerii costului d productie pt k clientii sa prefere anume
aceste produse.
Concurenta prin produs se realizeaza prin:
a) diversificarea marfurilor produse
b) imbunatatirea calitatii produselor
c) inventarea si comercializarea unor noi produse
d) publicitate si stimure a vanzarii
In functie de instrumentele folosite in lupta cu rivalii, concurenta se imparte in loiala si neloiala. Cea loiala are loc atunci cand agentii eco in relatiile cu
rivalii folosesc mijloace legale, micsorind pretul si lansand noi producte.
Cea neloiala se folosesc d instrumente extraeco d patrundere sh d mentinere pe piata.
Subtema: Concurenta perfecta
In functie de nr si puterea eco a vanzatorilor si cumparatorilor, d gradul d mobilitate a factorilor d productie, d d transparenta pietii si modul d formare a
preturilor exista 2 forme d concurenta perfecta si imperfecta. Cea perfecta care mai este denumita si pura are urm conditii:
1. Atomicitatea pietii - existenta unui nr mare d vanzatori si cumparatori pe piata astfel, incat nici unul dintre ei nu pot influenta in mod individual asupra
pretului.

2. Omogenitatea produselor - pe piata exista produse pe care cumparatorii le considera identice si substituibile.
3. Libera intrare pe piata - piata este fluida si orcine poate sa intre sh sa iasa atunci cand doreste, insa producatorul va intra pe piata atunci cand costul d
productie va fi mai mic ca pretul si va iesi atunci cand costul d productie va fi egal sau mai mare k pretul.
4. Mobilitatea factorilor d productie - rezulta in deplasarea libera si in orce moment a unui produs pe piata altuia iar atat producatorii cat si consumatorii pot
gasi liber capital d forta d munca d kare au nevoie la momentul dat.
5. Transparenta pietelor - atat producatorii cat si consumatorii dispun d informatia necesara cu privire la cerere, oferta si preturi pt k numai in acest caz,
cumparatorul poape obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret.
CONCURENTA imperfecta.
Modelul conc perf este un model teoretic pt k in viata reala domina doar conc imperfecta. Conc imp are loc atunci cand lipseste makar una din conditiile
conc perf. Cea perf se studiaza cu scopul ca fiecare tara sa tinda spre un astfel d model.
Conditiile concurentei imperf:
1. Monopolul:
a) existenta unei singure firme care vinde si a multor cumparatori care actioneaza independent unul fata d altu.
b) lipsa bunurilor substituibile
c) imposibilitatea intrarii altor firme in domeniul respectiv d aktivitate.
Monopolistu are posibilitatea sa domine deplin piata unui produs si sa fixeze un pret inalt, fapt cei permite sa obtina un profit inalt.
Exista situatii cand un singur cumparator intalneste pe piata un singur consumator, o asemenea piata presupune atit un monopol cat si unui monopson.
Aceasta situatie capata denumirea d monopol bilateral.
2. Concurenta oligopolistica - existenta unui nr redus d inteprinderi care pun la dispozitia unui nr mare d cumparatori un produs orcare.
3. Monopolistica - este o forma in care se confrunta un nr mare d firme dar care siau diferintiat produsele din punct d ved a calitatii astfel inca fiecarui
producator ii reuseste sasi faca o clientela proprie predispusa sa accepte o orcare modif a preturilor.
TEMA: Somajul.
1. Somajul - notiune si forma.
2. Consecitele poz/neg ale somajului.
3. Politici antisomaj.
1. Sis eco natural
2. Sis eco de schimb
3. Sis eco de comanda
Introducere: sis eco constitue o modalitate de organizare a vietii eco si sociale. El reprezinta felul de utilizare al resurselor eco de organizare si funktionare a
procesului d productie si d trecere a bunurilor create d la produkator la consumator.
Sis eco se clasifika:
1. Nivelul d dezv a aparatului prodictiv al societatii
2. Carakterul relatiilor intre participantii la viata eco
3. Ramura principala a eco sh altele.
In stiinta eco contemporana cel mai raspandit criteriu d clasifikare a sis eco este cel a tipului d eco. Conform acestui criteriu, sis eco care au exista si care
exista sunt:
1. Sis eco natural
2. D schimb
3. D comanda
Unii specialisti considera k al 4 sis ar putea fi sis eco in tranzitie.
