Sunteți pe pagina 1din 6

Asolamente si rotatii

1. Introducere
Asolamentele si rotatia culturilor reprezinta mijloacele cele mai la indemana si mai
putin costisitoare pentru a lupta impotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor plantelor,
pentru a realiza productii mari si pentru a proteja totodata solul si mediul inconjurator.
Din motive economice, agricultura moderna a statelor dezvoltate a dezvoltat cultura
plantelor de camp pe suprafete foarte mari, date fiind si mijloacele moderne de lucru de
care se dispune (tractoare si masini agricole de mare capacitate, chimizare, irigare,
automatizare etc.).
Ca regula generala, cultivarea aceleiasi plante pe aceeasi parcela timp de mai multi
ani sau chiar in monocultura, va conduce la cresterea potentialului de atac al agentilor
patogeni, al daunatorilor, la cresterea cantitatii de seminte de buruieni si de material
vegetativ capabil sa permita reproducerea buruienilor, dar si diminuarea resurselor
solului in substante nutritive pentru plante, a humusului din sol, la schimbari de pH si,
prin urmare, la diminuarea productiei plantelor cultivate. Ca urmare, succesiunea
culturilor in timp si spatiu a culturilor reprezinta singura solutie pentru a evita aceste
dezechilibre le ce se pot produce la nivelul agroecosistemelor.
Exista numeroase sisteme de rotatie a culturilor, unele foarte simple, iar altele chiar
complexe, proiectate astfel incat sa raspunda cerintelor diverse, corespunzator
diferitelor agroecosisteme. Pentru a se realiza o buna rotatie este nevoie intotdeauna
de o structura de culturi de cel putin 3, 4 sau 5. Cu cat numarul de culturi din structura
va fi mai mare, cu atat sistemul de rotatie va deveni mai complex, iar efectele acestuia
mai benefice, atat asupra productiei agricole, cat si asupra calitatii solului si mediului
inconjurator in general.

2. Definitii
De-a lungul timpului, pe continentul european si, ulterior pe cel american si in alte
zone care s-au dezvoltat cu mai mare rapiditate, problemele cauzate de defrisarea
excesiva, de degradarea solurilor, dar si dorinta oamenilor de a se stabili intr-un anumit
loc a determinat luarea in consideratie a necesitatii unor masuri specifice pentru
protectia solurilor cultivate. Astfel s-a introdus sistemul de agricultura in care unele
suprafete erau lasate temporar necultivate. In vorbirea populara se intalnesete termenul
de parloaga. Si astazi este atribuit acest termen unor suprafete de teren, care raman
necultivate, nu pentru ca se practica inca aceasta forma de protejare si ameliorare a
fertilitatii solurilor, ci din diferite ratiuni economice sau chiar sociale.
Odata cu dezvoltarea industriei, cu cresterea demografica si, implicit, cerintele mari
pentru materii prime, hrana si furaje a devenit necesara cresterea productiei agricole. Sa renuntat la sistemul deagricultura cu parloaga si s-a trecut la agricultura extensiva in
care se cultivau toate suprafetele de teren agricol pentru a se obtine productiile
necesare pietei. Introducerea in cultura a plantelor leguminoase, in special a celor
furajere, precum trifoiul, pentru a asigura hrana animalelor, a descoperit agricultorilor
valoarea agronomica a leguminoaselor. Solurile unde erau cultivate plante prasitoare
dupa leguminoase erau mult mai productive. De aceea s-a introdus sistemul de
agricultura altern, care a insemnat un pas inainte catre agricultura moderna.

Diversificarea structurii culturilor a condus la necesitatea alcatuirii rotatiei, care la


inceput a fost de scurta durata, rotatie trienala, iar ulterior, pe masura ce s-au constatat
efectele benefice ale acesteia, precum si evolutia culturilor in functie de planta
premergatoare, s-a ajuns la durate mult mai lungi.
Monocultura este o practica opusa rotatiei culturilor. Ea inseamna cultivarea unei
singure plante mai multi ani pe acelasi teren si anume cel putin atatia ani cat dureaza
rotatiile in zona respectiva (ex. : 4-6 ani). Monocultura are numeroase si mari
dezavantaje in comparatie cu rotatia culturilor. Efectul cel mai nefavorabil este oboseala
solului, care, de altfel, este un efect global al altor factori, precum consumul de
substante nutritive, consumul de apa, influenta asupra insusirilor fizice ale solului,
eroziunea solului, bilantul materiei organice din sol, imburuienarea, cresterea numarului
de boli si daunatori, etc.
In agricultura moderna, in care s-au dezvoltat ferme cu suprafete mari, a fost
necesara organizarea, redimensionarea si regularizarea solelor. Definirea modului de
organizare a solelor si a culturilor agricole cultivate pe aceste sole a fost facuta de
numerosi specialisti agronomi de-a lungul timpului.
Rotatia culturilor reprezinta modul in care plantele de cultura se succed de-a lungul
timpului pe aceeasi parcela sau sola, iar asolamentul reprezinta modul de organizare a
suprafetei agricole a unei ferme sau exploatatii agricole in tot atatea sole sau parcele
cite plante se vor regasi in structura culturilor ce urmeaza a fi adoptata. Asolamentul
include notiunea de teren, de spatiu. Asadar, asolamentul va cuprinde 2, 3, 4 sau mai
multe parcele. Rotatia culturilor este o notiune complementara asolamentului si, asa
cum reiese din definirea acesteia, ea se refera la succesiunea culturilor in timp, de
aceea vor fi rotatii de 2 ani, de 3 ani, de 4 sau mai multi ani. Numarul anilor arata cat
timp trebuie sa treaca pentru ca o planta de cultura sa revina pe aceeasi sola sau
numarul anilor in care, pe aceeasi sola, se vor succede toate plantele din asolament (o
rotatie intreaga).
In literatura de specialitate agronomica apar o serie de alte notiuni dupa cum
urmeaza : structura culturilor din asolament, care reprezinta ponderea fiecarei plante
cultivate fata de suprafata arabila a exploatatiei ; planta premergatoare, care este planta
ce precede unei noi culturi si planta postmergatoare, care se insamanteaza pe o
anumita parcela spre a fi cultivata in urmatorul an agricol.