1. Sis eco nat reprezinta o forma d desfasurare si organizare a activitatilor eco, in care bunurile eco sunt destinate autoconsumului. Nevoile se satisfak fara a
apela la schimb. Acest sis este inchis pt k aici nu predomina profitul.
Eco nat este specifica prin niv scazut d dezv eco. Este prima forma de organizare a aktivitatii eco si e compusa din celule eco izolate kare produc aproape
toate bunurile eco necesare.
Principalul faktor d productie este pamantul.
2. Eco d schimb
opusul eco naturale este eco d schimb sau a producerii d marfuri. Odata cu dezv societatii si a cresterii progresului eco, eco nat a fost inlocuita cu eco d
skimb. Cele mai importante conditii kare au stat la baza aparitiei eco d skimb sunt:
1. Div sociala a muncii
2. Libertatea eco a produkatorilor
3. Aparitia monedei ka instrument d intermediere a skimburilor eco.
Principalele carakteristici ale eco d piata sunt:
1. Predominarea prop priv kare kreaza konditii necesare pentru manifestarea unui produkator
2.. Piata este centru aktivitatii eco. Ea determina asortimentul, kantitatea si calitatea produselor ce urmeaza a fi produse. D asemenea piata este spatiul une
se formeaza pretul.
3. In eco d piata toate deciziile eco-financiare sunt luate in mod liber d katre agentii eco.
4. Scopul nemijlocit a orikarei aktiv eco, desfasurate d agentii eco privati este profitul.
5. Sis eco d piata este un sis kare se autoregleaza. Amestecul statului in aktivitatea eco este limitat.
3. Sis eco d comanda.
Acest sis a aparut in 1917-1971 in urss iar dup a 2 razboi mondial si intrun sir d tari din eu centrala si din asia. El mai predomina si azi intrun nr limitat d
tari. Trasatura karacteristika a acestui sis numit si socialist este faptul k statul este praktik unikul proprietar al resurselor eco si kare ia toate deciziile ref
produktie si repartitie. Adika toate aktiv eco sunt dirijate in mod centralizat prin intermediului planului elaborat d instantele superioare.
O eco organizata si gestionata in acest mod nu poate fi eficienta. Deci nu este intamplator faptu ka acest sis a dat faliment kiar in cea mai bogata tara din
lume in resurse eco in ru.
COSTUL DE PRODUCTIE
1. Structura si functiile cp
2. Clasificarea
3. Metodele de diminuare a cp.
CP reprezinta totalitatea keltuielilor pe kare produkatorul le efectueaza prin fabricarea si vanzare. Struktura cp cuprinde o varietate d kelituieli kare dupa
struktura lop pot fi klasifikate:
1. Keltuieli materiale ce sunt determinate d consumul urmatoarelor elemente ale ului, materia prima, semifabrikate etc.
2. Cheltuieli de munca.

3. Cheltuieli generale, platile pt kirie, dobinzile.

Functiile cp sunt:
a) masurarea keltuielelor necesare pt obtinerea unui bun orecare.
b) determinarea niv eficientii eco a intreprinderii.
c) indeplinirea functiei d control si d reglare a aktivitatii eco.
Clasificare:
1. Cost sectie - constituie cheltuieli d mat prima, amortizare, cheltuieli comune ale sectiei
2. Cost d uzina este inclus pe langa cost d sectie, keltuieli generale.
3. Cost comercial complet - suma tuturor keltuielilor efectuate d interprindere, atat d productie cat si d realizare.
Conform unei alte clasificari, costul se imparte:
1. Cost global
2. Unitar
3. Marginal
Costul global contine totalitatea keltuielile efectuate de inteprindere pt producere/realizare.
Se imparte in:
1. cost fix
2. Variabil
3. Total
ECHILIBRU DE PIATA
09.10.08
TEMA: Piata. Cererea si oferta
1. Piata, notiune, functie si clasificare.
2. Cererea, elasticitatea ei
3. Oferta, elasticitatea ei.
Piata a aparut inq din antiqtate atunci kand eco d skimb a inlocuit eco naturala. Cea mai simpla notiune a pieti este ca piata este locul une se intalneste
cererea si oferta.
O alta def este ca piata constituie totalitatea rel d vanz/cump dintrun spatiu geografic dat, fie localitate, tara. Piata ar mai putea fi def ca locul d intalnire a
cererii consumatorului si a ofertei producatorului, adiq locul une se confrunta cererea si oferta d bunuri si serv.