3. Importanta asolamentului
Timp de secole, din cele mai vechi timpuri istorice si pana in epoca moderna,
practicile culturale, intre care si asolamentul si rotatia culturilor, au constituit principalele
sau poate singurele tehnici disponibile pentru reducerea incidentei bolilor, buruienilor si
insectelor daunatoare culturilor agricole.
Aplicarea rationala a celorlalte practici agricole, componente ale itinerariului tehnic
al unei culturi, nu exclude respectarea asolamentului si rotatiei culturilor pentru a se
realiza productii optime. Necesitatea asolamentului este evidenta la plantele anuale
comparativ cu speciile perene, mai ales cele pomicole sau viticole. Ea decurge din
cerintele pe care speciile anuale le au fata de conditiile de vegetatie pe durata unei
perioade de vegetatie. Plantele anuale cultivate se caracterizeaza, in prezent, si printrun numar foarte mare de soiuri si hibrizi obtinuti prin ameliorare si care se deosebesc
intre ei prin cerinte diferite fata de conditiile pedo-climatice, pe de-o parte si fata de

tehnologiile de cultura, pe de alta parte. Totodata, plantele anuale se cultiva pe soluri


arabile, iar acestea sunt exploatate diferit, urmarindu-se obtinerea unor productii foarte
variate.

4. Tipuri de asolamente
4.1. Conditii pentru organizarea asolamentelor
Asolamentele se organizeaza in functie de conditiile naturale, de cerintele
economice ale exploatatiei agricole, de cerintele fata de clima si sol ale plantelor ce vor
alcatui structura culturilor.
Din punct de vedere al conditiilor naturale, tipul de clima si sol au un rol foarte
important in stabilirea tipului de asolament si in alegerea culturilor. De asemenea, o
serie de alti factori naturali, precum tipul de relief, adancimea apei freatice,
prezenta ecosistemelor naturale, a apelor de suprafata pot influenta organizarea
asolamentelor.
Totodata
diferite
tipuri
de
amenajari,
mai
ales
cele
hidrotehnice, captarile de apa din puturi forate sau din ape de suprafata in vederea
producerii de apa potabila, au importanta deosebita, trebuie cunoscute si luate in
considerare atunci cand se organizeaza asolamente. Din punct de vedere agronomic
este important sa se ia in considerare prezenta sau posibilitatea amenajarilor pentru
irigare, in special acolo unde exista riscuri de seceta si arsita, ca si cele pentru drenaj si
desecare, acolo unde este vorba de zone cu soluri mai putin permeabile sau cu
excedent temporar de umiditate (zone umede).
Plantele alese pentru structura culturilor trebuie sa apartina unor soiuri si hibrizi
adaptati conditiilor pedo-climatice specifice zonei in care se organizeaza asolamentul
dar trebuie, totodata, sa corespunda si cerintelor pietei.
In ceea ce priveste relieful, adancimea apei freatice si a celor de suprafata este
important ca in organizarea asolamentelor si a alcatuirii structurii rotatiei culturilor sa se
urmareasca prevenirea oricaror riscuri de poluare ca urmare a tipurilor de practici
agricole aplicate. De asemenea, se va lua in considerare marimea pantelor pentru
efectuarea lucrarilor solului, in special a araturii, pentru a se evita fenomenele de
degradare a solului prin expunerea la fenomenele de eroziune, in deosebi cea hidrica.

4.2. Clasificarea asolamentelor


Asolamentele rationale ce pot fi organizate in productia vegetala se pot clasifica
dupa tipul culturilor si importanta economica a acestora si dupa numarul de sole si ani.
Aceste ultime doua criterii sunt relative. Asadar, clasificarea curenta a asolamentelor
cuprinde :
asolamente agricole,
asolamente furajere,
asolamente speciale,
asolamente mixte.