Principalele functii ale pietii:
1. Intermediere - interm dintre cerere si oferta.
2. Reglementare - aceasta indeplineste rolul unei maini indivizibile care cum spunea Adam Smit une ii obliga pe agen economici individ sa actioneze cu
interesul general, orientand producatorii sa produca ceea ce e necesar.
3. De formare a preturilor - desi cheltuielile ef d dif agenti eco la producerea si realizarea unui produs sau serv sunt diferite, pretul stabilit d piata este unic.
4. De informare - pretul.
5. D diferentiere a producatorilor - piata ii imbogateste pe invingatori in lupta d concurenta si in acel timp ii penalizeaza pana la falimentare inteprinderile
ineficiente. Piata stimuleaza reducerea keltuielilor prin aplicarea tehnologiilor d varf.
Piata se clasifica in:
1. Din punct d ved al niv d maturitate exista : a) piata nedezvoltata une predomina parterul (schimb d marfa). b) piata libera/clasica care are urm trasaturi: a)
existenta unui nr mare d participanti la rel d skimb atat producator, cat si consumatori aflati in rel d libera concurenta intre ei.
b) mobilitatea absoluta a factorilor d productie. c) stabilirea libera a preturilor, lipsa monopolurilor.
C) piata reglementata - este carakteristeka eco mixte une statul intervine in scopul corectarii unor neajunsuri ale pietii. D) piata deformata - proprie sis eco d
comanda precum si partial tarilor cu o eco d piata in situatii exceptionale ca razboi, greve.
La aceasta forma d piata lipseste ekilibru intre cerere si oferta, fapt ce rezulta inflatia, somajul, dificitul bugetar.
2. Din punct d ved a obiectului d tranzactie piata poate fi clasificata in:
a) piata bunurilor d consum si serv
b) capital
c) muncii
d) tehnologiei.
3. Dupa criteriul extinderii geografice piata poate fi:
locala, regionala, nationala si mondiala.
4. Dupa masura in care se manifesta concurenta, piata poate fi:
libera, monopolista, oligopola, mixta.
5. Dupa criteriul corespunderii legislatiei in vigoare exista piata legala si ilegala.
2. CEREREA
Nucleul pietii este format din 4 elemente d baza:
1. Cererea
2. Oferta
3. Pretul
4. Concurenta.
Cererea reprezinta cantitatea d produse pe care consumatorii doresc si pot sa le procure intrun anumit interval d timp la un anumit nivel al preturilor. In
acest caz se are in ved cererea solvabila, adiq o cerere reala, pt k agentii eco dispun d resurse fin suficiente pt a si satisface nevoile propuse.
In acest sens, nu poate fi clasificata drept cerere nevoia unei pers lipsite d mijloacele respective. Asemenea bunurilor care pot fi substituibile,
complementare si derivate, cererea poate fi: pt bunuri substituibile(unt - margarina), pt bunuri complementare, adiq bunuri care in consum se folosesc
impreuna(arma - gloante), cererea derivata este cea care rezulta din alte bunuri.
Cererea este o urmarire variabila care intro anumita perhpoada d timp poate sa creasca sau sa scada in dependenta d mai multi factori:
a) nivelul preturilor
b) veniturile indivizilor destinate consumului.
c) modificarea preturilor la bunurile substituibile si complementare.
d) skimbarea modei si a gustului cumparatorului.
e) nr si structura pe cat a cumparatorilor.
Oferta, elascititatea ofertei:

oferta reprezinta cantitatea d produse pe care vanzatorii sunt dispusi so vanda intro anumita perioada d timp la un anumit nivel al pretului. Oferta poate fi
individuala si totala care la randul sau constituie totalitatea ofertelor individuale. Cel mai important factor care determina marimea si dinamica ofertei este
pretul. Insa oferta poate fi influentata si d alti factori:
1. Costul d productie
2. Nr ofertanti. Iesirea pe piata a noilor firme duce la o creste a ofertei, indiferent d pret.
3. Schimbarea pretului la alte bunuri.
4. Politica fiscala (impozitele).
5. Conditiile naturale si sociale.
Raportul dintre pret si oferta constituie nucleul legii ofertei. Potrivit acestei legi calitatea ofertei se majoreaza odata cu cresterea pretului si se reduce in
cazul micsorarii acesteia. In functie d sensibilitatea ofertei, ea poate fi:
1. Oferta elastica - unui anumit % de modificare a pretului ii corespunde o modif mai mare a ofertei.
2. Oferta cu elasticitate unitara - are loc in cazul in care la un % al modif pretului, oferta se modif in mod similar.
3. Oferta neelastica - este atunci cand % modif ofertei este mai mic decat % modif pretului.
Elasticitatea ofertei este determinata d mai multi factori, cei mai importanti fiind:
1. Costul d productie
2. Gradul d substituire - cu cat gr d sub al factorilor d productie va fi mai mare cu atat va fi mai mare si elasticitatea ofertei.
3. Posibilitatea d stocare a bunurilor - cu cat posibilitatile d stocare sunt mai mari, cu atat elasticitatea ofertei va fi mai mare.
4. Perioada d timp de la modif pretului.
TEMA: Statul si politika fiscala.
Din momentul aparitiei sale, statul a jucat un rol important in dez societatii. Insa, interventia sa nu a fost tot timpu pozitiva.
Praktica a demonstrat k piata nu este capabila de a rez problemele dez eco automat. De aceea statul devine obligat d a interveni in viata eco pt a inlatura
unele dezekilibre. Statul este obligat d a asigura concurenta si cresterea eco, de asemenea intervine in domeniile strategice (moneda, infrastructura). Statul a
intervenit in viata eco si din motivul k eco face divizarea in oameni saraci si bogati.
Mai are functia d a preveni revoltele sociale pt mentinerea pacii, fara d kare dezv eco e imposibila. Statul este obligat d a interveni nu numai in productia
bunurilor eco dar si in distribuirea lor.
In perioada d tranzitie la o eco d piata statul are urm functii:
1. Elaborarea unui cadru legislativ pt functionarea eco d piata.
2. Crearea infrastructurii pietii. Privatizarea.
Fiecare stat are cheltuieli publice si venituri. Principalele surse d venituri ale statului:
a) taxele d inregistrare
b) impozitele
c) veniturile obtinute din aktivitatea intreprinderilor din sectorul public.
Statul poate sa obtina venituri si ca urmare a privatizarii inteprinderilor publice. In tarile dezv impozitele constituie 80%/90% din venitul statului.
Adiq impozitele constituie sursa principala a statului. Impozitul este o plata obligatorie, insa ansamblul taxelor, a legilor si regulilor conform carora agentii
eco sunt obligati sa plateaska taxele formeaza sis fisc.
1. Functia fisc este cea mai veke functie ce a aparut odata ku aparitia statului si kare predomina in fiecare sis eco si politik. Prin intermediul acestei funktii,
statul isi formeaza partea d venituri sh finanteaza keltuielile publice.
2. Funktia d reglamentare eco sau d instrument al politicii eco a statului. Majorand sau diminuand impozitele, statul are posibilitatea d a influenta poz/neg
aktivitatea eco stimuland dezv ramurilor sau franand ritmurile d crestere eco.
3. Functia sociala se realizeaza ku ajutorul impozitului progresiv, conform caruia, odata cu cresterea veniturilor cresc si impozitele platite la stat.
In general, impozitele pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
1. Dupa nivelul d admin, impozitele se div in impozite centrale si locale.
In RM prin lege sunt stabilite impoz si taxe republicane si locale. Cele republicane sunt:
a) impoz pe venit
b) tva
c) taxe vamale
Cele locale:
a) impoz funciar
b) taxa hoteliera
c) d amplasare a publicitatii
d) d parkare a auto.
2. Dupa frecventa:
a) permanente
b) de o singura data
3. Divizarea impozitelor in:
a) directe - cele suportate direct d katre cei care au venituri. In acest caz, obiectul impozabil este venitul agentului eco. Aceste impoz sunt: pe salariu, pe
profit, pe mostenire.. Impoz directe sunt progresive, ele sunt stabilite in functie d puterea eco a contribuabilului.
In tarile dezv, impoz directe asigura 2/3 din veniturile fisc din venitul statului. In RM este platit d katre pers fiz si jur, d katre rezidenti si nerezidenti si d cei
ce obtin venituri pe parcursul unui an fisc.
b) indirecte sunt tva, accizele, taxele vamale.
Evaziunea fisc este un fenomen care predomina in tarile cu o eco in tranzitie dar care nu este exclus in tarile dezv.