Asolamentele agricole mai sunt cunoscute si sub denumirea de asolamnte de


camp sau generale. Ele se folosesc in cultura mare sau a plantelor de camp. Aceste
plante se cultiva in general pe suprafete mari si produc materie prima care poate servi
atat in producerea de alimente pentru om, in producerea de nutreturi pentru animale,
cat si pentru diferite industrii (agro-alimnetara, textila, chimica etc.).
Asolamentele agricole, la randul lor, pot fi cu sau fara ierburi perene, adica se poate
include sau nu o sola (parcela, tarla) cu ierburi perene, care mai poarta denumirea si
de sola saritoare sau sola amelioratoare. Aceasta sola nu este inclusa efectiv in
asolament (sola saritoare) atatata timp cat productia ierburilor (ierburi perene, fie
amestec de graminee perene si leguminoase perene, fie lucerna) este rentabila. Solele
cu ierburi perene se introduc acolo unde productia fermei este diversificata, respectiv
acolo unde exista si productie zootehnica.
Introducerea solei amelioratoare este necesara si datorita unor conditii pedologice
specifice. Astfel, in cazul solurilor podzolice argilo-iluviale este necesar sa se introduca
o planta amelioratoare care sa contribuie la imbunatatirea insusirilor fizice ale solului.
De asemenea, pe terenurile cu pante afectate de eroziune este necesar sa se introduca
o cultura perena (amelioratoare), in vederea reducerii fenomenului de eroziune.
Probleme speciale se pun in organizarea asolamentului pe terenurile nisipoase si pe
solurile degradate prin saraturare.
Asolamentele agricole se organizeaza in general in zone de campie, unde terenurile
sunt deseori plane sau prezinta forme de relief pozitive sau negative, ale caror pante
sunt in general sub 10%. In organizarea asolamentelor agricole se vor avea in vedere si
posibilitatile de transport, mai ales in cazul productiilor mai usor perisabile.
In exploatatiile bine organizate se practica in general asolamente de 3-6 ani. In
numeroase situatii insa, in special in exploatatiile foarte mici, rezultate conform legii
fondului funciar (legea 18/1991), se practica deseori rotatii scurte, de 2 ani, in special
grau-porumb, data fiind si ponderea acestor specii in structura culturilor. Acest tip de
rotatie nu numai ca nu este eficient din punct de vedere economic dar el favorizeaza si
transmiterea unor boli la plante.
Asolamentele furajere cuprind adesea culturi furajere si se aplica oriunde este
nevoie de o baza furajera importanta pentru dezvoltarea zootehniei. Aceste asolamente
se organizeaza, de asemenea, in zonele de ses, unde, pentru cresterea animalelor, nu
exista alte surse de nutret decat cultura plantelor. Acest tip de asolamente poate
cuprinde, sau nu sole cu ierburi perene.
Asolamente speciale. Aceste asolamente se organizeaza pentru anumite tipuri de
culturi, care necesita o tehnologie specifica. Este vorba despre:
asolamentele legumicole, unde se pot infiinta culturi succesive;
asolamente cu ingrasaminte verzi, unde scopul este de a ameliora proprietatile
fizice, chimice si biologice ale unor soluri degradate;
asolamente cu plante medicinale;
asolamnete de livada;
asolamente de pepieniera.

Aceste tipuri de asolamente se organizeaza in zonele care permit cultivarea unor


specii importante din punct de vedere economic, altele decat cele de cultura mare, iar
solurile se preteaza foarte bine pentru culturi precum cele mentionate mai sus.
Asolamente mixte. Acestea pot include culturi diverse, cu specii de plante de
cultura mare, specii furajere sau horticole. Aceste tipuri de asolamente se pot organiza
atat in agricultura durabila cat, mai ales, in agricultura biologica ale carei principii insista
pe diversitatea productiei agricole si pe autosuficienta.

Exemple de scheme de asolamente agricole :


I. Asolament de 3 ani

II. Asolament de 4 ani

a. Leguminoase + plante tehnice

a. Leguminoase

b. Cereale paioase

b. Cereale paioase

c. Porumb

c. Plante tehnice
d. Porumb

III. Asolament de 4 ani

IV. Asolament de 5 ani

a. Leguminoase

a. Leguminoase + plante furajere

b. Cereale toamna

b. Cereale toamna

c. Porumb

c. Cereale toamna

d. Porumb + plante tehnice

d. Porumb + plante tehnice


e. Porumb + plante tehnice
V. Asolament de 6 ani
a. Leguminoase
b. Cereale toamna
c. Porumb, floarea, soarelui, sfecla
d. Cereale toamna
e. Porumb
f. Porumb

Exemple de scheme de asolamente cu sola amelioratoare pentru soluri degradate.

I. Asolament de 3 ani

II.Asolament de 3 ani

a. Grau + trifoi

a. Grau + trifoi

b. Trifoi

b. Trifoi

c. Porumb

c. Grau + orz

d. Grau + orz

d. Porumb

e. Porumb

e. Leguminoase anuale, plante tehnice (mazare, fasole, soia, borceag,


in)

http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Asolamente-si-rotatii716.php 17.11.2014